România Liberă, ianuarie 1966 (Anul 24, nr. 6598-6622)

1966-01-03 / nr. 6598

9România liberă* mosss - 3.1.1m ~ pag. a 2-a* e generozitate, se revarsă ca un uriaş fluviu din Capitala ţării pînă în ultimul cătun. Pluguşorul cu urări de fericire, dar şi cu înţepături acidulate, răvaşe cu rimă sprinţară ascunse în plăcinta gustoasă, „surpriza“ aşezată sub şerveţel, erupţia voioasă a jerbelor de artificii, ghiduşia mesenilor şi cîte şi mai cîte nu epuizează nici pe departe gestul spiritual şi colectiv. In Bucureşti, cu prilejul revelioanelor organizate în marile întreprinderi sau restaurante, în apartamentele date de curînd în folosinţă din noile blocuri, care au găzduit primii oaspeţi, gluma a fost gustată, alături de friptura de curcan şi de vinul ghiurghiuliu. Firul de leuştean din zîmbetul postum al purcelului aţipit în mirodeniile din tavă, sau ochelarii cu dioptrii de... funingine, oferiţi în restaurante pentru mesenii care ştiau că vor fi... păcăliţi, sînt numai cîteva crîmpeie din surprizele revelionului. Dialogurile la... distanţă, organizate între restaurante, tombolele cu surprize şi pocnetele sticlelor de vin au desfăşurat acordurile acestor rapsodii de veselie. Un toast pentru surprizele gălăţenilor care în noaptea de Anul Nou au avut prilejul să sărbătorească, pentru prima oară, revelionul la cantina Nord. Corespondentul nostru LARION BASSERO ne-a transmis telefonic că pe imensul platou s-a revărsat în noaptea aceasta o ghirlandă de lumini conturînd silueta nocturnă a construcţiilor Combinatului siderurgic din oraşul de la malul Dunării. Un toast pentru constructorii Romeo Andraşan, Ion Gheorghe, Arcadie Balint şi Octavian Visting care au sărbătorit şi ei pentru prima oară revelionul aici, după ce îl sărbătoriseră ani la rînd pe şantierele de la Bicaz, Hunedoara, Săvineşti şi Borzeşti. Un poet improvizat la miezul nopţii dintre meseni le-a dedicat un madrigal pentru pasiunea lor creatoare, care pune temelii de nobleţe umană atîtor noi împliniri. Nu-i uităm mici pe buciumaşii de la Nereju şi Paltin, aşezări pitoreşti de la poalele munţilor Vrancei, care au avut inventivitatea să înlocuiască solemnele şi ritmicele bătăi de gong ale ornicelor cu sunetele prelungi ale buciumelor întinse spre zările noului an. Să ne imaginăm spectacolul acesta fastuos şi emoţionant, cînd formaţii întregi de buciumaşi au făcut să răsune la căminele culturale, acolo unde erau adunaţi numeroşi lucrători forestieri şi ţărani cooperatori, urări pentru rodnicia noului an. Despre asemenea surprize pline de gingăşie ne-a relatat la telefon şi corespondentul nostru din regiunea Suceava, PETRE SOLCAN. Mesenii din sala sporturilor din Lunca Sucevii au avut mulţi oaspeţi. Un grup de tineri artişti ai ansamblului „Ciprian Porumbescu“ au avut ideea să amplifice tradiţiile din părţile Tudorei şi Dolhascăi şi au venit cu dansul celor opt căluţi împodobiţi cu mărgele şi oglinzi. Poarta de intrare, din localul unde şi-au petrecut revelionul muncitori, tehnicieni şi ingineri din Suceava a fost improvizată cu multă fantezie după modelul vechii cetăţi de scaun a Sucevii. Plugul de lemn autentic a fost găsit cu mare greutate de muncitorul Mihai Muraru, tocmai în comuna Adîncata, unde un gospodar îl păstra ca o relicvă de muzeu. Iar plăvanul de la jug era împodobit cu o uriaşă cunună de brad în jurul grumazului, plină de panglici. Colindătorii au venit după datina din bătrîni cu buhai, bice şi fluiere. La cabana din munţii Rarău s-au întîlnit turişti din regiunile Iaşi, Bacău, Cluj şi Suceava. Au petrecut atît de bine încît s-au hotărît să se întîlnească tot aici şi la anul. Surprize spirituale au fost darurile oferite la miezul nopţii, răvaşe şi cadouri cu tîlc, neînscrise în program şi păstrate în taină de fiecare grup turistic în parte. Merită să toastăm pentru această fantezie inteligentă şi plină de spirit. Corespondentul nostru PETRE ZARNESCU ne-a relatat la telefon cum a fost salutată sosirea noului an la Constanţa şi pe întreg litoralul. Sirenele a zeci de vapoare au vestit prin sunetul lor prelung miezul nopţii. Un toast pentru toastul plin de delicateţe al celor 420 de navigatori şi muncitori portuari, care împreună cu familiile lor au petrecut revelionul în sala mare a gării maritime. Ei au toastat cu emoţie pentru echipajele româneşti aflate la mii de mile depărtare şi pe calea undelor au pornit sute de felicitări. S-au gîndit şi atunci la tovarăşii lor aflaţi în largul mărilor şi oceanelor. In noaptea de revelion echipajul vasului „Reşiţa“ — primul mineralier intrat în dotarea flotei noastre comerciale — a ridicat la catarg tricolorul românesc şi a pornit în prima cursă din Japonia spre Canada. Cargoul „Dobrogea“ se afla în drum spre Extremul Orient şi marinarii au închinat la miezul nopţii un pahar de vin românesc, fredonînd cîntece de pe meleagurile noastre. De pe petrolierul „Prahova“, care naviga în golful Biscaya, de pe nava „Oradea“ care în seara anului nou a ridicat ancora din portul Rotterdam, de pe vasul „Piteşti" aflat în strîmtoarea Gibraltar, de pe „Tulcea“ şi „Mangalia“, de pe toate celelalte au fost recepţionate radiogra- 8 me de răspuns, în care echi- Ipajele mulţumeau celor din patrie pentru urările primite. Toate aceste veşti dragi, au constituit poate cea mai frumoasă surpriză pentru mesenii care au petrecut revelionul în sala gării maritime din Constanţa. La Eforie Nord, unde au petrecut revelionul muncitorii de la Şantierul naval Constanţa, surpriza s-a materializat într-un autentic Neptun (mai familiar decit zeul mărilor) care a transmis cuvenitele urări ţinînd în mîna dreaptă, în loc de triident, o cupă de Murfatlar. ’’ Să nu uităm un toast pentru cei care au muncit cu abnegaţie şi devotament în noaptea aceasta, pentru cei I care au lucrat în serviciile de utilitate publică asigurînd I funcţionarea lor ireproşabilă- 1 Un toast din inimă pentru 8 cei care în această noapte se dăruiau muncii, în acele locuri unde lucrul nu conte- I neşte niciodată , la Hunedoa- Era, la Reşiţa, în centralele electrice şi de termoficare, pe căile de fier ale ţării, pretutindeni unde munca îi chema la datorie. Un toast pentru telefoniste, care cu ochii aţintiţi pe tabelele de comandă ale telefoanelor au făcut ca urările noastre să ajungă la cei dragi, un toast pentru cei care pînă seara tîrziu au asigurat deservirea cetăţenilor, pentru cei care alături de tovarăşii lor au asigurat celor prezenţi la petreceri în localuri publice, condiţii excelente de revelion. Dar, vai au fost în noaptea aceasta şi unele... toasturi nerostite. Adică adresanţii nu erau... chiar la datorie. Aşa cum, cu toate eforturile depuse, n-au reuşit totuşi să asigure în mod suficient mijloacele de locomoţie pentru transportul în comun. Sau pentru unii lucrători din păcate lipsiţi de imaginaţie de la unele unităţi ale industriei locale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti care n-au ştiut să pună toată priceperea şi fantezia lor pentru confecţionarea acelor surprize atît de necesare în noaptea de revelion. Unde au fost oare „bomboanele cu... muştar“, cutiile cu surprize inedite, pocnitorile de ţigări (ca să dăm numai cîteva exemple) care au fost lipsă la miile de mese. Deci să toastăm şi pentru mai multă inventivitate. Sînt gînduri de anticipaţie, pe care, prevăzători, le trecem de acum pe agenda celor chemaţi să asigure petrecerea spirituală şi reconfortantă a revelionului. Un toast aşadar pentru marea bucurie a noastră, a tuturor care am petrecut această noapte, plină de tonică voioşie, gîndindu-ne la drumul măreţ deschis de către partid în faţa patriei noastre iubite, România socialistă. DUMITRU TABACU Revelion 1966 RAPSODII DE BUCURIE VOIE BUNĂ. OPTIMISM (Urmare din pag. I) Sala Uzinelor „Griviţa Roşie“ în noaptea de revelion In casa ţăranului cooperator Gheorghe Cioară din comuna Şeica Mică, raionul Mediaş s-a ciocnit un pahar pentru succesele anului trecut şi pentru cele ce vor urma Foto : AGERPRES Viitorii ingineri de la Institutul politehnic din Capitală au petrecut revelionul împreună la căminul din cartierul Grozăvești Foto ! ION p.ofovic; Foto : AGERPRES CARNET CULTURAL ULTIMUL PROGRAM AL ANULUI TRECUT, PRIMUL AL ACESTUI AN Utimul program al anului şi primul program al anului 1966 (ambele in noaptea revelionului) s-au desfăşurat la televiziune, ca de obicei, sub semnul unei mari concentrări de forţe artistice. Scenografii televiziunii au creat un cadru atrăgător care, deşi unic, a permis multe şi variate locuri de joc, vădind o din ce în ce mai bună folosire a posibilităţilor studioului. Regizorul şi operatorii au dovedit, la rindul lor, o mai ingenioasă folosire a aparatelor de luat vederi, planuri interesante şi artificii electronice amuzante, rezultate din stăpînirea mijloacelor studioului. Cîteva secvenţe frumos filmate şi montate la masa de trucaj au arătat că lucrătorii televiziunii şi-au însuşit o tehnică nouă creatoare de multiple şi variate posibilităţi. Un loc important în program l-au ocupat tradiţiile de Anul Nou, aşa cum durează ele în diferite regiuni ale ţării. In acest sens, găsim excelentă ideea de a filma la faţa locului felul optimist, plin de viaţă, în care primesc noul an locuitorii, satelor noastre. Aceste secvenţe au înfăţişat cu autenticitate bucuria oamenilor înscrisă in versurile colindelor, care cuprind, alături de strofele rămase din bătrîni, numeroase referiri la viaţa nouă, din ce în ce mai frumoasă, de pe meleagurile patriei. A fost o paradă bogată a obiceiurilor populare, a minunatelor costume tradiţionale, a unui umor sănătos şi robust, caracteristic poporului nostru. Credem că nu exagerăm considerînd această parte drept cea mai reuşită şi mai originală din toată desfăşurarea programului. Desigur, un program atît de lung a cuprins şi momente care n-au mulţumit pe deplin. Este, astfel, cazul unora din momentele vesele, chiar cînd ele au fost interpretate de renumiţi actori de comedie. Aşa a fost „Bucătăria anecdotelor“, în care un mare număr de „capete de afiş“ au debitat de preferinţă glume vechi. Chiar parodia la „Sfîntul“, de la care se aştepta mult, n-a dat de micul ecran decît parţial satisfacţie, datorită lungirii exagerate a poantelor, dintre care unele, mai ales cea finală, au fost de un gust discutabil. Vorbind despre lungimi care au făcut să treneze programul, trebuie să ne referim şi la eşecul numărului cu telefonul care a blocat pur şi simplu ritmul întregului spectacol. Nu mai puţin trenantă a fost prezentarea cu fotografii şi altele de acelaşi gen. De asemenea, au atîrnat greu la desfăşurarea alertă a programului transmisiile din diferite localuri, unde, practic, nu s-au întimplat lucruri prea deosebite. Partea muzicală a fost susţinută de cîţiva cîntăreţi dintre cei mai cunoscuţi şi de cîţiva tineri care s-au consacrat în ultima vreme. S-au remarcat o execuţie curată şi o interpretare de ţinută, dar cu un repertoriu sărac în noutăţi. Evident, la un astfel de pnle, trebuie să se folosească tot ce s-a creat mai bun in timpul anului, dar se cere totuşi şi ceva nou, original, care să-şi ia zborul de pe rampa de lansare a televiziunii. Din acest punct de vedere, mult mai izbutite au fost momentele de muzică populară, care au adus pe ecran cîntăreţi din diferite regiuni, cu un repertoriu adesea nou şi, în orice caz, cu o interpretare foarte proaspătă. Dansul modern a fost bogat reprezentat, mai ales prin numere de ansamblu bine puse la punct; au lipsit însă momentele solistice valoroase, cu care televiziunea ne-a obişnuit în cadrul programelor sale din timpul anului. Cu aceasta, încheiem observaţiile noastre cu privire la programul de revelion. El a fost urmărit de multe sute de mii, sau chiar de milioane de priviri, a căror judecată de valoare contează mai mult decit rîndurile cronicarului. Acest imens public nu se poate să nu fi apreciat cum se cuvine strădania colectivului televiziunii de a întreţine buna dispoziţie cu prilejul primirii noului an. Şi, cu siguranţă, mulţi au închinat un gînd bun, pe deplin meritat, celor care, în acea noapte, conduceau complicatele aparate electronice şi nu mai puţin complicata muncă artistică, menite să ducă prin intermediul televizorului, pînă în cele mai îndepărtate case, muzica, dansul şi cuvîntul de duh. Este ceea ce facem şi noi, urînd colectivului televiziunii multe succese concretizate prin emisii de bună calitate în anul care a început. MARIANA PIRVULESCU Tradiţie şi modernitate Expoziţiile: Costin Ioanid (pictură), Valeria Dobrescu şi Viorica Prodanoi (lucrări de artă in piele) şi Marcel Chirnoagă (gravură) Trei expoziţii reprezentative pentru arta noastră de azi, pentru varietatea preocupărilor şi soluţiilor plastice, sunt deschise în momentul de faţă, în Capitală. Expoziţii care merită a fi cercetate cu atenţie in ceea ce au propriu şi semnificativ. Două dintre ele — cea de pictură şi desen a lui Costin Ioanid şi cea cu lucrări de artă în piele a Valeriei Dobrescu şi Vioricăi Prodanof — ne arată o valoroasă folosire a spiritului folcloric, a învăţămintelor artei populare, iar a treia, cea de gravură în metal a lui Marcel Chirnoagă, dezvoltă, într-o viziune foarte modernă, imensele posibilităţi ale graficei. în toate trei, se vădesc o gîndire mai adîncă, o cultură plastică autentică, un răspuns propriu şi inspirat dat cerinţelor vremii, în picturile şi desenele lui COSTIN IOANID (sălile din B-dul Magheru 20), ca şi în acelea, tot ale sale, în metal bătut şi în metal pe mozaic se arată încă o dată ce imensă sursă de inspiraţie este folclorul nostru, cit de modern poate deveni modul de exprimare îndătinat la noi de către meşterii artelor populare. Nu este vorba de o reconstituire a ceea ce a fost, ci de folosirea unor permanente stilistice, specifice culturii noastre, pentru exprimarea realităţilor prezentului. Costin loanid înfăţişează momente din viaţa contemporană, din munca şi bucuriile oamenilor, folosind şi dezvoltînd limbajul mereu viu al folclorului, modalităţile de exprimare sintetică şi cu un plăcut aspect decorativ ale artei populare. El compune în funcţie de necesităţile lui interioare, de mesajele pe care doreşte să le comunice şi, de aici, caracterul de prospeţime, autenticitate, puritate şi voioşie al viziunilor sale. Perechile de îndrăgostiţi şi de miri, înconjuraţi de arbori şi păsări, chipurile tinere ce cresc cu aceeaşi frumuseţe şi vigoare ca şi elementele naturii, tractoriştii mărind rodnicia pămîntului, ţărăncile în atitudini meditative sau visătoare, bătrînele şi tineretul de la ţară, prezentaţi cu portul lor fac parte parcă dintr-un fabulos basm, făcîndu-te să-i simţi oameni de azi şi totodată purtători ai unor străvechi virtuţi. Este mult optimism, voioşie, meditaţie, legare de viaţă şi de natură, de tradiţia artistică a ţării în lucrările lui Costin loanid. Artistul foloseşte ritmicitatea liniei, intensităţile şi transparenţele coloritului, o stilizare vie, cu accente şi variaţiuni impuse de viziunea ansamblului, de psihologia personajelor, de calitatea tehnicilor uneori uleiurile avînd din strălucirea zmalţului de pe ulcioare sau reliefări de nestemate. După o îndelungată exercitare a acestui limbaj modern şi tradiţional totodată, Ioanid a ajuns la un stil propriu, ce s-ar cere analizat mai temeinic decît o putem face în economia acestei cronici. Putem spune că, atît în uleiuri şi în desene cit şi în imaginile în metal pe mozaic ori în cele din metal bătut, el se diferenţiază acum datorită unei concepţii personale, unor căutări şi soluţii proprii, în care decorativitatea compoziţiei serveşte valori spirituale, caracteristice lumii noastre de azi. Expoziţia de lucrări de artă în piele (sala din Calea Victoriei 132) cuprinde panouri decorative, legături de cărţi, mape etc., datorite celor două expozante, cu îndelungată şi pricepută activitate, VALERIA DOBRESCU şi VIORICA PRODANOF. Sunt, împreună cu Ella Cancicov, fruntaşe în arta lucrărilor în piele, atît de preţuite în zilele noastre, cînd asistăm la o dezvoltare a tuturor artelor decorative. Expoziţia lor merită vizitată tocmai pentru că demonstrează ce minunate resurse de viziune şi compoziţie posedă folclorul şi arta populară de la noi şi cum pot fi duse mai departe în cuprinsul vieţii contemporane. Menţionăm că amîndouă expozantele folosesc variate procedee — unele noi şi ingenioase — în tratarea decorativă a pielii, întrebuinţează tehnica reliefului mozaicat, asemănătoare cu aceea a metalului bătut, gravează în adîncime, incrustează pielea asemeni pietrelor din mozaicuri, obţinînd uneori splendide efecte de colorit şi ritmicitate, de compoziţie sintetică, în adevăratul spirit decorativ, inspirat de arta populară , (scoarţe, broderii, crestături în lemn, ceramică, imagini pe sticlă) şi de marea-i virtute de a stiliza. Cele două panouri ale Valeriei Dobrescu Furci de tors şi Familia sînt tot atît de atrăgătoare cît un mozaic sau un vitraliu, viu colorate şi totuşi sobre, cu forme şi ritmuri reduse la esenţial. Reliefurile mozaicate pe piele albă sau pe alta olive, pentru albume de discuri, aduc imaginea Căluşarilor în variate interpretări. Pentru cărţi înfăţişînd frumuseţile patriei, monumentele ei, operele ei de artă şi literatură de la Brâncuşi la Arghezi şi de la Eminescu la Enescu, nelipsind nici cărţile de onoare, Viorica Prodanof a creat o bogată serie de coperţi în piele, intr-adevăr rezumînd, ca o emblemă, conţinutul sau atmosfera cărţilor, valorile lor spirituale. Intre motivele decorative ale tartajelor şi cuprinsul cărţii există o corespondenţă reală, o strădanie de a sugera sensul lor major. Dacă folclorul şi arta populară inspiră rodnic pe mulţi dintre artiştii noştri de azi, pictori, sculptori şi artişti decorativi, alte viziuni şi limbaje îmbogăţesc şi ele, tot atît de mult creaţiile contemporane. Graficianul MARCEL CHIRNOAGĂ (Galeriile din B-dul Bălcescu colţ cu str. Oneşti) are o mare expoziţie, o expoziţie de maturitate artistică, în care şi-a intensificat şi îmbogăţit valoroasele sale manifestări de pînă acum, în vîrstă de treizeci şi cinci de ani, Chirnoagă se impune acum ca un viguros, subtil şi ingenios artist al gravurii în metal. Procedeelor tehne, care au vădite contribuţii personale, foarte iscusite, le corespunde o imaginaţie bogată, o înclinaţie spre dramatism, umor, comentariu mai subtil. Expozantul, om de cultură şi trăind temeinic valenţele spirituale ale vremii sale, foloseşte uneori dramatizarea, alteori evocarea de poem liric, alteori fabula şi satira spre a comenta munca oamenilor din uzine şi de pe ogoare, a pescarilor, pădurarilor şi vânătorilor, momentele de meditaţie şi odihnă, somnul şi visarea, fabulosul naturii, rămăşiţele preistoriei, precum, în alte imagini, demască exploatarea, fascismul, teroarea, făţărnicia, încă prezente în diferite părţi ale lumii. Unghiuri de vedere inedite, varietate de perspective compoziţionale, procedee de scenografie şi de film, aglomerare de elemente sau, dimpotrivă, simplificare ce monumentalizează figurile umane sau elementele naturii, se succed în gravurile sale în alb şi negru, cu subtile linii şi umbre sau colorate cu discreţie. Gama viziunilor sale, uneori candide, alteori răscolitoare prin dramatismul lor, uneori ode, alteori satire, este foarte variată şi dovedeşte o imaginaţie bogată, o gîndire evoluată, un simţământ poetic. Totuşi, unele imagini ne par prea aglomerate şi mai greu lizibile, contrar altora mai sintetice, cu linii şi forme viguroase. Marcel Chirnoagă este, alături de Octav Grigorescu, graficianul cu cele mai bogate şi variate viziuni artistice, iar ca tehnică foloseşte ceea ce este mai nou, spre a-şi spune gîndurile şi sentimentele proprii. Are nevoie de o limpezire şi o adîncire şi mai mare, spre a fi un grafician de mare valoare, aşa cum se şi vesteşte de pe acum prin unele realizări. Petru Comarnescu CRONICA PLASTICĂ Memento 111 1 ' 11 ' J Pm "JJ LUNI LUNA I, TRIM. I Soarele răsare la 1 h .5?’ „ apune la 16 h 4B' — 3 + 362 3 IANUARIE I mb teajtre Troilus şi Cresida : Teatrul de Comedie (16.64.60), ora 20 ; Sonet pentru o păpuşă : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru (15.93.02), ora 20 ; Doi Pe un balansoar : Teatrul Mic (14.70.81), ora 19,30 ; Priveşte înapoi cu mânie : Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ (15.72.59), ora 20. cinematografe : Old Shatterhand : Patria (11.86.25), orele : 9 — 11,30 — 14 - 16,30 — 19 — 21,30 ; Camera albă : Victoria (16.28.79), orele: 9,30 — 11,30 - 13,45 - 16 18,15 — 20,30; Feroviar (16.22.73), orele : 9,30 — 11,30 - 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Catifeaua neagră : Luceafărul (15.87.67), orele: 9,30 — 11,30—13,45—16—18,15 — 20,30 ; Festival (15.63.84), orele : 10 — 12,15 — 14,30 — 13,45 — 19 — 21 ; Tatăl soldatului : Excelsior (18.10.88), orele : 10 — 12 — 14 — 16 - 18,15 - 20,30 ; Republica (11.03.72), orele : 10 _ 16 _ ÎS _ 17 _ 1Q _ 91 • Capitol (16.29.17), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Copiii îndrăzneți : Central (14.12.24), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Amintiri din copilărie : Lumina (16.23.35), orele : 10 - 12 - 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Munca (21.50.97), orele : 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Pacea (31.32.52), orele : 16 _ îs — 20 ; Fata lui Bube : Union (13.49.04), orele : 15,30 — 18 — 20,45 ; Miorița (14.27.14), orele : 9,45 — 12,30 — 15,15 — 18 — 20,45 ; în compania lui Max Linder : Doina (16.35.38), orele : 11,30 — 13,45 — 16 — 18.15 — 20,30 ; Dacia (16.26.10), orele : 9 — 15 în continuare 17 — 19 — 21.15 . Ultima cavalcadă spre Santa Cruz : Giurești (17.55.46), orele 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Rahova (23.91.00), orele : 10,30 - 15 — 17 — 19 —, 21 ; îndrăznețul Pardaillan : Buzești (15.30.89), orele : 11 — 14,15 — 16,30 — 18.45 — 21 ; Ferentari (23.17.50), orele : 10 — 16 — 18,15 - 20,30; Judex : Crîngaşi (17.28.80), orele : 10,30 — 16 - 18,15 - 20,30 ; Unirea (17.10.21) orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Dincolo de barieră: Volga (II.91.26) orele 9,45 12 - 14,15 — 16 30 - 18,45— 21; Prima zi — Suita bănăţeană — Ştiaţi că... — Maeştrii artei circului — Prizonierul — Planetei albastre — Picioare uşoare — Aripi zburătoare — Meciul de fotbal : România — Portugalia — Nimic despre Arhimede : Timpuri Noi (15.68.10), orele : 10 — 21 în continuare ; Muncile lui Hercule : Grivița (17.08.58), orele : 10 - 12,15 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Arta (21.31.86), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 - 20,15 ; Floreasca (12.28.30), orele : 9,30 — 11,45 — 14 - 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Expresul Paris—München : Bucegi (17.05.47), orele: 10 - 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30; Drumul sării (31.28.13), orele : 16 — 18 — 20 ; Colina : Tomis (21.49.46), orele : 10 — 12,30 — 15,30 — 18 - 20,30 ; Flamura (23.07.40), orele : 9,15 - 11,30 - 13,45 -- 16 - 13,15 — 20,30 ; Credeţi-mă oameni: Flacăra (21.35.40), orele : 16 — 18 — 20 ; Moşilor (12.52.93), orele: 15,30 — 18 — 20,30 • Hatari : Vitan (21.39.82), orele : 11 — 16 — 19,15; Bocceluţa: Popular (35.15.17), orele : 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Furtună deasupra Asiei : Cosmos (35.19.15), orele : 16 — 18 — 20 ; A fost odată un moș şi o babă : Viitorul (11.48.03), orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Femeia necunoscută : Colentina (35.07.09), orele: 15,30 — 18 — 20,30; De-aș fi Harap Alb : Progresul (23.94.10), orele: 15 — 17 — 19 — 21 ; Samba : Cotroceni (13.62.56), orele: 10 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21,15 ; Oameni și drapele : Lira (31.71.71), orele : 15,30 — 19 ; Trageri în Stanislas : București (15.61.54), orele 9,15 — 11,30 — [^televiziune ~~| 19 : Jurnalul televiziunii (I) . 19.15 : Emisiune pentru copii ; 20 : Telecronica economică ; 20.15 : Colecţii şi colecţionari ; 21 : Trei tablouri pe săptămînă; 21.10 : Filmul „Căpitanul Laurent“ ; 22.35 : Jurnalul televiziunii (II). Sport. Buletin meteorologic. 13,45 — 16,30 — 18,45 — 21 : Melodia (12.06.88), orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Modern (23.71.01), orele 10 - 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21. cum va fi vremea Pentru zilele de 3, 4 şi 5 se inunţă următorul timp probabil : Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitaţii locale, mai ales sub formă de ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din vest. Minimele vor fi cuprinse intre minus 5 şi plus 5 grade, iar maximele între minus 2 și plus 8 grade, local mai ridiccate. Ceață locală.