România Liberă, iunie 1966 (Anul 24, nr. 6725-6750)
1966-06-01 / nr. 6725
/ Anul XXIV - nr. 6725 6 pagini 30 bani REDACȚIA plata Scintei. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 90 10. Interim 14 00. Telex 179 — Bucureşti Corespondenţă din Paris PROMPTITUDINE ŞI SUSPICIUNI In pag. a 6-a SPIRITUL GOSPODĂRESC IN ACȚIUNE In pag. a 2-a Cadru din filmul ,,Fantomele se grăbesc" Pe platourile de la Buftea In încăpere, privirile întîlnesc la fiecare pas fel de fel de ceasuri. Intr-un colţ, la o măsuţă un om cercetează cu atenţie un mic ceasornic care a intrat probabil de curînd în bogata sa colecţie. In ciudatul colecţionar recunoaştem pe artistul poporului György Kovács iar interiorul este unul din decorurile în care se turnează noul film poliţist „Fantomele se grăbesc“. De pe platourile de la Buftea, membrii echipei de filmare s-au deplasat, rînd pe rînd, într-un spital, la un bar de noapte, pe aeroport, la un concert, într-o pădure din apropierea Capitalei, pentru ca într-una din nopţile trecute să-i reîntîlnim în holul elegant al hotelului „Nord“. Profităm de un scurt răgaz al regizorului Cristu Polaxis, rugindu-1 să ne vorbească despre filmul pe care-1 realizează. — După cum aţi văzut, aparatul de filmat este în continuă mişcare căci urmărim să dăm filmului nostru o tentă modernă, foarte aerisită, folosind fireşte în acelaşi timp şi ceea ce am învăţat din filmul clasic de aventuri. Scenariul îşi brodează acţiunea pe relaţiile dintre un tată şi fiica sa, a căror viaţă este tulburată de apariţia unui medic, îndrăgostit de tînăra fată — situaţii care ne dă posibilitatea unei investigaţii poliţistopsihologice. Filmările — ne-a spus în continuare Cristu Polyxis — se găsesc într-un stadiu destul de avansat, executîndu-se în paralel şi montajul. In acest fel, după terminarea filmărilor perioada de lucru va fi mai scurtă. De altfel, sperăm să predăm copia standard pînă la sfîrșitul lunii viitoare. Regizorul ne-a amintit apoi numele principalilor realizatori. Iată-i : Tudor Popescu (scenariu), Nicolae Girardi (imaginea), Richard Oşanitzki (muzica) iar în distribuţie apar alături de György Kovács, actorii Ion Besoiu, Ana Szeles, Colea Răutu, Sebastian Papaiam, Anton Negoiţescu (care va lansa în film trei noi melodii), Zefhi Alşec, Geo Barton şi alţii. ION POPOVICI Foto : V. PETRESCU | Gospodăria agricolă de stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei. E vremea culesului. Căpşunile bine coapte sunt strînse cu grijă şi expediate rapid la consumatori. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! mama liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Cronica teatrală de Radu p°pescu Pagina a 7-a Cerbi şi căprioare de Cicerone Theodorescu Pagina a 2-0 Muzeele etnografice în aer liber — temă a unui simpozion naţional Pagina a 6-a Azi, alegeri în Republica Dominicană In pag. a 6-a Consfătuirea pe ţară a constructorilor de maşini Lucrările consfătuirii constructorilor de maşini au continuat marţi. In cursul dimineţii au avut loc discuţii în cadrul secţiilor de specialitate. După-amiază, în şedinţă plenară, au fost prezentate concluziile dezbaterilor din aceste secţii, după care au continuat discuţiile pe marginea raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tovarăşul Ilie Verdeţ, toţi vorbitorii de luni şi marţi au relevat cu mîndrie marile realizări obţinute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente şi ferme a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a ţării, chezăşie sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naţionale, a creşterii bunăstării poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. Relevînd rezultatele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanţii şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei au analizat pe larg în lumina experienţei dobîndite, căile pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor ce revin constructorilor de maşini în actualul cincinal, neajunsurile care s-au manifestat în unele domenii şi felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri preţioase şi şi-au luat angajamente pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprindere, pentru îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării şi modernizării continue a producţiei de maşini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcului de mijloace tehnice al uzinelor, la automatizarea procesului de producţie al diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Constantin Ionescu, directorul uzinei „înfrăţirea" din Oradea, şi alţii au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi sporite, a noi maşini-unelte la nivelul tehnicii contemporane, trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea integrală a capacităţilor arătat necesitatea ca investiţiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decât în cei 5 ani precedenţi, să fie realizate într-un ritm accelerat. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila şi moderniza în 5 ani 2000 tipodimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanţial Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice. Se cere intensificarea cercetării proprii din partea specialiştilor care lucrează în institutele departamentale şi laboratoarele uzinale, precum şi valorificarea deplină şi cit mai operativă a licenţelor şi documentaţiilor tehnice procurate de peste hotare. In subramura radio electronica, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi găsească un larg cîmp de aplicare acţiunea de tipizare a unor produse şi subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcţional, constructiv şi tehnologic. Ing. Emil Drăgănescu, ministrul energiei electrice, ing. Iosif Opriş, directorul general al Uzinei de construcţii de maşini din Reşiţa, şi alţii au adus în dezbatere unele probleme ale construcţiei de agregate destinate valorificării mai intense a potenţialului energetic al ţării, potrivit obiectivelor prevăzute în planul de dezvoltare a energeticii în următorii 10 ani, elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R. S-a arătat că industria constructoare de maşini a asigurat o serie de echipamente, utilaje şi aparataje energetice, subliniindu-se că pe viitor atenţia constructorilor trebuie să se concentreze spre asimilarea hidroagregatelor necesare importantelor obiective aflate în construcţie, printre care hidrocentralei de la Porţile de Fier, a grupurilor turbogeneratoare mari, a turbinelor de termoficare, a staţiilor de transformare pentru tensiuni ridicate etc. Posibilităţile de a asigura, în tot mai bune condiţii, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bilă, director general al uzinei „Steagul roşu”-Braşov, şi de alţi vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantităţii acestora se va putea obţine — desigur — prin darea în exploatare a noi capacităţi dar mai cu seamă prin utilizarea raţională a capacităţilor de producţie existente. Este imperios necesar, totodată, ca utilajele să fie exploatate şi întreţinute (Continuare în pag. a 3-a) DISCUŢII PE MARGINEA RAPORTULUI de producţie şi a forţelor de muncă existente. Darea în exploatare a noi capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extindere a celor mai avantajoase tehnologii. O sursă importantă de sugestii şi măsuri pentru perfecţionarea activităţii din acest sector principal al industriei constructoare de maşini o constituie urmărirea atentă, organizată şi sistematică a comportării în exploatare a maşinilor-unelte. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor modele de referinţă, ca şi analiza comparativă a cataloagelor de produse ale diferitelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării şi îmbogăţirea documentării proiectanţilor şi executanţilor de maşini-unelte. Ing. Alexandru Roşea, directorul întreprinderii „Electromureş“ — Tg. Mureş, ing. Sanda Popescu, constructorşef al uzinei „Electronica“, şi alţi participanţi la discuţii s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au 515 parteneri IAŞI (coresp. R. I.) Biblioteca centrală universitară „Mihail Eminescu“ din Iaşi a primit recent o scrisoare sosită din Australia. Prin ea, direcţia universităţii din Clayton cere să i se pună la dispoziţie cîteva publicaţii de specialitate aflate în posesia bibliotecii ieşene, oferindu-i în schimb titlurile unor lucrări aflate în depozitele Institutului de învăţămînt superior australian. In felul acesta, universitatea din Clayton este cel de al 515-lea partener de schimb al Bibliotecii centrale „Mihail Eminescu". Pînă în prezent biblioteca ieşeană a primit din 41 de ţări peste 2 000 de titluri de lucrări, dînd în schimb exemplare din anuarele Universităţii „Al. I. Cuza", precum şi alte publicaţii. Noi articole din împletituri CONSTANŢA (coresp. R. I.). — Din papură şi răchită meşteşugari cu tradiţie din Dobrogea produc coşuri şi coşuleţe, genţi, poşete, scăunele, măsuţe şi diferite alte obiecte decorative solicitate peste hotare şi de către turiştii veniţi la odihnă. Anul acesta întreprinderea de industrie locală din regiune livrează în Danemarca, Japonia, R. F. Germană, S.U.A., Uniunea Sovietică şi în alte ţări un volum sporit de împletituri, de circa 4,5 ori mai mare ca anul trecut. In acest scop la Hîrşova şi Medgidia sunt în construcţie noi ateliere cu o suprafaţă de 1 400 m.p. în care se vor produce zeci de sortimente de împletit din răchită şi papură. Multe din ele vor fi puse la îndemîna vizitatorilor de pe litoral chiar în acest sezon. Meciul de fotbal România—R. F. Germană Corespondență telefonică de la trimisul nostru special In pag. a 5-a iui«?. Odată cu deschiderea sezonului balnear, în incinta aeroportului internaţional Mihail Kogălniceanu, care primeşte încă de pe acum 18—20 curse internaţionale pe zi, a fost deschis un magazin special dotat cu mobilier şi utilaje din cele mai moderne. Noul magazin din reţeaua agenţiei Prodexport Constanţa este aprovizionat cu mărfuri specifice de artizanat şi artă populară şi funcţionează în trei schimburi, cu vinzători cunoscători ai mai multor limbi străine. In clişeu : Un aspect al aeroportului. Foto : FLORIN STEFANESCU O delegaţie guvernamentală română va vizita Turcia O delegaţie guvernamentală română, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. Allooooo lea autocamion BRAŞOV (coresp. R. I.) De pe banda de montaj a uzinelor „Steagul Roşu“ din Braşov a ieşit ieri al 100 000-lea autocamion. Din 1954 şi pînă în prezent la Braşov s-au realizat 8 tipuri şi variante de autocamioane din ce în ce mai bune şi cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare. Faţă de primul tip de autocamion, noile tipuri de autocamioane sunt mult îmbunătăţite. La realizarea noilor autocamioane o contribuţie de seamă au adus-o, printre alţii, lăcătuşul montor Mircea Cristescu şef de echipă la montarea motorului pe autocamioan şi Constantin Teodorescu maistru şef de atelier la secţia capotal, reprezentanţi ai constructorilor de autocamioane la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria construcţiilor de maşini. Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iranului BRAŞOV. De la trimişii speciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu, Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţit de Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineţii cunoscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoştinţă de istoricul acestei vechi construcţii braşovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana maşinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale oraşului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţional, au ieşit în întîmpinarea Şahinşahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activităţii gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Şahinşahului, care şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne interesează foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4 000 de hectare“ , a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări şi o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuţia pe care o aduceţi economiei ţării dv. să fie tot mai mare“. ...Din nou o scurtă revedere cu oraşul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Braşov. La una din serpentinele noii şosele ce şerpuieşte în coasta muntelui, maşinile se opresc. Oaspeţii admiră panorama oraşului ce se pierde în depărtare, spre Ţara Birsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport“ din Poiană, preşedintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestăţii Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezenţa în mijlocul nostru a Şahinşahului Iranului — a spus Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional. Ne exprimăm satisfacţia că, în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze şi regiunea Braşov, pentru a cunoaşte unele din realizările noastre. Braşovul — a continuat el —, oraş cu o veche şi bogată tradiţie culturală şi economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe ţări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenţii şi alte maşini exportate peste hotare, în cadrul relaţiilor noastre comerciale, contribuie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care şi cu harnicul popor iranian prieten. Primirea făcută de locuitorii regiunii noastre este o dovadă a sentimentelor prieteneşti pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, pentru prietenia româno-iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Şahinşahul Iranului. Mulţumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oaspete, ţin să vă felicit pentru realizările impresionante obţinute în regiunea şi oraşul dv. După ce s-a făcut interpretul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian faţă de poporul român, suveranul Iranului şi-a exprimat, convingerea că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi , a subliniat Şahinşahul, exprimîndu-şi speranţa că în viitor Iranul va fi o mare piaţă de export pentru tractoarele româneşti. Transmit harnicilor locuitori ai regiunii şi oraşului Braşov urări de viaţă lungă şi de succes pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus in încheiere suveranul iranian — şi ridic paharul pentru prosperitatea, fericirea şi înflorirea vajnicului şi nobilului popor român, pentru pace şi colaborare internaţională. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre Bucureşti. în drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat călduros de numeroşi braşoveni. In gara Braşov o companie militară a prezentat onorul. La sosirea la Bucureşti, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naționale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forțelor noastre armate. 1 Iunie — Ziua internaţională a copilului VlRSTA FERICITĂ Intorcînd în fiecare dimineaţă o foaie de calendar, iată că am ajuns la fila scrisă cu o cerneală sărbătorească, de carmin, „1 iunie — ziua copilului“. Vîrsta fericită a copilăriei a inspirat o literatură vastă, covirşitoare prin însemnătatea şi valoarea ei educativă şi numai enumerarea autorilor şi operelor ar cere spaţiul câtorva mari pagini de dicţionar enciclopedic. Aproape că n-a fost scriitor care să nu fi zăbovit cu un condei uimit şi fermecat asupra uriaşului tezaur de nestemate al copilăriei, asupra acestei vîrste fericite şi de frumuseţi nepieritoare. Cit timp va exista literatura, alte rinduri de scriitori se Petru Vintila vor apleca însetaţi de bucurie, orgoliu şi de speranţă asupra acestui tezaur mirific. Din numeroasele gînduri ce ni se strecoară în suflet, aş vrea să relev unul singur : anume, grija remarcabilă, de o înaltă ţinută etică şi umană cu care sunt înconjuraţi copiii în patria noastră. Gratuitatea asistenţei medicale, gratuitatea învăţămîntului care merge pină la acel dar, de o amploare fără precedent, al cărţilor de şcoală, marile principii de ocrotire a copilului înscrise în Codul Familiei, construcţia vastei reţele de şcoli, case de copii, grădiniţe, tabere de odihnă şi vacanţă, spitale şi case de naştere, toate ilustrează armonia şi profunzimea unei opere care aşează patria noastră pe unul din primele locuri din lume în domeniul ocrotirii şi educaţiei copilului. Este în întregime meritul Partidului şi al Guvernului că intr-un răstimp istoriceşte atit de scurt a putut fi lichidată moştenirea nefastă a unui îndelungat trecut de delăsare. Dacă ar fi să amintim numai problema asistenţei medicale la naşteri, problema eradicării unor flagele cumplite cum erau odinioară tuberculoza. (Continuare în pag a 2-a) » Carnet extern întrebări, răspunsuri și istorie Un deputat al partidului de guvernămînt a întrebat în parlamentul englez dacă nu a sosit cumva momentul pentru a se publica o istorie oficială a operaţiunilor Suezului din anul 1956. — Nu cred, a răspuns o inaltă oficialitate — că acesta este modul adecvat de a trata o astfel de chestiune. — Nu este oare o practică normală — a continuat deputatul — să se publice istoria oficială a unui război, şi nu este ea aplicabilă la un război ilegal ? Chiar dacă ar putea să fie prea tîrziu , pentru a pedepsi pe cei răspunzători (pe atunci funcţiona guvernul conservator Anthony Eden — n.n.) a sosit timpul clarificării integrale a acestui subiect. înalta oficialitate a răspuns : „Este fapt că lucrări recent publicate în mai multe ţări au dat la iveală în mod limpede că tot ce ni s-a spus timp de zece ani despre această operaţie a fost profund înşelător“. A adăugat totuşi : „Nu cred că o istorie oficială ar fi mijlocul adecvat în această situaţie. Problema ar fi soluţionată dacă foştii miniştri conservatori ar veni în faţa parlamentului şi ar prezenta toate faptele“. S-a pus întrebarea : care _______________II. IUPU (Continuare în pag. a 5-a)