România Liberă, aprilie 1966 (Anul 24, nr. 6676-6699)
1966-04-03 / nr. 6676
8 Mai — prima etapă a întrecerii socialiste Incepînd cu a doua jumătate a lunii martie, întreprinderi din toate regiunile patriei au anunţat îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul trimestru al anului. Din întreaga ţară veştile sosite la redacţie oglindesc in continuare avîntul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate pe întregul an. De pe acum se anunţă succese de seamă în realizarea pas cu pas a angajamentelor din prima etapă a întrecerii socialiste, înfăptuiri ce se dobîndesc în cinstea glorioasei aniversări de la 8 Mai cînd întregul popor sărbătoreşte 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. Pulsul întrecerii socialiste se intensifică de la o zi la alta, rezultatele în muncă sînt tot mai rodnice. In dorinţa de a oglindi acest minunat avînt creator, freamătul activităţii harnice şi neobosite a întregii ţări, trimişii şi corespondenţii ziarului nostru ne vor transmite amănunte despre avîntata întrecere socialistă desfăşurată în întîmpinarea aniversării Partidului. In numărul nostru de astăzi publicăm primul reportaj de la Reşiţa. Adusă de macara deasupra trenului de turnare, oala cu oţel lichid îşi descarcă preţioasa încărcătură în lingotierele pregătite din vreme. REŞIŢA PREGĂTEŞTE AVANPREMIERA DE LA GALAŢI Trimisul nostru ne comunică: ieri seară au fost turnate primele lingouri de oţel calmat destinate noului laminor de la combinatul siderurgic de la Dunăre. Nimic nu te făcea ieri seară să bănuieşti că aici, la oţelăria Martin a combinatului reşiţean, se pregătea un eveniment de seamă. Puţin după orele 20, de la cuptorul nr. 2, s-a anunţat încheierea elaborării unei noi şarje. Prim-topitorul Radu Petru şi-a pregătit oamenii şi a trecut imediat la destuparea stihului. Ca de obicei, jos, în hala de turnare, a tras între timp trenul cu lingotierele, gata să primească şuvoiul de oţel lichid. Toată echipa lui Vasile Marc se afla la post. Dacă te uitai însă mai bine, puteai observa că lingotierele de pe una din aceste platforme aduse în hala de turnare aveau un aspect nemaiîntîlnit pînă acum aici, la Reşiţa. Formatul şi mai ales dimensiunile lor indicau o destinaţie deosebită. Şi întradevăr, peste cîteva momente, în aceste uriaşe forme metalice s-au turnat, sub ochii noştri, primele lingouri de şase tone din oţel calmat, materie primă pentru laminorul de tablă groasă din cadrul marelui Combinat siderurgic de la Galaţi. Numai cu două zile înainte — joi seara — tot de aici din Reşiţa, vagoanele cu numerele 483-142 şi 484-092 au plecat spre Dunăre cu prima încărcătură destinată laminatorilor gălăţeni. Este vorba de lingo-uri de aceiaşi greutate ca cele de ieri seară, dar din oţel necalmat, a căror turnare a început încă din luna martie. Sînt pe terminate şi pregătirile în vederea turnării — pentru acelaşi nou şi important beneficiar — a primelor lingouri de 10 tone. Bătrîna cetate a Reşiţei întinde o mînă fierbinte celui mai tînăr şi mai puternic centru siderurgic al ţării. Prin aceasta oţelarii reşiţeni aduc la îndeplinire unul dintre cele mai importante obiective ale angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe acest an. De altfel, pe întregul combinat, bilanţul primului trimestru — peste prevederile planului 440 tone cocs, 4 500 tone fontă, 1 600 tone oţel şi 1900 tone laminate finite pline — oglindeşte, în graiul sobru dar convingător al cifrelor, patosul întrecerii pe care o desfăşoară siderurgiştii reşiţeni, care încă de pe acum şi-au realizat — şi la cele mai multe dintre ele şi-au depăşit — angajamentele prevăzute pînă la 8 Mai, ziua aniversării gloriosului nostru partid. In toamnă, oţelarii au preluat de la constructori şi montori — aproape cu două săptămîni înainte de termen — cel mai mare cuptor Martin din istoria Reşiţei. Elaborînd prima șarjă la noul agregat, ei s-au angajat să-l utilizeze la întreaga sa capacitate, adăugind la șuvoiul de metal al TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pop. a 4-a) Anunţăm cititorii IN CURIND Ziarul „România liberă“ va publica zilnic MICA PUBLICITATE Piotelan din toate ţările, uniţi-văl Anul XXIV nr. 6676 6 pagini 30 bani ^ Telex : 179 — Bucureţti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ■ La cenaclurile compozitorilor ■ Miguel Cervantes ■ Orizont ştiinţific ■ „Conferinţa deziluziei“ şi lunga ■ Puternice demonstrații antiguvernamentale la Saigon Pagina a 6-a Pagina a 2-a Pagina a 2-a Pagina a 3-a agonie... Pagina a 6-a • In discuţia deputaţilor, îmbunătăţirea reţelei de drumuri CONSTANŢA (coresp. R.I.). Deputaţii Sfatului popular regional Dobrogea, întruniţi ieri în cea de a 5-a sesiune, au luat în dezbatere modul cum s-a muncit pentru realizarea planului de construcţii, reparaţii şi întreţineri de drumuri şi poduri, cum au fost folosite sumele alocate de la bugetul local acestor activităţi. A reieşit cu acest prilej, că datorită mecanizării lucrărilor în procent de 60 la sută şi a participării cetăţenilor la acţiunile obşteşti, s-au realizat modernizări şi întreţineri asfaltice pe 61 km., precum şi pietruiri pe mai mult de 600 km. Valoarea lucrărilor realizate cu sprijinul cetăţenilor se ridică la peste 11 milioane lei. Ca urmare a acestor acţiuni, majoritatea comunelor au drumuri de legătură pietruite cu reşedinţele de raion. Sfatul Popular regional Dobrogea a adoptat în încheierea sesiunii hotărîrea ca în cursul acestui an să se extindă modernizarea prin asfaltare a 54 km. şosea, pietruirea altor 500 km. de drum şi amenajarea a 24 de poduri. S-a hotărît, de asemenea, intensificarea acţiunilor gospodăreşti pe toate traseele turistice. Bucuria sosirii primăverii se citeşte şi pe feţele acestor copii din satul Şugatag, regiunea Maramureş Foto : NICU VASILE s ARTEZIENE Tiparul pe mătase Inteligenţă + pasiune + spirit creator — idee. Aşa ar arăta formula din punct de vedere matematic. Dar pentru a reda şi un adevăr matematic ea ar trebui înmulţită cu un număr infinit — pentru că nu există secundă în care, într-un colţ sau altul al ţării, să nu se nască cel puţin o idee. O idee de interes general, o idee valabilă pentru un loc de muncă, o idee care să privească pe unul sau mai mulţi oameni — dar o IDEE, care a ţîşnit ca o vină de apă din pămîntul mănos al inteligenţei şi pasiunii, alcătuind, alături de altele, imensa fîntînă arteziană — strălucitoare prin creaţie, veşnic nouă prin mintea omului, veche prin tradiţie, nepreţuită prin roade. Pentru aceste nestemate, idei arteziene, ne pregătim pana... Ştiţi unde prind viaţă Riquiqui şi Roudoudou? La Sibiu. Dar şi ei, ca şi celebrul Pif — eron în versiune franceză şi contemporană ai poveştilor care delectează pe copiii de azi de pe toate meridianele. Intr-adevăr, librăria „Vaillant" din Franţa tipăreşte o parte din colecţiile colorate consacrate amintiţilor eroi la Întreprinderea poligrafică din Sibiu. Explicaţia e simplă: întreprinderea asigură o imprimare în condiţii excelente dat fiind faptul că, în materie de meserie, tradiţiile sînt aici pe cit de vechi, pe atît de bine valorificate şi ridicate la nivelul exigenţelor moderne. Tradiţia este definită prin cîteva date certe — la 1529 se înfiinţează la Sibiu una din primele tipografii, la 1544 apare aici prima carte românească, între 1896—1898 se tipăreşte prima enciclopedie românească — şi prin foarte multe date incerte, dar care laolaltă glăsuiesc despre transmiterea din tată în fiu, de-a lungul a 400 de ani, a meşteşugului mereu înnoit şi perfecţionat al tipografilor. Aşa se face că şi astăzi în întreprindere există numeroase familii care şi-au statornicit numele prin descendenţi şi rude, adevărate dinastii de tipografi — aceleaşi nume de familie revenind doar cu pronumele schimbat: Tancău, PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 4-a) ★ COMUNICAT La invitaţia Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi secretarul general al U.C.I., Iosip Broz Tito, cu soţia, vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România în a doua jumătate a lunii aprilie a.c. NOUTĂŢILE ZILEI Uriaşul „plămîn“ la cota finala Priza de aer a fabricii de amoniac de la Combinatul de îngrăşăminte chimice de la Tr. Măgurele a atins cota finală. Tubul de aspiraţie al acestei construcţii metalice — cea mai înaltă realizată pînă acum în ţara noastră — a fost ridicat la 177 de metri. Prin acest uriaş „plămîn“, fabrica de amoniac va înghiţi zilnic din atmosferă zeci de mii de metri cubi de aer pe care îi va folosi în procesul tehnologic de preparare a amoniacului. In ciuda condiţiilor grele de lucru impuse de timpul nefavorabil de la începutul acestui an, constructorii au reuşit să ajungă la cota finală în termenul stabilit în grafic. In prezent, pe acest şantier se montează ventilatoarele care au un debit de aer de 34 300 mc/h, ultimele tubulaturi cu ramificaţiile respective spre compresoarele fabricii de amoniac, precum şi o serie de alte elemente secundare ale turnului. (Agerpres). Un nou tip de ascensor întreprinderea de fabricaţie şi montaje de ascensoare — I.F.M.A. — din Capitală a realizat prototipul unui nou tip de ascensor, care actualmente este montat la unul din blocurile din Drumul Taberei. Noul ascensor este de o construcţie modernă, prevăzut cu comenzi colective. Aceasta înseamnă că indiferent de ordinea în care liftul este chemat, el va opri în ordinea etajelor. De asemenea, dispozitive automate avertizează sonor dacă sarcina maximă este depăşită şi nu opreşte cînd liftul este „încărcat“ peste 80 la sută din capacitate. Specialiști ai întreprinderii urmăresc permanent modul de funcționare a noului tip de ascensor. O modernă sală de atletism la Cluj CLUJ (coresp. R.I.). Parcul sportiv „Babeş-Bolyai“ din localitate s-a îmbogăţit recent cu un nou şi modern edificiu destinat culturii fizice şi sportului. Este vorba de silueta elegantă a noului teren acoperit de atletism, unde sportivii cluburilor clujene vor avea cele mai bune condiţii de antrenament şi activitate competiţională pe timp nefavorabil. Aici se vor desfăşura probele de 50 m, plat, 55 m, garduri, sărituri în lungime şi înălţime, triplu salt, salturi cu prăjina, etc. Considerată ca cea mai spaţioasă sală de acest gen din ţară, construcţia noi săli de atletism se întinde pe o suprafaţă de 72 metri lungime şi 16 metri lăţime. % • Cea mai mare viteză de înaintare în subteran ORADEA (coresp. R.I.). — La exploatarea minieră „Sălajul“-Sărmăşag, din regiunea Crişana, brigada condusă de Vasile Chiş a realizat în abatajul frontal nr. 11 cea mai mare viteză lunară de înaintare obţinută în minele de cărbune din ţară : 52 m., depăşind recordul obţinut pînă acum de colectivul exploatării Motru din regiunea Oltenia. In abatajul nr. 11 din „Sălajul“-Sărmăşag tăierea se execută cu combina, iar susţinerea este asigurată cu stîlpi hidraulici şi grinzi metalice. Succesul din abatajul nr. 11 a contribuit în mare măsură la depăşirea în exploatarea respectivă a planului trimestrial cu aproape 8 900 tone cărbune. • Truse laborator BACĂU (coresp. R.I.). — Secţia material didactic a întreprinderii „23 August“ din Bacău a început să producă un nou sortiment: truselaborator pentru şcolile generale. Acestea cuprind întreaga aparatură şi substanţele necesare pentru experienţele de chimie prevăzute în programa de învăţămînt a şcolilor generale. Noile truse permit efectuarea experienţelor chiar şi în sălile de clasă. Lunar, aici se produc cîte 200 de asemenea truse-laborator. ZILE 01 PRIMĂVARĂ IA CUNEfti La începutul lui martie, cooperativa din Chirnogeni, raionul Negru Vodă, a fost distinsă pentru rezultatele bune obţinute în creşterea producţiei agricole cu Ordinul Muncii cl. I. încă de atunci vestea a fost salutată de cooperatori cu un răspuns pe măsura distincţiei : ei au fost primii din raion care au terminat însămînţările din prima epocă şi tot ei au fost cei dinţii care au încheiat cu cîteva zile în urmă semănatul celor 400 ha cu floarea-soarelui. ★ L-am întrebat pe tovarăşul Gh. Tîrşe, preşedintele unităţii, cum de reuşesc să fie mereu fruntaşi. Preşedintele a evitat cu modestie răspunsul. In locul vorbelor mari ne-a înfăţişat cîteva cifre, o sinteză aritmetică a prestigiului cucerit. La noi, cultura cerealelor şi a plantelor tehnice reprezintă ramura de bază şi ocupă peste 65 la sută din suprafaţa arabilă de 5 500 hectare. Prinderea timpului optim pentru o lucrare sau alta, timp pe care-1 urmărim nu atît după calendar cît mai ales după temperatura şi particularităţile fiecărei sole în parte — iată ce ne interesează în primul rînd, împletind această preocupare cu executarea — de la ogoarele de toamnă şi pînă la recoltat — a unor lucrări de un înalt nivel agrotehnic, am putut obţine anul trecut, în medie la hectar, 3 270 kg grîu, 3 700 kg porumb şi 1 910 kg floarea-soarelui. Din producţia realizată, am valorificat pe baza contractelor încheiate peste 6 000 de tone de grîu şi porumb. .Veniturile realizate din producţia vegetală şi animală au însumat 15 447 000 de lei ceea ce a permis ca retribuţia cooperatorilor, numai în numerar, să ajungă la 43 lei pentru fiecare zi-muncă. Simpla lectură a acestor cifre, enumerate mai sus de preşedinte, ne duce uşor la constatarea că fiecare cooperator din Chirnogeni a devenit un neobosit căutător al comorilor pe care cernoziomul lucrat ştiinţific de cîţiva ani, le relevă sub forma miilor de kg la hectar. Ing. Ion Dogaru, agronomul cooperativei, ne explică : „ Am fost de mai multe ori întrebaţi cum de ne menţinem, constant, la nivelul unor producţii bune. Trebuie să spunem mai întîi că avem un teren fertil şi oameni harnici. Dar rezultate bune obţinem mai ales de vreo 5—6 ani de cînd am trecut la organizarea ştiinţifică a producţiei. în acest sens se înscriu definitivarea organizării teritoriului agricol şi a brigăzilor de cîmp, acestora din urmă repartizîndu-li-se mai mulţi ani aceleaşi suprafeţe şi inventarul necesar. La aceasta se poate adăuga generalizarea retribuţiei suplimentare la toate brigăzile şi în toate sectoarele, ca pîrghie de stimulare şi cointeresare materială. Numai într-un an, brigada lui Ion Cotoban a realizat un venit suplimentar de 65 000 de lei. O altă acţiune susţinut desfăşurată a constituit-o aducerea tuturor suprafeţelor de teren în circuitul agricol. Am defrişat toate mărăcinişurile şi viile hibride bătrîne, am terasat şi plantat cu vii toate cele 35 hectare situate în pantă, am evitat orice risipă de pămînt, mai ales cu drumuri inutile etc. Pentru Dobrogea, ca şi pentru alte regiuni cu mai puţine precipitaţii, o altă problemă de mare însemnătate o constituie reţinerea apei în sol. Aceasta presupune efectuarea tuturor arăturilor în toamnă iar primăvara, atît pentru pregătirea patului germinativ cît şi pentru spargerea crustei, executarea mai multor cultivaţii şi grăpări. Legat de cooperativă prin pasiune şi ideal, inginerul agronom devine cercetător şi economist. Constatarea o făcea brigadierul Nicolae Stancu şi ea ne-a prilejuit o nouă întrebare, despre investiţii şi PETRE ZARNESCU corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 4-a) lucrările celui de al XXIII-lea Congres al P. C. U. S. MOSCOVA 2 — Corespondentul Agerpres, S. Podină, transmite: In continuarea dezbaterilor pe marginea rapoartelor de activitate al C.C. al P.C.U.S. și al Comisiei Centrale de Revizie, la cel de-al XXIII-lea Congres al P.C.U.S., sîmbătă au luat cuvîntul printre alţii, T. Usubaliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Kirghizia, S. Pavlov, prim-secretar al C.C. al U.T.C.L., G. Markov, secretar al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S., Iulia Filinova, secretară a Comitetului raional de partid Volski din regiunea Saratov. Ocupîndu-se pe larg de problemele situaţiei internaţionale, A. Gromîko, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, a spus printre altele că în prezent nici un om politic, dacă nu închide ochii în faţa situaţiei reale, nu poate nega însemnătatea crescîndă a politicii externe a statelor socialiste avînd ca scop împiedicarea dezlănţuirii unui nou război. Ocupîndu-se de agresiunea S.U.A. în Vietnam, vorbitorul a spus că partidul, întregul popor sovietic condamnă cu indignare acele cercuri americane care şi-au împins ţara în războiul împotriva poporului vietnamez. Programul reglementării situaţiei din Vietnam, elaborat de guvernul P. D. Vietnam, precum şi platforma Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud, constituie o bază justă de soluţionare, pe care Uniunea Sovietică o sprijină pe deplin. Referindu-se la problemele securităţii europene, la problema germană, arătînd că unele puteri occidentale sunt gata să deschidă Germaniei occidentale porţile arsenalului lor atomic, A. Gromîko a subliniat că Uniunea Sovietică şi prietenii ei nu se vor împăca niciodată cu planurile urmărind să facă arma atomică accesibilă Republicii Federale Germane. F. Tabeev, prim-secretar al Comitetului regional de partid din Tataria, după ce a înfăţişat succesele obţinute în dezvoltarea industriei petroliere de aici, a arătat că la sfîrşitul cincinalului extracţia anuală de petrol din Tataria va ajunge la 100 000 000 tone. Congresul a fost salutat de reprezentanţi ai partidelor comuniste şi muncitoreşti din Germania, Argentina, Australia, Grecia, Uruguay. Lucrările congresului continuă luni.