România Liberă, octombrie 1965 (Anul 23, nr. 6519-6545)
1965-10-01 / nr. 6519
„România liberă“ nr. 6 și 9 — i.x,m5 — pag. a 2-« *■** Căi multiple pentru sporirea efectivelor matcă *) POSIBILITĂȚI LA INDEMÂNA TUTUROR UNITAJILOR AGRICOLE In Raportul prezentat la Congresul al IX-lea al P.C.R., se arată că o sarcină de cea mai mare importanţă este dezvoltarea zootehniei, ridicarea ponderii acestei ramuri în ansamblul producţiei şi veniturilor din agricultură. „Principala preocupare în această direcţie — se precizează în Raport — trebuie să fie mărirea numărului vacilor, care să ajungă la cel puţin jumătate din totalul bovinelor, creşterea producţiei de lapte“. Publicăm în continuare în acest număr al ziarului, scrisori sosite la redacţie în care cîţiva specialişti arată posibilităţile existente — atît prin obţinerea unui număr cît mai mare de produşi de la efectivul-matcă existent, cît şi prin preluarea de către unităţile agricole a unor animale apte pentru reproducție contractate de organele Ministerului Industriei Alimentare , în vederea îmbunătățirii structurii efectivelor de bovine. • Premiile şi... producţia In ansamblul ramurilor de producţie ale cooperativei noastre agricole un loc important îl ocupă creşterea animalelor (în ultimul timp, venitul realizat din sectorul zootehnic reprezintă aproape 45 la sută din totalul venitului anual). Dacă pînă în 1962 producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată ajungea pînă la 1 600 litri, anul trecut an reuşit să obţinem 3005 litri. In primele 8 luni ale acestui an cooperativa a livrat statului circa 30 000 litri de lapte peste prevederi. Sporirea an de an a efectivului de vaci s-a realizat prin reţinerea produşilor obţinuţi din prăsilă proprie. Anul trecut am obţinut de la fiecare 100 de vaci cite 110 viţei, deoarece unele au fătat atît la începutul cît şi la sfîrşitul anului. Aceasta ne-a permis ca în 1964 să avem posibilitatea să vindem altor unităţi agricole 30 de viţele, iar în acest an vom livra tot atîtea capete ceea ce ne va aduce importante venituri. Ce-am făcut pentru a ajunge la acest rezultat ? Atunci cînd am început să organizăm ferma, existau lipsuri serioase în îngrijirea şi hrănirea animalelor. In adunarea generală a cooperatorilor, care a analizat în cîteva rînduri activitatea la ferma de vaci, s-a arătat că răul trebuie căutat mai cu seamă în insuficientul interes al îngrijitorilor pentru buna întreţinere a animalelor. Intr-adevăr, ca o consecinţă directă a mentalităţii învechite, răspîndită încă prin părţile noastre, se socotea că meseria de îngrijitor este înjositoare. Aşa s-a ajuns în situaţia că sarcina întreţinerii vitelor era lăsată pe seama unor oameni care, deşi vrednici la muncă, totuşi nu manifestau tragere de inimă pentru o asemenea profesie. Adunarea generală a hotărît atunci ca, în vederea cointeresării membrilor cooperatori ce lucrează aici, pe lingă retribuţia de bază, după zilele muncă calculate în raport cu numărul de animale îngrijite, să se acorde o retribuţie suplimentară pentru producţia obţinută (lapte, viţei, spor de creştere în greutate etc) peste sarcinile planificate. In acest scop, încă la începutul anului 1964, planul de producţie privind creşterea animalelor a fost defalcat pe ferme, pe grupe de îngrijitori şi chiar pe fiecare îngrijitor în parte, în funcţie de capacitatea de producţie a animalelor, de condiţiile de furajare şi cazare, de planul de montă şi de fătări etc. Hotărîrea adunării generale a fost însoţită imediat de o largă popularizare a acestui sistem menit să contribuie la creşterea cointeresării materiale a cooperatorilor. In sprijinul acţiunilor iniţiate s-a situat activitatea pentru ridicarea calificării profesionale a îngrijitorilor. Lecţiile predate în cadrul învăţămîntului agrozootehnic de către specialişti, de pildă, i-au ajutat mult pe cursanţi să înţeleagă cît mai bine rostul unei furajări raţionale a animalelor, metodele ştiinţifice de mulgere, importanţa curăţeniei în grajduri şi alte lucruri de care este condiţionată creşterea animalelor. Datorită eforturilor depuse pe acest tărîm au început să apară şi rezultatele aşteptate. Atitudinii de indiferenţă de pînă atunci pentru meseria aleasă i-au luat locul un interes în continuă creştere, o muncă făcută cu pricepere, cu drag. Astfel, în cursul anului trecut mulţi dintre ingrijitori au obţinut la lotul de vaci din rasa sură de stepă in medie pe vacă furajată cu 1 000 litri de lapte mai mult faţă de cît au realizat în 1963, cînd nu s-a aplicat retribuţia suplimentară. Mulgătorul Petru Z. Plugaru, în urma aplicării retribuţiei suplimentare, a reuşit ca de la fiecare vacă pe care o avea în primire să obţină cîte 3 400 litri de lapte precum şi numărul de viţei planificat. Numai pentru depăşirea producţiei de lapte el a obţinut anul trecut o retribuţie suplimentară în valoare de circa 2000 lei. îngrijitorul Ilie Pricop de la cele 16 vaci pe care le avea sub îngrijire a realizat anul trecut o producţie suplimentară de 5 000 litri de lapte, iar zilele acestea şi-a îndeplinit sarcinile de plan revenite pe întregul an. Fireşte, pentru priceperea pe care a dovedit-o în muncă Ilie Pricop a fost răsplătit în 1964 cu un premiu de 1 500 lei. Pentru străduinţele depuse în obţinerea unor producţii sporite de lapte, în creşterea natalităţii, au fost retribuiţi suplimentar cu importante sume de bani şi Petru Bosinceanu, Ion Bejenaru, Gheorghe Corduneanu şi alţi îngrijitori. De remarcat că prin aplicarea retribuţiei suplimentare planul producţiei animale pe 1964 a fost depăşit cu 175.000 lei. Ing. ADRIAN IONEL preşedintele cooperativei agricole de producţie din Movileni, regiunea Iaşi • Critica ne-a ajutat Pe data de 14 septembrie, a apărut în ziarul „România liberă“ articolul „Din nou în circuitul zootehnic“ în care autorul arăta între altele că în regiunea Ploiești, datorită insuficientei colaborări între întreprinderea regională de industrializare a cărnii (I.R.I.C.) şi Consiliul agricol regional s-au obţinut rezultate slabe în acţiunea de schimbare a animalelor reformate din cooperativele agricole cu vite contractate, apte pentru reproducţie. In urma acţiunii de reexaminare a vacilor şi vitelor contractate cu producătorii, efectuată cu sprijinul consiliilor agricole, a reieşit că există posibilitatea să fie redate în circuitul zootehnic un număr de 2 364 de capete tineret bovin femei şi 500 de vaci. Măsurile luate în ultimul timp în regiunea noastră — îndeosebi după apariţia articolului I menţionate au făcut ca în acţiunea de îmbunătăţire a structurii efectivelor de bovine să ne aducem o contribuţie mai eficientă. Un număr de 777 bovine apte pentru reproducţie au fost preluate de cooperativele agricole de producţie, predîndu-se în loc animale infecunde, reformate. De menţionat, că un număr de 2 087 vaci au fost reţinute în continuare de producătorii contractanţi, ceea ce dovedeşte interesul lor pentru a obţine venituri tot mai mari din creşterea animalelor. Ing. OCTAV LUNGU inginer şef la IR.I.C. Ploieşti * Conducerea I.R.I.C. Galaţi (I. Georgescu, director şi D. Mardare, inginer şef) ne comunică că lipsurile sesizate în articolul „Din nou în circuitul zootehnic“ sunt juste. Cu sprijinul consiliilor agricole au fost organizate echipe formate din doi-trei specialişti care au luat legătura cu producătorii care au contractat livrarea de vaci şi viţele, cu consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie care au posibilităţi să schimbe animale reformate cu cele apte pentru reproducţie. Deşi acţiunea este abia la început — se spune în scrisoarea primită — pînă acum numeroşi producători şi-au manifestat dorinţa să crească în continuare animalele contractate (s-au anulat astfel contracte pentru 1128 de capete) şi s-au plasat în unităţi 58 de vaci şi viţele. • Procentul de sterilitate în scădere In comunele din zona de deal a raionului Piatra Neamţ există nu numai condiţii bune, dar şi o valoroasă tradiţie în ceea ce priveşte creşterea bovinelor. Iată de ce, alături de alte ramuri de producţie, în cooperativele agricole din Girov, Căciuleşti, Ştefan cel Mare, unităţi care intră în raza circumscripţiei noastre veterinare, au fost create ferme puternice de vaci. Documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. pun în faţa crescătorilor de animale sarcini deosebit de importante privind îmbunătăţirea structurii efectivelor de bovine şi sporirea producţiei de lapte, înfăptuirea lor depinde în mare măsură de organizarea raţională a reproducţiei, de prevenirea şi combaterea sterilităţii vacilor. Aceasta, ţinînd seama de pierderile economice mari pe care sterilitatea le provoacă la toate speciile de animale şi în special la bovine, unde producţia este strîns legată de procesul reproducţiei. Din constatările noastre rezultă că cea mai frecventă cauză a sterilităţii dobîndită o constituie carenţele de alimentaţie. De aceea, principala măsură luată în vederea reducerii procentului de sterilitate a constat în asigurarea unei furajări raţionale a tineretului femei de prăsilă, precum şi a vacilor de lapte în diferite stadii fiziologice. în acelaşi timp, am urmărit ca junincile să fie montate atunci cînd au circa 75 la sută din greutatea vacilor adulte (ceea ce corespunde vîrstei de 18-20 de luni). Prin instruirea temeinică, *) Vezi „România liberă“ nr. 6199, 6504 şi 6511, ca şi prin îndrumarea permanentă a brigadierilor şi îngrijitorilor, s-a reuşit să se asigure o asistenţă competentă la fătări. Avînd sprijinul consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole, al specialiştilor şi tuturor îngrijitorilor din sectorul zootehnic, am reuşit să depistăm la timp orice manifestare anormală în procesul de reproducţie şi să intervenim operativ. In această privinţă de un mare ajutor ne-au fost anchetele ginecologice întreprinse asupra întregului efectiv de vaci, precum și urmărirea lunară a vacilor infecunde. La cooperativa agricolă din comuna Girov, bunăoară, dintr-un număr de 45 de vaci tratate pentru diferite stări de infecunditate, 32 au fost vindecate la prima intervenţie şi redate procesului de reproducţie. In felul acesta, procentul vacilor productive a fost mult îmbunătăţit, în prezent numărul vacilor infecunde reprezentînd doar 3 la sută din totalul efectivului. Aceasta a făcut ca productivitatea animalelor să crească, existînd condiţii ca pînă la sfîrşitul anului producţia de lapte planificată să fie depăşită cu cel puţin 300 litri, pe cap de vacă furajată. Fireşte că pe lîngă producţia de lapte obţinută, trebuie avuţi în vedere şi produşii rezultaţi de la vacile vindecate. Rezultate asemănătoare au fost obţinute şi la fermele de vaci ale celorlalte două unităţi din cadrul circumscripţiei noastre. Pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitar-veterinare în vederea combaterii sterilităţii la vaci, aş avea de făcut şi cîteva propuneri. In primul rînd, trebuie să se îmbunătăţească aprovizionarea cu o seamă de medicamente, cum ar fi serul de iapă gestantă, Prolan A, Turlin şi altele, a căror lipsă o resimţim mult în ultima vreme. De asemenea, ne sunt necesare forme de antibiotice utilizabile pentru aseptizarea tradusului genital de tipul Tardomyocelului. Sîntem nemulţumiţi şi de fiolajul necorespunzător al unor medicamente. Progisteronul „uz veterinar“, bunăoară, ni se livrează în fiole de 50 mm, deşi doza pentru o vacă este de 250-300 mm. Pentru a ne putea menţine la curent cu toate noutăţile ce apar în problema combaterii sterilităţii, propun să fie îmbunătăţit sistemul de informare teoretică a specialiştilor zooveterinari de toate gradele. In această privinţă o contribuţie mai mare ar putea aduce şi revista noastră de specialitate „Probleme zootehnice şi veterinare“. NORBERT TUSCHAK medic veterinar la circumscripţia Girov, regiunea Bacău CARNET CULTURAL Cu fiecare expoziţie mai importantă de fotografii ne dăm seama de rolul din ce în ce mai mare pe care îl deţin imaginile în viaţa omului contemporan. Mai mult decit oricînd, oamenii simt nevoia şi farmecul de a fixa în imagini aspectele realităţii, momentele importante ale experienţei proprii, chipurile celor dragi. Fotografia ajută afectivităţii noastre, ca şi dorinţei de cunoaştere a realităţii, explorării variatelor fenomene ale vieţii şi materiei, descoperirii unor aspecte ce scapă percepţiilor obişnuite. De la rostul de document la cel de interpretare poetică a realităţii, fotografia şi-a diferenţiat uluitor funcţiile şi posibilităţile tehnice. Dintr-un meşteşug mecanic a devenit o artă, în care inteligenţa, imaginaţia şi spiritul de inventivitate ale fotografului aduc mereu strălucite contribuţii. Am constatat încă odată acestea şi multe altele, vizitînd în sălile Dalles cea de a IV-a Bienală Color şi al IV-lea Salon Internaţional de artă fotografică, bienala fiind prezentată de Federaţia internaţională de artă fotografică, iar salonul internaţional de către Asociaţia artiştilor fotografi din ţara noastră. Numărul lucrărilor din diferite ţări ale lumii şi din Republica Socialistă România este aşa de mare şi de valoros artisticeşte incit ar trebui citate sute de fotografii şi de autori, ceea ce depăşeşte cadrul unei cronici. Expoziţia, mult vizitată de un numeros public, trebuie cercetată şi în legătură cu artele plastice. Se găsesc în fotografiile de la Dalles aproape toate viziunile, stilurile şi tehnicile picturii, sculpturii şi graficii, modalităţile de interpretare a realităţii pe care mai întîi le-a impus istoria artelor plastice. Imagini cu lumini fluide, cu umbre ce modelează şi uneori fac mai expresive figurile umane, aspectele arhitecturale şi însuşi spaţiul, se alătură altora care valorifică structura geometrică a naturii, mişcarea ritmică a vieţii, desfăşurarea traiului cotidian, cu contrastele lui. Interesant de observat este cum fotografii folosesc uneori înseşi stilurile îndătinate ale patriei lor şi, în forme moderne, readuc viziuni şi unghiuri de vedere familiare lumii căreia îi aparţin. De pildă, unele fotografii cu peisaje din R. P. Chineză tratează spaţiul cu munţi, ape şi nori în spiritul celebrelor stampe ale pictorilor locali, iar o fotografie înfăţişînd, simplificat, un interior olandez ne reaminteşte picturile fraţilor Van Eyck. Fotografiile din Austria au adesea un Petru Comarnescu caracter expresiv, ca şi cele din Polonia sau Ungaria. Adesea, nici nu ai nevoie să citeşti pe inscripţie ţara sau cultura căreia aparţine expozantul spre a-ţi da seama că modernele lui imagini continuă o anumită tradiţie de viziune şi tratare. Amintim acestea pentru cei mai puţin iniţiaţi în pictura universală şi care, uneori, acceptă mai lesne în fotografie procedeele înnoitoare ale picturii decit cînd privesc la Cronică plastică blourile pictorilor. Unii, deprinşi a cere picturii o redare minuţioasă, servilă a realităţii, resping multe din înnoirile artei moderne, dar le acceptă în imaginile fotografice. Ei mai cer picturii să fie „fotografie“ în sensul învechit, cînd însăşi fotografia a devenit uneori pictură foarte interpretată. De aceea, pe lîngă alte merite, actuala expoziţie de fotografii are şi pe acela de a stimula sondarea mai adîncă şi mai imaginativă a realităţii, de a familiariza pe privitori cu variatele cuceriri ale picturalităţii. Am spune chiar că fotografii de azi sunt prea mult influenţaţi de bogăţia de viziuni şi procedee a picturii sau de dinamica cinematografiei şi că, uneori, păstrează prea puţin însuşirile proprii artei lor, care totuşi e altceva şi decit pictura, şi decit cinematograful. Uneori, se folosesc abuziv trucajele tehnice pentru a se face pictură cu reliefuri, pentru a se sugera materialitatea pastei, sau liniatura graficei, pentru a se insinua ritmica filmului. Dar dincolo de asemenea excese, expoziţia constituie un moment culminant pentru progresul realizat de fotografii noştri şi de cei ai lumii. Cu prilejul împlinirii a douăzeci de ani de la înfiinţare, Studioul de arte plastice al armatei prezintă o expoziţie în localul Bibliotecii Centrale M.F.A. (B-dul Gh. Gheorghiu-Dej nr. 2). La mulţi dintre expozanţi se constată certe progrese şi o diferenţiere a mijloacelor de expresie, o notă mai interpretativă a temelor ostăşeşti sau a celor cu caracter general. Sculptorul Marius Butunoiu caută acum o adîncire a expresiei (capul lui Beethoven), și tratează mai decorativ figurile (Victorie). Dacă statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare (machetă-proiect) este compusă în spirit monumental, cu o euritmie decorativă, ne pare însă mai rece decit una din variantele anterioare ale artistului, modelată cu mai multă viaţă. Actualul proiect este menit pietrei pe cînd celălalt bronzului. Progrese în simplificarea şi stilizarea formelor găsim în lucrările sculptorilor Vladimir Şulschi, Octav Iliescu şi Vasile Barabaş. Au nevoie însă de o mai temeinică adîncire a expresiei. Dintre pictori, folosesc viziuni mai variate şi modalităţi de compoziţie mai ingenioase Iosif Şanta, Mihai Mustaţă, Angela Spiridonescu, Ecaterina Marin-Zăinescu şi Pavel Mercea. In înfăţişarea oamenilor, în scenele cu tematică militară şi în genere patriotică unii dintre aceştia au bune reuşite, dar chiar acelaşi expozant se dovedeşte inegal, uneori făcînd figuri de o expresivitate convenţională, folosind procedee naive, aducînd o mişcare factice. Ca realizări cu convingătoare tipologie umană şi mod de compunere, semnalăm Colaborare, compoziţie cu un ostaş şi un ţăran, de Ecaterina Marin Zăinescu, îngrijirea armamentului, de Angela oe Spiridonescu. De strajă şi Scrisoare de acasă, de I. Şanta. Frumoase peisaje, cu colorit poetic prezintă, în afară de I. Şanta, pictor cu imaginaţie bogată, Mihai Mustaţă şi Pavel Mercea, acesta mai înzestrat pentru pictură decit pentru sculptură. Afişe merituoase expune Maria Stiploşec. Aflîndu-se într-o transformare a modalităţilor de expresie, expozanţii se prezintă cu inegalităţi şi şovăiri, avînd multe de cîştigat în viitor, mai ales o adîncire şi diferenţiere în tratarea personajelor din compoziţiile lor. Se vădesc însă şi eforturile meritorii, spre a răspunde sarcinilor specifice ale studioului armatei. Variate viziuni în plastică şi fotografie Programul televiziunii de la 3-9 octombrie DUMINICĂ 3 OCTOMBRIE 8.50 : Gimnastica de înviorare la domiciliu ; 9.00 : Reţeta gospodinei; 9.30 : Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar. Telejurnalul pionierilor. Aventurile lui Huckleberg Finn ; 11.00 : Emisiune pentru sate ; După amiază : Duminică sportivă. Fotbal — Steaua — Dinamo Bucureşti. Program muzical ; 19.00 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19.30 : „Dialog la distanţă“ . In încheiere : Jurnalul televiziunii (II) şi Telesport. LUNI 4 OCTOMBRIE 19.00 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 : Ştiţi să socotiţi ? ; 20.00 : Şah ; 20.15 : Film „Există un asemenea flăcău“ ; 21.55 : Seară de romanţe; 22.20: Jurnalul televiziunii (II) . Buletin meteorologic. MIERCURI 6 OCTOMBRIE 15.00 : Sport. Transmisiune de la Cluj. Intîlnirea de fotbal din cadrul „Cupei cupelor“ dintre echipele Ştiinţa şi Wiener Neustad ; 19.00 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 : Dăm legătura cu blocul A-9 — emisiune pentru copii şi tineretul şcolar; Transmisiune de la Opera de stat din Iaşi: „Cavaleria rusticană“ de Pietro Mascagni; „Paiaţe“ de Ruggiero Leoncavallo ; In pauză: Filmul documentar „Fata de pe Someş“ ; 22.30 : Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic. JOI 7 OCTOMBRIE 19.00 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 : „Cerc literar“ — emisiune pentru tineretul şcolar; 19.50: Deschiderea stagiunii, de concerte 1965, 1966: Transmisiunea concertului orchestrei simfonice şi al corului Radioteleviziunii; 21.40 : Atlas folcloric: Cîmpia dunăreană a Olteniei ; 22.30 : Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic. VINERI 8 OCTOMBRIE 19.00 : Jurnall televiziunii (I) ; 19.20 : „Cine cîntă în poiană“ emisiune muzicală pentru copii ; Filmul pentru copii „Mielul de pluş“ ; 20.00 : Săptămîna ; 21.00 : Avanpremieră ; 21.10 : Mari poeţi ai lumii — Iannis Ritsos ; 21.30 : „Parada vedetelor“; 22.20: Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic. SIMBATA 9 OCTOMBRIE 19.00 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19.20 : Pentru copii şi tineretul şcolar — „Cireşarii“. Enigma din Peştera Neagră, de C. Chiriţă, Emisiunea VIII-a „Stafiile“ ; 20.00 : Teleenciclopedie ; 21.00 : „Estrada tinereţii“; 22.30: Filmul „Sfîntul“ ; 23.30 : Jurnalul televiziunii (II), Sport şi Buletinul meteorologic. O. S. T. A. prezintă la Ateneul Republicii Socialiste Romania duminică, 3 octombrie 1965, ora 20 CORUL „ARMONII DUNĂRENE“ din Ruse-R. P. Bulgaria Decorat cu ordinul „Metodiu și Chirii" Dirijor : Simeon Statelov La pian : Nedealka Vladimirova In program, piese de : Mozart, Schumann, Purcell, Gluck, Kodály, Şostakovici, Karastoianov, Dimitrov Biletele se vînd la casa O.S.T.A., Calea Victoriei 68-70, tel. 13.53.75, și în seara concertului la casa Ateneului Republicii Socialiste România. 1 MEMENTO VINERI 1 OCTOMBRIE 1965 LUNA X TRIM. IV Soarele răsare la 6 h 14’ M apune la 17 h 57’ — 273 + 92 t teatre ~1 Întoarcerea din adîncuri : Teatrul de operă și balet (16.48.20), ora 19,30 ; Vedere de pe pod : Teatrul National „I. L Caragiale“ sala Comedia (14.71.71), ora 19,30; Patima de sub ulmi: Teatrul National „I. L. Caragiale“ sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Opera de trei parale : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, bd. Schitu Măgureanu (14.60.60), ora 19,30 ; Dragă mincinosule : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19.30 ; Idei pentru o... revistă : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20; Prinţesa circului : Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19.30 ; Cu muzica... e de glumit: Teatrul „C. Tănase“, sala Victoria, ora 20 ; Circus Bucureşti : Circul de stat (11.01.20), ora 20. I cinematograf [ A trecut o femeie : Patria (11.8625). orele 9,30 — 11,45 — 14 - 16,30 - 18.45 - 21 : Camera în formă de „L“ : Republica (11.03.72) orele 9 - 11,15 — 13.45 - 16.15 - 18,45 — 21.15; Excelsior (18.10.88). orele 10 — 12,30 — 15.15 — 18 — 20.45 : Stadionul Dinamo (11.03.72). ora 19,30; Expoziția (18.10.88) ora 19.15 : La ora 5 după amiază : Luceafărul (15.87.67), orele 9,15 — 11,30 — 13.45 - 16 - 18,15 — 20,30 ; Doina-grădină, ora 19.30 ; Cineva acolo sus mă iubește: Festival (15.63.84), orele 8,45 — 11,15 — 13,45 — 16.15 — 18,45 — 21,15; Miorița (14.27.14) , orele 10 - 12,30 — 15.30 - 18,15 - 20,45 : Festivalgrădină, ora 20 : Doina-grădină (15.87.67), ora 19.30: Omul Mafiei 1 București (15.61.54), orele 9.15 — 11,30 - 13,45 - 16,45 - 19, — 21 : Grivița (17.08.58), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 : Modern (23.71.01). orele 10 — 12,15 - 14,30 - 16,45 — 19 — 21 : Progresul (15.61.54). orele 20: Arenele Libertăţii (23.71.01). ora 20,: Corbii : Capitol (16.29.17). orele 9.30 - 11.45 — 14 - 16,15 - 18,30 - 20.45 : Feroviar (16 22.73). orele 9.30 — 11.30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30: Flamura (23.07.40), orele 10 - 12,15 - 16 - 18,15 - 20,30: Capitol-grădină (16.29.17). ora 19.30 : Strigătul: Victoria (16.28.79). orele 10 - 12.30 — 15.30 — 18 — 20.30 : Cosmos (35.19.15) orele 15,30— 18 -20.30: Procesul profesorului Web: Central (14.12.24), orele 9,15 — 12 — 14,45 — 17,45 — 20.45 : Giuleşti (17.55.461 orei* 1 10.30 — 15 — 17,45 - 20 : Roşu şi negru: Lumina (16.23 35). orele 9.45 - 13 - 16,30 - 20 ; Un lucru făcut la timp : Union (13.49.04). orele 15.30 - 18 -20.30 ; Program pentru copii : ora 10 şi Viată dificilă : orele 11.30 - 15,15 - 18 - 20.45 : Doina (16.35.38) . Viată dificilă : Moşilor (12.52.93). orele 15.30 — 18 — 20,30 : Moşilor-grădină (12.52.93). ora 19 : Filme documentare: Timpuri Noi (15.61.10). orele 10—21 în continuare : Nuntă cu peripeţii : Cultural (16.25.39). orele 16 - 18,15 - 20,30: Runda 6 : înfrăţirea între popoare (17 31.64). orele 10 — 15,45 - 18 - 20,15: Melodia (12.06.88). orele 9,30 - 11.45 -14 - 16,30 - 18,45 — 21 : Laleaua neagră: Dacia (16.26.10). orele 9 — 14 în continuare. 16,15—18,45—21: Hoțul de piersici : Buzesti (15.62.79). orele 15 — 17,30 : Buzeşti- grădină. ora 20 : Samba : Bucegi (17 05.47). orele 10 - 12.30 - 15.30 - 18 — 20,30 : Floreasca (12.28.30). orele 10,30 - 13 - 15,30 - 18 20.30 : Bucegi-grădină (17.05.47). ora 19 : Aport. Muhitar I: Unirea (17.10.21). orele 18 - 18.15: Munca (21.50 97). orele 16 - 18,15 - 20.30 : Unnirea-grădină. ora 19.30: Un cartof, doi cartofi: Tomla (21.49.46). orele 9.30 — 11,45 — 14 - 16,15 - 18,30 — 20,45 : Pacea (31.32.52). orele 16 — 18 — 20 : Tomis-grădină. ora 19 : Rahova-grădină. ora 19: Rahova (23.91.00). orele 16 — 18.15 — 20,30 : Unora le place iazul : Flacăra (21.35.40). orele 15.30 — 18 — 20.30 ; Ferentari (23.17.50). orele 15,30 - 18 — 20.30 : Marșul asupra Romei : Vitán (21.39.82), orele 15.45 — 18 — 20,15 : Cotroceni (13.62.50), orele 15.30 - 18 - 20.30 : Vitán grădină, ora 19: Domnul : Popular (35.15.17) orele 10.30 — 16 — 18.30 — 21 : Banda : Arta (21.31.86), orele 11 - 15 - 17.30 — 20 : Progresul (23.94.10), orele 15.30 — 18 — 20,15 : Romulus și Remus : Crîngaşi (1738.81). orele 15,30 — 18 — 20,30: Culorile luptei : Viitorul (11.48.03). orele 16 — 18,15 — 20.30 : Winnetou : Colentina (35.07 09). orele 15,30 - 18 — 20.30 : Tolba cu amintiri: Volga (11.9126). orele 10 — 12 — 16 — 18.15 — 20,30 : Carambol : Lira (31.71.71). orele 15,30 — 18 : Liragrădină orele 20.30 - Caporalul şi ceilalţi : Drumul sării (31.28.13), orele 15.30 - 17.45 - 20: Ah. Eva : Progresul-parc (23.94 10) ora 19.30- Dă-i înainte fără grijă : Colentina-grădină, ora 19 : Intîlnire la Ischia : Arta-grădina, ora 19. I televiziune 1 19 : Jurnalul televiziunii (I) : 19,20 : Tineri gimnaşti, emisiune pentru copii : 20 : Săptămîna : 21 : Avanpremieră : 21,10 : Telefilatelia : 21,30 : Artişti ai Teatrului National din Atena în studio: 22. ..Luceafărul“ de Mihai Eminescu : 22,30 : Emisiune cu prilejul zilei nationale a R. P. Chineze : 23 . Jurnalul televiziunii (II) si buletinul meteorologic, cum va fi wwmeql Pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie, se anunţă următorul timp probabil : Vreme uşor instabilă în partea de nord-vest a ţării şi în general frumoasă în rest. Cerul va fi variabil. Vor cădea ploi locale în jumătatea de nord-vest. Vint slab pînă la potrivit predominând din sectorul vestic. Temperatura în creştere uşoară spre sfîrşitul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, iar maximele între 17 şi 27 de grade, local mai ridicate. O. S. T. A. prezintă la Sala Teatrului C.C.S. duminică, 3 octombrie 1965 TEATRUL DE PĂPUŞI ŞI UMBRE DIN PROVINCIA HUNAN (R. P. Chineză) ora 16 „Um b re“ scenete pentru copii ora 20 „Regele maimuţelor44 Biletele se vînd la casa O.S.T.A., Calea Victoriei 68-70, tel. 13.53.75, şi la casa Teatrului.