România Liberă, martie 1966 (Anul 24, nr. 6647-6661)
1966-03-01 / nr. 6647
Anul XXIV nr. 6647 4 pagini 30 bani REDACȚIA Plata Scânteh Telefon 116010.Administrația 1760 11 Interior 14 00. Teles I 170 — Bucurest Mărfi marfie 1966 Zilele acestea au avut loc conferinţele de constituire a Uniunilor regionale ale cooperativelor agricole de producţie din regiunile Bacău, Braşov, Cluj, Crişana, Dobrogea, Iaşi, Hunedoara şi Suceava. Cu aceasta s-a încheiat crearea uniunilor regionale — o etapă importantă în vederea pregătirii Congresului de constituire a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. La conferinţe au participat tovarăşii: Gheorghe Apostol — la Suceava, Emil Bodnaraş — la Iaşi, Alexandru Drăghici — la Braşov, Leonte Răutu — la Bacău, Vasile Vîlcu — la Dobrogea, Iosif Banc — la Crişana, Petre Lupu — la Hunedoara, Ilie Verdeţ — la Cluj. Dezbaterile desfăşurate în cadrul acestor conferinţe de constituire a uniunilor regionale — ca şi la conferinţele care au avut loc în celelalte regiuni ale ţării — au constituit un nou prilej de manifestare a adeziunii şi aprobării depline a ţărănimii cooperatiste faţă de măsurile stabilite de Congresul al IX-lea al partidului şi plenara C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965, faţă de proiectul de Statut al cooperativei agricole, proiectul de Statut al uniunilor cooperatiste şi al Casei de Pensii. Participanţii au dezbătut principalele sarcini care revin uniunilor cooperatiste, probleme de a căror rezolvare depinde sporirea producţiei agricole, valorificarea acesteia în condiţiuni cît mai bune, îndrumarea activităţii organizatorice, economice şi socialculturale a cooperativelor agricole. In cadrul conferinţelor s-a subliniat însemnătatea creării unor organe proprii de conducere şi îndrumare a cooperativelor agricole, organe care au rolul să coordoneze eforturile în direcţia bunei organizări a producţiei, iniţierii unor acţiuni economico-gospodăreşti de interes comun etc. Participanţii la conferinţe au arătat că, avînd sprijinul permanent al statului, numeroase cooperative agricole au obţinut an de an rezultate tot mai bune. De pe ogoarele cooperativelor agricole din regiunea Dobrogea s-au recoltat în medie anul trecut 2 949 kg de grîu, 3 026 kg de porumb, 1 700 kg floarea-soarelui la hectar. Veniturile băneşti ale unităţilor au fost în 1965 cu 391 milioane lei mai mari faţă de anul precedent. Aceasta a făcut ca numeroase cooperative agricole să se consolideze din punct de vedere economic şi organizatoric. In scopul creşterii în continuare a producţiei, la recenta conferinţă s-a subliniat faptul că, în colaborare cu consiliile agricole, uniunile cooperatiste trebuie să dovedească o preocupare deosebită pentru punerea în valoare a tuturor rezervelor existente. In planul de măsuri adoptat de conferinţă s-au prevăzut măsuri concrete a căror traducere în viaţă va însemna ridicarea activităţii din cooperativele agricole pe o treaptă mai înaltă. In centrul dezbaterilor conferinţelor regionale au stat relevarea rezervelor care există în fiecare unitate pentru sporirea producţiei agricole, indicarea măsurilor ce se cer a fi luate. Pentru a demonstra marile posibilităţi care pot fi puse în valoare, participanţii au prezentat rezultatele diferite obţinute de unele unităţi cu condiţii asemănătoare. Deşi cooperativele agricole din satele Vîrful Cîmpului şi Zvoriştea, regiunea Suceava, sînt vecine, prima unitate a scos la hectar cu 200 kg de grîu, 1 600 kg de porumb, 7 000 kg de sfeclă de zahăr şi 4 400 kg de cartofi mai mult. Producţia medie de porumb a fost în raionul Săveni cu 515 kg mai mare faţă de cea atinsă în raionul Dorohoi, care are condiţii pedo-climatice asemănătoare. La conferinţa de la Braşov s-a arătat că anul trecut cooperativele agricole din raionul Agnita au realizat cu 300—500 litri de lapte mai mult pe cap de vacă furajată în comparaţie cu rezultatele înregistrate în raioanele Făgăraş, Sibiu, Mediaş şi Tg. Secuiesc. Rezultatele obţinute, sub nivelul posibilităţilor existente, se datoresc — lucru care s-a precizat la conferinţele regionale — lipsurilor organizatorice, insuficientei preocupări pentru aplicarea măsurilor agrozootehnice. Planurile de măsuri adoptate prevăd atît sarcini de perspectivă, pînă în anul 1970, cît şi sarcini care trebuie să fie duse la îndeplinire în cursul acestui an. Este firesc, deci ca la conferinţele regionale să se pună un accent deosebit pe analizarea stadiului pregătirilor pentru lucrările agricole de primăvară. S-a subliniat faptul că toate maşinile cu care se va lucra trebuie să fie grabnic reparate, să se asigure cantităţile necesare de seminţe, să se urmărească evoluţia timpului pentru ca să se treacă, fără întîrziere, la efectuarea însămînţărilor în cadrul epocii optime stabilite pentru fiecare cultură. Chiar din prima zi prielnică pentru lucru în cîmp să se înceapă lucrările pentru extinderea suprafeţelor irigate, pentru punerea în valoare a unor noi terenuri, pentru sporirea productivităţii păşunilor şi fîneţelor naturale. In conferinţe s-a vorbit (Continuare in pag. a 2-a) Conferinţele de constituire a uniunilor cooperatiste regionale PENTRU ÎNTĂRIREA ECONOMICO - ORGANIZATORICA A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol ULAN-BATOR Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniştilor români şi al poporului nostru, vă trimitem dv. şi prin dv. întregului partid şi poporului mongol felicitări cordiale şi un salut frăţesc cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată înfloririi Republicii Populare Mongole. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţeasei statornicite între partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor român şi mongol, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste internaţionale, cauzei păcii şi socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN | | ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Proletari din toate ţările, uniţi-vă mânia libera Piaţa comună: Din nou la punctul critic Bombardiere „B-26“ folosite pentru contrabandă de pulbere auriferă şi minereuri radioactive Pagina a 4-a Vietnamul de sud: Tactica contactului strins... Pagina a 4-a Pagina a4-a La Fabrica IPROFIL „23 August" din Tg. Mureş a avut loc ieri un eveniment sărbătoresc: acestei unităţi i s-a decernat steagul de fruntaşă pe ramură. In clişeu . Aspect al uneia dintre secţiile de pregătire a producţiei, de la Fabrica de mobilă Tg. Mureş L Foto : NICU VASILE Succesele dobîndite, premisa acelor de miine Colectivul Combinatului siderurgic Hunedoara a primit ieri, pentru a doua oară consecutiv, steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe anul 1965. Evenimentul are o semnificaţie deosebită consemnînd continuitatea cu care harnicul colectiv se străduieşte să îndeplinească cu succes sarcinile care-i revin şi să consolideze continuu succesele obţinute. In anul care s-a încheiat, făurarii de metal au produs peste plan 6 760 tone cocs metalurgic, 61 231 tone minereu aglomerat, 61 985 tone fontă, 36 043 tone oţel Martin şi electric şi 22 980 tone laminate. Acestor realizări li s-au adăugat economii în valoare de 61 milioane lei. „ Succesele obţinute anul trecut sunt rodul muncii susţinute pe care a depus-o întregul colectiv, ne-a declarat inginerul IOAN NIŢA, director tehnic de concepţie. Un aport însemnat l-au adus măsurile iniţiate pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu materii prime şi materiale, pentru creşterea indicilor de utilizare a agregatelor şi pentru introducerea de noi tehnologii de prelucrare. — Care sînt principalele preocupări din acest an în vederea dezvoltării succeselor anterioare ? — Dorinţa întregului colectiv este de a menţine mai departe distincţia primită. Acest lucru impune însă muncă susţinută, iniţiativă şi bună organizare. Dezbătînd sarcinile de plan pe acest an, siderurgiştii au propus o serie de măsuri dintre care unele s-au şi înfăptuit sau se află în curs de realizare. în trimestrul al treilea al acestui an va intra în funcţiune cel de-al doilea furnal de 1000 m.c. Pentru aprovizionarea lui în condiţii bune s-au luat măsuri în vederea dezvoltării capacităţii de producţie a noii fabrici de aglomerare a minereului. La oţelăria Mar-Colectivul Combinatului siderurgic Hunedoara a primit steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură din nr. 2 se fac intense pregătiri pentru utilizarea oxigenului prin lance, care reprezintă un procedeu superior, favorabil creşterii indicilor de utilizare. Ţinînd seama de sarcinile care ne revin şi de exigenţele justificate ale beneficiarilor, am îndreptat o bună parte dintre preocupările noastre spre îmbunătăţirea purităţii metalului. Totodată, în scopul reducerii rebuturilor sau pierderilor din deşeuri, care se mai menţin la un nivel ridicat s-a introdus metoda de curăţire prin clamare a suprafeţelor laminatelor de la Bluming şi de la linia de semifabricate. Sunt convins că datorită acestor măsuri şi a altora pe care le preconizăm, în acest an vom obţine succese şi mai importante decit cele din anul precedent. — Aş mai adăuga la aceasta — ne-a declarat tov. CORNEL MIULESCU, de la serviciul de planificare, că în anul care a trecut au existat unele deficienţe în ceea ce priveşte corelarea planului pe sortimente cu repartiţia comenzilor , unele repartiţii s-au emis cu mare întîrziere creîndu-se greutăţi în organizarea producţiei şi respectarea termenelor de livrare. Deşi situaţia e cunoscută, constatăm că lipsurile se repetă şi în acest an. Am cere, de aceea, mai mult sprijin din partea ministerului şi a organului central de planificare. GHEORGHE ROMAN — şeful secţiei a doua furnale : — In perioada care a trecut din anul 1966 colectivul secţiei noastre a produs o mare cantitate de fontă peste plan şi cu cocs din economii. La aceasta a contribuit faptul că în luna ianuarie, cînd s-a executat o reparaţie la furnalul nr. 5 s-a utilizat pentru ea numai jumătate din timpul planificat. „ Bătălia pentru economisirea timpului şi buna organizare a muncii este una din trăsăturile muncii pe care o depun siderurgiştii. Faptul că în perioada care a trecut din acest an, la combinatul hunedorean s-au produs peste plan peste 9 000 de tone fontă, peste 4 000 tone oţel, 519 tone cocs, importante cantităţi de minereu aglomerat şi alte produse siderurgice, arată că siderurgiştii consolidează succesele dobîndite și se preocupă să răspundă cu cinste sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R I. COJOCARU corespondentul „României libere“ NOUTĂŢILE ZILEI Maşină de lustruit panouri de mobilă TG. MUREŞ (coresp. R. I.). In cursul anului 1966, IPROFIL „23 August“ din Tg. Mureş va produce numai garnituri de mobilă cu luciu oglindă. In vederea realizării unei calităţi corespunzătoare a acestor garnituri, un colectiv din întreprindere, alcătuit din Ioan Florea, inginer şef, Ludovic Szekely şi Francisc Kuthy, tehnicieni, a realizat o maşină de lustruit panouri de mobilă, inovaţie care a primit premiul II în cadrul concursului republican de inovaţii organizat de Ministerul Economiei Forestiere. In momentul de faţă a treia maşină de acest gen este în curs de montare în întreprindere. Fabricile „Libertatea“ din Cluj şi IPROFIL-Mobila din Rădăuţi au solicitat colectivului de inovatori documentaţia în vederea confecţionării unor maşini similare, însămânţează culturile din epoca I PLOIEŞTI. — In regiunea Ploieşti a început semănatul culturilor de primăvară. In raionale din sudul regiunii, această lucrare se desfăşoară într-un ritm susţinut. In numai două zile, lucrătorii din G.A.S. şi ţăranii cooperatori din raioanele Buzău, Mizil, R. Sărat şi cei din jurul oraşelor Ploieşti şi Buzău au însămînţat peste 2 000 ha cu culturi prevăzute în epoca I. GALAŢI. — Campania însămînţărilor de primăvară a început şi în regiunea Galaţi. Primele suprafeţe au fost semănate de cooperativele de producţie din Rogojeni, Moscu şi Bujor. (Agerpres) • Primele păsări migratoare sosite in Deltă Un februarie neobişnuit de primăvăratec a adus in Delta Dunării primele stoluri de păsări migratoare. Fenomenul este explicat și de vremea aspră din nordul continentului, cu zăpadă multă și temperaturi foarte scăzute. De altfel, întreaga iarnă care — putem spune — a trecut, a fost o adevărată invazie de păsări călătoare venite din alte părţi ale Europei. Printre oaspeţii neaşteptaţi se află şi rara neagră, a cărei prezenţă n-a mai fost semnalată în ţara noastră de 40 de ani. Această pasăre, care trăieşte în nordul Suediei, Norvegiei şi Uniunii Sovietice, iernează obişnuit pe ţărmurile Mării Baltice. In drumul său către meleagurile mai însorite din România i s-au alăturat şi sturzul, mâtăsarul, cinteza şi şoricarul. (Agerpres). Pe lacul Bicaz a reînceput navigaţia BICAZ (coresp. R. I.). Vremea frumoasă din ultimele zile a permis începerea noului sezon de navigaţie pe lacul de acumulare de la Bicaz. Vasele „Tuşnad“ şi „Suceviţa“ au fost primele ambarcaţiuni care şi-au reluat cursele pe itinerarul Bicaz-Ceahlău-Bistricioara. In zilele următoare vor pleca în cursă şi navele „Reşiţa“ şi „Amara“, care au fost renovate şi înzestrate cu motoare de o putere sporită. In vederea unei mai bune serviri a turiştilor, la Potoci, în imediata apropiere a noului camping ce va fi dat în folosinţă în acest sezon, se lucrează la amenajarea unui debarcader, unde vor acosta toate vasele care efectuează curse pe lac. In prezent, flota „Mării Bicazului“ dispune de patru vase de pasageri cu cite 90—120 de locuri şi şase şalupe cu motor pentru curse de agrement La termocentrala Luduş, montajul grupului de 200 megawaţi e pe sfîrşite La termocentrala Luduş- Iernut se apropie de sfîrşit lucrările de montaj la cel mai mare obiectiv de pe acest şantier , primul grup de 200 de megawaţi din cele două ce se vor instala aici. Concomitent cu probele mecanice şi alte operaţii premergătoare intrării în funcţiune, se pun la punct panourile de comandă a grupului şi se verifică toate instalaţiile şi aparatele de măsură şi control necesare dirijării automate a turbinei. In final, termocentrala va dispune de şase grupuri cu o putere instalată de 800 megawaţi, devenind astfel una din cele mai mari centrale din țară. (Agerpres). PRIMIREA LA CONSILIUL DE MINIŞTRI MISIUNII INDUSTRIALE FRANCEZEA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni la amiază misiunea industrială franceză, în frunte cu Rene Georges Villiers, preşedintele Consiliului naţional al patronatului francez, care face o vizită în ţara noastră. Din misiune fac parte reprezentanţi ai cercurilor industriale şi comerciale franceze : Max Flechet, Pierre Sudreau, Lucien Bruet, Jean Chalopin, Jean Faye, Jean Gibert, Pierre Heeley, Bertrand Hommey, Rene de Lieven, Jean Moundlic, Rene Margot Noblemaire, Bernard Vernier Palliez, general Andre Puget, Jean Richard. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au participat Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, şi Victor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ. Au fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Ora mesei la Braşov Cum e şi firesc, odată Intrat într-o unitate de alimentaţia publică pentru a lua micul dejun, prînzul sau cina, doreşti să fii servit conştiincios, să găseşti un sortiment variat de mâncăruri, iar cadrul să fie primitor, agreabil. Răspund unităţile de alimentaţie publică din Braşov acestor dorinţe îndreptăţite ale clientelei lor ? Iată obiectivul vizitei pe care am întreprins-o recent prin mai multe unităţi de alimentaţie publică. Cum se cucereşte prestigiul O veche cunoştinţă braşoveană este — pentru mulţi cetăţeni — restaurantul lactovegetarian din centrul oraşului. Consultînd lista de bucate nu este de loc uşor să te decizi ce să comanzi, întrucît cuprinde zilnic zeci de preparate. Un amănunt nelipsit de importanţă : calitatea mîncării este garantată. „Este o plăcere să serveşti aici masa. Cît despre calitatea preparatelor, dacă aş putea, aş servi din fiecare cite puţin“, ne-a mărturisit un client al acestei unităţi. Cuvinte de laudă au consumatorii şi la adresa restaurantului „Tirlung“ de lingă Fabrica de şuruburi. Cîţiva din salariaţii acestei unităţi şi-au făcut un bun obicei din a se deplasa în timpul pauzelor, cu tava încărcată cu gustări, prin secţiile uzinei. Şi exemplele bune nu se opresc aici. Unele unităţi se remarcă prin „specialitatea bucătarului şef“. Aşa este, de exemplu, restaurantul „Bîrsa“ cu aşazisa „fleică de Braşov“, sau restaurantul pensiune „Tîrnava“ cu „ciorbă de burtă“ şi „şniţel“. Operativitate „încetinitorul" Operativitatea servirii este — de regula — în Braşov, în funcţie de ora cînd obişnuieşti să iei masa. în orele „de vîrf" sînt unităţi unde adesea trebuie să zăboveşti, fie că nu găseşti loc la masă, fie că servitul merge greoi. Aşa de exemplu, la restaurantul cu autoservire, după orele 15, serviciul este gîtuit tocmai acolo unde ar trebui să se facă în plină viteză , la casă. N-ai rezolvat nimic că ţi-ai ales repede mîncarea, dacă apoi trebuie să aştepţi mult pînă îţi vine rîndul la casă. La restaurantul „Bucegi" din cartierul „Steagul Roşu“, este greu chiar să te vezi pătruns înăuntru. Mulţi din consumatorii acestei unităţi ne-au declarat că au fost uneori nevoiţi să servească masa în picioare. Se ştie că în acest cartier au fost construite în ultimii ani zeci de blocuri. Pe cînd o unitate de alimentaţie publică la nivelul blocurilor moderne din jur şi al creşterii cartierului ? Nevoia unor unităţi de alimentaţie publică se simte şi în cartierele Prund, Triaj, Gara veche şi Bartolomeu. Servirea după client" Servirea depinde mult şi de comportarea ospătarilor, de atenţia şi politeţea personalului unităţilor. Aici trebuie arătat că se mai întîlnesc cazuri ce contrastează izbitor cu atitudinea cuviincioasă a majo- N. NICOLAU (Continuare în pag. a 2-a) CU TELEGRAMĂ Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam „ * . HANOI Draga tovarăşe prm-ministru. Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de sănătate şi viaţă lungă. Vă doresc din toată inima succes deplin în activitatea dumneavoastră consacrată triumfului luptei drepte a poporului vietnamez pentru independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a patriei sale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România