România Liberă, noiembrie 1965 (Anul 23, nr. 6546-6570)
1965-11-02 / nr. 6546
Front de lucru '66 ŞANTIERELE IN PRAG DE IARNĂ Neîndoielnic, pentru oricare bun gospodar, perspectiva anotimpului rece înseamnă, totdeauna, un plus de griji şi răspunderi. Dar poate că mai mult decit în alte sectoare de activitate, pe şantiere, data celui dinţii îngheţ presupune pregătiri anume, atit din punct de vedere al timpului afectat pregătirilor cât şi al complexităţii acestora. E o realitate satornicită de ani de zile în ţara noastră , nici pe vreme de iarnă lucrul constructorilor nu se întrerupe ! Nu-i mai puţin adevărat, în acelaşi timp, că această continuitate solicită o sumă întreagă de condiţii . O dată cu inaugurarea ultimului anotimp al anului, firesc este ca toate construcţiile „în continuare“ să fi atins acel stadiu (fizic), care să permită lucrul în spaţii închise. O asemenea cerinţă de prim ordin a fost rezolvată în chip corespunzător pe majoritatea şantierelor de locuinţe din Bucureşti (Balta Albă C. 1—2—blocurile 50, 51, 56, 61, Bd. Păcii — Armata Poporului (blocurile 73, 81, 32 etc.), pe unele şantiere din regiunile Iaşi, Banat şi Crişana. Nu acelaşi spirit gospodăresc, de prevedere, s-a vădit bunăoară, în regiunea Ploiești, unde, datorită începerii cu întârziere a lucrărilor este periclitată atingerea unui stadiu corespunzător la 10 blocuri, cu 1048 de apartamente, ceea ce reprezintă aproximativ 62 la sută din frontul de lucru pentru iarna 1965—1966. Aceasta toamnă prelungită poate să creeze falsa impresie că cea dinţii ninsoare este încă la mare distanţă, în timp. Şi totuşi simpla consultare a calendarului ar fi putut să le dea pînă acum de veste constructorilor care execută lucrări de extindere la uzinele de tractoare Braşov, că, proiectul de organizare a şantierului pentru perioada imediat următoare a depăşit scadenţa. De asemenea, e de mirare că beneficiarul — conducerea uzinei — ştiind prea bine cit de puţin avansat este stadiul unor obiective (baza de pregătire a metalelor, extinderea halei tractor greu şi secţia de tratamente termice) nu se prea arată îngrijorat de absenţa unui astfel de proiect, absolut trebuitor, cuprinzînd măsuri speciale pentru iarnă. Dacă la Combinatul de celuloză şi hîrtie Suceava-II, pe 20 octombrie erau nu numai prevăzute, ci şi aplicate, integral, măsurile în vederea timpului friguros (încălziri, închideri de hale, amenajarea spaţiilor pentru protejarea utilajelor etc.) probabil că din cauza aceleiaşi autoliniştiri „las’că mai e vreme“ — despre care aminteam mai înainte — pe şantierul Combinatului chimic Craiova, o bruscă schimbare de temperatură n-ar fi acum una din cele mai plăcute surprize : instalaţiile de căldură în incinta unor fabrici sunt fie neverificate, fie pur,şi simplu nemontate încă. Deficitari, la acelaşi capitol, sunt şi constructorii centralei termice de la Combinatul de celuloză şi hârtie — Brăila, care nu vor putea face faţă „neprevăzutului“, deoarece lucrările de încălzire reclamă o temperatură de 15 grade Celsius. Despre complexitatea pregătirilor pentru iarnă, pe şantiere, sunt desigur, avizaţi cei ce lucrează efectiv sau conduc lucrările de construcţii. Noi nu le vom epuiza, nici pe departe în rindurile de faţă. Dacă totuşi reamintim citeva dintre ele este numai pentru că aparenţa pledează evident, în favoarea acestei necesităţi. VIORICA CIORBAGIU (Continuare în pag. 2 a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXIII nr. 6546 Marti • 2 4 pagini 30 bani noiembrie • 1965 REDACŢIA piaţa Scinteii, Telefon 176910. Administratia 170010. Interior 100. Telex I 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ■ Pe micul ecran Secvenţe noi, doleanţe vechi Pagina a 2-a ■ Sport ■ „Scaun gol“ şi la un Consiliu ministerial al N.A.T.O.... Pagina a 4-a Pagina a 2-a Combinatul dintre Tisa şi Iza nii şesenarului au sădit pe plaiurile Maramureşului una dintre cele mai frumoase flori ale sale : Combinatul de industrializare a lemnului de la Sighetul Marmaţiei. Rind pe rînd, în decurs de citeva luni — din iunie şi pînă în octombrie — aici au intrat în producţie toate cele trei unităţi industriale aflate în construcţie : Fabrica de placaj, Fabrica de mobilă „Corp“ şi Fabrica de mobilă curbată. Aşezat intre Tisa şi Iza, combinatul se înalţă acum maiestuos, parcă venind să rivalizeze cu semeţia munţilor maramureşeni. Te impresionează de la prima vedere frumoasa decorare a imensei faţade cu motive populare maramureşene, motive care pot fi intîlnite pe vestitele porţi sculptate, ceea ce face să se identifice aproape fiecare asemenea poartă din satele de pe văile Izei, Marei şi Vişeului cu adevărate piese de muzeu. Ni se pare simbolică această decorare a faţadei noilor fabrici, fiindcă în felul său Combinatul este o imensă poartă prin care lemnul porneşte pe calea valorificării superioare. De aici, din aceste hale moderne, luminoase şi încăpătoare, dotate cu maşini şi utilaje de înaltă productivitate, la nivelul tehnicii actuale, produse în cea mai mare parte în ţară, vor pleca anual spre toate colţurile patriei şi peste hotare 15 000 de garnituri de mobilă, 10 000 de scaune curbate şi 12 000 metri cubi de placaj. Şi primele succese nu s-au lăsat aşteptate. Fabrica de placaje a atins încă de pe acum indicii prevăzuţi pentru sfîrşitul anului. în ultima lună, de pe liniile automate ale fabricii au ieşit zilnic cu 10—15 metri cubi mai mult placaj decit cel prevăzut pentru etapa actuală. S-au livrat beneficiarilor peste 1 300 metri cubi placaje din care importante cantităţi au luat drumul exportului. Au fost produse și primele garnituri de mobilă „Corp“, circa 200. Este vorba de dormitorul tip „Sighet“ compus din două paturi, două dulapuri, masă rotundă și noptiere. Mobila se distinge printr-o linie, modernă, elegantă, care va da locuinţelor un plus de frumuseţe şi confort. Ultima unitate , Fabrica de mobilă curbată, a început să producă zilele acestea şi în curînd va livra primele scaune. Rod al politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, combinatul dintre Tisa şi Iza aduce o importantă contribuţie la înflorirea patriei. I. BELU Foto : NICCI VASILE LOTIZAREA ÎN FERME - O ACŢIUNE CU RODNICA EFICIENŢĂ • Un factor de bază : furajarea diferenţiată • De la un an la altul, producţia de lapte a crescut simţitor . Se impun noi măsuri Preocupîndu-se de punerea în valoare a posibilităţilor de care dispun, multe cooperative agricole de producţie din regiunea Cluj, printre care pot fi amintite cele din Frata, Văleni, Dragu, Mănăstireni, Someş-Odorhei, Hereclean, Borşa, Geaca şi altele au reuşit să-şi creeze ferme de vaci cu efective numeroase care le aduc însemnate venituri băneşti. In prezent, cooperativele agricole din regiunea noastră au în proprietate obştească peste 38 000 de vaci şi juninci, iar pînă la sfîrşitul anului numărul acestora va trebui să ajungă la 46 000 de capete. Paralel cu creşterea nume-rică a efectivului de vaci, consiliile de conducere şi specialiştii din unităţile agricole, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, se preocupă permanent de îmbunătăţirea bazei furajere şi aplicarea măsurilor zootehnice care să asigure organizarea producţiei • în ferme pe bază de • criterii ştiinţifice, în cadrul complexului de măsuri zootehnice luate pentru asigurarea unor condiţii bune de creştere a animalelor şi exploatarea raţională a fermelor de vaci, un rol însemnat îl are lotizarea şi furajarea diferenţiată a vacilor în raport cu nivelul producţiei şi cu greutatea corporală. Ţinînd seama de, experienţa dobîndită în acest domeniu de staţiunea experimentală zootehnică Jucu şi de gospodăriile agricole de stat fruntaşe, Consiliul agricol regional încă din iarna anului 1963 a îndrumat cooperativele agricole cu efective mai mari de animale să introducă lotizarea şi furajarea diferenţiată, a vacilor în funcţie de producţie* Gruparea Vacilor pe loturi, avîndu-se în vedere potenţialul dor de producţie şi alimentaţia lor pe, bază de g raţii, introdusă iniţial în fermele cooperativelor agricole din Luna* Borşa... Iclod, Dragu n-a întîrziat să-şi dovedească eficienţa. Producţiile de lapte în fermele de vaci au crescut continuu. Iată, de exemplu, rezultatele dobîndite la cooperativa agricolă din Luna. Aici, vacile cu lapte au fost grupate iniţial în două loturi, în funcţie de producţiile obţinute. La întocmirea raţiilor, inginerul cooperativei, Barna Octavian, s-a îngrijit ca vacilor din primul, lot cu producţii de lapte mai mari, să li se asigure în hrană cantităţi sporite de furaje, îndeosebi concentrate. In prezent, această unitate agricolă dispune de o grupă de selecţie formată din 12 vaci recordiste, cu producţii medii de peste 4 500 litri de lapte într-o perioadă de lactaţie, precum şi de două loturi de vaci din care unul cu producţii medii între 3 500—4 000 litri şi al doilea cu producţii sub 3 500 litri de lapte de la o vacă furajată într-o perioadă de lactaţie. Loturile de vaci au fost repartizate pe grupe de cite 12 capete şi date spre îngrijire celor mai harnici şi pricepuţi crescători de animale din cooperativă. Acestora li s-au repartizat sarcini de plan anuale şi lunare în funcţie de nivelul producţiei vacilor din grupele pe care le îngrijesc, iar retribuirea îngrijitorilor-mulgători se face după producţiile realizate. Ca urmare a îngrijirii şi furajării raţionale a Ing. I. VUCESCU vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Cluj (Continuareîn pag. 2-a) Statistici dureroase cu profunde semnificaţii sociale ,,Santé du Monde“, publicaţie periodică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.), dedică ultimul său număr unei probleme interesante, cu adînci semnificaţii sociale. Este vorba de problema asistenţei medicale din America Latină deficitară după cum reiese din statistici, şi reliefată cu atît mai pregnant în raport cu grelele condiţii de existenţă din acest continent, generatoare de subalimentaţie cronică şi boli cu largă sferă de propagare. Revista O.M.S., analizînd datele privitoare la sporul demografic din cele 20 de ţări latino-americane, ajunge la concluzia că peste 15 ani, pentru a Carnet extern sigurarea unei asistenţe medicale cît de cît eficiente va fi nevoie ca numărul total al medicilor din această regiune a globului să ajungă la 350 000. Or, în momentul de faţă America Latină nu însumează decît 100 000 de medici şi nu se întrevede nici o posibilitate ca procentul de medici la mia de locuitori să crească pe viitor. Sporirea asistenţei medicale este condiţionată şi de alţi factori în afară de pregătirea ştiinţifică a cadrelor de specialitate, printre care alocaţiile financiare nu ocupă ultimul loc. In condiţiile cînd bugetele unor state latino-americane sînt rezervate în cea mai mare măsură întreţinerii de forţe armate şi de poliţie, sumele alocate întrecînd de zeci de ori cheltuielile pentru sănătatea populaţiei, se înţelege că problema asistenţei sanitare va rămîne în continuare în suspensie negăsindu-se modalităţile necesare pentru a fi rezolvată. Problema sănătăţii _________ION GIURGIU (Continuare în pag. a 4-a) Noutatile zilei Lărgirea competenţei trusturilor locale Gostat Pentru întărirea răspun- I derii trusturilor locale Gostat şi pentru rezolvarea ope- I rativă a unor probleme, Co- I mitetul executiv al Consiliul lui Superior al Agriculturii a luat recent măsura de a lărgi competenţa de avizare şi aprobare a documentaţiilor tehnice pentru investiţii a acestor trusturi. în prezent, trusturile locale Gostati (prin, consiliile tehnice, interne) vor putea aviza studiile tehnico-economice şi schiţele de amplasament pentru investiţiile pînă la un milion lei. Directorii trusturilor locale Gostat vor putea aproba pe lingă lucrările arătate mai sus şi proiectele de ansamblu precum şi unele proiecte de execuţie. Festivalul filmului sovietic Festivalul filmului sovietic a început luni seara la cinematograful „Republica“ din Capitală. Cu prilejul deschiderii festivalului, Mihnea Gheorghiu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a vorbit despre succesele obţinute de cinematografia sovietică în ultimul timp şi a prezentat publicului delegaţia de cineaşti din U.R.S.S. compusă din : Margareta Volodina, Galina Polskih, Samson Samsonov şi Vasili Livanov, prezenţi în ţara noastră cu acest prilej. La spectacol se aflau Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, oameni de artă şi cultură, I. K. Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, şefi ai unor misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cu filmul „A fost odată un moş şi o babă“ în regia lui Grigori Ciuhrai s-a deschis ieri seară suita premierelor cinematografice care vor fi prezentate pe ecranul cinematografului „Republica“ în cadrul Festivalului filmului sovietic. Astăzi, are loc premiera filmului „Tatăl soldatului“ în regia lui Peso Cilieidse, o producţie a studioului „Gruziafilm“. Următoarele premiere sunt: „Căpitanul zero“. ..Furtuna deasupra Asiei“, „Trei surori“, „Credeţi-mă, oameni“ şi „Frumoasa din pădurea adormită“ (care, fiind realizat pe ecran panoramic, va rula la cinematograful „Patria“). * Concurspe ţară al fotografilor profesionişti După recentele manifestări internaţionale în domeniul c artei fotografice, care au fost găzduite în Capitală, vom asista în viitorul apropiat la o nouă acţiune de amploare, de data aceasta cu participarea fotografilor profesionişti din cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti. în acest sens a fost iniţiat de către U.C.E.C.O.M. un concurs pe ţară. Azi se încheie faza regională, care va fi urmată de expoziţii pentru public, în regiuni. Acestea vor prezenta cele mai valoroase lucrări, asupra cărora vizitatorii îşi vor putea spune părerea completînd formularele speciale ce vor fi distribuite. La finele lunii noiembrie, după desfăşurarea fazei interregionale a concursului, se va organiza o expoziţie selectivă la Bucureşti. Hanuri Pentru a veni în sprijinul turiştilor şi pentru a le crea condiţii mai bune de cazare şi aprovizionare, Centrocoop şi-a propus să organizeze în unele regiuni mai puţin circulate pînă acum, hanuri turistice, să amenajeze unităţi de alimentaţie publică şi platforme de parcare a autoturismelor. La Piatra Craiului, Geoagiu-băi, Mehadia, se vor construi hanuri restaurante şi cofetării, iar la Vatra Moldoviţei se va turistice adăuga construcţiilor turistice o platformă pentru parcarea autoturismelor. La Ipoteşti se vor amenaja căsuţe din plăci aglomerate precomprimate. La Văratec se va ridica un complex turistic, format dintr-un hotel cu 40 de locuri şi un magazin Universal. Construcţiile vor fi realizate potrivit specificului local, asigurîndu-se maximum de confort. (Agerpres) întreprinderea balneo-climaterică din Cluj a dat în folosinţă o nouă şi frumoasă cabană pe dealul Feleacului. Situată la 4 km de şoseaua naţională, la o altitudine de 600 m, cabana Făget dispune de 40 de paturi şi o terasă unde pot fi servite 250—300 de persoane. Foto : NICU VASILE Şcoala învâţâtorului Unul dintre obiectivele importante căruia partidul şi statul nostru îi acordă deosebită atenţie este dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului de toate gradele. în cele ce urmează, îmi voi spune părerea cu privire la înfiinţarea liceelor pedagogice, şcoli în care se vor pregăti cadre pentru învăţămîntul claselor I—IV. Experienţa pe care am cîştigat-o muncind în şcoli pedagogice mai mulţi ani de-a rîndul mi-a întărit convingerea că durata de studiu cea mai potrivită pentru liceul pedagogic este cea de 5 ani. Această perioadă ar da posibilitatea ca în liceul pedagogic să se îmbine în mod armonios cunoştinţele de cultură generală cu cele profesionale, fapt care ar contribui la asigurarea unei pregătiri corespunzătoare, viitorilor învăţători. E bine ca în primii doi ani accentul să se pună pe obiectele de cultură generală, iar în ultimii trei ani să domine disciplinele PUNCTE DE VEDERE legate de pregătirea strict profesională. Ţinînd seama de rolul deosebit pe care-l are învăţătorul, cred că în liceul pedagogic trebuie să se acorde o atenţie deosebită studiului limbii şi literaturii române. Prevăzîndu-se în planul de invăţămînt patru ore săptămînal, una să fie rezervată studiului gramaticii pe întreaga durată de şcolarizare, iar trei ore, să fie destinate literaturii române, literaturii pentru copii şi metodicii predării limbii române. Necesitatea menţinerii, în liceul, pedagogic, a unei ore pentru predarea gramaticii limbii române, aşa cum este prevăzută în şcoala pedagogică de astăzi, reiese, şi din unele lipsuri semnalate cu ocazia examenelor de maturitate. Dintre obiectele de cultură generală, în primii doi ani, nu trebuie să lipsească studiul limbii latine, care ar da elevului posibilitatea cunoaşterii şi mai adinei a limbii române. Pe de altă parte, absolvenţii liceelor pedagogice care vor GH. A. CHIJEI profesor emerit, directorul Şcolii pedagogice din Deva (Continuare in vag. a 2-a)