România Liberă, februarie 1966 (Anul 24, nr. 6623-6645)
1966-02-01 / nr. 6623
Anul XXIV — nr. 6623 4 pagini 30 bani REDACȚIA Flata ScIntelL Telefon WWW. Administraţie WWW. Interior unt Telez I 17» - București ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Pe marginea sesiunilor sfaturilor populare regionale Iniţiativă şi competenţă In îndeplinirea hotâririlor în sesiunile care au avut loc recent, sfaturile populare regionale au dezbătut şi aprobat planurile şi bugetele locale pe acest an. In rapoartele şi corapoartele prezentate, in discuţiile urmate de sugestii şi propuneri valoroase s-au reflectat numeroase înfăptuiri din anul care a trecut; comparaţii grăitoare au scos la iveală creşteri importante în toate sectoarele activităţii conduse de organele locale ale puterii de stat. In acelaşi timp, au fost analizate cu răspundere şi competenţă unele deficienţe legate de realizarea planurilor de investiţii, de metodele şi stilul de muncă folosite de comitetele executive ale sfaturilor populare, hotărindu-se şi măsurile potrivite pentru remedierea lor. Prin hotărîrile luate, prin măsurile stabilite, sesiunile sfaturilor populare regionale au trasat jaloanele unui program complex de respectarea căruia depinde Îndeplinirea exemplară a planurilor și bugetelor locale în acest prim an al cincinalului, înfăptuirea acestor planuri, asigurarea folosirii juste, raţionale a fondurilor planificate, folosirii tuturor posibilităţilor pentru creşterea veniturilor proprii, valorificarea cu pricepere a resurselor naturale, a rezervelor interne a întreprinderilor locale, cer o muncă stăruitoare, iniţiativă, pricepere, o temeinică îndrumare şi un permanent control al activităţii din toate sectoarele economiei locale. Planurile de investiţii ale sfaturilor populare, care se încadrează în investiţiile prevăzute pentru dezvoltarea întregii noastre economii naţionale, sunt concepute şi vor fi înfăptuite in condiţiile unei eficienţe economice ridicate, astfel ca eforturile ce se fac în această privinţă să dea, în timpul cel mai scurt, rezultate maxime. Această sarcină, subliniată în documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., va putea fi realizată prin concentrarea eforturilor şi posibilităţilor asupra principalelor obiective propuse a fi construite în fiecare regiune, pu- , nîndu-se un accent deosebit pe construcţiile de locuinţe. Scurtarea duratei de execuţie, realizarea în termenele stabilite a lucrărilor prevăzute, alegerea celor mai avansate soluţii tehnologice şi constructive, pregătirea din timp a cadrelor calificate, calitatea înaltă a lucrărilor, iată sarcini de prim ordin ale comitetelor executive. Asemenea sarcini cer din partea sfaturilor populare şi a organizaţiilor lor de construcţii o răspundere sporită, pe măsura creşterii investiţiilor destinate construcţiilor şi obiectivelor social-culturale. Este foarte important să se lucreze din plin de la începutul anului, să se înlăture perioadele de stagnări, să se recupereze unele restanţe, ale căror cauze au fost analizate în sesiuni. In primul rînd, este necesar să se ia măsuri eficiente pentru înlăturarea cauzelor care le-au generat: întîrzierea unor documentaţii, ritmul necorespunzător al construcţiilor pe şantiere, neasigurarea frontului de lucru pe tot timpul anului, lipsa de preocupare permanentă pentru calificarea oamenilor. Sesiunile au stabilit destinaţia fondurilor de investiţii, au fixat corelaţia dintre planurile şi bugetele locale. Revine comitetelor executive ale sfaturilor populare sarcina să folosească metodele de muncă cele mai potrivite pentru a îndruma şi a controla în permanenţă activitatea de îndeplinire a planurilor şi de execuţie a bugetelor locale. Un control permanent, sistematic, presupune o analiză periodică a felului în care se lucrează pe şantier, a felului în care se lucrează în întreprinderile şi instituţiile subordonate sfaturilor populare. Dar controlul, şedinţele de analiză nu pot avea eficienţă dacă nu sunt urmate şi de măsurile necesare. Rămînerile în urmă pot fi mai uşor recuperate pe parcurs, atunci cînd se intervine operativ. De mare ajutor pentru comitetele executive sunt secţiile regionale de investiţii nou înfiinţate, care au datoria să urmărească cum se realizează obiectivele propuse în planul de investiţii, să propună soli(Continuare în pag. 3 a) Carnet extern Dragoste şi apartheid Un proces destul de curios s-a desfăşurat, de curînd, în oraşul sud-african Durban. Inculpaţii, doi tineri — un indian, în virstă de 23 ani, şi o fată, în virstă de 20 de ani, născută în Germania, dar crescută într-o familie de indieni care trăieşte în oraşul amintit — au fost învinuiţi de „crima" de... a se iubi. Intr-adevăr, el, „om de culoare“ — cum sînt consideraţi indienii de către regimul rasist al lui Verwoerd — a „cutezat“ să se îndrăgostească de tînăra fată iar ea a avut îndrăzneala să-i împărtăşească sentimentele. Or, cum legile rasiste consideră dragostea interrasială crimă, cei doi tineri au fost aduşi în faţa „justiţiei“. Graţie perspicacităţii şi curajului tinerei fete, ei au scăpat, însă fără să fie întemniţaţi. Prezentîndu-se în faţa curţii, îmbrăcată în „sari“ (veşmîntul purtat de femeile indiene) şi purtînd pe frunte semnul hindus, tînăra fată a afirmat în instanţă că nu este germană, ci indiană, şi, sfidindu-l pe procuror, l-a pus în situaţia de a-şi retracta acuzaţiile. — Dumneata ştii perfect ceea ce eşti... încetează de a te mai juca cu focul... E în interesul dumitale... — a intervenit, aspru, judecătorul. Tînăra fată nu s-a lăsat însă intimidată. Și, cum procurorul n-a putut aduce probe, cît de cît convingătoare, Curtea a fost nevoită, în cele din urmă, să pronunțe achitarea celor „acuzați“. In prezent, tînăra insistă a fi clasată, în mod oficial, în categoria „oamenilor de culoare“, deşi este conştientă că, pentru ea, aceasta înseamnă să renunţe la drepturile civile şi să ajungă în situaţia oamenilor paria. Dar, în regimul rasist al lui Verwoerd, aceasta pare să fie pentru unii şi singura cale de a-şi împlini năzuinţele dragostei. EMÍLIÁN GAMA Protemam toate ţările, uniţi-vă 1 mm liberă ■ Pulsul uzinei a bătut inegal ■ O sărbătoare a culturii ■ Pe micul ecran ■ Un acord cu dezacorduri Pagina a 2-0 Pagina a 2-0 Pagina a 2-0 Pagina a 4-a Ieri în portul Constanţa Portul Constanţa, parte integrantă din viaţa oraşului de pe malul mării, trăieşte cu sporită intensitate zile „viri" de activitate. Ancorate la dane peste 30 de nave, cargouri şi petroliere de diferite tonaje, se aflau ieri sub operaţiuni de încărcare şi descărcare. Altele îşi aşteaptă rindul pentru a intra sub braţele uriaşelor macarale de cheu. Trei dintre ele au intrat chiar ieri în rada portului. Timpul impune şi aici un ritm tot mai susţinut. De pe navele româneşti şi străine aflate în port zeci de mecanizate manipulează spre magazii mii de tone de citrice, peşte, orez, laminate aduse pentru ţara noastră. Alături cargoul „Jumbo", sub pavilion panamez, încarcă ciment pentru Africa iar petrolierele „Ploieşti" şi „Potinkly" produse petroliere pentru Franţa. La intervale egale sunetul convenţional al sirenelor anunţă plecarea în cursă a altor vase. Ieri, bunăoară, au ridicat ancora nava românească „Caransebeş", cu destinaţia portul Lalaţia, tancul petrolier „Adriano Augusto“, cu destinaţia Japonia, cargoul „Apolonia", cu destinaţia Tripoli şi „Friedrichburg“, cu destinaţia Franţa, transported unele ciment şi cherestea, altele tractoare şi utilaje petroliere româneşti. Adunări generale de dezbateri în cooperativele agricole de producţie PÂMINTUL POATE DA MAI MULT Darea de seamă a scos în evidenţă faptul că prin practicarea unei agrotehnici înaintate, prin folosirea seminţelor de sol, producţia medie la hectar a fost de 2 607 kg la grîu şi de 3 000 kg la porumb. Producţii mari s-au obţinut şi la plantele tehnice şi cele legumicole. O altă ramură cu pondere mare în activitatea cooperativei agricole este zootehnia. In urma obţinerii unor producţii mari în fermele zootehnice, cooperativa agricolă din comuna Tudor Vladimirescu, regiunea'' Galaţi, a valorificat anul trecut 3 592 hl lapte de vacă, 5 075 kg de lină, 130 tone de carne şi alte produse animaliere. Aşa a fost posibil ca venitul realizat in 1965 să se ridice la suma de 7 583 000 lei, ceea ce a asigurat sporirea fondului de acumulare şi retribuirea zilei muncă cu 32 lei, dintre care 16 lei în numerar. Dar ţăranii cooperatori din comuna Tudor Vladimirescu consideră că venitul realizat anul trecut, nu reflectă pe deplin posibilităţile de care dispune cooperativa agricolă. O analiză temeinică a acestor posibilităţi a dus la concluzia că în acest an veniturile pot fi sporite cu încă un milion şi jumătate. Care sunt căile de sporire a producţiei şi a veniturilor în toate ramurile ? Despre acest lucru şi-au spus cuvîntul în cadrul adunării generale numeroşi ţărani cooperatori, propunerile lor contribuind la îmbunătăţirea planului de producţie şi financiar pe anul în curs. — Noi am obţinut o bună producţie de porumb — arăta, şeful de echipă TRAIAN STAN — dar putem recolta şi mai mult. Cred că trebuie să se fixeze mai precis densitatea de plante la hectar pe fiecare lot cultivat pentru a înlătura diferenţele de producţie de la o brigadă la alta. In acest an vom cultiva un sistem irigat 200 ha, dintre care cea mai mare suprafaţă cu porumb. Se simte nevoia de a fi pregătiţi cît mai bine oamenii care vor lucra la irigaţii. Agrotehnica culturilor irigate, stăpînită de tot mai mulţi ţărani cooperatori, va contribui în mod sigur la depăşirea cantităţii de 5 000 kg de porumb boabe la ha prevăzute în plan. In legătură cu perspectivele ce le deschide extinderea irigaţiilor cooperatorul IORDACHE NECULA completa : — în anii viitori, suprafaţa L. BASSERO corespondentul „României libere" (Continuare în pag. 2-a£, • Bilanţul anului 1965: aproape 8 milioane lei venituri • Irigarea, îngrăşămintele , pîrghii puternice pentru sporirea producţiei la hectar • Posibilităţi mari de extindere a suprafeţei arabile • De ce depinde dezvoltarea zootehniei şi legumiculturii • Deplina adeziune faţă de prevederile proiectelor de statut. Fotó : AGERPRES La orizont: EXAMENUL DE ADMITERE Anchetă printre profesorii claselor a Vlll-a şi a Xl-a După vacanţă a început munca pentru trimestrul II. Va urma vacanţa de primăvară şi alte luni de muncă pînă la examenul de absolvire (cl. VIII-a) şi de maturitate. Şi numai după aceasta va urma examenul de admitere. De admitere în liceu, în şcoala profesională său tehnică, în facultate, sau pur şi simplu, în viaţă, în munca productivă. Nu e oare prea devreme să ne gîndim la acest examen ? — Nu, deloc, dimpotrivă, ne-au răspuns mai mulţi profesori din Craiova, argumentînd necesitatea unei asemenea preocupări. „ Desigur, mersul învăţăturii elevilor noştri ne preocupă îndeaproape, indiferent de clasa pe care o urmează, ne spune prof. ION NEGREANU de la liceul „Fraţii Buzeşti“. In fond fiecare zi de şcoală este importantă pentru elev căci în acea zi el învaţă ceva nou, sau, cum se obişnuieşte a se spune, adaugă o nouă cărămidă la construcţie. Sunt însă clase de sinteză care marchează etape în viaţa lor şi cărora trebuie să le acordăm o atenţie crescută. In liceul nostru a intrat în tradiţie analizarea rezultatelor obţinute de clasele a VIII-a şi a Xl-a la examenele de absolvire şi de admitere şi luarea măsurilor corespunzătoare. Şi în acest an s-a realizat o asemenea analiză temeinică. Rezultatele au fost interesante. Pentru mine, care predau româna la a X-a şi a XI-a s-a impus, de pildă, necesitatea îmbunătăţirii lecţiilor de sinteză, o grijă sporită pentru gramatică, pentru sintaxă cu deosebire, ca şi pentru ortografie (grijă chiar mai mare decît cea cerută de programa analitică) după cum trebuie să acord o atenţie mai mare activităţii cercurilor de limba română care au tendinţa de a se transforma în cenacluri în loc să se aprofundeze prin referate, discuţii, operele clasicilor şi contemporanilor noştri. Deceniile petrecute la catedră m-au învăţat că aceste clase trebuie privite ca nişte sfîrşituri şi începuturi de etapă şi că, indiferent cine a fost profesorul copilului în alţi ani, cei ce răspund de el în clasele a VIII-a şi a XI-a au posibilitatea de a interveni în modul cel mai pozitiv în nivelul lui de pregătire. Nu sunt de acord cu cei ce obişnuiesc să se vaite că au primit de la alţii elevi slab pregătiţi. Treaba trebuie făcută şi, repet, se pot completa cunoştinţele şi îndrepta multe neajunsuri. Mă preocupă de asemenea modul în care studiază individual elevii mei căci indiferent de profesia pentru care se pregătesc trebuie să iasă din şcoală cu obişnuinţa de a studia independent. La liceul nr. 3, ne relatează profesoara ELISABETA GHEORGHIU, această preocupare s-a concretizat în planificarea pe întreg anul a unor ore de pregătire suplimentară la română, matematică, fizică, chimie. S-au planificat astfel săptăminal 2 ore pentru clasa a VIII-a și 3 ore pentru elevii clasei a XI-a (o oră la limba română şi 2 ore pentru matematică, fizică, chimie). Orele de meditaţie care se desfăşoară cu regularitate începînd din luna octombrie, deşi sunt facultative, elevii manifestă interes faţă de ele. A contribuit desigur şi faptul că direcţia şcolii a recomandat, — iar profesorii au ţinut seama de recomandare — organizarea orelor de meditaţie in continuarea orelor de program. în acest fel se economiseşte şi un timp preţios pentru elevi. Totodată, în conformitate cu recomanda MTNZU RADIAN (Continuare în pag. 2-a) NOLUAJILE ZILEI • Prima fabrică de oxid de etilena şi glicoli din țară a intrat în probe tehnologice PLOIEȘTI (coresp. R.I.) — La Combinatul petrochimic de la Brazi a intrat ieri dupăamiază în probe tehnologice o nouă unitate industrială, Fabrica de oxid de etilenă și glicoli. Oxidul de etilenă se foloseşte ca dezemulsionant în industria extractivă de ţiţei, ca spumant la staţiile de flotare a minereului, ca detergent neionic, pentru mărirea rezistenţei firelor cord folosite la fabricarea anvelopelor, în timp ce glicolii îşi găsesc o largă întrebuinţare în industria firelor şi fibrelor sintetice de tip terilenă, precum şi ca solvenţi, substanţe tensioactive şi anticongelanţi. Complet automatizat, procesul de producţie al noii fabrici — prima de acest gen din ţară — este în măsură să furnizeze anual 10 000 tone oxid de etilenă şi 7 500 tone de glicoli. Un gazometru de 50 000 m. c. BORZEŞTI (coresp. R.1) La Combinatul chimic din Borzeşti au fost terminate construcţiile şi montajul unui gazometru pentru depozitarea gazelor cracate — materie primă folosită la fabricarea P.V.C. cu o capacitate de 50.000 m.c. Asamblarea balonului şi telescoapelor prin producere de rulare, folosirea sudurii automate sub strat de flux ca şi alte metode folosite la montarea celor cca. 1 000 tone de construcţii metalice şi utilaje, au permis constructorilor şi montorilor să scurteze timpul de execuţie al gazometrului cu aproape 3 luni de zile. Sosirea de la Belgrad a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Duminică noaptea a sosit în Capitală, venind de la Belgrad tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C C. al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care la invitaţia tovarăşului Petar Stambolici, membru al Comitetului Executiv al C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Vecei Executive Federale, a făcut o vizită prietenească in Iugoslavia. (Agerpres).. TELEGRAMĂ Tovarăşului JANOS KADAR Prim secretar al C C. al P.M.S.U. Tovarăşului ISTVAN DOBI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare Tovarăşului GYULA KALLAI Preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar BUDAPESTA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Ungare, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului ungar, un călduros salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele însemnate obţinute de poporul frate ungar, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, în dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, în cei douăzeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacţie că între ţările şi partidele noastre s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie şi colaborare frăţească în folosul ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dumneavoastră şi întregului popor ungar, noi şi mari succese inactivitatea consacrată înfloririi continue a Ungariei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România