România Liberă, noiembrie 1965 (Anul 23, nr. 6546-6570)

1965-11-02 / nr. 6546

Front de lucru '66 ŞANTIERELE IN PRAG DE IARNĂ Neîndoielnic, pentru oricare bun gospodar, perspectiva anotimpului rece înseamnă, tot­deauna, un plus de griji şi răspunderi. Dar poate că mai mult decit în alte sectoare de activitate, pe şantiere, data celui dinţii în­gheţ presupune pregătiri anume, atit din punct de vedere al timpului afectat pregăti­rilor cât şi al complexităţii acestora. E o realitate satornicită de ani de zile în ţara noastră , nici pe vreme de iarnă lucrul constructorilor nu se întrerupe ! Nu-i mai pu­ţin adevărat, în acelaşi timp, că această conti­nuitate solicită o sumă întreagă de condiţii . O dată cu inaugurarea ultimului anotimp al anului, firesc este ca toate construcţiile „în continuare“ să fi atins acel stadiu (fizic), care să permită lucrul în spaţii închise. O asemenea cerinţă de prim ordin a fost rezolvată în chip corespunzător pe majorita­tea şantierelor de locuinţe din Bucureşti (Bal­ta Albă C. 1—2—blocurile 50, 51, 56, 61, Bd. Păcii — Armata Poporului (blocurile 73, 81, 32 etc.), pe unele şantiere din regiunile Iaşi, Banat şi Crişana. Nu acelaşi spirit gospodăresc, de prevedere, s-a vădit bunăoară, în regiunea Ploiești, unde, datorită începerii cu întârziere a lucrărilor este periclitată atingerea unui stadiu cores­punzător la 10 blocuri, cu 1048 de apartamen­te, ceea ce reprezintă aproximativ 62 la sută din frontul de lucru pentru iarna 1965—1966. Aceasta toamnă prelungită poate să creeze falsa impresie că cea dinţii ninsoare este încă la mare distanţă, în timp. Şi totuşi sim­pla consultare a calendarului ar fi putut să le dea pînă acum de veste constructorilor care execută lucrări de extindere la uzinele de tractoare Braşov, că, proiectul de organi­zare a şantierului pentru perioada imediat ur­mătoare a depăşit scadenţa. De asemenea, e de mirare că beneficiarul — conducerea uzi­nei — ştiind prea bine cit de puţin avansat este stadiul unor obiective (baza de pregătire a metalelor, extinderea halei tractor greu şi secţia de tratamente termice) nu se prea arată îngrijorat de absenţa unui astfel de proiect, absolut trebuitor, cuprinzînd măsuri speciale pentru iarnă. Dacă la Combinatul de celuloză şi hîrtie Suceava-II, pe 20 octombrie erau nu numai prevăzute, ci şi aplicate, integral, măsurile în vederea timpului friguros (încălziri, închideri de hale, amenajarea spaţiilor pentru prote­jarea utilajelor etc.) probabil că din cauza a­­celeiaşi autoliniştiri „las’că mai e vreme“ — despre care aminteam mai înainte — pe şan­tierul Combinatului chimic Craiova, o bruscă schimbare de temperatură n-ar fi acum una din cele mai plăcute surprize : instalaţiile de căldură în incinta unor fabrici sunt fie neveri­ficate, fie pur,şi simplu nemontate încă. De­ficitari, la acelaşi capitol, sunt şi constructorii centralei termice de la Combinatul de celulo­ză şi hârtie — Brăila, care nu vor putea face faţă „neprevăzutului“, deoarece lucrările de încălzire reclamă o temperatură de 15 grade Celsius. Despre complexitatea pregătirilor pentru iarnă, pe şantiere, sunt desigur, avizaţi cei ce lucrează efectiv sau conduc lucrările de con­strucţii. Noi nu le vom epuiza, nici pe depar­te în rindurile de faţă. Dacă totuşi reamintim citeva dintre ele este numai pentru că apa­renţa pledează evident, în favoarea acestei necesităţi. VIORICA CIORBAGIU (Continuare în pag. 2­ a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXIII­­ nr. 6546 Marti • 2­ 4 pagini 30 bani noiembrie • 1965 REDACŢIA piaţa Scinteii, Telefon 17­6910. Administratia 170010. Interior 100. Telex I 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ■ Pe micul ecran Secvenţe noi, doleanţe vechi Pagina a 2-a ■ Sport ■ „Scaun gol“ şi la un Consiliu ministerial al N.A.T.O.... Pagina a 4-a Pagina a 2-a Combinatul dintre Tisa şi Iza­ ­nii şesenarului au sădit pe plaiurile Maramureşului una dintre cele mai frumoase flori ale sale : Combinatul de­ industrializare a lemnului de la Sighetul Marmaţiei. Rind pe rînd, în decurs de ci­­teva luni — din iunie şi pînă în octombrie — aici au intrat în pro­ducţie toate cele trei unităţi industriale aflate în construcţie : Fa­brica de placaj, Fabrica de mobilă „Corp“ şi Fabrica de mobilă curbată. Aşezat intre Tisa şi Iza, combinatul se înalţă acum ma­iestuos, parcă venind să rivalizeze cu semeţia munţilor maramure­şeni. Te impresionează de la prima vedere frumoasa decorare a imensei faţade cu motive populare maramureşene, motive care pot fi intîlnite pe vestitele porţi sculptate, ceea ce face să se identi­fice aproape fiecare asemenea poartă din satele de pe văile Izei, Marei şi Vişeului cu adevărate piese de muzeu. Ni se pare simbo­lică această decorare a faţadei noilor fabrici, fiindcă în felul său Combinatul este o imensă poartă prin care lemnul porneşte pe calea valorificării superioare. De aici, din aceste hale moderne, luminoase şi încăpătoare, do­tate cu maşini şi utilaje de înaltă productivitate, la nivelul tehni­cii actuale, produse în cea mai mare parte în ţară, vor pleca anual spre toate colţurile patriei şi peste hotare 15 000 de garnituri de mobilă, 10 000 de scaune cu­rbate şi 12 000 metri cubi de placaj. Şi primele succese nu s-au lăsat aşteptate. Fabrica de placaje a atins încă de pe acum indicii prevăzuţi pentru sfîrşitul anului. în ultima lună, de pe liniile automate ale fabricii au ieşit zilnic cu 10—15 metri cubi mai mult placaj de­cit cel prevăzut pentru etapa actuală. S-au livrat beneficiarilor peste 1 300 metri cubi pla­caje din care importante cantităţi au luat drumul exportului. Au fost produse și primele garnituri de mobilă „Corp“, circa 200. Este vorba de dormitorul tip „Sighet“ compus din două paturi, două du­lapuri, masă rotundă și noptiere. Mobila se distinge printr-o linie, modernă, elegantă, care va da locuinţelor un plus de frumuseţe şi confort. Ultima unitate , Fabrica de mobilă curbată, a început să produ­că zilele acestea şi în curînd va livra primele scaune. Rod al politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, combinatul dintre Tisa şi Iza aduce o importantă contribuţie la în­florirea patriei. I. BELU Foto : NICCI VASILE LOTIZAREA ÎN FERME - O ACŢIUNE CU RODNICA EFICIENŢĂ • Un factor de bază : furajarea diferenţiată • De la un an la altul, producţia de lapte a crescut simţitor . Se impun noi măsuri Preocupîndu-se­ de punerea în valoare a posibilităţilor de care dispun, multe cooperati­ve­­ agricole de producţie din regiunea Cluj, printre care pot fi amintite cele din Frata, Văleni, Dragu, Mănăstireni, Someş-Odorhei, Hereclean, Borşa, Geaca şi altele au reu­şit să-şi creeze ferme de vaci cu efective numeroase care le aduc însemnate venituri bă­neşti. In prezent, cooperative­le agricole din regiunea noas­tră au în proprietate obşteas­că peste 38 000 de vaci şi juninci, iar pînă la sfîrşitul anului numărul acestora va trebui să ajungă la 46 000 de capete. Paralel cu creşterea nume-­­rică a efectivului de vaci, consiliile de conducere şi spe­cialiştii din unităţile agricole, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, se preocupă perma­nent de îmbunătăţirea bazei furajere şi aplicarea măsuri­lor zootehnice care să asigu­re organizarea producţiei • în ferme pe bază de • criterii ştiinţifice, în cadrul complexului de măsuri zootehnice luate pen­tru asigurarea unor condiţii bune de creştere a animalelor şi exploatarea­­ raţională a fermelor de vaci, un rol în­semnat îl are lotizarea şi furajarea diferenţiată a vaci­lor în raport cu nivelul pro­ducţiei şi cu greutatea corpo­rală. Ţinînd seama de, expe­rienţa dobîndită în acest do­meniu de staţiunea experimen­tală zootehnică Jucu şi de gos­podăriile agricole de stat frun­taşe, Consiliul agricol regio­nal încă din iarna anului 1963 a îndrumat cooperativele a­­gricole cu efective mai mari de animale să introducă loti­zarea şi­ furajarea diferenţiată, a vacilor în funcţie de pro­ducţie* Gruparea Vacilor pe loturi, avîndu-se în­ vedere potenţialul dor de producţie şi­­ alimentaţia lor pe, bază de g raţii, introdusă iniţial în fer­mele cooperativelor­­ agricole din Luna* Borşa... Iclod, Dragu n-a întîrziat­ să-şi dovedească eficienţa. Producţiile de lapte în fermele de vaci au crescut continuu. Iată, de exemplu, rezulta­tele dobîndite la cooperativa agricolă din Luna. Aici, va­cile cu lapte au fost grupate iniţial în două loturi, în func­ţie de producţiile obţinute. La întocmirea raţiilor, inginerul cooperativei, Barna Octavian, s-a îngrijit ca vacilor din pri­mul, lot cu producţii de lapte mai mari, să li­ se asigure în­ hrană cantităţi sporite de furaje, îndeosebi concentrate. In prezent, această unitate a­­gricolă dispune de o grupă de selecţie formată din 12 vaci recordiste, cu producţii medii de peste 4 500 litri de lapte într-o perioadă de lactaţie, precum şi de două loturi de vaci din care unul cu produc­ţii medii între 3 500—4 000 litri şi al doilea cu producţii sub 3 500 litri de lapte de la o vacă furajată într-o perioa­dă de lactaţie. Loturile de vaci au fost repartizate pe grupe de cite 12 capete şi date spre îngrijire celor mai har­nici şi pricepuţi crescători de animale din cooperativă. A­­cestora li s-au repartizat sarcini de plan anuale şi lu­nare în funcţie de nivelul producţiei vacilor din grupele pe care le îngrijesc, iar­ retri­buirea îngri­jitorilor-mulgă­tori se­ face după producţiile realizate. Ca urm­are a îngriji­rii şi furajării raţionale a Ing. I. VUCESCU vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Cluj (Continuare­­în pag. 2-a) Statistici dureroase cu profunde semnificaţii sociale ,,Santé du Monde“, pu­blicaţie periodică a Orga­nizaţiei Mondiale a Sănă­tăţii (O.M.S.), dedică ulti­mul său număr unei pro­bleme interesante, cu a­­dînci semnificaţii sociale. Este vorba de problema a­­sistenţei medicale din A­­merica Latină deficitară după cum reiese din sta­tistici, şi reliefată cu atît mai pregnant în raport cu grelele condiţii de existenţă din acest conti­nent, generatoare de sub­­alimentaţie cronică şi boli cu largă sferă de propa­gare. Revista O.M.S., anali­­zînd datele privitoare la sporul demografic din cele 20 de ţări latino-ameri­­cane, ajunge la concluzia că peste 15 ani, pentru a­ Carnet extern sigurarea unei asistenţe medicale cît de cît eficiente va fi nevoie ca numărul to­tal al medicilor din aceas­tă regiune a globului să ajungă la 350 000. Or, în momentul de faţă Ame­rica Latină nu însumează decît 100 000 de medici şi nu se întrevede nici o po­sibilitate ca procentul de medici la mia de locuitori să crească pe viitor. Spori­rea asistenţei medicale este condiţionată şi de alţi factori în afară de pregăti­rea ştiinţifică a cadrelor de specialitate, printre care alocaţiile financiare nu ocupă ultimul loc. In condiţiile cînd buge­tele unor state latino-ame­ricane sînt rezervate în cea mai mare măsură în­treţinerii de forţe armate şi de poliţie, sumele alo­cate întrecînd de zeci de ori cheltuielile pentru să­nătatea populaţiei, se înţe­lege că problema asisten­ţei sanitare va rămîne în continuare în suspensie negăsindu-se modalităţile necesare pentru a fi rezol­vată. Problema sănătăţii _________ION GIURGIU (Continuare în pag. a 4-a) Noutatile zilei Lărgirea competenţei trusturilor locale Gostat Pentru întărirea răspun- I derii trusturilor locale Gos­tat şi pentru rezolvarea ope- I rativă a unor probleme, Co- I mitetul executiv al Consiliu­­l lui Superior al Agriculturii a­­ luat recent măsura de a lărgi competenţa de avizare şi a­­probare a documentaţiilor teh­nice pentru investiţii a aces­tor trusturi. în prezent, trus­turile locale Gostati (prin, con­siliile tehnice, interne) vor­ pu­tea aviza studiile tehnico-eco­­nomice şi schiţele de ampla­sament pentru investiţiile pînă la un milion lei. Direc­torii­­ trusturilor locale Gostat vor putea aproba pe lingă lucrările arătate mai sus şi proiectele de ansamblu pre­cum şi unele proiecte de exe­cuţie. Festivalul filmului sovietic Festivalul filmului sovietic a început luni seara la cinema­tograful „Republica“ din Capi­tală. Cu prilejul deschiderii fes­tivalului, Mihnea Gheorghiu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a vorbit despre succese­le obţinute de cinematografia sovietică în ultimul timp şi a prezentat publicului delegaţia de cineaşti din U.R.S.S. com­pusă din : Margareta Volodi­na, Galina Polskih, Samson Samsonov şi Vasili Livanov, prezenţi în ţara noastră cu acest prilej. La spectacol se aflau Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru re­laţiile culturale cu străinătatea, funcţionari superiori din Mi­nisterul Afacerilor Externe, oameni de artă şi cultură,­ I. K. Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti, şi mem­bri ai ambasadei, şefi ai unor misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpului diploma­tic. Cu filmul „A fost odată un moş şi o babă“ în regia lui Grigori Ciuhrai s-a­­ deschis ieri seară suita premierelor cinematografice care vor fi prezentate pe ecranul cine­matografului „Republica“ în cadrul Festivalului filmului sovietic. Astăzi, are loc pre­miera filmului „Tatăl soldat­­ului“ în regia lui Peso Ci­lie­­idse, o producţie a studioului „Gruziafilm“. Următoarele premiere sunt: „Căpitanul zero“. ..Furtuna de­asupra Asiei“, „Trei surori“, „Crede­­ţi-mă, oameni“ şi „Frumoasa din pădurea adormită“ (care, fiind realizat pe ecran pano­ramic, va rula la cinemato­graful „Patria“). * Concurs­­pe ţară al fotografilor profesionişti După recentele manifestări internaţionale în domeniul c artei fotografice, care au fost găzduite în Capitală, vom a­­sista în viitorul apropiat la o nouă acţiune de amploare, de data aceasta cu participarea­ fotografilor profesionişti din cadrul cooperaţiei meşteşugă­reşti. în acest sens a fost ini­ţiat de către U.C.E.C.O.M. un concurs pe ţară. Azi se în­cheie faza regională, care va fi urmată de expoziţii pentru public, în regiuni. Acestea vor prezenta cele mai valo­roase lucrări, asupra cărora vizitatorii îşi vor putea spune părerea completînd formula­rele speciale ce vor fi distri­buite. La finele lunii noiem­brie, după desfăşurarea fazei interregionale a concursului, se va organiza o expoziţie se­lectivă la Bucureşti. Hanuri Pentru a veni în sprijinul turiştilor şi pentru a le crea condiţii mai bune de cazare şi aprovizionare, Centrocoop şi-a propus să organizeze în unele regiuni mai puţin circulate pînă acum, hanuri turistice, să amenajeze unităţi de ali­mentaţie publică şi platforme de parcare a autoturismelor. La Piatra Craiului, Geoagiu-băi, Mehadia, se vor construi ha­nuri restaurante şi cofetării, iar la Vatra Moldoviţei se va turistice adăuga construcţiilor turistice o platformă pentru parcarea autoturismelor. La Ipoteşti se vor amenaja căsuţe din plăci aglomerate precomprimate. La Văr­atec se va ridica un complex turistic, format din­­tr-un hotel cu 40 de locuri şi un magazin Universal. Con­strucţiile vor fi realizate po­trivit specificului local, asi­­gurîndu-se maximum de con­fort. (Agerpres) întreprinderea balneo-climaterică din Cluj a dat în fo­losinţă o nouă şi frumoasă cabană pe dealul Feleacului. Situată la 4 km de şoseaua naţională, la o altitudine de 600 m, cabana Făget dispune de 40 de paturi şi o terasă unde pot fi servite 250—300 de persoane. Foto : NICU VASILE Şcoala învâţâtorului Unul dintre obiectivele im­portante căruia partidul şi statul nostru îi acordă deose­bită atenţie este dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului de toate grade­le. în cele ce urmează, îmi voi spune părerea cu privire la înfiinţarea liceelor pedagogi­ce, şcoli în care se vor pregăti cadre pentru învăţămîntul claselor I—IV. Experienţa pe care am cîş­­tigat-o muncind în şcoli peda­gogice mai mulţi ani de-a rîndul mi-a întărit convin­gerea că durata de studiu cea mai potrivită pentru liceul pe­dagogic este cea de 5 ani. Această perioadă ar da posi­bilitatea ca în liceul pedagogic să se îmbine în mod armonios cunoştinţele de cultură gene­rală cu cele profesionale, fapt care ar contribui la asigurarea unei pregătiri corespunzătoa­re, viitorilor învăţători. E bine ca în primii doi ani accentul să se pună pe obiectele de cul­tură generală, iar în ultimii trei ani să domine disciplinele PUNCTE DE VEDERE legate de pregătirea strict profesională. Ţinînd seama de rolul deo­sebit pe care-l are învăţăto­rul, cred că în liceul pedago­gic trebuie să se acorde o atenţie deosebită studiului limbii şi literaturii române. Prevăzîndu-se în planul de invăţămînt patru ore săptămî­­nal, una să fie rezervată stu­diului gramaticii pe întreaga durată de şcolarizare, iar trei ore, să fie destinate literaturii române, literaturii pentru co­pii şi metodicii predării limbii române. Necesitatea menţine­rii, în liceul, pedagogic, a unei ore pentru predarea gramati­cii limbii române, aşa cum este prevăzută în şcoala pedagogică de astăzi, reiese, şi din unele lipsuri semnalate cu ocazia e­­xamenelor de maturitate. Dintre obiectele de cultură generală, în primii doi ani, nu trebuie să lipsească studiul limbii latine, care ar da elevu­lui posibilitatea cunoaşterii şi mai adinei a limbii române. Pe de altă parte, absolvenţii liceelor pedagogice care vor GH. A. CHIJEI profesor emerit, directorul Şcolii pedagogice din Deva (Continuare in vag. a 2-a)

Next