România Liberă, iunie 1965 (Anul 23, nr. 6415-6440)
1965-06-01 / nr. 6415
n cinstea Congresului partidului PENTRU CALITATE NICI UN AMĂNUNT NEGLIJAT Deşi apărută recent, „Carom“ a devenit în scurtă vreme o marcă cunoscută şi apreciată atît pe piața internă cît şi peste hotare. Cheia acestui succes ? O deţine colectivul tînărului Combinat de cauciuc sintetic şi produse petrochimice din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej care încă de la intrarea în funcţiune a primelor instalaţii depune eforturi susţinute pentru a-şi afirma hărnicia, priceperea şi încrederea în forţele proprii. Despre acest lucru vorbesc realizările de pînă acum, hotărîrea cu care harnicii operatori ai combinatului muncesc pentru a da viaţă angajamentelor luate în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului. Reducerea consumului specific de materii prime şi auxiliare, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost, iată principalele obiective cuprinse în angajamente. Le-am citit pe un panou la intrarea în combinat, le-am văzut scrise pe pereţii halelor, le-am auzit rostite şi le-am simţit săpate adînc în inima fiecărui muncitor. încă de la sosirea în combinat am aflat ca în cursul lunii mai colectivele secţiilor, care concură la fabricarea cauciucului, au reuşit să producă din economiile realizate cea de a 100-a tonă de cauciuc sintetic peste plan. Inginerul Robert Sraier, şeful secţiei coagulare, uscare şi ambalare — secţia E. NI — cum este cunoscută în combinat — a ţinut să ne arate şi cîteva din căile care au condus la obţinerea acestui succes. — Intrucît materia primă care stă la baza fabricării cauciucului sintetic o constituie gazele de petrol, benzenul şi alte produse uşor volatile, ne-a spus el, principalul mijloc de reducere a consumului specific de materii prime constă în asigurarea unei etanşeităţi a instalaţiei. În legătură cu aceasta el ne-a vorbit despre introducerea unui nou sistem de garnisire a conductelor reactoarelor şi pompelor prin folosirea plexiboxului, un material de etanşare cu caracteristici superioare realizat în cadrul combinatului prin aplicarea unei iniţiative propuse de maistrul Gheorghe Hanu. Tot de la el am aflat şi despre înlocuirea transportoarelor şi jgheabului la morile cu discuri printr-un sistem modern de transport pneumatic a granulelor de cauciuc care preîntîmpină risipa. Eforturi tot atît de susţinute sînt depuse şi pentru reducerea consumului de materii auxiliare folosite în procesul de fabricaţie. In hala de coagulare o chemare înscrisă cu litere mari atrage atenţia : „Reducînd conţinutul de neozon D. (antioxidant) din cauciuc cu numai 0,1 la sută, putem realiza o economie de 35 tone neozon D, ceea ce reprezintă peste 300 000 lei, valoare a circa zece apartamente confortabile". Alte chemări amintesc despre reducerea consumului specific de emulsie de silicon, leșie de hidroxid de sodiu şi de alte materii auxiliare. Ele au avut un puternic ecou în rîndurile operatorilor. Astfel, ca urmare a îmbunătăţirii procesului tehnologic şi respectiv a parametrilor optimi, consumul specific la ultimele materii auxiliare cum ar fi cleiul de oase sau leşia de hidroxid de sodiu a fost redusă la zero. Reducerea consumului specific de materii prime şi auxiliare constituie de altminteri unele din principalele fapte care au contribuit la obţinerea, în primele 4 luni ale anului, a unor economii peste plan în valoare de 5 491 000 lei. Intr-o discuţie avută cu unul din tehnologii secţiei E. NI, acesta spunea: „Pentru noi anul 1965 este considerat drept anul calităţii". Intr-adevăr, pentru fiecare operator, maistru sau inginer, îmbunătăţirea calităţii produselor constituie obiectivul nr. I în întrecerea pe care o desfăşoară în cinstea celui de al IV-lea Congres al partidului. Şi trebuie spus că în această direcţie au fost obţinute succese de seamă. Este suficient să arătăm că la toate loturile de cauciuc sintetic, produse în ultimele 2 luni, rezistenţa la rupere a ajuns la 280 kg/cm.p. faţă de 240 kg/cm.p. cît prevedea norma internă. Căile ? Sînt multiple , de la respectarea riguroasă a tehnologiei de fabricaţie pînă la dozarea şi ambalarea atentă a cauciucului. În legătură cu aceasta ne amintim de cuvintele inginerului Ion Găină, tehnolog de schimb la secţia de coagulare . — Dacă avem în vedere efectul negativ pe care impurităţile le au asupra calităţii produselor pentru secţia noastră, chiar şi menţinerea unei curăţenii exemplare la locul de muncă reprezintă o chestiune de tehnologie. Aceasta dovedeşte că muncitorii, specialiștii combinatului nu pierd nimic din vedere atunci cînd este vorba de calitatea produselor lor, de prestigiul cauciucului românesc. C. AZOIȚII corespondentul „României libere“ • O sută de tone de cauciuc sintetic peste plan realizate din economii. • Secretul unei valori de peste cinci milioane de lei, reducerea consumului specific. Amănunte tehnologice cu efecte majore în calitate. i Proletari din toate ţările, uniţi-văl mm am ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Cu 6 lună înainte de termen a început să producă FABRICA DE HEXACLORAN DE LA COMBINATUL CHIMIC BORZEŞTI La Combinatul chimic de la Borzeşti, a început să producă cu o lună înainte de termenul planificat o nouă fabrică de hexacloran. Capacitatea anuală de producţie a acestei unităţi este de 10 000 tone hexacloran cu o concentraţie de 12 la sută substanţă activă. Hexacloranul constituie materie primă pentru fabricarea de insecticide folosite în agricultură la combaterea unor dăunători. Scurtarea termenului de construcţie a noii fabrici este rodul muncii însufleţite depuse de constructorii şi montorii de la întreprinderea de şantiere din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dezvoltînd experienţa dobîndită la construcţia unor obiective similare, ei au reuşit, prin organizarea lucrului în două schimburi, să îndeplinească şi să depăşească prevederile stabilite în graficele de execuţie. Un sprijin important au primit constructorii din partea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la Uzinele de utilaj chimic şi petrolier din Făgăraş. Aceştia au livrat înainte de termenele prevăzute majoritatea instalaţiilor fabricii. Proiectul noii unităţi este realizat de Institutul de proiectări chimice I.P.R.O.C.H.I.M. în colaborare cu specialişti din combinat. Faţă de prima instalaţie de acest gen din cadrul combinatului, capacitatea noii fabrici este cu 20 la sută mai mare. Fabrica are un înalt grad de automatizare a procesului de producţie. Cadrele care deservesc noua unitate au fost specializate în fabrica similară existentă în acest combinat chimic. (Agerpres) NOUTĂŢILE ZILEI O iniţiativă în folosul cumpărătorilor Ieri, în sala de prezentare a întreprinderii lor, ingineri şi tehnicieni ai fabricii de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“ şi-au dat întîlnire cu numeroşi lucrători ai unităţilor O.G.L. Confecţia din Capitală. Cu această ocazie, s-au prezentat circa 188 de modele de confecţii din producţia curentă, cît şi din colecţia în pregătire pentru anul 1966. Intîlnirea a constituit un început al unei acţiuni iniţiate de conducerea fabricii, pe linia întăririi conlucrării specialiştilor ei cu lucrătorii din unităţile de desfacere ale comerţului. Aceste consfătuiri care urmează să fie organizate cu o anumită periodicitate, îşi propun să pună în dezbaterea participanţilor diferite aspecte ale calităţii şi varietăţii confecţiilor, în folosul direct al cumpărătorului. Numeroase lucrări in reţeaua hidrogeologică a ţării Calcularea rezervei de apă subterană, precum şi folosirea ei în mod raţional pentru nevoile economiei naţionale constituie una din preocupările Comitetului de Stat al Apelor.Pentru cercetarea în mod ştiinţific şi în timp a apelor subterane de mică şi mare adîncime a fost înfiinţată o reţea hidrogeologică, prin intermediul căreia se obţin date privind variaţia nivelului debitului, temperatura şi compoziţia chimică a apelor subterane pe întreg teritoriul ţării exceptînd zonele de munte şi dealurile înalte. De asemenea, ea asigură date certe privind grosimea straturilor cu apă, întinderea lor şi o serie de alte caracteristici. Anul acesta, în reţeaua hidrogeologică au fost efectuate 50 de noi foraje. Cu acestea, numărul lor a ajuns la 640. Deşi tînără, reţeaua hidrogeologică şi-a adus contribuţia la rezolvarea unor importante probleme pentru economia naţională şi ştiinţă. Observaţiile şi studiile făcute cu ajutorul a 270 de foraje în Lunca Dunării au contribuit şi contribuie la elaborarea şi executarea vastelor lucrări de desecare şi irigaţii ce se fac în această zonă a țării. în drum spre mare GALAŢI (coresp. R. I.). De la cheiul de armare al Şantierului naval din Galaţi a pornit spre largul mării în probe de marş primul cargou de cherestea realizat de constructorii gălăţeni. In timpul probelor constructorii şi specialiştii vor verifica modul de comportare al navei în diferite condiţii de navigaţie. In prezent, la Şantierul naval Galaţi se execută ultimele finisări la cargoul „Baia Mare“ de 4 500 tone, care în curînd va fi livrat flotei noastre comerciale. CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 2, 3, şi 4 iunie, se anunţă următorul timp probabil: Vreme instabilă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi temporare şi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit predominînd din sectorul vestic. Temperatura în scădere. Minimele vor oscila între 4 și 14 grade, iar maximele intre 15 și 25 de grade. Anul X.XII1 nr. 6415) 4 pagini 30 bani Mari 1 iunie 1065 în pag. a 2-a: URCUŞUL PECINEGEI Cum sunt folosite rezervele interne intr-o cooperativă agricolă de producţie ...„Ei vor prelua mîine glorioasa creaţie a poporului, ei vor adăuga suflet din sufletul lor. Ei vor purta pe şi mai înalte culmi steagul veşnic tînăr al partidului. De aceea, rîsul lor şi lumina frunţii sînt supremul nostru tezaur“... Un gînd pentru a T u e gînd mai tulburător de_/V c'f gîndul închinat copiilor. E ca o prelungire a propriei existenţe. E ca un arc solemn boltit în viitor, dincolo de noi şi de azi. Cu cîtva timp în urmă, un coleg din Occident m-a invitat în locuinţa sa ospitalieră, oferindu-mi prilejul unei lungi şi amicale discuţii. Am ajuns, nu mai ştiu cum şi de ce, la problema celei mai tinere dintre generaţii. Parcă-i aud şi acum glasul coborît şi grav: „Copiii, dragă prietene, — îmi spunea dînsul — sînt maltrataţii acestui secol teribil. Ei vin pe lume cu ochii întunecaţi de nelinişti". Ziua se stingea încet în apele de aur ale Rinului. Era un amurg catifelat şi făcut. Cuvintele îl sfîşiarâ. Şi clipele cădeau mari, grele, prelinse ca nişte lacrimi de copil. I-am răspuns că optica noastră diferă, deşi veacul în care trăim e acelaşi. Soarta copiilor ţine de soarta societăţii. Ei se nasc, la noi, ca moştenitori ai libertăţii, într-o ţară ce se află în plină creaţie socialistă. Ei au în faţă perspective nelimitate. Ochii lor s-au deschis către un secol măreţ. Cîteva luni mai tîrziu, discutam aici, la Bucureşti, cu un oaspete francez al ţării noastre. „Ah, copiii ! — exclama dînsul. Copiii dv. m-au fermecat, l-am întîlnit pretutindeni aşa de frumoşi, sănătoşi, bine îmbrăcaţi. Am văzut atîta grijă pentru educaţia lor, încît rămîn cu impresii de neşters. Cine se ocupă astfel de tînăra generaţie merită respectul viitorului". Mărturisesc că am fost mişcat ascultîndu-l. Cuvintele sale spuneau cinstit, nealterat, adevărul. Mă gîndesc în această clipă la mulţimea de copii ai României, la mîinile lor fragede, la zulufii jucaţi în vînt, la ochii mari, uimiţi, aplecaţi pe carte. Aud glasul lor Eugen Frunză limpede şi întrebător, li văd răspîndiţi ca florile pe acest pămînt al împlinirii. Cîte şcoli de o vîrstă cu ei sau şi mai tinere îi întîmpină pretutindeni cu porţile deschise! Cînd au mai fost la noi atîţia şcolari, atîtea cotecare şi ghiozdane ? In această privinţă — măcar cîteva cifre. Iau, de pildă, numărul elevilor din şcolile de cultură generală : 3 321 428. E mai mult decît dublu faţă de anul 1938. In aceeaşi categorie de şcoli şi în raport cu acelaşi an, numărul cadrelor didactice e aproximativ de trei ori mai mare. Gratuitatea învăţămîntului în şcolile elementare şi medii ne apare azi ca un fapt curent. Ne-am obişnuit cu el parcă de cînd lumea. Dar cît de mare e ponderea şi semnificaţia sa în viaţa colectivităţii ! Şi încă un fapt care nu poate fi trecut cu vederea : din 24,5 milioane de manuale care se tipăresc pentru elevii şcolilor de cultură generală, profesionale şi tehnice, 20,8 milioane vor fi difuzate gratuit în clasele I—VIII, ceea ce înseamnă peste 100 milioane lei. Răsfoiam într-un rînd vraful de scrisori sosite cu poşta de dimineaţă la redacţia unei publicaţii pentru copii. Temele preferate ale micilor corespondenţi reflectă grija ce li se poartă, preocupările lor multilaterale, condiţiile în care trăiesc şi învaţă. Unul descrie cu lux de amănunte viaţa dintr-o tabără (aici, un adaus statistic , aproape 90 000 de copii au populat taberele şi coloniile de vară în cursul anului trecut). Altul comunică rezultatele concursului artistic din şcoală. Un al treilea zugrăveşte pe hîrtie o floare şi ne asigură că a cules una aidoma în Foto : NICU VASILE tr-o excursie prin munţi... O mulţime de ştiri din activitatea cercurilor pioniereşti, despre actorie şi muzică, sport şi experienţe de chimie, filatelie şi pomicultură, ocrotirea păsărilor şi cosmonautică. Şi, între altele, scrisoarea unei fetiţe care anunţă că a fost salvată din ghearele unei boli grele datorită tratamentului îndelungat şi gratuit într-un sanatoriu. Dragostea de om şi de cîntecul său începe cu dragostea pentru vîrsta copilăriei. Cine şi cînd, în ţara noastră, a ridicat vreodată grija pentru această vîrstă la un asemenea rang în însăşi politica statului ? Copiii celor două decenii din urmă alcătuiesc primele generaţii crescute din leagăn spre deplină libertate şi strălucire umană. De la primul A migălit în caiet, ei învaţă dimensiunile unui nou destin şi îşi pregătesc fiinţa pentru o viaţă demnă, de stăpîni şi constructori ai propriei fericiri. Ei vor prelua, mîine, glorioasa creaţie a poporului, îi vor adăuga suflet din sufletul lor. Ei vor purta pe şi mai înalte culmi steagul veşnic tînăr al partidului. De aceea, rîsul lor şi lumina frunţii, sînt supremul nostru tezaur. Aş vrea un cuvînt încă nerostit de nimeni, dragilor mei, neastîmpăraţilor cu gene mirate. Aş vrea un cuvînt mai frumos ca oricare altul, să-l rostesc eu întîiul de ziua voastră. Vi l-aş pune sfios în palmă, ca pe o inimă vie. Şi cuvîntul s-ar face cîntec. Şi cîntecul ar fi nemuritor. Dar unde-i cuvîntul de vrajă ? Pînă una alta, vă doresc mai multe jucării pe gustul vostru. Vă doresc mai multe spaţii pentru joacă. Vă mai doresc sumedenie de cărţi — dar ce cărţi ! — plăcute, îmbietoare, colorate ca în basme. Şi să creşteţi ca Feţi-Frumoşii, spre bucuria acestui pămînt ! Vedere parţială a instalaţiilor Combinatului de cauciuc sintetic şi produse petrochimice din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în curînd, conserve de legume din noua recolta In următoarele zile fabricile de conserve de legume şi fructe vor începe noua campanie de lucru. Evenimentul este precedat de numeroase şi minuţioase pregătiri, la care se referă interviul de faţă, pe care redactorul nostru CI. Rădulescu l-a solicitat tov. E. TOMAZIAN, director general în Direcţia conservelor şi produselor zaharoase din Ministerul Industriei Alimentare. — Cîteva cuvinte, vă rugăm despre materia primă? — Fabricile au încheiat contracte cu gospodăriile agricole de stat şi cu cooperativele agricole de producţie pentru o cantitate de legume cu circa 30 000 de tone mai mare faţă de prevederi. — Care este stadiul lucrărilor de remont în întreprinderi ? — In majoritatea întreprinderilor, lucrările de remont — de revizuire şi reparare a utilajelor — s-au încheiat conform graficului, în prezent efectuîndu-se recepţia lor. Concomitent cu aceste lucrări, în întreprinderi s-au montat noi utilaje, s-au reorganizat liniile tehnologice, în vederea unei utilizări cît mai raţionale a capacităţilor existente. — Cum se va organiza producţia? Pentru această campanie s-a prevăzut specializarea întreprinderilor în prelucrarea conservelor de legume, pe un număr restrîns de sortimente. Extinderea acestei acţiuni a fost determinată de rezultatele bune obţinute în campania trecută de fabricile din regiunea Bucureşti, unde s-a aplicat iniţial specializarea. Prin această măsură se urmăreşte, printre altele, o mai bună organizare a producţiei, precum şi asigurarea unei calităţi superioare a produselor. Nu trebuie înţeles de aici că se reduce cumva gama sortimentelor şi cantităţile lor. Dimpotrivă, cantităţile din fiecare sortiment sporesc. Faţă de realizările anului 1964, în această campanie se vor produce cu circa 7 la sută mai multe conserve de legume sterilizate. Tot în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, în noua campanie de lucru, în întreprinderi se va introduce controlul statistic al calităţii conservelor. Pentru aceasta, în cursul acestei luni s-a organizat un curs de instruire a şefilor de producţie, de laborator, şi C.T.C. din toate întreprinderile sectorului. Deschiderea lucrărilor plenarei C.C. al P.M.R. în ziua de 31 mai 1965 s-a deschis şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi : 1. Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966-1970. 2. Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea energeticii R.P. Române în perioada 1966-1975. 3. Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. Cînd ţi-e sete în tren Acceleratul 704 pe ruta Galaţi—Bucureşti gonea în noapte. Căldura toridă a zilei se făcuse simţită din plin şi în tren. De aceea, după cum era şi firesc, bufetul instalat într-un vagon de clasa I era solicitat deseori. In faţa bufetului s-a prezentat o tînără. — Aş dori un suc... i-a răspuns barmanul, cu o voce groasă, spartă :— N-avem așa ceva. Vin sau bere ! — Poate că... apă minerală. Cu greu, făcîndu-i parcă un servici personal a scos o sticlă de apă minerală și după ce a trîntit un pahar în fața tinerei, i-a turnat a lehamite. Se vedea de departe că socotea a-i face o mare favoare. In încăpere a păşit un tînăr. S-a adresat politicos omului de după bar. A cerut un şpriţ. Glasul cel răstit l-a repezit : — Doar o sticlă de jumătate, de Cotnari. 13 lei plus 2 minerala, 15 ! De sub bar a şi scos sticluţa, gata s-o desfacă. — Aş dori un şpriţ... atît.— N-auzi, domnule, ori o sticlă, ori... Tînărul a rămas cîteva clipe în derută. Barmanul, crezînd probabil că prin „funcția" sa își poate permite orice necuviință i s-a adresat tot răstit: INSTANTANEE — Atunci să vă dăm unul mai ieftin... Tirnave... 23 plus 2, 25 de lei. E bine ? Tînărul n-a răspuns nimic. Probabil că era puţin şi intimidat de înfăţişarea belicoasă a celui de după bar. A făcut altceva. A întins mîna şi a scos din suportul de lemn condica de sugestii şi reclamaţii. Voia să noteze o simplă sugestie : în bar să se servească şi şpriţ la pahar (nu numai cu sticla I) precum şi suc ori limonada. A deschis condica — pe jumătate cu însemnări ale altora — a apucat să înscrie prima liniuţă a unei litere, cînd, aceasta i-a fost smulsă din mînă. — Fără d-astea... De condică nu te atinge... Orice încercare a tînărului de a obţine condica s-a lovit de ameninţările barmanului. De ce oare l-o fi supărat pe barman, atît dă mult solicitarea condicii ? Poate că Întreprinderea alimentaţiei vagoane restaurant ar putea descifra taina. După cele relatate, bănuim că barmanul cel fioros la înfăţişare este un certat cu consumatorii şi cu condica, într-un cuvînt cu servirea corectă şi civilizată. Şi o mică... sugestie pentru I.A.V.R. (dacă în condică n-a putut fi trecută) : nu s-ar putea vinde în anotimpul călduros suc sau limonadă, la barul din tren . Şi poate şpriţuri la pahar 7 CAROL ROMAN * astăzi Încep examenele studenţeşti Incepînd cu ziua de 1 iunie amfiteatrele şi sălile de cursuri ale celor 178 de facultăţi, din institutele de învăţămînt superior din ţara noastră, cunosc iarăşi înfrigurarea examenelor de sfîrşit de an. Zecile de mii de studenţi care au frecventat cursurile de zi, se prezintă în faţa comisiilor de examinare pentru verificarea cunoştinţelor asimilate în timpul anului de învăţămînt. Viitorii ingineri, profesori, medici, artişti chemaţi să devină cadre de nădejde, specialişti cu o înaltă calificare pentru cerinţele tot mai mari ale economiei şi culturii noastre socialiste, s-au pregătit cu temeinicie încă de la începutul anului.