România Liberă, martie 1966 (Anul 24, nr. 6647-6661)

1966-03-01 / nr. 6647

Anul XXIV­­ nr. 6647 4 pagini 30 bani REDACȚIA Plata Scânteh­ Telefon 116010.­­Administrația 17­60 11 Interior 14 00. Teles I 170 — Bucurest Mărfi marfie 1966 Zilele acestea au avut loc conferinţele de constituire a Uniunilor regionale ale coope­rativelor agricole de produc­ţie din regiunile Bacău, Bra­şov, Cluj, Crişana, Dobrogea, Iaşi, Hunedoara şi Suceava. Cu aceasta s-a încheiat crearea uniunilor regionale — o etapă importantă în vederea pregătirii Congresului de con­stituire a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. La conferinţe au participat tovarăşii: Gheorghe Apostol — la Suceava, Emil Bodnaraş — la Iaşi, Alexandru Drăghici — la Braşov, Leonte Răutu — la Bacău, Vasile Vîlcu — la Dobrogea, Iosif Banc — la Crişana, Petre Lupu — la Hu­nedoara, Ilie Verdeţ — la Cluj. Dezbaterile desfăşurate în cadrul acestor conferinţe de constituire a uniunilor regio­nale — ca şi la conferinţele care au avut loc în celelalte regiuni ale ţării — au consti­tuit un nou prilej de manifes­tare a adeziunii şi aprobării depline a ţărănimii coopera­tiste faţă de măsurile stabili­te de Congresul al IX-lea al partidului şi plenara C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965, faţă de proiectul de Statut al cooperativei agrico­le, proiectul de Statut al uni­unilor cooperatiste şi al Casei de Pensii. Participanţii au dezbătut principalele sarcini care revin uniunilor cooperatiste, proble­me de a căror rezolvare de­pinde sporirea producţiei agri­cole, valorificarea acesteia în condiţiuni cît mai bune, în­drumarea activităţii organi­zatorice, economice şi social­­culturale a cooperativelor a­­gricole. In cadrul conferinţe­lor s-a subliniat însemnătatea creării unor organe proprii de conducere şi îndrumare a coo­perativelor agricole, organe care au rolul să coordoneze eforturile în direcţia bunei or­ganizări a producţiei, iniţierii unor acţiuni economico-gospo­­dăreşti de interes comun etc. Participanţii la conferinţe au arătat că, avînd sprijinul permanent al statului, nume­roase cooperative agricole au obţinut an de an rezultate tot mai bune. De pe ogoarele cooperativelor agricole din regiunea Dobrogea s-au recol­tat în medie anul trecut 2 949 kg de grîu, 3 026 kg de po­rumb, 1 700 kg floarea-soare­­lui la hectar. Veniturile bă­neşti ale unităţilor au fost în 1965 cu 391 milioane lei mai mari faţă de anul prece­dent. Aceasta a făcut ca nu­meroase cooperative agricole să se consolideze din punct de vedere economic şi organi­zatoric. In scopul creşterii în continuare a producţiei, la recenta conferinţă s-a subli­niat faptul că, în colaborare cu consiliile agricole, uniuni­le cooperatiste trebuie să do­vedească o preocupare deose­bită pentru punerea în valoa­re a tuturor rezervelor exis­tente. In planul de măsuri adoptat de conferinţă s-au prevăzut măsuri concrete a căror traducere în viaţă va însemna ridicarea activităţii din cooperativele agricole pe o treaptă mai înaltă. In centrul dezbaterilor con­ferinţelor regionale au stat relevarea rezervelor care există în fiecare unitate pen­tru sporirea producţiei agri­cole, indicarea măsurilor ce se cer a fi luate. Pentru a de­monstra marile posibilităţi care pot fi puse în valoare, participanţii au prezentat re­zultatele diferite obţinute de unele unităţi cu condiţii asemănătoare. Deşi coope­rativele agricole din sa­tele Vîrful Cîmpului şi Zvo­­riştea, regiunea Suceava, sînt vecine, prima unitate a scos la hectar cu 200 kg de grîu, 1 600 kg de porumb, 7 000 kg de sfeclă de zahăr şi 4 400 kg de cartofi mai mult. Produc­ţia medie de porumb a fost în raionul Săveni cu 515 kg mai mare faţă de cea atinsă în raionul Dorohoi, care are con­diţii pedo-climatice asemănă­toare. La conferinţa de la Braşov s-a arătat că anul trecut coo­perativele agricole din raio­nul Agnita au realizat cu 300—500 litri de lapte mai mult pe cap de vacă furaja­tă în comparaţie cu rezulta­tele înregistrate în raioanele Făgăraş, Sibiu, Mediaş şi Tg. Secuiesc. Rezultatele obţinute, sub ni­velul posibilităţilor existente, se datoresc — lucru care s-a precizat la conferinţele regio­nale — lipsurilor organizato­rice, insuficientei preocupări pentru aplicarea măsurilor agrozootehnice. Planurile de măsuri adopta­te prevăd atît sarcini de per­spectivă, pînă în anul 1970, cît şi sarcini care trebuie să fie duse la îndeplinire în cursul acestui an. Este firesc, deci ca la conferinţele regio­nale să se pună un accent deosebit pe analizarea stadiu­lui pregătirilor pentru lucră­rile agricole de primăvară. S-a subliniat faptul că toate maşinile cu care se va lucra trebuie să fie grabnic repara­te, să se asigure cantităţile necesare de seminţe, să se urmărească evoluţia timpului pentru ca să se treacă, fără întîrziere, la efectuarea însă­­mînţărilor în cadrul epocii optime stabilite pentru fiecare cultură. Chiar din prima zi prielnică pentru lucru în cîmp să se înceapă lucrările pentru extinderea suprafeţelor iriga­te, pentru punerea în valoare a unor noi terenuri, pentru sporirea productivităţii păşu­nilor şi fîneţelor naturale. In conferinţe s-a vorbit (Continuare in pag. a 2-a) Conferinţele de constituire a uniunilor cooperatiste regionale P­ENTRU ÎNTĂRIREA ECONOMICO - ORGANIZATORICA A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol ULAN-BATOR Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniştilor români şi al poporului nostru, vă tri­mitem dv. şi prin dv. întregului partid şi poporului mongol feli­citări cordiale şi un salut frăţesc cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată înfloririi Republicii Popu­lare Mongole. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţeasei statornicite între partidele şi ţările noastre se vor dezvolta con­tinuu, spre binele popoarelor român şi mongol, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste internaţionale, cauzei păcii şi socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL­­ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN | | ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Proletari din toate ţările, uniţi-vă­­ mânia libera Piaţa comună: Din nou la punctul critic Bombardiere „B-26“ folosite pentru contrabandă de pulbere auriferă şi minereuri radioactive Pagina a 4-a Vietnamul de sud: Tactica contactului strins... Pagina a 4-a Pagina a­­4-a La Fabrica IPROFIL „23 August" din Tg. Mureş a avut loc ieri un eveniment sărbătoresc: acestei unităţi i s-a decernat steagul de fruntaşă pe ramură. In clişeu . Aspect al uneia din­tre secţiile de pregătire a producţiei, de la Fabrica de mobilă Tg. Mureş L Foto : NICU VASILE S­uccesele dobîndite, premisa a­celor de miine Colectivul Combinatului si­derurgic Hunedoara a primit ieri, pentru a doua oară con­secutiv, steagul roşu de în­treprindere fruntaşă pe ra­mură în întrecerea socialistă pe anul 1965. Evenimentul are o semnificaţie deosebită consemnînd continuitatea cu care harnicul colectiv se stră­duieşte să îndeplinească cu succes sarcinile care-i revin şi să consolideze continuu succesele obţinute. In anul care s-a încheiat, făurarii de metal au produs peste plan 6 760 tone cocs me­talurgic, 61 231 tone minereu aglomerat, 61 985 tone fontă, 36 043 tone oţel Martin şi e­­lectric şi 22 980 tone lamina­te. Acestor realizări li s-au a­­dăugat economii în valoare de 61 milioane lei. „ Succesele obţinute anul trecut sunt rodul muncii sus­ţinute pe care a depus-o în­tregul colectiv, ne-a declarat inginerul IOAN NIŢA, direc­tor tehnic de concepţie. Un aport însemnat l-au adus măsurile iniţiate pentru îm­bunătăţirea aprovizionării cu materii prime şi materiale, pentru creşterea indicilor de utilizare a agregatelor şi pentru introducerea de noi tehnologii de prelucrare. — Care sînt principalele preocupări din acest an în ve­derea dezvoltării succeselor anterioare ? — Dorinţa întregului colec­tiv este de a menţine mai de­parte distincţia primită. A­­cest lucru impune însă mun­că susţinută, iniţiativă şi bu­nă organizare. Dezbătînd sar­cinile de plan pe acest an, siderurgiştii au propus o se­rie de măsuri dintre care u­­nele s-au şi înfăptuit sau se află în curs de realizare. în trimestrul al treilea al acestui an va intra în funcţiune cel de-al doilea furnal de 1000 m.c. Pentru aprovizionarea lui în condiţii bune s-au luat măsuri în vederea dezvoltă­rii capacităţii de producţie a noii fabrici de aglomerare a minereului. La oţelăria Mar-Colectivul Combinatului siderurgic Hunedoara a primit steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură din nr. 2 se fac intense pregă­tiri pentru utilizarea oxige­nului prin lance, care repre­zintă un procedeu superior, favorabil creşterii indicilor de utilizare. Ţinînd seama de sarcinile care ne revin şi de exigenţele justificate ale be­neficiarilor, am îndreptat o bună parte dintre preocupă­rile noastre spre îmbunătăţi­rea purităţii metalului. Tot­odată, în scopul reducerii re­buturilor sau pierderilor din deşeuri, care se mai men­ţin la un nivel ridicat s-a introdus metoda de cu­răţire prin clamare a suprafe­ţelor laminatelor de la Blu­­ming şi de la linia de semi­fabricate. Sunt convins că da­torită acestor măsuri şi a al­tora pe care le preconizăm, în acest an vom obţine suc­cese şi mai importante decit cele din anul precedent. — Aş mai adăuga la aceasta — ne-a declarat tov. COR­NEL MIULESCU, de la servi­ciul de planificare, că în anul care a trecut au existat unele deficienţe în ceea ce priveşte corelarea planului pe sorti­mente cu repartiţia comenzi­lor , unele repartiţii s-au e­­mis cu mare întîrziere creîn­­du-se greutăţi în organizarea producţiei şi respectarea ter­menelor de livrare. Deşi si­tuaţia e cunoscută, constatăm că lipsurile se repetă şi în a­­cest an. Am cere, de aceea, mai mult sprijin din partea ministerului şi a organului central de planificare. GHEORGHE ROMAN — şeful secţiei a doua furnale : — In perioada care a trecut din anul 1966 colectivul secţi­ei noastre a produs o mare cantitate de fontă peste plan şi cu cocs din economii. La aceasta a contribuit faptul că în luna ianuarie, cînd s-a e­­xecutat o reparaţie la furna­lul nr. 5 s-a utilizat pentru ea numai jumătate din timpul planificat. „ Bătălia pentru economisirea timpului şi buna organizare a muncii este una din trăsă­turile muncii pe care o de­pun siderurgiştii. Faptul că în perioada care a trecut din acest­ an, la combinatul hune­­dorean s-au produs peste plan peste 9 000 de tone fontă, peste 4 000 tone oţel, 519 tone cocs, importante cantităţi de minereu aglome­rat şi alte produse siderurgi­ce, arată că siderurgiştii con­solidează succesele dobîndite și se preocupă să răspundă cu cinste sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R I. COJOCARU corespondentul „României libere“ NOUTĂŢILE ZILEI Maşină de lustruit panouri de mobilă TG. MUREŞ (coresp. R. I.). In cursul anului 1966, IPROFIL „23 August“ din Tg. Mureş­ va produce numai gar­nituri de mobilă cu luciu o­­glindă. In vederea realizării unei calităţi corespunzătoare a acestor garnituri, un colec­tiv din întreprindere, alcătuit din Ioan Florea, inginer şef, Ludovic Szekely şi Francisc Kuthy, tehnicieni, a realizat o maşină de lustruit panouri de mobilă, inovaţie care a primit premiul II în cadrul concursu­lui republican de inovaţii or­ganizat de Ministerul Econo­miei Forestiere. In momentul de faţă a treia maşină de acest gen este în curs de montare în întreprindere. Fabricile „Libertatea“ din Cluj şi IPROFIL-Mobila din Rădăuţi au solicitat colectivu­lui de inovatori documentaţia în vederea confecţionării unor maşini similare, însămânţează culturile din epoca I PLOIEŞTI. — In regiunea Ploieşti a început semănatul culturilor de primăvară. In raionale din sudul regiunii, această lucrare se desfăşoară într-un ritm susţinut. In nu­mai două zile, lucrătorii din G.A.S. şi ţăranii cooperatori din raioanele Buzău, Mizil, R. Sărat şi cei din jurul ora­şelor Ploieşti şi Buzău au în­­sămînţat peste 2 000 ha cu culturi prevăzute în epoca I. GALAŢI. — Campania în­­sămînţărilor de primăvară a început şi în regiunea Ga­laţi. Primele suprafeţe au fost semănate de cooperativele de producţie din Rogojeni, Mos­­cu şi Bujor. (Agerpres) • Primele păsări migratoare sosite in Deltă Un februarie neobişnuit de primăvăratec a adus in Delta Dunării primele stoluri de pă­sări migratoare. Fenomenul este explicat și de vremea as­pră din nordul continentului, cu zăpadă multă și tempera­turi foarte scăzute. De altfel, întreaga iarnă care — putem spune — a trecut, a fost o a­­devărată invazie de păsări călătoare venite din alte părţi ale Europei. Printre oaspeţii neaşteptaţi se află şi rara neagră, a cărei prezenţă n-a mai fost semnalată în ţara noastră de 40 de ani. Aceas­tă pasăre, care trăieşte în nor­dul Suediei, Norvegiei şi U­­niunii Sovietice, iernează obiş­nuit pe ţărmurile Mării Baltice. In drumul său către melea­gurile mai însorite din Româ­nia i s-au alăturat şi sturzul, mâtăsarul, cinteza şi şorica­­rul. (Agerpres). Pe lacul Bicaz a reînceput navigaţia BICAZ (coresp. R. I.). Vre­mea frumoasă din ultimele zile a permis începerea noului sezon de navigaţie pe lacul de acumulare de la Bicaz. Vasele „Tuşnad“ şi „Suceviţa“ au fost primele ambarcaţiuni care şi-au reluat cursele pe itinerarul Bicaz-Ceahlău-Bis­­tricioara. In zilele următoare vor pleca în cursă şi navele „Reşiţa“ şi „Amara“, care au fost renovate şi înzestrate cu motoare de o putere sporită. In vederea unei mai bune serviri a turiştilor, la Potoci, în imediata apropiere a noului camping ce va fi dat în folo­sinţă în acest sezon, se lucrea­ză la amenajarea unui debar­cader, unde vor acosta toate vasele care efectuează curse pe lac. In prezent, flota „Mării Bicazului“ dispune de patru vase de pasageri cu cite 90—120 de locuri şi şase şalu­pe cu motor pentru curse de agrement La termocentrala Luduş, montajul grupului de 200 megawaţi e pe sfîrşite La termocentrala Luduş- Iernut se apropie de sfîrşit lucrările de montaj la cel mai mare obiectiv de pe a­­cest şantier , primul grup de 200 de megawaţi din cele două ce se vor instala aici. Concomitent cu probele me­canice şi alte operaţii pre­mergătoare intrării în func­ţiune, se pun la punct panou­rile de comandă a grupului şi se verifică toate instalaţiile şi aparatele de măsură şi con­trol necesare dirijării auto­mate a turbinei. In final, termocentrala va dispune de şase grupuri cu o putere instalată de 800 me­gawaţi, devenind astfel una din cele mai mari centrale din țară. (Agerpres). PRIMIREA LA CONSILIUL DE MINIŞTRI MISIUNII INDUSTRIALE FRANCEZEA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni la a­­miază misiunea industrială franceză, în frunte cu Rene Georges Villiers, preşedintele Consiliului naţional al patro­natului francez, care face o vizită în ţara noastră. Din misiune fac parte re­prezentanţi ai cercurilor in­dustriale şi comerciale fran­ceze : Max Flechet, Pierre Sudreau, Lucien Bruet, Jean Chalopin, Jean Faye, Jean Gi­­bert, Pierre Heeley, Bertrand Hommey, Rene de Lieven, Jean Moundlic, Rene Margot Noblemaire, Bernard Vernier Palliez, general Andre Puget, Jean Richard. La întrevedere, care a de­­curs într-o atmosferă cordia­lă, au participat Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Mi­niştri, Gheorghe Cioară, mi­nistrul comerţului exterior, şi Victor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ. Au fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti şi membri ai amba­sadei. (Agerpres) Ora mesei la Braşov Cum e şi firesc, odată Intrat într-o unitate de alimentaţia publică pentru a lua micul de­jun, prînzul sau cina, doreşti să fii servit conştiincios, să găseşti un sortiment variat de mâncăruri, iar cadrul să fie primitor, agreabil. Răspund unităţile de alimentaţie publi­că din Braşov acestor dorinţe îndreptăţite ale clientelei lor ? Iată obiectivul vizitei pe care am întreprins-o recent prin mai multe unităţi de alimen­taţie publică. Cum se cucereşte prestigiul O veche cunoştinţă braşo­­veană este — pentru mulţi ce­tăţeni — restaurantul lacto­­vegetarian din centrul oraşu­lui. Consultînd lista de bucate nu este de loc uşor să te de­cizi ce să comanzi, întrucît cu­prinde zilnic zeci de preparate. Un amănunt nelipsit de im­portanţă : calitatea mîncării este garantată. „Este o plăcere să serveşti aici masa. Cît des­pre calitatea preparatelor, da­că aş putea, aş servi din fie­care cite puţin“, ne-a mărtu­risit un client al acestei uni­tăţi. Cuvinte de laudă au consu­matorii şi la adresa restau­rantului „Tirlung“ de lingă Fabrica de şuruburi. Cîţiva din salariaţii acestei unităţi şi-au făcut un bun obicei din a se deplasa în timpul pauze­lor, cu tava încărcată cu gus­tări, prin secţiile uzinei. Şi exemplele bune nu se opresc aici. Unele unităţi se remarcă prin „specialitatea bucătarului şef“. Aşa este, de exemplu, restaurantul „Bîrsa“ cu aşa­­zisa „fleică de Braşov“, sau restaurantul pensiune „Tîrna­­va“ cu „ciorbă de burtă“ şi „şniţel“. Operativitate „încetinitorul" Operativitatea servirii este — de regula — în Braşov, în funcţie de ora cînd obişnuieşti să iei masa. în orele „de vîrf" sînt unităţi unde adesea tre­buie să zăboveşti, fie că nu gă­seşti loc la masă, fie că servi­tul merge greoi. Aşa de exem­plu, la restaurantul cu autoser­vire, după orele 15, serviciul este gîtuit tocmai acolo unde ar trebui să se facă în plină viteză , la casă. N-ai rezolvat nimic că ţi-ai ales repede mîn­­carea, dacă apoi trebuie să aş­tepţi mult pînă îţi vine rîndul la casă. La restaurantul „Bucegi" din cartierul „Steagul Roşu“, este greu chiar să te vezi pă­truns înăuntru. Mulţi din con­sumatorii acestei unităţi ne-au declarat că au fost uneori ne­voiţi să servească masa în pi­cioare. Se ştie că în acest car­tier au fost construite în ulti­mii ani zeci de blocuri. Pe cînd o unitate de alimentaţie publică la nivelul blocurilor moderne din jur şi al creşterii cartierului ? Nevoia unor uni­tăţi de alimentaţie publică se simte şi în cartierele Prund, Triaj, Gara veche şi Bartolo­meu. Servire­a după client" Servirea depinde mult şi de comportarea ospătarilor, de atenţia şi politeţea personalu­lui unităţilor. Aici trebuie a­­rătat că se mai întîlnesc cazuri ce contrastează izbitor cu ati­tudinea cuviincioasă a majo- N. NICOLAU (Continuare în pag. a 2-a) CU TELEGRAMĂ Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam „ * . HANOI Draga tovarăşe prm-m­inistru. Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de să­nătate şi viaţă lungă. Vă doresc din toată inima succes deplin în activitatea dum­neavoastră consacrată triumfului luptei drepte a poporului viet­namez pentru independenţa, suveranitatea, unitatea şi integrita­tea teritorială a patriei sale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next