România Liberă, iunie 1965 (Anul 23, nr. 6415-6440)

1965-06-01 / nr. 6415

­n cinstea Congresului partidului PENTRU CALITATE NICI UN AMĂNUNT NEGLIJAT Deşi apărută recent, „Carom“ a devenit în scurtă vreme o marcă cu­noscută şi apreciată atît pe piața in­ternă cît şi peste hotare. Cheia aces­tui succes ? O deţine colectivul tînă­­rului Combinat de cauciuc sintetic şi produse petrochimice din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej care încă de la intrarea în funcţiune a prime­lor instalaţii depune eforturi susţinute pentru a-şi afirma hărnicia, pricepe­rea şi încrederea în forţele proprii. Despre acest lucru vorbesc realizările de pînă acum, hotărîrea cu care har­nicii operatori ai combinatului mun­cesc pentru a da viaţă angajamente­lor luate în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului. Reducerea consumului specific de materii prime şi auxiliare, îmbunătă­ţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost, iată principalele obiective cuprinse în angajamente. Le-am citit pe un panou la intrarea în combinat, le-am văzut scrise pe pe­reţii halelor, le-am auzit rostite şi le-am simţit săpate adînc în inima fie­cărui muncitor. încă de la sosirea în combinat am aflat ca în cursul lunii mai colective­le secţiilor, care concură la fabrica­rea cauciucului, au reuşit să producă din economiile realizate cea de a 100-a tonă de cauciuc sintetic peste plan. Inginerul Robert Sraier, şeful secţiei coagulare, uscare şi ambala­re — secţia E. NI — cum este cu­noscută în combinat — a ţinut să ne arate şi cîteva din căile care au con­dus la obţinerea acestui succes. — Intrucît materia primă care stă la baza fabricării cauciucului sintetic o constituie gazele de petrol, benze­nul şi alte produse uşor volatile, ne-a spus el, principalul mijloc de redu­cere a consumului specific de materii prime constă în asigurarea unei etan­şeităţi a instalaţiei. În legătură cu aceasta el ne-a vor­bit despre introducerea unui nou sis­tem de garnisire a conductelor reac­toarelor şi pompelor prin folosirea plexiboxului, un material de etanşare cu caracteristici superioare realizat în cadrul combinatului prin aplicarea unei iniţiative propuse de maistrul Gheorghe Hanu. Tot de la el am aflat şi des­pre înlocuirea transpor­toarelor şi jgheabului la morile cu discuri prin­­tr-un sistem modern de transport pneumatic a granulelor de cauciuc care preîntîmpină risipa. Eforturi tot atît de sus­ţinute sînt depuse şi pen­tru reducerea consumu­lui de materii auxilia­re folosite în procesul de fabricaţie. In hala de coagulare o chemare în­scrisă cu litere mari atra­­ge atenţia : „Reducînd conţinutul de neozon D. (antioxidant) din cauciuc cu numai 0,1 la sută, pu­tem realiza o economie de 35 tone neozon D, ceea ce reprezintă peste 300 000 lei, valoare a circa zece a­­partamente confortabile". Alte che­mări amintesc despre reducerea con­sumului specific de emulsie de silicon, leșie de hidroxid de sodiu şi de alte materii auxiliare. Ele au avut un pu­ternic ecou în rîndurile operatorilor. Astfel, ca urmare a îmbunătăţirii pro­cesului tehnologic şi respectiv a pa­rametrilor optimi, consumul specific la ultimele materii auxiliare cum ar fi cleiul de oase sau leşia de hidroxid de sodiu a fost redusă la zero. Redu­cerea consumului specific de materii prime şi auxiliare constituie de alt­minteri unele din principalele fapte care au contribuit la obţinerea, în primele 4 luni ale anului, a unor e­­conomii peste plan în valoare de 5 491 000 lei. Intr-o discuţie avută cu unul din tehnologii secţiei E. NI, acesta spunea: „Pentru noi anul 1965 este conside­rat drept anul calităţii". Intr-adevăr, pentru fiecare opera­tor, maistru sau inginer, îmbunătăţirea calităţii produselor constituie obiecti­vul nr. I în întrecerea pe care o des­făşoară în cinstea celui de al IV-lea Congres al partidului. Şi trebuie spus că în această direcţie au fost obţinute succese de seamă. Este suficient să arătăm că la toate loturile de cau­ciuc sintetic, produse în ultimele 2 luni, rezistenţa la rupere a ajuns la 280 kg/cm.p. faţă de 240 kg/cm.p. cît prevedea norma internă. Căile ? Sînt multiple , de la respectarea riguroa­să a tehnologiei de fabricaţie pînă la dozarea şi­ ambalarea atentă a cauciucului. În legătură cu aceasta ne amintim de cuvintele inginerului Ion Găină, tehnolog de schimb la secţia de coagulare . — Dacă avem în vedere efectul negativ pe care impurităţile le au asupra calităţii produselor pentru secţia noastră, chiar şi menţinerea unei curăţenii exemplare la locul de muncă reprezintă o chestiune de teh­nologie. Aceasta dovedeşte că muncitorii, specialiștii combinatului nu pierd ni­mic din vedere atunci cînd este vor­ba de calitatea produselor lor, de prestigiul cauciucului românesc. C. AZOIȚII corespondentul „României libere“ • O sută de tone de cauciuc sintetic peste plan realizate din economii. • Secretul unei valori de peste cinci milioane de lei, reducerea consumului specific.­­ Amănunte tehnologice cu e­­fecte majore în calitate. i Proletari din toate ţările, uniţi-văl mm am ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Cu 6 lună înainte de termen a început să producă FABRICA DE HEXACLORAN DE LA COMBINATUL CHIMIC BORZEŞTI La Combinatul chimic de la Bor­­zeşti, a început să producă cu o lună înainte de termenul planificat o nouă fabrică de hexacloran. Capa­citatea anuală de producţie a aces­tei unităţi este de 10 000 tone hexa­cloran cu o concentraţie de 12 la sută substanţă activă. Hexacloranul constituie materie primă pentru fa­bricarea de insecticide folosite în agricultură la combaterea unor dău­nători. Scurtarea termenului de construc­ţie a noii fabrici este rodul muncii însufleţite depuse de constructorii şi montorii de la întreprinderea de şantiere din oraşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. Dezvoltînd experienţa do­­bîndită­ la construcţia unor obiecti­ve similare, ei au reuşit, prin orga­nizarea lucrului în două schimburi, să îndeplinească şi să depăşească prevederile stabilite în graficele de execuţie. Un sprijin important au primit constructorii din partea mun­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la Uzinele de utilaj chimic şi pe­trolier din Făgăraş. Aceştia au li­vrat înainte de termenele prevăzute majoritatea instalaţiilor fabricii. Proiectul noii unităţi este realizat de Institutul de proiectări chimice I.P.R.O.C.H.I.M. în colaborare cu specialişti din combinat. Faţă de prima instalaţie de acest gen din cadrul combinatului, capacitatea noii fabrici este cu 20 la sută mai mare. Fabrica are un înalt grad de automatizare a procesului de pro­ducţie. Cadrele care deservesc noua uni­tate au fost specializate în fabrica similară existentă în acest combinat chimic. (Agerpres) NOUTĂŢILE ZILEI O iniţiativă în folosul cumpărătorilor Ieri, în sala de prezentare a între­prinderii lor, ingineri şi tehnicieni ai fabricii de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“ şi-au dat întîlnire cu numeroşi lucrători ai unităţilor O.G.L. Confecţia din Capitală. Cu a­­ceastă ocazie, s-au prezentat circa 188 de modele de confecţii din pro­ducţia curentă, cît şi din colecţia în pregătire pentru anul 1966. Intîlnirea a constituit un început al unei acţiuni iniţiate de conducerea fabricii, pe linia întăririi conlucrării specialiştilor ei cu lucrătorii din unităţile de desfacere ale comerţu­lui. Aceste consfătuiri care urmează să fie organizate cu o anumită pe­riodicitate, îşi propun să pună în dezbaterea participanţilor diferite aspecte ale calităţii şi varietăţii con­fecţiilor, în folosul direct al cumpă­rătorului. Numeroase lucrări in reţeaua hidrogeologică a ţării Calcularea rezervei de apă subte­rană, precum şi folosirea ei în mod raţional pentru nevoile economiei naţionale constituie una din preocu­pările Comitetului de Stat al Ape­lor.Pentru cercetarea în mod ştiin­ţific şi în timp a apelor subterane de mică şi mare adîncime a fost înfiinţată o reţea hidrogeologică, prin intermediul căreia se obţin date privind variaţia nivelului de­bitului, temperatura şi compoziţia chimică a apelor subterane pe întreg teritoriul ţării exceptînd zonele de munte şi dealurile înalte. De aseme­nea, ea asigură date certe privind grosimea straturilor cu apă, întin­derea lor şi o serie de alte caracte­ristici. Anul acesta, în reţeaua hi­drogeologică au fost efectuate 50 de noi foraje. Cu acestea, numărul lor a ajuns la 640. Deşi tînără, reţeaua hidrogeolo­gică şi-a adus contribuţia la rezol­varea unor importante probleme pentru economia naţională şi ştiin­ţă. Observaţiile şi studiile făcute cu ajutorul a 270 de foraje în Lunca Dunării au contribuit şi contribuie la elaborarea şi executarea vaste­lor lucrări de desecare şi irigaţii ce se fac în această zonă a țării. în drum spre mare GALAŢI (coresp. R. I.). De la cheiul de armare al Şantierului naval din Galaţi a pornit spre largul mării în probe de marş primul cargou de cherestea realizat de constructorii gălăţeni. In timpul probelor con­structorii şi specialiştii vor verifica modul de comportare al navei în diferite condiţii de navigaţie. In prezent, la Şantierul naval Galaţi se execută ultimele finisări la cargoul „Baia Mare“ de 4 500 tone, care în curînd va fi livrat flotei noastre comerciale. CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 2, 3, şi 4 iunie, se anunţă următorul timp probabil: Vreme instabilă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi temporare şi sub formă de averse însoţite de des­cărcări electrice. Vînt potrivit predo­­minînd din sectorul vestic. Tempera­tura în scădere. Minimele vor oscila între 4 și 14 grade, iar maximele intre 15 și 25 de grade. Anul X.XII1 nr. 6415) 4 pagini 30 bani Mar­i 1 iunie 1065 în pag. a 2-a: URCUŞUL PECINEGEI Cum sunt folosite rezervele interne intr-o cooperativă agricolă de producţie ...„Ei vor prelua mîine glorioasa creaţie a poporului, ei vor adăuga suflet din sufletul lor. Ei vor purta pe şi mai înalte culmi stea­gul veşnic tînăr al partidului. De aceea, rîsul lor şi lumina frunţii sînt supremul nostru tezaur“... Un gînd pentru a T u e gînd mai tulburător de­­_/V c'f gîndul închinat copiilor. E ca o prelungire a propriei existenţe. E ca un arc solemn boltit în viitor, dincolo de noi şi de azi. Cu cîtva timp în urmă, un co­leg din Occident m-a invitat în locuinţa sa ospitalieră, oferin­­du-mi prilejul unei lungi şi amicale discuţii. Am ajuns, nu mai ştiu cum şi de ce, la problema celei mai tinere dintre generaţii. Parcă-i aud şi acum glasul coborît şi grav: „Copiii, dragă prietene, — îmi spunea dînsul — sînt maltrataţii acestui secol teribil. Ei vin pe lume cu ochii întunecaţi de neli­nişti". Ziua se stingea încet în apele de aur ale Rinului. Era un amurg ca­tifelat şi făcut. Cuvintele îl sfîşia­­râ. Şi clipele cădeau mari, grele, prelinse ca nişte lacrimi de copil. I-am răspuns că optica noastră diferă, deşi veacul în care trăim e acelaşi. Soarta copiilor ţine de soarta societăţii. Ei se nasc, la noi, ca moştenitori ai libertăţii, într-o ţară ce se află în plină creaţie socialistă. Ei au în faţă perspecti­ve nelimitate. Ochii lor s-au des­chis către un secol măreţ. Cîteva luni mai tîrziu, discutam aici, la Bucureşti, cu un oaspete francez al ţării noastre. „Ah, copiii ! — exclama dînsul. Copiii dv. m-au fermecat, l-am în­­tîlnit pretutindeni aşa de frumoşi, sănătoşi, bine îmbrăcaţi. Am vă­zut atîta grijă pentru educaţia lor, încît rămîn cu impresii de neşters. Cine se ocupă astfel de tînăra ge­neraţie merită respectul viitoru­lui". Mărturisesc că am fost mişcat ascultîndu-l. Cuvintele sale spu­neau cinstit, nealterat, adevărul. Mă gîndesc în această clipă la mulţimea de copii ai României, la mîinile lor fragede, la zulufii ju­caţi în vînt, la ochii mari, uimiţi, aplecaţi pe carte. Aud glasul lor Eugen Frunză limpede şi întrebător, li văd răs­­pîndiţi ca florile pe acest pămînt al împlinirii. Cîte şcoli de o vîr­­stă cu ei sau şi mai tinere îi în­­tîmpină pretutindeni cu porţile deschise! Cînd au mai fost la noi atîţia şcolari, atîtea cotecare şi ghiozdane ? In această privinţă — măcar cîteva cifre. Iau, de pildă, numă­rul elevilor din şcolile de cultură generală : 3 321 428. E mai mult decît dublu faţă de anul 1938. In aceeaşi categorie de şcoli şi în raport cu acelaşi an, numărul ca­drelor didactice e aproximativ de trei ori mai mare. Gratuitatea învăţămîntului în şcolile elementare şi medii ne a­­pare azi ca un fapt curent. Ne-am obişnuit cu el parcă de cînd lu­mea. Dar cît de mare e ponderea şi semnificaţia sa în viaţa colecti­vităţii ! Şi încă un fapt care nu poate fi trecut cu vederea : din 24,5 milioane de manuale care se tipăresc pentru elevii şcolilor de cultură generală, profesionale şi tehnice, 20,8 milioane vor fi difu­zate gratuit în clasele I—VIII, ceea ce înseamnă peste 100 mi­lioane lei. Răsfoiam într-un rînd vraful de scrisori sosite cu poşta de dimi­neaţă la redacţia unei publicaţii pentru copii. Temele preferate ale micilor corespondenţi reflectă gri­ja ce li se poartă, preocupările lor multilaterale, condiţiile în care trăiesc şi învaţă. Unul descrie cu lux de amănunte viaţa dintr-o ta­bără (aici, un adaus statistic ,­ a­­proape 90 000 de copii au popu­lat taberele şi coloniile de vară în cursul anului trecut). Altul comu­nică rezultatele concursului artis­tic din şcoală. Un al treilea zu­grăveşte pe hîrtie o floare şi ne asigură că a cules una aidoma în­ Foto : NICU VASILE tr-o excursie prin munţi... O mul­ţime de ştiri din activitatea cercu­rilor pioniereşti, despre actorie şi muzică, sport şi experienţe de chi­mie, filatelie şi pomicultură, ocro­tirea păsărilor şi cosmonautică. Şi, între altele, scrisoarea unei fe­tiţe care anunţă că a fost salvată din ghearele unei boli grele dato­rită tratamentului îndelungat şi gratuit într-un sanatoriu. Dragostea de om şi de cîntecul său începe cu dragostea pentru vîrsta copilăriei. Cine şi cînd, în ţara noastră, a ridicat vreodată grija pentru această vîrstă la un asemenea rang în însăşi politica statului ? Copiii celor două de­cenii din urmă alcătuiesc primele generaţii crescute din leagăn spre deplină libertate şi strălucire uma­nă. De la primul A migălit în ca­iet, ei învaţă dimensiunile unui nou destin şi îşi pregătesc fiinţa pentru o viaţă demnă, de stăpîni şi constructori ai propriei fericiri. Ei vor prelua, mîine, glorioasa creaţie a poporului, îi vor adăuga suflet din sufletul lor. Ei vor pur­ta pe şi mai înalte culmi steagul veşnic tînăr al partidului. De a­­ceea, rîsul lor şi lumina frunţii, sînt supremul nostru tezaur. Aş vrea un cuvînt încă nerostit de nimeni, dragilor mei, neastîm­­păraţilor cu gene mirate. Aş vrea un cuvînt mai frumos ca oricare altul, să-l rostesc eu întîiul de ziua voastră. Vi l-aş pune sfios în palmă, ca pe o inimă vie. Şi cu­­vîntul s-ar face cîntec. Şi cîntecul ar fi nemuritor. Dar unde-i cuvîntul de vrajă ? Pînă una alta, vă doresc mai multe jucării pe gustul vostru. Vă doresc mai multe spaţii pen­tru joacă. Vă mai doresc sumedenie de cărţi — dar ce cărţi ! — plăcute, îmbietoare, colorate ca în bas­me. Şi să creşteţi ca Feţi-Frumoşii, spre bucuria acestui pămînt ! Vedere parţială a insta­laţiilor Combinatului de cauciuc sintetic şi produse petrochimice din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în curînd, conserve de legume din noua recolta In următoarele zile fabricile de conserve de legume şi fructe vor în­cepe noua campanie de lucru. Eve­nimentul este precedat de numeroa­se şi minuţioase pregătiri, la care se referă interviul de faţă, pe care redactorul nostru CI. Rădulescu l-a solicitat tov. E. TOMAZIAN, direc­tor general în Direcţia conservelor şi produselor zaharoase din Ministe­rul Industriei Alimentare. — Cîteva cuvinte, vă rugăm des­pre materia primă? — Fabricile au încheiat con­tracte cu gospodăriile agricole de stat şi cu cooperativele agricole de producţie pentru o cantitate de le­gume cu circa 30 000 de tone mai mare faţă de prevederi. — Care este stadiul lucrărilor de remont în întreprinderi ? — In majoritatea întreprinderilor, lucrările de remont — de revizuire şi reparare a utilajelor — s-au în­cheiat conform graficului, în pre­zent efectuîndu-se recepţia lor. Concomitent cu aceste lucrări, în întreprinderi s-au montat noi uti­laje, s-au reorganizat liniile tehno­logice, în vederea unei utilizări cît mai raţionale a capacităţilor exis­tente. — Cum se va organiza producţia? Pentru această campanie s-a prevăzut specializarea întreprinde­rilor în prelucrarea conservelor de legume, pe un număr restrîns de sortimente. Extinderea acestei ac­ţiuni a fost determinată de rezulta­tele bune obţinute în campania tre­cută de fabricile din regiunea Bucu­reşti, unde s-a aplicat iniţial spe­cializarea. Prin această măsură se urmăreşte, printre altele, o mai bună organizare a producţiei, pre­cum şi asigurarea unei calităţi su­perioare a produselor. Nu trebuie înţeles de aici că se reduce cumva gama sortimentelor şi cantităţile lor. Dimpotrivă, cantită­ţile din fiecare sortiment sporesc. Faţă de realizările anului 1964, în această campanie se vor produce cu circa 7 la sută mai multe conserve de legume sterilizate. Tot în scopul îmbunătăţirii calită­ţii produselor, în noua campanie de lucru, în întreprinderi se va intro­duce controlul statistic al calităţii conservelor. Pentru aceasta, în cursul acestei luni s-a organizat un curs de instruire a şefilor de pro­ducţie, de laborator, şi C.T.C. din toate întreprinderile sectorului. D­eschiderea lucrărilor plenarei C.C. al P.M.R. în ziua de 31 mai 1965 s-a deschis şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi : 1. Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966-1970. 2. Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea energeticii R.P. Române în perioada 1966-1975. 3. Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. Cînd ţi-e sete în tren Acceleratul 704 pe ruta Galaţi—Bucureşti gonea în noapte. Căl­dura toridă a zilei se făcuse simţită din plin şi în tren. De aceea, după cum era şi firesc, bufetul instalat într-un vagon de clasa I era so­licitat deseori. In faţa bufetului s-a prezentat o tînără. — Aş dori un suc... i-a răspuns barmanul, cu o voce groasă, spar­tă :— N-avem așa ceva. Vin sau bere ! — Poate că... apă mi­nerală. Cu greu, făcîndu-i parcă un servici per­sonal a scos o sticlă de apă minerală și după ce a trîntit un pahar în fața tinerei, i-a turnat a lehamite. Se vedea de departe că socotea a-i face o mare favoare. In încăpere a păşit un tînăr. S-a adresat poli­ticos omului de după bar. A cerut un şpriţ. Glasul cel răstit l-a re­pezit : — Doar o sticlă de jumătate, de Cotnari. 13 lei plus 2 minerala, 15 ! De sub bar a şi scos sti­cluţa, gata s-o desfacă. — Aş dori un şpriţ... atît.— N-auzi, domnule, ori o sticlă, ori... Tînă­­rul a rămas cîteva clipe în derută. Barmanul, crezînd probabil că prin „funcția" sa își poate permite orice necuviință i s-a adresat tot răstit: INSTANTANEE — Atunci să vă dăm unul mai ieftin... Tir­­nave... 23 plus 2, 25 de lei. E bine ? Tînărul n-a răspuns nimic. Probabil că era puţin şi intimidat de înfăţişarea belicoasă a celui de după bar. A făcut altceva. A întins mîna şi a scos din su­portul de lemn condica de sugestii şi reclamaţii. Voia să noteze o sim­plă sugestie : în bar să se servească şi şpriţ la pahar (nu numai cu sticla I) precum şi suc ori limonada. A deschis condica — pe jumătate cu însemnări ale altora — a apucat să înscrie prima liniuţă a unei li­tere, cînd, aceasta i-a fost smulsă din mînă. — Fără d-astea... De condică nu te atinge... Orice încercare a tî­­nărului de a obţine con­dica s-a lovit de ame­ninţările barmanului. De ce oare l-o fi su­părat pe barman, atît dă mult solicitarea condi­cii ? Poate că Între­prinderea alimentaţiei vagoane restaurant ar putea descifra taina. După cele relatate, bă­nuim că barmanul cel fioros la înfăţişare este un certat cu consuma­torii şi cu condica, în­tr-un cuvînt cu servirea corectă şi civilizată. Şi o mică... sugestie pentru I.A.V.R. (dacă în condică n-a putut fi tre­cută) : nu s-ar putea vinde în anotimpul căl­duros suc sau limonadă, la barul din tren . Şi poate şpriţuri la pahar 7 CAROL ROMAN * astăzi Încep examenele studenţeşti Incepînd cu ziua de 1 iunie amfi­teatrele şi sălile de cursuri ale ce­lor 178 de facultăţi, din institutele de învăţămînt superior din ţara noastră, cunosc iarăşi înfrigurarea examenelor de sfîrşit de an. Ze­cile de mii de studenţi care au frecventat cursurile de zi, se pre­zintă în faţa comisiilor de exami­nare pentru verificarea cunoştinţe­lor asimilate în timpul anului de învăţămînt. Viitorii ingineri, profe­sori, medici, artişti chemaţi să de­vină cadre de nădejde, specialişti cu o înaltă calificare pentru cerin­ţele tot mai mari ale economiei şi culturii noastre socialiste, s-au pre­gătit cu temeinicie încă de la înce­putul anului.

Next