România Liberă, aprilie 1966 (Anul 24, nr. 6676-6699)

1966-04-03 / nr. 6676

8 Mai — prima etapă a întrecerii socialiste Incepînd cu a doua jumătate a lunii martie, în­treprinderi din toate regiunile patriei au anunţat îndeplinirea înainte de termen a planului pe pri­mul trimestru al anului. Din întreaga ţară veştile sosite la redacţie oglindesc in continuare avîntul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate pe întregul an. De pe acum se anunţă succe­se de seamă în realizarea pas cu pas a angaja­mentelor din prima etapă a întrecerii socialiste, înfăptuiri ce se dobîndesc în cinstea glorioasei a­­niversări de la 8 Mai cînd întregul popor sărbăto­reşte 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. Pulsul întrecerii socialiste se intensifică de la o zi la alta, rezultatele în muncă sînt tot mai rod­nice. In dorinţa de a oglindi acest minunat avînt creator, freamătul activităţii harnice şi neobosite a întregii ţări, trimişii şi corespondenţii ziarului nostru ne vor transmite amănunte despre avîntata întrecere socialistă desfăşurată în întîmpinarea aniversării Partidului. In numărul nostru de astăzi publicăm primul reportaj de la Reşiţa. Adusă de macara deasupra trenului de turnare, oala cu oţel lichid îşi descarcă preţioasa încărcătură în lingotierele pregă­tite din vreme. REŞIŢA PREGĂTEŞTE AVANPREMIERA DE LA GALAŢI Trimisul nostru ne comunică: ieri seară au fost turnate primele lingouri de oţel calmat destinate noului laminor de la combinatul si­derurgic de la Dunăre. Nimic nu te făcea ieri sea­ră să bănuieşti că aici, la oţe­­lăria Martin a combinatului reşiţean, se pregătea un eve­niment de seamă. Puţin după orele 20, de la cuptorul nr. 2, s-a anunţat încheierea elabo­rării unei noi şarje. Prim-topi­­torul Radu Petru şi-a pregă­tit oamenii şi a trecut imediat la destuparea stihului. Ca de obicei, jos, în hala de turna­re, a tras între timp trenul cu lingotierele, gata să primeas­că şuvoiul de oţel lichid. Toa­tă echipa lui Vasile Marc se afla la post. Dacă te uitai însă mai bine, puteai observa că lingotiere­le de pe una din aceste plat­forme aduse în hala de tur­nare aveau un aspect nemai­­întîlnit pînă acum aici, la Reşiţa. Formatul şi mai ales dimensiunile lor indicau o destinaţie deosebită. Şi într­­adevăr, peste cîteva momente, în aceste uriaşe forme meta­lice s-au turnat, sub ochii noş­tri, primele lingouri de şase tone din oţel calmat, materie primă pentru laminorul de tablă groasă din cadrul ma­relui Combinat siderurgic de la Galaţi. Numai cu două zile înainte — joi seara — tot de aici din Reşiţa, vagoanele cu numerele 483-142 şi 484-092 au plecat spre Dunăre cu prima încăr­cătură destinată laminatorilor gălăţeni. Este vorba de lingo-uri de aceiaşi greutate ca cele de ieri seară, dar din oţel ne­calmat, a căror turnare a în­ceput încă din luna martie. Sînt pe terminate şi pregăti­rile în vederea turnării — pentru acelaşi nou şi impor­tant beneficiar — a primelor lingouri de 10 tone. Bătrîna cetate a Reşiţei întinde o mînă fierbinte celui mai tînăr şi mai puternic centru side­rurgic al ţării. Prin aceasta o­­ţelarii reşiţeni aduc la înde­plinire unul dintre cele mai importante obiective ale an­gajamentelor luate în între­cerea socialistă pe acest an. De altfel, pe întregul combi­nat, bilanţul primului trimes­tru — peste prevederile pla­nului 440 tone cocs, 4 500 tone fontă, 1 600 tone oţel şi 1900 tone laminate finite pline — oglindeşte, în graiul sobru dar convingător al cifrelor, pato­sul întrecerii pe care o desfă­şoară siderurgiştii reşiţeni, care încă de pe acum şi-au realizat — şi la cele mai multe dintre ele şi-au depăşit — an­gajamentele prevăzute pînă la 8 Mai, ziua aniversării glorio­sului nostru partid. In toamnă, oţelarii au pre­luat de la constructori şi mon­t­ori — aproape cu două săp­­tămîni înainte de termen — cel mai mare cuptor Martin din istoria Reşiţei. Elaborînd prima șarjă la noul agregat, ei s-au angajat să-l utilizeze la întreaga sa capacitate, adă­ugind la șuvoiul de metal al TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pop. a 4-a) Anunţăm cititorii IN CURIND Ziarul „România liberă“ va publica zilnic MICA PUBLICITATE Piotelan din toate ţările, uniţi-văl Anul XXIV­­ nr. 6676 6 pagini 30 bani ^ Telex : 179 — Bucureţti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ■ La cenaclurile compozitorilor ■ Miguel Cervantes ■ Orizont ştiinţific ■ „Conferinţa deziluziei“ şi lunga ■ Puternice demonstrații antiguvernamentale la Saigon Pagina a 6-a Pagina a 2-a Pagina a 2-a Pagina a 3-a agonie... Pagina a 6-a • In discuţia deputaţilor, îmbunătăţirea reţelei de drumuri CONSTANŢA (coresp. R.I.).­­ Deputaţii Sfatului popular regional Dobrogea, întruniţi ieri în cea de a 5-a sesiune, au luat în dezbatere modul cum s-a muncit pentru reali­zarea planului de construcţii, reparaţii şi întreţineri de drumuri şi poduri, cum au fost folosite sumele alocate de la bugetul local acestor acti­vităţi. A reieşit cu acest pri­lej, că datorită mecanizării lucrărilor în procent de 60 la sută şi a participării cetăţeni­lor la acţiunile obşteşti, s-au realizat modernizări şi întreţi­neri asfaltice pe 61 km., pre­cum şi pietruiri pe mai mult de 600 km. Valoarea lucrărilor realiza­te cu sprijinul cetăţenilor se ridică la peste 11 milioane lei. Ca urmare a acestor acţiuni, majoritatea comunelor au drumuri de legătură pietruite cu reşedinţele de raion. Sfatul Popular regional Do­brogea a adoptat în încheie­rea sesiunii hotărîrea ca în cursul acestui an să se extin­dă modernizarea prin asfalta­re a 54 km. şosea, pietruirea altor 500 km. de drum şi a­­menajarea a 24 de poduri. S-a hotărît, de asemenea, intensi­ficarea acţiunilor gospodăreşti pe toate traseele turistice. Bucuria sosirii primăverii se citeşte şi pe feţele acestor copii din satul Şugatag, regiunea Maramureş Foto : NICU VASILE s A­R­TEZIENE Tiparul pe mătase Inteligenţă + pasiune + spirit creator — idee. Aşa ar arăta formula din punct de vedere matematic. Dar pentru a reda şi un ade­văr matematic ea ar trebui în­mulţită cu un număr infinit — pentru că nu există se­cundă în care, într-un colţ sau altul al ţării, să nu se nască cel puţin o idee. O idee de interes general, o idee valabilă pentru un loc de muncă, o idee care să pri­vească pe unul sau mai mulţi oameni — dar o IDEE, care a ţîşnit ca o vină de apă din pă­­mîntul mănos al inteligenţei şi pasiunii, alcătuind, alături de altele, imensa fîntînă artezia­nă — strălucitoare prin crea­ţie, veşnic nouă prin mintea omului, veche prin tradiţie, nepreţuită prin roade. Pentru aceste nestemate, idei­ artezie­­ne, ne pregătim pana... Ştiţi unde prind viaţă Ri­­quiqui şi Roudoudou? La Si­biu. Dar şi ei, ca şi celebrul Pif — eron­ în versiune fran­ceză şi contemporană ai po­veştilor care delectează pe co­piii de azi de pe toate meri­dianele. Intr-adevăr, librăria „Vaillant" din Franţa tipăreş­te o parte din colecţiile colo­rate consacrate amintiţilor e­­roi la Întreprinderea poligrafi­că din Sibiu. Explicaţia e sim­plă: întreprinderea asigură o imprimare în condiţii exce­lente dat fiind faptul că, în materie de meserie, tradiţii­le sînt aici pe cit de vechi, pe atît de bine valorificate şi ridicate la nivelul exigenţelor moderne. Tradiţia este defi­nită prin cîteva date certe — la 1529 se înfiinţează la Sibiu una din primele tipografii, la 1544 apare aici prima carte românească, între 1896—1898 se tipăreşte prima enciclope­die românească — şi prin foarte multe date incerte, dar care laolaltă glăsuiesc despre transmiterea din tată în fiu, de-a lungul a 400 de ani, a meşteşugului mereu înnoit şi perfecţionat al tipografilor. Aşa se face că şi astăzi în în­treprindere există numeroase familii care şi-au statornicit numele prin descendenţi şi rude, adevărate dinastii de ti­pografi — aceleaşi nume de familie revenind doar cu pro­numele schimbat: Tancău, PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 4-a) ★ COMUNICAT La invitaţia Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România şi a Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, preşedin­tele R.S.F. Iugoslavia şi se­cretarul general al U.C.I., Iosip Broz Tito, cu soţia, vor face o vizită oficială în Republica Socialistă Româ­nia în a doua jumătate a lunii aprilie a.c. NOUTĂŢILE ZILEI Uriaşul „plămîn“ la cota finala Priza de aer a fabricii de amoniac de la Combinatul de îngrăşăminte chimice de la Tr. Măgurele a atins cota fi­nală. Tubul de aspiraţie al acestei construcţii metalice — cea mai înaltă realizată pînă acum în ţara noastră — a fost ridicat la 177 de metri. Prin acest uriaş „plămîn“, fabrica de amoniac va înghiţi zilnic din atmosferă zeci de mii de metri cubi de aer pe care îi va folosi în procesul tehnolo­gic de preparare a amoniacu­lui. In ciuda condiţiilor grele de lucru impuse de timpul ne­favorabil de la începutul aces­tui an, constructorii au reuşit să ajungă la cota finală în termenul stabilit în grafic. In prezent, pe acest şantier se montează ventilatoarele care au un debit de aer de 34 300 mc/h, ultimele tu­bulaturi cu ramificaţiile res­pective spre compresoarele fa­bricii de amoniac, precum şi o serie de alte elemente se­cundare ale turnului. (Ager­­pres). Un nou tip de ascensor întreprinderea de fabricaţie şi montaje de ascensoare — I.F.M.A. — din Capitală a re­alizat prototipul unui nou tip de ascensor, care actualmente este montat la unul din blocu­rile din Drumul Taberei. Noul ascensor este de o construcţie modernă, prevăzut cu comenzi colective. Aceasta înseamnă că indiferent de ordinea în care liftul este chemat, el va opri în ordinea etajelor. De a­­semenea, dispozitive automate avertizează sonor dacă sarci­na maximă este depăşită şi nu opreşte cînd liftul este „încărcat“ peste 80 la sută din capacitate. Specialiști ai întreprinderii urmăresc per­manent modul de funcționare a noului tip de ascensor. O modernă sală de atletism la Cluj CLUJ (coresp. R.I.).­­ Par­cul sportiv „Babeş-Bolyai“ din localitate s-a îmbogăţit recent cu un nou şi modern edificiu destinat culturii fizi­ce şi sportului. Este vorba de silueta elegantă a noului teren acoperit de atletism, unde sportivii cluburilor clujene vor avea cele mai bune con­diţii de antrenament şi acti­vitate competiţională pe timp nefavorabil. Aici se vor des­făşura probele de 50 m, plat, 55 m, garduri, sărituri în lun­gime şi înălţime, triplu salt, salturi cu prăjina, etc. Considerată ca cea mai spa­ţioasă sală de acest gen din ţară, construcţia noi săli de atletism se întinde pe o su­prafaţă de 72 metri lungime şi 16 metri lăţime. % • Cea mai mare viteză de înaintare în subteran ORADEA (coresp. R.I.). — La exploatarea minieră „Săla­­jul“-Sărmăşag, din regiunea Crişana, brigada condusă de Vasile Chiş a realizat în a­­batajul frontal nr. 11 cea mai mare viteză lunară de înain­tare obţinută în minele de cărbune din ţară : 52 m., depă­şind recordul obţinut pînă acum de colectivul exploată­rii Motru din regiunea Olte­nia. In abatajul nr. 11 din „Să­­lajul“-Sărmăşag tăierea se execută cu combina, iar sus­ţinerea este asigurată cu stîlpi hidraulici şi grinzi metalice. Succesul din abatajul nr. 11 a contribuit în mare măsură la depăşirea în exploatarea respectivă a planului trimes­trial cu aproape 8 900 tone cărbune. • Truse laborator BACĂU (coresp. R.I.). — Secţia material didactic a în­treprinderii „23 August“ din Bacău a început să producă un nou sortiment: truse­­laborator pentru şcolile gene­rale. Acestea cuprind întrea­ga aparatură şi substanţele necesare pentru experienţele de chimie prevăzute în pro­grama de învăţămînt a şcoli­lor generale. Noile truse per­mit efectuarea experienţelor chiar şi în sălile de clasă. Lu­nar, aici se produc cîte 200 de asemenea truse-laborator. ZILE 01 PRIMĂVARĂ IA CUNEfti La începutul lui martie, co­operativa din Chirnogeni, ra­ionul Negru Vodă, a fost dis­tinsă pentru rezultatele bune obţinute în creşterea produc­ţiei agricole cu Ordinul Muncii cl. I. încă de atunci vestea a fost salutată de co­operatori cu un răspuns pe măsura distincţiei : ei au fost primii din raion care au ter­minat însămînţările din prima epocă şi tot ei au fost cei din­ţii care au încheiat cu cîteva zile în urmă semănatul celor 400 ha cu floarea-soarelui. ★ L-am întrebat pe tovarăşul Gh. Tîrşe, preşedintele unită­ţii, cum de reuşesc să fie me­reu fruntaşi. Preşedintele a evitat cu modestie răspunsul. In locul vorbelor mari ne-a înfăţişat cîteva cifre, o sinte­ză aritmetică a prestigiului cucerit.­­ La noi, cultura cerealelor şi a plantelor tehnice repre­zintă ramura de bază şi ocu­pă peste 65 la sută din supra­faţa arabilă de 5 500 hectare. Prinderea timpului optim pen­tru o lucrare sau alta, timp pe care-1 urmărim nu atît după calendar cît mai ales după temperatura şi particu­larităţile fiecărei sole în parte — iată ce ne interesea­ză în primul rînd, împletind această preocupare cu execu­tarea — de la ogoarele de toamnă şi pînă la recoltat — a unor lucrări de un înalt nivel agrotehnic, am putut obţine anul trecut, în medie la hec­tar, 3 270 kg grîu, 3 700 kg po­rumb şi 1 910 kg floarea-soa­relui. Din producţia realizată, am valorificat pe baza con­tractelor încheiate peste 6 000 de tone de grîu şi porumb. .Veniturile realizate din pro­ducţia vegetală şi animală au însumat 15 447 000 de lei ceea ce a permis ca retribuţia co­operatorilor, numai în nume­rar, să ajungă la 43 lei pen­tru fiecare zi-muncă. Simpla lectură a acestor cifre, enumerate mai sus de preşedinte, ne duce uşor la constatarea că fiecare coope­rator din Chirnogeni a de­venit un neobosit căutător al comorilor pe care cernozio­mul lucrat ştiinţific de cîţiva ani, le relevă sub forma mi­ilor de kg la hectar. Ing. Ion Dogaru, agronomul coopera­tivei, ne explică : „ Am fost de mai multe ori întrebaţi cum de ne men­ţinem, constant, la nivelul u­­nor producţii bune. Trebuie să spunem mai întîi că avem un teren fertil şi oameni har­nici. Dar rezultate bune ob­ţinem mai ales de vreo 5—6 ani de cînd am trecut la or­ganizarea ştiinţifică a pro­ducţiei. în acest sens se în­scriu definitivarea organizării teritoriului agricol şi a brigă­zilor de cîmp, acestora din ur­mă repartizîndu-li-se mai mulţi ani aceleaşi suprafeţe şi inventarul necesar. La aceas­ta se poate adăuga generali­zarea retribuţiei suplimentare la toate brigăzile şi în toate sectoarele, ca pîrghie de sti­mulare şi cointeresare mate­rială. Numai într-un an, bri­gada lui Ion Cotoban a reali­zat un venit suplimentar de 65 000 de lei. O altă acţiune susţinut des­făşurată a constituit-o adu­cerea tuturor suprafeţelor de teren în circuitul agricol. Am defrişat toate mărăcinişurile şi viile hibride bătrîne, am te­­rasat şi plantat cu vii toate cele 35 hectare situate în pan­tă, am evitat orice risipă de pămînt, mai ales cu drumuri inutile etc. Pentru Dobrogea, ca şi pentru alte regiuni cu mai puţine precipitaţii, o altă problemă de mare însemnă­tate o constituie reţinerea apei în sol. Aceasta presupu­ne efectuarea tuturor arături­lor în toamnă iar primăvara, atît pentru pregătirea patului germinativ cît şi pentru spar­gerea crustei, executarea mai multor cultivaţii şi grăpări. Legat de cooperativă prin pasiune şi ideal, inginerul a­­gronom devine cercetător şi economist. Constatarea o fă­cea brigadierul Nicolae Stan­­cu şi ea ne-a prilejuit o nouă întrebare, despre investiţii şi PETRE ZARNESCU corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 4-a) lucrările celui de al XXIII-lea Congres al P. C. U­. S. MOSCOVA 2 — Corespon­dentul Agerpres, S. Podină, transmite: In continuarea dezbaterilor pe marginea ra­poartelor de activitate al C.C. al P.C.U.S. și al Comisiei Centrale de Revizie, la cel de-al XXIII-lea Congres al P.C.U.S., sîmbătă au luat cu­­vîntul printre alţii, T. Usuba­­liev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Kirghizia, S. Pavlov, prim-secretar al C.C. al U.T.C.L., G. Markov, secretar al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S., Iulia Filinova, secre­tară a Comitetului raional de partid Volski din regiunea Saratov. Ocupîndu-se pe larg de problemele situaţiei interna­ţionale, A. Gromîko, minis­trul de externe al Uniunii So­vietice, a spus printre altele că în prezent nici un om po­litic, dacă nu închide ochii în faţa situaţiei reale, nu poate nega însemnătatea crescîndă a politicii externe a statelor socialiste avînd ca scop îm­piedicarea dezlănţuirii unui nou război. Ocupîndu-se de agresiunea S.U.A. în Vietnam, vorbitorul a spus că partidul, întregul popor sovietic condamnă cu indignare acele cercuri ame­ricane care şi-au împins ţara în războiul împotriva poporu­lui vietnamez. Programul re­glementării situaţiei din Viet­nam, elaborat de guvernul P. D. Vietnam, precum şi platforma Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud, constituie o bază jus­tă de soluţionare, pe care Uniunea Sovietică o sprijină pe deplin. Referindu-se la problemele securităţii europene, la pro­blema germană, arătînd că unele puteri occidentale sunt gata să deschidă Germaniei occidentale porţile arsenalu­lui lor atomic, A. Gromîko a subliniat că Uniunea Sovieti­că şi prietenii ei nu se vor împăca niciodată cu planurile urmărind să facă arma ato­mică accesibilă Republicii Fe­derale Germane. F. Tabeev, prim-secretar al Comitetului regional de partid din Tataria, după ce a înfă­ţişat succesele obţinute în dezvoltarea industriei petro­liere de aici, a arătat că la sfîrşitul cincinalului extracţia anuală de petrol din Tataria va ajunge la 100 000 000 tone. Congresul a fost salutat de reprezentanţi ai partidelor comuniste şi muncitoreşti din Germania, Argentina, Aus­tralia, Grecia, Uruguay. Lucrările congresului con­tinuă luni.

Next