România Liberă, iunie 1966 (Anul 24, nr. 6725-6750)

1966-06-01 / nr. 6725

/ Anul XXIV - nr. 6725 6 pagini 30 bani REDACȚIA­­ plata Scintei. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 90 10. Interim 14 00. Telex­­ 179 — Bucureşti Corespondenţă din Paris PROMPTITUDINE ŞI SUSPICIUNI In pag. a 6-a SPIRITUL GOSPODĂRESC IN ACȚIUNE In pag. a 2-a Cadru din filmul ,,Fantomele se grăbesc" Pe platourile de la Buftea In încăpere, privirile întîl­­nesc la fiecare pas fel de fel de ceasuri. Intr-un colţ, la o măsuţă un om cercetează cu atenţie un mic ceasornic care a intrat probabil de curînd în bogata sa colecţie. In ciuda­tul colecţionar recunoaştem pe artistul poporului György Kovács iar interiorul este u­­nul din decorurile în care se turnează noul film poliţist „Fantomele se grăbesc“. De pe platourile de la Buftea, membrii echipei de filmare s-au deplasat, rînd pe rînd, într-un spital, la un bar de noapte, pe aeroport, la un concert, într-o pădure din a­­propierea Capitalei, pentru ca într-una din nopţile trecute să-i reîntîlnim în holul ele­gant al hotelului „Nord“. Pro­fităm de un scurt răgaz al re­gizorului Cristu Polaxis, ru­­gindu-1 să ne vorbească des­pre filmul pe care-1­­ reali­zează. — După cum aţi văzut, a­­paratul de filmat este în con­tinuă mişcare căci urmărim să dăm filmului nostru o tentă modernă, foarte aerisită, folosind fireşte în acelaşi timp şi ceea ce am învăţat din fil­mul clasic de aventuri. Sce­nariul îşi brodează acţiunea pe relaţiile dintre un tată şi fiica sa, a căror viaţă este tul­burată de apariţia unui medic, îndrăgostit de tînăra fată — situaţii care ne dă posibilita­tea unei investigaţii poliţisto­­psihologice. Filmările — ne-a spus în continuare Cristu Polyxis — se găsesc într-un stadiu des­tul de avansat, executîndu-se în paralel şi montajul. In acest fel, după terminarea filmărilor perioada de lucru va fi mai scurtă. De altfel, sperăm să predăm copia stan­dard pînă la sfîrșitul lunii viitoare. Regizorul ne-a amintit apoi numele principalilor realiza­tori. Iată-i : Tudor Popescu (scenariu), Nicolae Girardi (imaginea), Richard Oşanitzki (muzica) iar în distribuţie apar alături de György Kovács, ac­torii Ion Besoiu, Ana Szeles, Colea Răutu, Sebastian Papa­iam, Anton Negoiţescu (care va lansa în film trei noi me­lodii), Zefhi Alşec, Geo Bar­ton şi alţii. ION POPOVICI Foto : V. PETRESCU | Gospodăria agricolă de stat „30 Decembrie“ din apro­pierea Capitalei. E vremea culesului. Căpşunile bine coapte sunt strînse cu grijă şi expediate rapid la consumatori. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! m­ama liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Cronica teatrală de Radu p°pescu Pagina a 7-a Cerbi şi căprioare de Cicerone Theodorescu Pagina a 2-0 Muzeele etnografice în aer liber — temă a unui simpozion naţional Pagina a 6-a Azi, alegeri în Republica Dominicană In pag. a 6-a Consfătuirea pe ţară a constructorilor de maşini Lucrările consfătuirii con­structorilor de maşini au con­tinuat marţi. In cursul dimineţii au avut loc discuţii în cadrul secţiilor de specialitate. După-amiază, în şedinţă plenară, au fost prezentate concluziile dezba­terilor din aceste secţii, după care au continuat discuţiile pe marginea raportului. Luînd cuvîntul pe margi­nea raportului prezentat de tovarăşul Ilie Verdeţ, toţi vorbitorii de luni şi marţi au relevat cu mîndrie marile realizări obţinute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente şi ferme a Parti­dului Comunist Român de industrializare socialistă a ţă­rii, chezăşie sigură a dezvol­tării multilaterale a econo­miei naţionale, a creşterii bu­năstării poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. Relevînd rezulta­tele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanţii şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini ma­rile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei au analizat pe larg în lumina ex­perienţei dobîndite, căile pen­tru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor ce revin constructorilor de ma­şini în actualul cincinal, nea­junsurile care s-au manifestat în unele domenii şi felul în care acestea trebuie înlătura­te, au făcut numeroase propu­neri preţioase şi şi-au luat an­gajamente pentru valorifica­rea mai deplină a marilor re­zerve existente în fiecare în­treprindere, pentru îmbună­tăţirea activităţii în toate sec­toarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dez­voltării, diversificării şi mo­dernizării continue a produc­ţiei de maşini-unelte în lu­­mina sarcinii trasate de do­cumentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind spo­rirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcu­lui de mijloace tehnice al u­­zinelor, la automatizarea pro­cesului de producţie al dife­ritelor ramuri ale economiei naţionale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. Virgil Bogza, directorul întreprin­derii mecanice din Roman, ing. Constantin Ionescu, di­rectorul uzinei „înfrăţirea" din Oradea, şi alţii au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi sporite, a noi ma­şini-unelte la nivelul tehnicii contemporane, trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi ci, într-o mai mare măsură, pe folosi­rea integrală a capacităţilor arătat necesitatea ca investi­ţiile prevăzute în acest sec­tor, de 3,5 ori mai mari decât în cei 5 ani precedenţi, să fie realizate într-un ritm accele­rat. S-a relevat că la realiza­rea sarcinii de a se asimila şi moderniza în 5 ani 2­000 tipo­­dimensiuni de produse tre­buie să dea un aport mai substanţial Institutul de cer­cetări şi proiectări electro­tehnice. Se cere intensificarea cercetării proprii din partea specialiştilor care lucrează în institutele departamentale şi laboratoarele uzinale, precum şi valorificarea deplină şi cit mai operativă a licenţelor şi documentaţiilor tehnice pro­curate de peste hotare. In subramura radio­ electronica, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi găsească un larg cîmp de aplicare acţiunea de tipi­zare a unor produse şi suban­­samble, elaborarea unor apa­rate unitare din punct de ve­dere funcţional, constructiv şi tehnologic. Ing. Emil Drăgănescu, mi­nistrul energiei electrice, ing. Iosif Opriş, directorul general al Uzinei de construcţii de maşini din Reşiţa, şi alţii au adus în dezbatere unele pro­bleme ale construcţiei de a­­gregate destinate valorificării mai intense a potenţialului e­­nergetic al ţării, potrivit o­­biectivelor prevăzute în pla­nul de dezvoltare a energeti­cii în următorii 10 ani, elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R. S-a ară­tat că industria construc­toare de maşini a asigurat o serie de echipamente, utilaje şi aparataje energetice, sub­­liniindu-se că pe viitor aten­ţia constructorilor trebuie să se concentreze spre asimila­rea hidroagregatelor necesare importantelor obiective aflate în construcţie, printre care hidrocentralei de la Porţile de Fier, a grupurilor turbo­­generatoare mari, a turbine­lor de termoficare, a staţiilor de transformare pentru tensi­uni ridicate etc. Posibilităţile de a asigura, în tot mai bune condiţii, pie­sele de schimb necesare în­treprinderilor din diferite ra­muri ale economiei au fost a­­nalizate de ing. Mircea Bilă, director general al uzinei „Steagul roşu”-Braşov, şi de alţi vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb consti­tuie un produs care nu tre­buie subapreciat. Sporirea cantităţii acestora se va putea obţine — desigur — prin da­rea în exploatare a noi capa­cităţi dar mai cu seamă prin utilizarea raţională a capa­cităţilor de producţie ex­istente. Este imperios nece­sar, totodată, ca utilajele să fie exploatate şi întreţinute (Continuare în pag. a 3-a) DISCUŢII PE MARGINEA RAPORTULUI de producţie şi a forţelor de muncă existente. Darea în exploatare a noi capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extin­dere a celor mai avantajoase tehnologii. O sursă importantă de su­gestii şi măsuri pentru per­fecţionarea activităţii din a­­cest sector principal al indus­triei constructoare de maşini o constituie urmărirea atentă, organizată şi sistematică a comportării în exploatare a maşinilor-unelte. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate, examinarea a­­profundată a unor modele de referinţă, ca şi analiza com­parativă a cataloagelor de produse ale diferitelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mij­loace pentru continua ridi­care a calificării şi îmbogăţi­rea documentării proiectanţi­lor şi executanţilor de ma­şini-unelte. Ing. Alexandru Roşea, di­rectorul întreprinderii „Elec­­tromureş“ — Tg. Mureş, ing. Sanda Popescu, constructor­­şef al uzinei „Electronica“, şi alţi participanţi la discuţii s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au 515 parteneri IAŞI (coresp. R. I.) Biblio­teca centrală universitară „Mihail Eminescu“ din Iaşi a primit recent o scrisoare so­sită din Australia. Prin ea, direcţia universităţii din Clay­ton cere să i se pună la dis­poziţie cîteva publicaţii de specialitate aflate în posesia bibliotecii ieşene, oferindu-i în schimb titlurile unor lucrări aflate în depozitele Institutu­lui de învăţămînt superior aus­tralian. In felul acesta, uni­versitatea din Clayton este cel de al 515-lea partener de schimb al Bibliotecii centrale „Mihail Eminescu". Pînă în prezent biblioteca ieşeană a primit din 41 de ţări peste 2 000 de titluri de lucră­ri, dînd în schimb exemplare din anuarele Universităţii „Al. I. Cuza", precum şi alte publi­caţii. Noi articole din împletituri CONSTANŢA (coresp. R. I.). — Din papură şi răchită meşte­şugari cu tradiţie din Dobrogea produc coşuri şi coşuleţe, genţi, poşete, scăunele, măsu­ţe şi diferite alte obiecte deco­rative solicitate peste hotare şi de către turiştii veniţi la odih­nă. Anul acesta întreprinderea de industrie locală din regiune livrează în Danemarca, Japo­nia, R. F. Germană, S.U.A., Uniunea Sovietică şi în alte ţări un volum sporit de împle­tituri, de circa 4,5 ori mai mare ca anul trecut. In acest scop la Hîrşova şi Medgidia sunt în constr­ucţie noi ateliere cu o suprafaţă de 1 400 m.p. în care se vor produce zeci de sorti­mente de împletit din răchi­tă şi papură. Multe din ele vor fi puse la îndemîna vizitatori­lor de pe litoral chiar în acest sezon. Meciul de fotbal România—R. F. Germană Corespondență telefonică de la trimisul nostru special In pag. a 5-a iui«?­.­ Odată cu deschiderea sezonului balnear, în incinta ae­roportului internaţional Mihail Kogălniceanu, care pri­meşte încă de pe acum 18—20 curse internaţionale pe zi, a fost deschis un magazin special dotat cu mobilier şi utilaje din cele mai moderne. Noul magazin din reţeaua agenţiei Prodexport Con­stanţa este aprovizionat cu mărfuri specifice de artizanat şi artă populară şi funcţionează în trei schimburi, cu vin­­zători cunoscători ai mai multor limbi străine. In clişeu : Un aspect al aeroportului. Foto : FLORIN STEFANESCU O delegaţie guvernamentală română va vizita Turcia O delegaţie guvernamentală română, condusă de preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitaţia pre­şedintelui Consiliului de Mi­niştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. Al­looooo­ lea autocamion BRAŞOV (coresp. R. I.) De pe banda de montaj a uzine­lor „Steagul Roşu“ din Braşov a ieşit ieri al 100 000-lea autocamion. Din 1954 şi pînă în prezent la Braşov s-au realizat 8 tipuri şi variante de autocamioane din ce în ce mai bune şi cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare. Faţă de primul tip de autocamion, noile tipuri de auto­camioane sunt mult îmbunătăţite. La realizarea noilor autocamioane o contribuţie de seamă au adus-o, printre alţii, lăcătuşul montor Mircea Cristescu şef de echipă la montarea motorului pe auto­­camioan şi Constantin Teodorescu maistru şef de atelier la secţia capotal, reprezentanţi ai constructorilor de auto­camioane la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din indus­tria construcţiilor de maşini. Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iranului BRAŞOV.­­ De la trimişii speciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu, Maiestatea Sa Imperială, Mo­hammad Reza Pahlavi Arya­­mehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţit de Gheorghe Rădu­­lescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, preşedin­tele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suve­ranul Iranului a vizitat în cursul dimineţii cunoscutul monument arhitectonic — Bi­serica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoş­tinţă de istoricul acestei vechi construcţii braşovene, a asis­tat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana maşinilor oficiale a străbătut apoi străzi princi­pale ale oraşului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înaltul oas­pete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţional, au ieşit în întîmpi­­narea Şahinşahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la se­diul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost sa­lutat de Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consi­liului Superior al Agriculturii. Prezentarea activităţii gospo­dăriei, de către directorul ei, ing. Ion Tom­a, a suscitat in­teresul Şahinşahului, care şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectoru­lui zootehnic. „Ne interesează foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4 000 de hectare“ , a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmene­­le“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gos­podăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahul a felicitat pe directorul gos­podăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări şi o prosperita­te continuă — a spus Maies­tatea Sa Imperială. Contribu­ţia pe care o aduceţi econo­miei ţării dv. să fie tot mai mare“. ...Din nou o scurtă revedere cu oraşul de la poalele Tîm­­pei, în drum spre Poiana Bra­şov. La una din serpentinele noii şosele ce şerpuieşte în coasta muntelui, maşinile se opresc. Oaspeţii admiră pano­rama oraşului ce se pierde în depărtare, spre Ţara Birsei. La amiază, în saloanele ho­telului „Sport“ din Poiană, preşedintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestăţii Sale Impe­riale. In timpul mesei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deose­bită cinste să salut prezenţa în mijlocul nostru a Şahinşa­hului Iranului — a spus Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional. Ne expri­măm satisfacţia că, în cursul călătoriei în România, Maies­tatea Sa Imperială a binevoit să viziteze şi regiunea Braşov, pentru a cunoaşte unele din realizările noastre. Braşovul — a continuat el —, oraş cu o veche şi bogată tradiţie cul­turală şi economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe ţări prin produsele fabricilor sale. Trac­toarele, rulmenţii şi alte ma­şini exportate peste hotare, în cadrul relaţiilor noastre co­merciale, contribuie la strîn­­gerea legăturilor cu alte po­poare, printre care şi cu har­nicul popor iranian prieten. Primirea făcută de locuito­rii regiunii noastre este o do­vadă a sentimentelor priete­neşti pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, pentru prietenia ro­­mâno-iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Şahinşahul Ira­nului. Mulţumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înal­tul oaspete, ţin să vă felicit pentru realizările impresio­nante obţinute în regiunea şi oraşul dv. După ce s-a făcut interpre­tul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian faţă de poporul român, suve­ranul Iranului şi-a exprimat, convingerea că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi , a subliniat Şahinşahul, ex­­primîndu-şi speranţa că în viitor Iranul va fi o mare pia­ţă de export pentru tractoa­rele româneşti. Transmit harnicilor locuitori ai regiunii şi oraşului Braşov urări de viaţă lungă şi de succes pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus in încheiere suveranul iranian — şi ridic paharul pentru prosperitatea, fericirea şi în­florirea vajnicului şi nobilu­lui popor român, pentru pace şi colaborare internaţio­nală. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre Bucureşti. în drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat călduros de numeroşi braşoveni. In gara Braşov o companie mili­tară a prezentat onorul. La sosirea la Bucureşti, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepre­şedinte al Consiliului de Mi­niştri, Ştefan S. Nicolau, vice­preşedinte al Marii Adunări Naționale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forțelor noastre armate. 1 Iunie — Ziua internaţională a copilului VlRSTA FERICITĂ Intorcînd în fiecare dimi­neaţă o foaie de calendar, iată că am ajuns la fila scrisă cu o cerneală sărbă­torească, de carmin, „1 iu­nie — ziua copilului“. Vîrsta fericită a copilăriei a inspi­rat o literatură vastă, covir­­şitoare prin însemnătatea şi valoarea ei educativă şi nu­mai enumerarea autorilor şi operelor ar cere spaţiul câtorva mari pagini de dic­ţionar enciclopedic. Aproa­pe că n-a fost scriitor care să nu fi zăbovit cu un con­dei uimit şi fermecat asupra uriaşului tezaur de neste­mate al copilăriei, asupra acestei vîrste fericite şi de frumuseţi nepieritoare. Cit timp va exista literatura, alte rinduri de scriitori se Petru Vintila vor apleca însetaţi de bucu­rie, orgoliu şi de speranţă asupra acestui tezaur miri­fic. Din numeroasele gînduri ce ni se strecoară în suflet, aş vrea să relev unul sin­gur : anume, grija remarca­bilă, de o înaltă ţinută etică şi umană cu care sunt încon­juraţi copiii în patria noas­tră. Gratuitatea asistenţei medicale, gratuitatea învă­­ţămîntului care merge pină la acel dar, de o amploare fără precedent, al cărţilor de şcoală, marile principii de ocrotire a copilului în­scrise în Codul Familiei, construcţia vastei reţele de şcoli, case de copii, grădi­niţe, tabere de odihnă şi va­canţă, spitale şi case de naştere, toate ilustrează ar­monia şi profunzimea unei opere care aşează patria noastră pe unul din primele locuri din lume în domeniul ocrotirii şi educaţiei copilu­lui. Este în întregime meritul Partidului şi al Guvernului că intr-un răstimp istoriceşte atit de scurt a putut fi lichi­dată moştenirea nefastă a unui îndelungat trecut de delăsare. Dacă ar fi să amintim numai problema asistenţei medicale la naş­teri, problema eradicării unor flagele cumplite cum erau odinioară tuberculoza. (Continuare în pag a 2-a) » Carnet extern întrebări, răspunsuri și istorie Un deputat al partidului de guvernămînt a întrebat în parlamentul englez dacă nu a sosit cumva momentul pentru a se publica o istorie oficia­lă a operaţiunilor Suezului din anul 1956. — Nu cred, a răspuns o inaltă oficialitate — că aces­ta este modul adecvat de a trata o astfel de chestiune. — Nu este oare o practică normală — a continuat depu­tatul — să se publice istoria oficială a unui război, şi nu este ea aplicabilă la un război ilegal ? Chiar dacă ar putea să fie prea tîrziu , pentru a pedepsi pe cei răspunzători (pe atunci funcţiona guver­nul conservator Anthony Eden — n.n.) a sosit timpul clarificării integrale a aces­tui subiect. înalta oficialitate a răs­puns : „Este fapt că lucrări recent publicate în mai multe ţări au dat la iveală în mod limpede că tot ce ni s-a spus timp de zece ani despre a­­ceastă operaţie a fost profund înşelător“. A adăugat totuşi : „Nu cred că o istorie oficială ar fi mijlocul adecvat în a­­ceastă situaţie. Problema ar fi soluţionată dacă foştii mi­niştri conservatori ar veni în faţa parlamentului şi ar pre­zenta toate faptele“. S-a pus întrebarea : care _______________II. IUPU (Continuare în pag. a 5-a)

Next