România Liberă, februarie 1966 (Anul 24, nr. 6623-6645)

1966-02-01 / nr. 6623

Anul XXIV — nr. 6623 4 pagini 30 bani REDACȚIA Flata ScIntelL Telefon WWW. Administraţie WWW. Interior unt Telez I 17» - București ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Pe marginea sesiunilor sfaturilor populare regionale Iniţiativă şi competenţă In îndeplinirea hotâririlor în sesiunile care au avut loc recent, sfaturile populare regionale au dez­bătut şi aprobat planurile şi buge­tele locale pe acest an. In rapoartele şi corapoartele pre­zentate, in discuţiile urmate de sugestii şi propuneri va­loroase s-au reflectat nume­roase înfăptuiri din anul care a trecut; comparaţii grăitoare au scos la iveală creşteri im­portante în toate sectoarele activităţii conduse de organele locale ale puterii de stat. In acelaşi timp, au fost analizate cu răspundere şi competenţă unele deficienţe legate de rea­lizarea planurilor de investi­ţii, de metodele şi stilul de muncă folosite de comitetele executive ale sfaturilor popu­lare, hotărindu-se şi măsurile potrivite pentru remedierea lor. Prin hotărîrile luate, prin măsurile stabilite, sesiunile sfaturilor populare regionale au trasat jaloanele unui pro­gram complex de respectarea căruia depinde Îndeplinirea exemplară a planurilor și bu­getelor locale în acest prim an al cincinalului, înfăptuirea acestor planuri, asigurarea folosirii juste, ra­ţionale a fondurilor planifi­cate, folosirii tuturor posibili­tăţilor pentru creşterea veni­turilor proprii, valorificarea cu pricepere a resurselor naturale, a rezervelor interne a între­prinderilor locale, cer o muncă stăruitoare, iniţiativă, price­pere, o temeinică îndrumare şi un permanent control al activităţii din toate sectoarele economiei locale. Planurile de investiţii ale sfaturilor populare, care se în­cadrează în investiţiile prevă­zute pentru dezvoltarea în­tregii noastre economii naţio­nale, sunt concepute şi vor fi înfăptuite in condiţiile unei eficienţe economice ridicate, astfel ca eforturile ce se fac în această privinţă să dea, în timpul cel mai scurt, rezultate maxime. Această sarcină, sub­liniată în documentele Con­gresului al IX-lea al P.C.R., va putea fi realizată prin concentrarea eforturilor şi po­sibilităţilor asupra principale­lor obiective propuse a fi con­struite în fiecare regiune, pu- , nîndu-se un accent deosebit pe construcţiile de locuinţe. Scurtarea duratei de execuţie, realizarea în termenele stabi­lite a lucrărilor prevăzute, alegerea celor mai avansate soluţii tehnologice şi construc­tive, pregătirea din timp a ca­drelor calificate, calitatea înaltă a lucrărilor, iată sarcini de prim ordin ale comitetelor executive. Asemenea sarcini cer din partea sfaturilor populare şi a organizaţiilor lor de con­strucţii o răspundere sporită, pe măsura creşterii investiţii­lor destinate construcţiilor şi obiectivelor social-culturale. Este foarte important să se lucreze din plin de la începu­tul anului, să se înlăture peri­oadele de stagnări, să se re­cupereze unele restanţe, ale căror cauze au fost analizate în sesiuni. In primul rînd, este necesar să se ia măsuri efi­ciente pentru înlăturarea ca­uzelor care le-au generat: întîrzierea unor documentaţii, ritmul necorespunzător al con­strucţiilor pe şantiere, neasi­­gurarea frontului de lucru pe tot timpul anului, lipsa de preocupare permanentă pentru calificarea oamenilor. Sesiunile au stabilit destina­ţia fondurilor de investiţii, au fixat corelaţia dintre planurile şi bugetele locale. Revine co­mitetelor executive ale sfatu­rilor populare sarcina să folo­sească metodele de muncă cele mai potrivite pentru a îndruma şi a controla în per­manenţă activitatea de înde­plinire a planurilor şi de exe­cuţie a bugetelor locale. Un control permanent, sistematic, presupune o analiză periodică a felului în care se lucrează pe şantier, a felului în care se lucrează în întreprinderile şi instituţiile subordonate sfa­turilor populare. Dar contro­lul, şedinţele de analiză nu pot avea eficienţă dacă nu sunt urmate şi de măsurile necesare. Rămînerile în urmă pot fi mai uşor recuperate pe parcurs, atunci cînd se inter­vine operativ. De mare ajutor pentru co­mitetele executive sunt secţiile regionale de investiţii nou în­fiinţate, care au datoria să urmărească cum se realizează obiectivele propuse în planul de investiţii, să propună soli­(Continuare în pag. 3­ a) Carnet extern Dragoste şi apartheid Un proces destul de curios s-a desfăşurat, de curînd, în oraşul sud-afri­can Durban. Inculpaţii, doi tineri — un indian, în virstă de 23 ani, şi o fată, în virstă de 20 de ani, născută în Germania, dar crescută într-o fami­lie de indieni care trăieşte în oraşul amintit — au fost învinuiţi de „crima" de... a se iubi. Intr-ade­văr, el, „om de culoare“ — cum sînt consideraţi indienii de către regimul rasist al lui Verwoerd — a „cutezat“ să se îndră­gostească de tînăra fată iar ea a avut îndrăzneala să-i împărtăşească senti­mentele. Or, cum legile rasiste consideră dragos­tea interrasială crimă, cei doi tineri au fost aduşi în faţa „justiţiei“. Graţie perspicacităţii şi curajului tinerei fete, ei au scăpat, însă fără să fie întemniţaţi. Prezentîn­­du-se în faţa curţii, îm­brăcată în „sari“ (veş­­mîntul purtat de femeile indiene) şi purtînd pe frunte semnul hindus, tî­năra fată a afirmat în ins­tanţă că nu este germană, ci indiană, şi, sfidindu-l pe procuror, l-a pus în si­tuaţia de a-şi retracta a­­cuzaţiile. — Dumneata ştii per­fect ceea ce eşti... înce­tează de a te mai juca cu focul... E în interesul du­­mitale... — a intervenit, aspru, judecătorul. Tînăra fată nu s-a lăsat însă intimidată. Și, cum procurorul n-a putut aduce probe, cît de cît convin­gătoare, Curtea a fost ne­voită, în cele din urmă, să pronunțe achitarea celor „acuzați“. In prezent, tînăra insis­tă a fi clasată, în mod ofi­cial, în categoria „oame­nilor de culoare“, deşi este conştientă că, pentru ea, aceasta înseamnă să re­nunţe la drepturile civile şi să ajungă în situaţia oamenilor paria. Dar, în regimul rasist al lui Ver­woerd, aceasta pare să fie pentru unii şi singura cale de a-şi împlini năzu­inţele dragostei. EMÍLIÁN GAM­A Prote­m­am toate ţările, uniţi-vă 1 mm liberă ■ Pulsul uzinei a bătut inegal ■ O sărbătoare a culturii ■ Pe micul ecran ■ Un acord cu dezacorduri Pagina a 2-0 Pagina a 2-0 Pagina a 2-0 Pagina a 4-a Ieri în portul Constanţa Portul Constanţa, parte integrantă din viaţa oraşului de pe malul mării, trăieşte cu sporită intensitate zile „viri" de activitate. Ancorate la dane peste 30 de nave, cargouri şi petroliere de diferite tonaje, se aflau ieri sub operaţiuni de încărcare şi descărcare. Altele îşi aşteaptă rindul pentru a intra sub braţele uriaşelor macarale de cheu. Trei dintre ele au intrat chiar ieri în rada portului. Timpul impune şi aici un ritm tot mai susţinut. De pe navele româneşti şi străine aflate în port zeci de mecanizate manipulează spre magazii mii de tone de citrice, peşte, orez, laminate aduse pentru ţara noastră. Alături cargoul „Jumbo", sub pavilion panamez, încarcă ciment pentru Africa iar petrolierele „Ploieşti" şi „Potinkly" pro­duse petroliere pentru Franţa. La intervale egale sunetul convenţional al sirenelor anunţă plecarea în cursă a altor vase. Ieri, bunăoară, au ridicat ancora nava românească „Caransebeş", cu destinaţia portul Lalaţia, tancul petrolier „Adriano Augusto“, cu destinaţia Japonia, cargoul „Apolo­­nia", cu destinaţia Tripoli şi „Friedrichburg“, cu destinaţia Franţa, transported unele ciment şi cherestea, altele trac­toare şi utilaje petroliere româneşti. Adunări generale de dezbateri în cooperativele agricole de producţie PÂMINTUL POATE DA MAI MULT Darea de seamă a scos în e­­videnţă faptul că prin practi­carea unei agrotehnici înain­tate, prin folosirea seminţelor de sol, producţia medie la hec­tar a fost de 2 607 kg la grîu şi de 3 000 kg la porumb. Pro­ducţii mari s-au obţinut şi la plantele tehnice şi cele legu­micole. O altă ramură cu pon­dere mare în activitatea coo­perativei agricole este zooteh­nia. In urma obţinerii unor producţii mari în fermele zoo­tehnice, cooperativa agricolă din comuna Tudor Vladimi­­rescu, regiunea'' Galaţi, a valo­rificat anul trecut 3 592 hl lapte de vacă, 5 075 kg de li­nă, 130 tone de carne şi alte produse animaliere. Aşa a fost posibil ca venitul realizat in 1965 să se ridice la suma de 7 583 000 lei, ceea ce a asigurat sporirea fondului de acumulare şi retribuirea zilei muncă cu 32 lei, dintre care 16 lei în numerar. Dar ţăranii cooperatori din comuna Tudor Vladimirescu consideră că venitul realizat anul trecut, nu reflectă pe de­plin posibilităţile de care dis­pune cooperativa agricolă. O analiză temeinică a acestor posibilităţi a dus la concluzia că în acest an veniturile pot fi sporite cu încă un milion şi jumătate. Care sunt căile de sporire a producţiei şi a veni­turilor în toate ramurile ? Despre acest lucru şi-au spus cuvîntul în cadrul adunării generale numeroşi ţărani coo­peratori, propunerile lor con­tribuind la îmbunătăţirea pla­nului de producţie şi financiar pe anul în curs. — Noi am obţinut o bună producţie de porumb — arăta, şeful de echipă TRAIAN STAN — dar putem recolta şi mai mult. Cred că trebuie să se fixeze mai precis densita­tea de plante la hectar pe fie­care lot cultivat pentru a în­lătura diferenţele de produc­ţie de la o brigadă la alta. In acest an vom cultiva un sistem irigat 200 ha, dintre care cea mai mare suprafaţă cu po­rumb. Se simte nevoia de a fi pregătiţi cît mai bine oamenii care vor lucra la irigaţii. A­­grotehnica culturilor irigate, stăpînită de tot mai mulţi ţă­rani cooperatori, va contribui în mod sigur la depăşirea can­tităţii de 5 000 kg de porumb boabe la ha prevăzute în plan. In legătură cu perspective­le ce le deschide extinderea i­­rigaţiilor cooperatorul IOR­­DACHE NECULA completa : — în anii viitori, suprafaţa L. BASSERO corespondentul „României libere" (Continuare în pag. 2-a£, • Bilanţul anului 1965: aproape 8 milioane lei venituri • Irigarea, îngrăşămintele , pîr­­ghii puternice pentru sporirea producţiei la hec­tar • Posibilităţi mari de extindere a suprafeţei arabile • De ce depinde dezvoltarea zootehniei şi legumiculturii • Deplina adeziune faţă de prevederile proiectelor de statut. Fotó : AGERPRES La orizont: EXAMENUL DE ADMITERE Anchetă printre profesorii claselor a Vlll-a şi a Xl-a După vacanţă a început munca pentru trimestrul II. Va urma vacanţa de primăvară şi alte luni de muncă pînă la examenul de absolvire (cl. VIII-a) şi de maturitate. Şi­ numai după aceasta va urma examenul de admitere. De admitere în liceu, în şcoala profesională său tehnică, în facultate, sau pur şi simplu, în viaţă, în munca productivă. Nu e oare prea devreme să ne gîndim la acest examen ? — Nu, deloc, dim­potrivă, ne-au răspuns mai mulţi profesori din Craiova, ar­­gumentînd necesitatea unei asemenea preocupări. „ Desigur, mersul învăţătu­rii elevilor noştri ne preocu­pă îndeaproape, indiferent de clasa pe care o urmează, ne spune prof. ION NEGREANU de la liceul „Fraţii Buzeşti“. In fond fiecare zi de şcoală este importantă pentru elev căci în acea zi el învaţă ceva nou, sau, cum se obişnuieşte a se spune, adaugă o nouă că­rămidă la construcţie. Sunt în­să clase de sinteză care mar­chează etape în viaţa lor şi cărora trebuie să le acordăm o atenţie crescută. In liceul nostru a intrat în tradiţie a­­nalizarea rezultatelor obţinute de clasele a VIII-a şi a Xl-a la examenele de absolvire şi de admitere şi luarea măsuri­lor corespunzătoare. Şi în a­­cest an s-a realizat o aseme­nea analiză temeinică. Rezul­tatele au fost interesante. Pentru mine, care predau româna la a X-a şi a XI-a s-a impus, de pildă, nece­sitatea îmbunătăţirii lecţiilor de sinteză, o grijă sporită pen­tru gramatică, pentru sintaxă cu deosebire, ca şi pentru or­tografie (grijă chiar mai ma­re decît cea cerută de pro­grama analitică) după cum trebuie să acord o atenţie mai mare activităţii cercurilor de limba română care au ten­dinţa de a se transforma în cenacluri în loc să se aprofun­deze prin referate, discuţii, o­­perele clasicilor şi contem­poranilor noştri. Deceniile petrecute la cate­dră m-au învăţat că aceste clase trebuie privite ca nişte sfîrşituri şi începuturi de e­­tapă şi că, indiferent cine a fost profesorul copilului în alţi ani, cei ce răspund de el în clasele a VIII-a şi a XI-a au posibilitatea de a interveni în modul cel mai pozitiv în nivelul lui de pregătire. Nu sunt de acord cu cei ce obişnu­iesc să se vaite că au primit de la alţii elevi slab pregătiţi. Treaba trebuie făcută şi, re­pet, se pot completa cunoştin­ţele şi îndrepta multe neajun­suri. Mă preocupă de aseme­nea modul în care studiază individual elevii mei căci indi­ferent de profesia pentru care se pregătesc trebuie să iasă din şcoală cu obişnuinţa de a stu­dia independent. La liceul nr. 3, ne relatea­ză profesoara ELISABETA GHEORGHIU, această pre­ocupare s-a concretizat în pla­nificarea pe întreg anul a u­­nor ore de pregătire supli­mentară la română, matema­tică, fizică, chimie. S-au pla­nificat astfel săptăminal 2 ore pentru clasa a VIII-a și 3 ore pentru elevii clasei a XI-a (o oră la limba română şi 2 ore pentru matematică, fizică, chimie). Orele de me­ditaţie care se desfăşoară cu regularitate începînd din luna octombrie, deşi sunt faculta­tive, elevii manifestă in­teres faţă de ele. A con­tribuit desigur şi faptul că direcţia şcolii a recoman­dat, — iar profesorii au ţinut seama de recomandare — or­ganizarea orelor de meditaţie in continuarea orelor de pro­gram. în acest fel se econo­miseşte şi un timp preţios pentru elevi. Totodată, în conformitate cu recomanda­ MTNZU RADIAN (Continuare în pag. 2-a) NOLU­AJILE ZILEI • Prima fabrică de oxid de etilena şi glicoli din țară a intrat în probe tehnologice PLOIEȘTI (coresp. R.I.) — La Combinatul petrochimic de la Brazi a intrat ieri după­­amiază în probe tehnologice o nouă unitate industrială, Fa­brica de oxid de etilenă și gli­coli. Oxidul de etilenă se fo­loseşte ca dezemulsionant în industria extractivă de ţiţei, ca spumant la staţiile de flo­­tare a minereului, ca deter­gent neionic, pentru mărirea rezistenţei firelor cord folo­site la fabricarea anvelopelor, în timp ce glicolii îşi găsesc o largă întrebuinţare în indus­tria firelor şi fibrelor sinte­tice de tip terilenă, precum şi ca solvenţi, substanţe tensio­­active şi anticongelanţi. Complet automatizat, proce­sul de producţie al noii fa­brici — prima de acest gen din ţară — este în măsură să furnizeze anual 10 000 tone oxid de etilenă şi 7 500 tone de glicoli.­ ­ Un gazometru de 50 000 m­. c. BORZEŞTI (coresp. R.1) La Combinatul chimic din Bor­­zeşti au fost terminate con­strucţiile şi montajul unui ga­­zometru pentru depozitarea gazelor cracate — materie primă folosită la fabricarea P.V.C. cu o capacitate de 50.000 m.c. Asamblarea ba­lonului şi telescoapelor prin producere de rulare, folosirea sudurii automate sub strat de flux ca şi alte metode folosite la montarea celor cca. 1 000 tone de construcţii metalice şi utilaje, au permis constructo­rilor şi montorilor să scurteze timpul de execuţie al gazome­­trului cu aproape 3 luni de zile. Sosirea de la Belgrad a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Duminică noaptea a sosit în Capitală, venind de la Belgrad tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv şi al Prezidiului Per­manent al C C. al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, care la invitaţia tovarăşului Petar Stambolici, membru al Comitetului Executiv al C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iu­goslavia, preşedintele Vecei Executive Federale, a făcut o vizită prietenească in Iugosla­via. (Agerpres).. TELEGRAMĂ Tovarăşului JANOS KADAR Prim secretar al C C. al P.M.S.U. Tovarăşului ISTVAN DOBI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare Tovarăşului GYULA KALL­AI Preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar BUDAPESTA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Repu­blicii Populare Ungare, în numele Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului ungar, un călduros salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felici­tări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele în­semnate obţinute de poporul frate ungar, sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Socialist Ungar, în dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, în cei douăzeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacţie că între ţările şi partidele noastre s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie şi colaborare frăţească în folosul ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dumneavoastră şi întregului popor ungar, noi şi mari succese in­­activitatea consacrată înfloririi continue a Ungariei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next