România Liberă, octombrie 1965 (Anul 23, nr. 6519-6545)

1965-10-01 / nr. 6519

„România liberă“ nr. 6 și 9 — i.x,m5 — pag. a 2-« *■** Căi multiple pentru sporirea efectivelor matcă *) POSIBILITĂȚI LA INDEMÂNA TUTUROR UNITAJILOR AGRICOLE In Raportul prezentat la Congresul al IX-lea al P.C.R., se arată că o sarcină de cea mai mare importanţă este dez­voltarea zootehniei, ridicarea ponderii acestei ramuri în an­samblul producţiei şi venituri­lor din agricultură. „Principala preocupare în această direcţie — se precizează în Raport — trebuie să fie mărirea număru­lui vacilor, care să ajungă la cel puţin jumătate din totalul bovinelor, creşterea producţiei de lapte“. Publicăm în continuare în acest număr al ziarului, scrisori sosite la redacţie în care cîţiva specialişti arată posibilităţile existente — atît prin obţinerea unui număr cît mai mare de produşi de la efectivul-matcă existent, cît şi prin preluarea de către unităţile agricole a unor animale apte pentru re­producție contractate de orga­nele Ministerului Industriei Ali­mentare , în vederea îmbună­tățirii structurii efectivelor de bovine. • Premiile şi... producţia In ansamblul ramurilor de producţie ale cooperativei noastre agricole un loc im­portant îl ocupă creşterea ani­malelor (în ultimul timp, ve­nitul realizat din sectorul zoo­tehnic reprezintă aproape 45 la sută din totalul venitului anual). Dacă pînă în 1962 pro­ducţia medie de lapte pe cap de vacă furajată ajungea pînă la 1 600 litri, anul trecut an­ reuşit să obţinem 3005 litri. In primele 8 luni ale acestui an cooperativa a livrat statu­lui circa 30 000 litri de lapte peste prevederi. Sporirea an de an a efectivului de vaci s-a realizat prin reţinerea produşilor obţinuţi din pră­­silă proprie. Anul trecut am obţinut de la fiecare 100 de vaci cite 110 viţei, deoarece unele au fătat atît la înce­putul cît şi la sfîrşitul anu­lui. Aceasta ne-a permis ca în 1964 să avem posibilitatea să vindem altor unităţi agri­cole 30 de viţele, iar în acest an vom livra tot atîtea capete ceea ce ne va aduce impor­tante venituri. Ce-am făcut pentru a ajun­ge la acest rezultat ? Atunci cînd am început să organi­zăm ferma, existau lipsuri serioase în îngrijirea şi hră­­nirea animalelor. In adunarea generală a cooperatorilor, care a analizat în cîteva rînduri activitatea la ferma de vaci, s-a arătat că răul trebuie căutat mai cu seamă în insu­ficientul interes al îngrijitori­lor pentru buna întreţinere a animalelor. Intr-adevăr, ca o consecinţă directă a mentali­tăţii învechite, răspîndită încă prin părţile noastre, se socotea că meseria de în­grijitor este înjositoare. Aşa s-a ajuns în situaţia că sar­cina întreţinerii vitelor era lăsată pe seama unor oameni care, deşi vrednici la muncă, totuşi nu manifestau tragere de inimă pentru o asemenea profesie. Adunarea generală a hotărît atunci ca, în vederea cointeresării membrilor coo­peratori ce lucrează aici, pe lingă retribuţia de bază, după zilele muncă calculate în raport cu numărul de animale îngrijite, să se acorde o retri­buţie suplimentară pentru producţia obţinută (lapte, vi­ţei, spor de creştere în gre­utate etc) peste sarcinile planificate. In acest scop, încă la începutul anului 1964, planul de producţie privind creşterea animalelor a fost defalcat pe ferme, pe grupe de îngrijitori şi chiar pe fie­care îngrijitor în parte, în funcţie de capacitatea de pro­ducţie a animalelor, de con­diţiile de furajare şi cazare, de planul de montă şi de fă­tări etc. Hotărîrea adunării generale a fost însoţită ime­diat de o largă popularizare a acestui sistem menit să con­tribuie la creşterea cointere­sării materiale a cooperatori­lor. In sprijinul acţiunilor iniţiate s-a situat activitatea pentru ridicarea calificării profesionale a îngrijitorilor. Lecţiile predate în cadrul în­­văţămîntului agrozootehnic de către specialişti, de pildă, i-au ajutat mult pe cursanţi să în­ţeleagă cît mai bine rostul unei furajări raţionale a ani­malelor, metodele ştiinţifice de mulgere, importanţa cură­ţeniei în grajduri şi alte lu­cruri de care este condiţionată creşterea animalelor. Datorită eforturilor depu­se pe acest tărîm au în­ceput să apară şi rezulta­tele aşteptate. Atitudinii de indiferenţă de pînă atunci pentru meseria aleasă i-au luat locul un interes în continuă creştere, o muncă făcută cu pricepere, cu drag. Astfel, în cursul anului tre­cut mulţi dintre ingrijitori au obţinut la lotul de vaci din rasa sură de stepă in medie pe vacă furajată cu 1 000 litri de lapte mai mult faţă de cît au realizat în 1963, cînd nu s-a aplicat retribuţia su­plimentară. Mulgătorul Petru Z. Plugaru, în urma aplicării­ ­­­ retribuţiei suplimentare, a re­uşit ca de la fiecare vacă pe care o avea în primire să ob­ţină cîte 3 400 litri de lapte precum şi numărul de viţei planificat. Numai pentru de­păşirea producţiei de lapte el a obţinut anul trecut o re­tribuţie suplimentară în va­loare de circa 2000 lei. îngri­jitorul Ilie Pricop de la cele 16 vaci pe care le avea sub îngrijire a realizat anul tre­cut o producţie suplimen­tară de 5 000 litri de lapte, iar zilele acestea şi-a înde­plinit sarcinile de plan reve­nite pe întregul an. Fireşte, pentru priceperea pe care a dovedit-o în muncă Ilie Pri­cop a fost răsplătit în 1964 cu un premiu de 1 500 lei. Pentru străduinţele depuse în obţinerea unor producţii spo­rite de lapte, în creşterea na­talităţii, au fost retribuiţi suplimentar cu importante sume de bani şi Petru Bo­­sinceanu, Ion Bejenaru, Ghe­­orghe Corduneanu şi alţi în­grijitori. De remarcat că prin aplicarea retribuţiei suplimen­tare planul producţiei animale pe 1964 a fost depăşit cu 175.000 lei. Ing. ADRIAN IONEL preşedintele cooperativei agricole de producţie din Movileni, regiunea Iaşi • Critica ne-a ajutat Pe data de 14 septembrie, a apărut în ziarul „România liberă“ articolul „Din nou în circuitul zootehnic“ în care a­­utorul arăta între altele că în regiunea Ploiești, datorită in­suficientei colaborări între în­treprinderea regională de in­dustrializare a cărnii (I.R.I.C.)­­ şi Consiliul agricol regional s-au obţinut rezultate slabe în acţiunea de schimbare a animalelor reformate din coo­perativele agricole cu vite con­tractate, apte pentru repro­ducţie. In urma acţiunii de reexa­minare a vacilor şi vitelor contractate cu producătorii, efectuată cu sprijinul consilii­lor agricole, a reieşit că există posibilitatea să fie redate în circuitul zootehnic un număr de 2 364 de capete tineret bovin femei şi 500 de vaci. Măsurile luate în ultimul timp în regiunea noastră — îndeo­sebi după apariţia articolului I menţionat­e au făcut ca în acţiunea de îmbunătăţire a structurii­­ efectivelor de bo­vine să ne aducem o contri­buţie mai eficientă. Un număr de 777 bovine apte pentru reproducţie au fost preluate de cooperativele agricole de pro­­ducţie, predîndu-se în loc a­­nimale infecunde, reformate. De menţionat, că un număr de 2 087 vaci au fost reţinute în continuare de producătorii contractanţi, ceea ce dovedeşte interesul lor pentru a obţine venituri tot mai mari din creşterea animalelor. Ing. OCTAV LUNGU inginer şef la IR.I.C. Ploieşti * Conducerea I.R.I.C. Galaţi (I. Georgescu, director şi D. Mardare, inginer şef) ne co­munică că lipsurile sesizate în articolul „Din nou în circuitul zootehnic“ sunt juste. Cu spri­jinul consiliilor agricole au fost organizate echipe forma­­­te din doi-trei specialişti care au luat legătura cu producăto­rii care au contractat livrarea de vaci şi viţele, cu consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie care au posibilităţi să schimbe anima­le reformate cu cele apte pentru reproducţie. Deşi ac­ţiunea este abia la început — se spune în scrisoarea primi­tă — pînă acum numeroşi producători şi-au manifestat dorinţa să crească în conti­nuare animalele contractate (s-au anulat astfel contracte pentru 1128 de capete) şi s-au plasat în unităţi 58 de vaci şi viţele. • Procentul de sterilitate în scădere In comunele din zona de deal a raionului Piatra Neamţ există nu numai condiţii bune, dar şi o valoroasă tradiţie în ceea ce priveşte creşterea bo­vinelor. Iată de ce, alături de alte ramuri de producţie, în cooperativele agricole din Gi­­rov, Căciuleşti, Ştefan cel Mare, unităţi care intră în raza circumscripţiei noastre veterinare, au fost create fer­me puternice de vaci. Documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. pun în faţa crescătorilor de animale sar­cini deosebit de importante privind îmbunătăţirea struc­turii efectivelor de bovine şi sporirea producţiei de lapte, înfăptuirea lor depinde în mare măsură de organizarea raţională a reproducţiei, de prevenirea şi combaterea ste­rilităţii vacilor. Aceasta, ţi­­nînd seama de pierderile eco­nomice mari pe care sterili­tatea le provoacă la toate spe­ciile de animale şi în special la bovine, unde producţia este strîns legată de procesul reproducţiei. Din constatările noastre re­zultă că cea mai frecventă cauză a sterilităţii dobîndită o constituie carenţele de ali­mentaţie. De aceea, princi­pala măsură luată în ve­derea reducerii procentului de sterilitate a constat în asigurarea unei furajări ra­ţionale a tineretului femei de prăsilă, precum şi a vacilor de lapte în diferite stadii fiziologice. în acelaşi timp, am urmărit ca junincile să fie montate atunci cînd au circa 75 la sută din greutatea va­cilor adulte (ceea ce corespun­de vîrstei de 18-20 de luni). Prin instruirea temeinică, *) Vezi „România liberă“ nr. 6199, 6504 şi 6511, ca şi prin îndrumarea perma­nentă a brigadierilor şi în­grijitorilor, s-a reuşit să se a­­sigure o asistenţă competentă la fătări. Avînd sprijinul con­siliilor de conducere ale coope­rativelor agricole, al specialiş­tilor şi tuturor îngrijitorilor din sectorul zootehnic, am re­uşit să depistăm la timp orice manifestare anormală în procesul de reproducţie şi să intervenim operativ. In aceas­tă privinţă de un mare ajutor ne-au fost anchetele gineco­logice întreprinse asupra în­tregului efectiv de vaci, precum și urmărirea lunară a vacilor infecunde. La cooperativa a­­gricolă din comuna Girov, bunăoară, dintr-un număr de 45 de vaci tratate pentru di­ferite stări de infecunditate, 32 au fost vindecate la prima intervenţie şi redate procesu­lui de reproducţie. In felul acesta, procentul vacilor pro­ductive a fost mult îmbună­tăţit, în prezent numărul va­cilor infecunde reprezentînd doar 3 la sută din totalul efectivului. Aceasta a făcut ca productivitatea animalelor să crească, existînd condiţii ca pînă la sfîrşitul anului pro­ducţia de lapte planificată să fie depăşită cu cel puţin 300 litri, pe cap de vacă furajată. Fireşte că pe lîngă producţia de lapte obţinută, trebuie avuţi în vedere şi produşii rezultaţi de la vacile vindecate. Rezul­tate asemănătoare au fost ob­ţinute şi la fermele de vaci ale celorlalte două unităţi din cadrul circumscripţiei noastre. Pentru îmbunătăţirea asis­tenţei sanitar-veterinare în vederea combaterii sterilităţii la vaci, aş avea de făcut şi cîteva propuneri. In primul rînd, trebuie să se îmbunătă­ţească aprovizionarea cu o sea­mă de medicamente, cum ar fi serul de iapă gestantă, Pro­lan A, Turlin şi altele, a căror lipsă o resimţim mult în ul­tima vreme. De asemenea, ne sunt necesare forme de antibi­otice utilizabile pentru asep­­tizarea tradusului genital de tipul Tardomyocelului. Sîntem nemulţumiţi şi de fiolajul ne­corespunzător al unor medica­mente. Progisteronul „uz ve­terinar“, bunăoară, ni se li­vrează în fiole de 50 mm, deşi doza pentru o vacă este de 250-300 mm. Pentru a ne putea menţine la curent cu toate noutăţile ce apar în problema combaterii sterilităţii, propun să fie îm­bunătăţit sistemul de informa­re teoretică a specialiştilor zoo­­veterinari de toate gradele. In această privinţă o contribuţie mai mare ar putea aduce şi revista noastră de specialitate „Probleme zootehnice şi vete­rinare“. NORBERT TUSCHAK medic veterinar la circumscripţia Girov, regiunea Bacău CARNET CULTURAL C­u fiecare expoziţie mai importantă de fotogra­fii ne dăm seama de rolul din ce în ce mai mare pe care îl deţin imaginile în viaţa omului contemporan. Mai mult decit oricînd, oa­menii simt nevoia şi farme­cul de a fixa în imagini as­pectele realităţii, momentele importante ale experienţei proprii, chipurile celor dragi. Fotografia ajută afectivităţii noastre, ca şi dorinţei de cu­noaştere a realităţii, exploră­rii variatelor fenomene ale vieţii şi materiei, descoperirii unor aspecte ce scapă percep­ţiilor obişnuite. De la rostul de document la cel de inter­pretare poetică a realităţii, fotografia şi-a diferenţiat uluitor funcţiile şi posibilită­ţile tehnice. Dintr-un meşte­şug mecanic a devenit o artă, în care inteligenţa, imagina­ţia şi spiritul de inventivitate ale fotografului aduc mereu strălucite contribuţii. Am constatat încă odată a­­cestea şi multe altele, vizitînd în sălile Dalles cea de a IV-a Bienală Color şi al IV-lea Sa­lon Internaţional de artă fo­tografică, bienala fiind pre­zentată de Federaţia interna­ţională de artă fotografică, iar salonul internaţional de către Asociaţia artiştilor foto­grafi din ţara noastră. Numă­rul lucrărilor din diferite ţări ale lumii şi din Republica So­cialistă România este aşa de mare şi de valoros artisticeşte incit ar trebui citate sute de fotografii şi de autori, ceea ce depăşeşte cadrul unei cro­nici. Expoziţia, mult vizitată de un numeros public, trebuie cercetată şi în legătură cu ar­tele plastice. Se găsesc în fo­tografiile de la Dalles aproa­pe toate viziunile, stilurile şi tehnicile picturii, sculpturii şi graficii, modalităţile de in­terpretare a realităţii pe care mai întîi le-a impus istoria artelor plastice. Imagini cu lumini fluide, cu umbre ce modelează şi uneori fac mai expresive figurile umane, as­pectele arhitecturale şi însuşi spaţiul, se alătură altora care valorifică structura geometri­că a naturii, mişcarea ritmică a vieţii, desfăşurarea traiului cotidian, cu contrastele lui. Interesant de observat este cum fotografii folosesc une­ori înseşi stilurile îndătinate ale patriei lor şi, în forme moderne, readuc viziuni şi unghiuri de vedere familiare lumii căreia îi aparţin. De pildă, unele fotografii cu pei­saje din R. P. Chineză tra­tează spaţiul cu munţi, ape şi nori în spiritul celebrelor stampe ale pictorilor locali, iar o fotografie înfăţişînd, simplificat, un interior olan­dez ne reaminteşte picturile fraţilor Van Eyck. Fotografii­le din Austria au adesea un Petru Comarnescu caracter expresiv, ca şi cele din Polonia sau Ungaria. A­­desea, nici nu ai nevoie să citeşti pe inscripţie ţara sau cultura căreia aparţine expo­­zantul spre a-ţi da seama că modernele lui imagini conti­nuă o anumită tradiţie de vi­ziune şi tratare. Amintim acestea pentru cei mai puţin iniţiaţi în pictura universală şi care, uneori, ac­ceptă mai lesne în fotografie procedeele înnoitoare ale pic­turii decit cînd privesc la­ Cronică plastică blourile pictorilor. Unii, de­prinşi a cere picturii o redare minuţioasă, servilă a realită­ţii, resping multe din înnoi­rile artei moderne, dar le ac­ceptă în imaginile fotografi­ce. Ei mai cer picturii să fie „fotografie“ în sensul înve­chit, cînd însăşi fotografia a devenit uneori pictură foarte interpretată. De aceea, pe lîn­gă alte merite, actuala expo­ziţie de fotografii are şi pe a­­cela de a stimula sondarea mai adîncă şi mai imaginativă a realităţii, de a familiariza pe privitori cu variatele cu­ceriri ale picturalităţii. Am spune chiar că fotogra­fii de azi sunt prea mult in­fluenţaţi de bogăţia de viziuni şi procedee a picturii sau de dinamica cinematografiei şi că, uneori, păstrează prea puţin însuşirile proprii artei lor, care totuşi e altceva şi decit pictura, şi decit cinema­tograful. Uneori, se folosesc abuziv trucajele tehnice pen­tru a se face pictură cu re­liefuri, pentru a se sugera materialitatea pastei, sau li­­niatura graficei, pentru a se insinua ritmica filmului. Dar dincolo de asemenea excese, expoziţia constituie un mo­ment culminant pentru pro­gresul realizat de fotografii noştri şi de cei ai lumii. C­u prilejul împlinirii a douăzeci de ani de la înfiinţare, Studioul de arte plastice al armatei pre­zintă o expoziţie în localul Bibliotecii Centrale M.F.A. (B-dul Gh. Gheorghiu-Dej nr. 2). La mulţi dintre expozanţi se constată certe progrese şi o diferenţiere a mijloacelor de expresie, o notă mai inter­pretativă a temelor ostăşeşti sau a celor cu caracter general. Sculptorul Marius Butunoiu caută acum o adîncire a ex­presiei (capul lui Beethoven), și tratează mai decorativ fi­gurile (Victorie). Dacă statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare (machetă-proiect) este com­pusă în spirit monumental, cu o euritmie decorativă, ne pare însă mai rece decit una din variantele anterioare ale artistului, modelată cu mai multă viaţă. Actualul proiect este menit pietrei pe cînd celălalt bronzului. Progrese în simplificarea şi stilizarea for­melor găsim în lucrările sculptorilor Vladimir Şulschi, Octav Iliescu şi Vasile Bara­­baş. Au nevoie însă de o mai temeinică adîncire a expresiei. Dintre pictori, folosesc viziuni mai variate şi modalităţi de compoziţie mai ingenioase Io­sif Şanta, Mihai Mustaţă, An­gela Spiridonescu, Ecaterina Marin-Zăinescu şi Pavel Mer­­cea. In înfăţişarea oamenilor, în scenele cu tematică mili­tară şi în genere patriotică unii dintre aceştia au bune reuşite, dar chiar acelaşi ex­pozant se dovedeşte inegal, uneori făcînd figuri de o ex­presivitate convenţională, fo­losind procedee naive, adu­­cînd o mişcare factice. Ca realizări cu convingătoare ti­pologie umană şi mod de compunere, semnalăm Colabo­rare, compoziţie cu un ostaş şi un ţăran, de Ecaterina Ma­rin­ Zăinescu, îngrijirea arma­mentului, de Angela o­e Spirido­­nescu. De strajă şi Scrisoare de acasă, de I. Şanta. Fru­moase peisaje, cu colorit poe­­­­tic prezintă, în afară de I. Şanta, pictor cu imaginaţie bogată, Mihai Mustaţă şi Pa­vel Mercea, acesta mai înzes­trat pentru pictură decit pen­tru sculptură. Afişe merituoa­se expune Maria Stiploşec. Aflîndu-se într-o transfor­mare a modalităţilor­­ de ex­presie, expozanţii se prezintă cu inegalităţi şi şovăiri, a­­vînd multe de cîştigat în vii­tor, mai ales o adîncire şi di­ferenţiere în tratarea perso­najelor din compoziţiile lor. Se vădesc însă şi eforturile meritorii, spre a răspunde sarcinilor specifice ale stu­dioului armatei. Variate viziuni în plastică şi fotografie Programul televiziunii de la 3-9 octombrie DUMINICĂ 3 OCTOMBRIE 8.50 : Gimnastica de învio­rare la domiciliu ; 9.00 : Re­ţeta gospodinei; 9.30 : Emi­siune pentru copii şi tinere­tul şcolar. Telejurnalul pio­nierilor. Aventurile lui Huck­­leberg Finn ; 11.00 : Emisiune pentru sate ; După amiază : Duminică sportivă. Fotbal — Steaua — Dinamo Bucureşti. Program muzical ; 19.00 : Jur­nalul televiziunii (I) ; 19.30 : „Dialog la distanţă“ . In în­cheiere : Jurnalul televiziunii (II) şi Telesport. LUNI 4 OCTOMBRIE 19.00 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 : Ştiţi să socotiţi ? ; 20.00 : Şah ; 20.15 : Film „E­­xistă un asemenea flăcău“ ; 21.55 : Seară de romanţe; 22.20: Jurnalul televiziunii (II) . Buletin meteorologic. MIERCURI 6 OCTOMBRIE 15.00 : Sport. Transmisiune de la Cluj. Intîlnirea de fotbal din cadrul „Cupei cupelor“ dintre echipele Ştiinţa şi Wie­ner Neustad ; 19.00 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 : Dăm legătura cu blocul A-9 — emi­siune pentru copii şi tineretul şcolar; Transmisiune de la Opera de stat din Iaşi: „Ca­valeria rusticană“ de Pietro Mascagni; „Paiaţe“ de Rug­giero Leoncavallo ; In pauză: Filmul documentar „Fata de pe Someş“ ; 22.30 : Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic. JOI 7 OCTOMBRIE 19.00 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 : „Cerc literar“ — emisiune pentru tineretul şcolar; 19.50: Deschiderea stagiunii, de concerte 1965­, 1966: Transmisiunea concer­tului orchestrei simfonice şi al corului Radioteleviziunii; 21.40 : Atlas folcloric: Cîmpia dunăreană a Olteniei ; 22.30 : Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic. VINERI 8 OCTOMBRIE 19.00 : Jurnal­­l televiziunii (I) ; 19.20 : „Cine cîntă în po­iană“ emisiune muzicală pen­tru copii ; Filmul pentru co­pii „Mielul de pluş“ ; 20.00 : Săptămîna ; 21.00 : Avanpre­mieră ; 21.10 : Mari poeţi ai lumii — Iannis Ritsos ; 21.30 : „Parada vedetelor“; 22.20: Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic. SIMBATA 9 OCTOMBRIE 19.00 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 : Pentru copii şi ti­neretul şcolar — „Cireşarii“. Enigma din Peştera Neagră, de C. Chiriţă, Emisiunea VIII-a „Stafiile“ ; 20.00 : Tele­­enciclopedie ; 21.00 : „Estrada tinereţii“; 22.30: Filmul „Sfîn­­tul“ ; 23.30 : Jurnalul televi­ziunii (II), Sport şi Buletinul meteorologic. O. S. T. A. prezintă la Ateneul Republicii Socialiste Romania duminică, 3 octombrie 1965, ora 20 CORUL „ARMONII DUNĂRENE“ din Ruse-R. P. Bulgaria Decorat cu ordinul „Metodiu și Chirii" Dirijor : Simeon Statelov La pian : Nedealka Vladimirova In program, piese de : Mozart, Schumann, Purcell, Gluck, Kodály, Şostakovici, Karastoianov, Dimitrov Biletele se vînd la casa O.S.T.A., Calea Victoriei 68-70, tel. 13.53.75, și în seara concertului la casa Ateneului Republicii Socialiste România. 1 MEMENTO VINERI 1 OCTOMBRIE 1965 LUNA X TRIM. IV Soarele răsare la 6 h 14’ M apune la 17 h 57’ — 273 + 92 t teatre ~1 Întoarcerea din adîncuri : Teatrul de operă și balet (16.48.20), ora 19,30 ; Vedere de pe pod : Teatrul National „I. L Caragiale“ sala Comedia (14.71.71), ora 19,30; Patima de sub ulmi: Teatrul National „I. L. Caragiale“ sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Opera de trei parale : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, bd. Schitu Măgureanu (14.60.60), ora 19,30 ; Dragă mincinosule : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19.30 ; Idei pentru o... revistă : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20; Prinţesa circului : Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19.30 ; Cu muzica... e de glu­mit: Teatrul „C. Tănase“, sala Victoria, ora 20 ; Circus Bucu­reşti : Circul de stat (11.01.20), ora 20. I cinematograf [ A trecut o femeie : Patria (11.8625). orele 9,30 — 11,45 — 14 - 16,30 - 18.45 - 21 : Ca­mera în formă de „L“ : Repu­blica (11.03.72) orele 9 - 11,15 — 13.45 - 16.15 - 18,45 — 21.15; Excelsior (18.10.88). orele 10 — 12,30 — 15.15 — 18 — 20.45 : Sta­dionul Dinamo (11.03.72). ora 19,30; Expoziția (18.10.88) ora­­ 19.15 : La ora 5 după amiază : Luceafărul (15.87.67), orele 9,15 — 11,30 — 13.45 - 16 - 18,15 — 20,30 ; Doina-grădină, ora 19.30 ; Cineva acolo sus mă iubește: Festival (15.63.84), ore­le 8,45 — 11,15 — 13,45 — 16.15 — 18,45 — 21,15; Miorița (14.27.14) , orele 10 - 12,30 — 15.30 - 18,15 - 20,45 : Festival­­grădină, ora 20 : Doina-grădină (15.87.67), ora 19.30: Omul Ma­fiei 1 București (15.61.54), orele 9.15 — 11,30 - 13,45 - 16,45 - 19, — 21 : Gri­vița (17.08.58), ore­le 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 : Modern (23.71.01). orele 10 — 12,15 - 14,30 - 16,45 — 19 — 21 : Progresul (15.61.54). orele 20: Arenele Libertăţii (23.71.01). ora 20,: Corbii : Capi­tol (16.29.17). orele 9.30 - 11.45 — 14 - 16,15 - 18,30 - 20.45 : Feroviar (16 22.73). orele 9.30 — 11.30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30: Flamura (23.07.40), orele 10 - 12,15 - 16 - 18,15 - 20,30: Capitol-grădină (16.29.17). ora 19.30 : Strigătul: Victoria (16.28.79). orele 10 - 12.30 — 15.30 — 18 — 20.30 : Cosmos (35.19.15) orele 15,30— 18 -20.30: Procesul profesorului Web­: Central (14.12.24), orele 9,15 — 12 — 14,45 — 17,45 — 20.45 : Giuleşti (17.55.461 orei* 1 10.30 — 15 — 17,45 - 20 : Roşu şi negru: Lumina (16.23 35). orele 9.45 - 13 - 16,30 - 20 ; Un lucru făcut la timp : Union (13.49.04). orele 15.30 - 18 -20.30 ; Program pentru copii : ora 10 şi Viată dificilă : orele 11.30 - 15,15 - 18 - 20.45 : Doina (16.35.38) . Viată dificilă : Moşilor (12.52.93). orele 15.30 — 18 — 20,30 : Moşilor-grădină (12.52.93). ora 19 : Filme docu­mentare: Timpuri Noi (15.61.10). orele 10—21 în continuare : Nuntă cu peripeţii : Cultural (16.25.39). orele 16 - 18,15 - 20,30: Runda 6 : înfrăţirea între popoare (17 31.64). orele 10 — 15,45 - 18 - 20,15: Melodia (12.06.88). orele 9,30 - 11.45 -14 - 16,30 - 18,45 — 21 : La­leaua neagră: Dacia (16.26.10). orele 9 — 14 în continuare. 16,15—18,45—21: Hoțul de pier­sici : Buzesti (15.62.79). orele 15 — 17,30 : Buzeşti- grădină. ora 20 : Samba : Bucegi (17 05.47). orele 10 - 12.30 - 15.30 - 18 — 20,30 : Floreasca (12.28.30). orele 10,30 - 13 - 15,30 - 18 20.30 : Bucegi-grădină (17.05.47). ora 19 : Aport. Muhitar I: Unirea (17.10.21). orele 18 - 18.15: Munca (21.50 97). orele 16 - 18,15 - 20.30 : Unnirea-grădină. ora 19.30: Un cartof, doi car­tofi: Tomla (21.49.46). orele 9.30 — 11,45 — 14 - 16,15 - 18,30 — 20,45 : Pacea (31.32.52). orele 16 — 18 — 20 : Tomis-grădină. ora 19 : Rahova-grădină. ora 19: Rahova (23.91.00). orele 16 — 18.15 — 20,30 : Unora le place iazul : Flacăra (21.35.40). orele 15.30 — 18 — 20.30 ; Ferentari (23.17.50). orele 15,30 - 18 — 20.30 : Marșul asupra Romei : Vitán (21.39.82), orele 15.45 — 18 — 20,15 : Cotroceni (13.62.50), orele 15.30 - 18 - 20.30 : Vitán grădină, ora 19: Domnul : Popular (35.15.17) orele 10.30 — 16 — 18.30 — 21 : Banda : Arta (21.31.86), orele 11 - 15 - 17.30 — 20 : Progresul (23.94.10), orele 15.30 — 18 — 20,15 : Romulus și Remus : Crîngaşi (1738.81). orele 15,30 — 18 — 20,30: Culo­rile luptei : Viitorul (11.48.03). orele 16 — 18,15 — 20.30 : Winnetou : Colentina (35.07 09). orele 15,30 - 18 — 20.30 : Tolba cu amintiri: Volga (11.9126). orele 10 — 12 — 16 — 18.15 — 20,30 : Carambol : Lira (31.71.71). orele 15,30 — 18 : Lira­­grădină orele 20.30 - Caporalul şi ceilalţi : Drumul sării (31.28.13), orele 15.30 - 17.45 - 20: Ah. Eva : Progresul-parc (23.94 10) ora 19.30- Dă-i înain­te fără grijă : Colentina-grădi­­nă, ora 19 : Intîlnire la Ischia : Arta-grădina, ora 19. I televiziune 1 19 : Jurnalul televiziunii (I) : 19,20 : Tineri gimnaşti, emisiu­ne pentru copii : 20 : Săptămî­­na : 21 : Avanpremieră : 21,10 : Telefilatelia : 21,30 : Artişti ai Teatrului National din Atena în studio: 22. ..Luceafărul“ de Mihai Eminescu : 22,30 : Emi­siune cu prilejul zilei nationale a R. P. Chineze : 23 . Jurnalul televiziunii (II) si buletinul me­teorologic, cum va fi wwmeql Pentru zilele de 2, 3 şi 4 oc­tombrie, se anunţă următorul timp probabil : Vreme uşor instabilă în partea de nord-vest a ţării şi în general frumoasă în rest. Cerul va fi variabil. Vor cădea ploi locale în jumătatea de nord-vest. Vint slab pînă la potrivit predominând din sectorul vestic. Temperatura în creştere uşoară spre sfîrşitul inter­valului. Minimele vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, iar maximele între 17 şi 27 de grade, local mai ridicate. O. S. T. A. prezintă la Sala Teatrului C.C.S. duminică, 3 octombrie 1965 TEATRUL DE PĂPUŞI ŞI UMBRE DIN PROVINCIA HUNAN (R. P. Chineză) ora 16 „U­m b r­e“ scenete pentru copii ora 20 „Regele maimuţelor44 Biletele se vînd la casa O.S.T.A., Calea Victoriei 68-70, tel. 13.53.75, şi la casa Teatrului.

Next