România Liberă, august 1966 (Anul 24, nr. 6778-6802)
1966-08-02 / nr. 6778
MECANIZATORI ÎN CĂUTAREA... „FRONTULUI DE LUCRU“ Ritmul de executare a arăturilor în regiunea Bucureşti poate fi grăbit Am consemnat, cu satisfacţie, faptul că de cîteva zile secerişul griului a fost terminat în regiunea Bucureşti, ceea ce constituie un succes al membrilor cooperativelor agricole, al mecanizatorilor şi al specialiştilor din unităţi. Ar fi de aşteptat ca, în asemenea condiţii, ritmul de executare a arăturilor să se intensifice (nu trebuie uitat faptul că la 23 iulie secerişul griului era terminat în cinci raioane). Constatăm însă că, în ciuda condiţiilor de lucru prielnice — ca urmare a ploilor căzute —, viteza zilnică prevăzută nu se realizează. In multe cooperative agricole mai sunt importante suprafeţe nearate, ceea ce duce, fireşte, la pierderea rezervelor de apă din sol. Sunt oare posibilităţi ca în următoarele zile ritmul de executare a arăturilor să fie intensificat ? Vicepreşedintele consiliului agricol regional care răspunde de activitatea staţiunilor de maşini şi tractoare este — aşa cum a reieşit cu prilejul unor discuţii — cam pesimist. — Viteza zilnică de lucru care s-a planificat este de 21000 de hectare — ne spune d-sa. Practic însă, în următoarele zile, cu cele 4100 de tractoare disponibile pentru această lucrare nu vom putea face decît cca 15—16 000 de hectare. S.M.T.-urile din această regiune dispun de peste 8 700 de tractoare. La ora actuală, 4 200 de tractoare lucrează însă la treierişul griului şi la strînsul paielor de pe cîmp. Una din soluţii pentru a grăbi executarea arăturilor ar fi luarea tuturor măsurilor pentru terminarea, în timpul cel mai scurt, a treierişului (pe întreaga regiune mai este de trecut prin batoze şi combine recolta strînsă de pe 27 000 de hectare). In raioanele Roşiori şi Videle, unde realizările la arături sînt cu totul necorespunzătoare, mai sînt de treierat recoltele de pe cca 5—6 000 hectare cu grîu. Dar nici tractoarele disponibile pentru arături nu lucrează în toate raioanele cu întreaga lor capacitate. De ce ? Mecanizatorii repartizaţi să lucreze în cooperativele agricole nu au întotdeauna suficient „front de lucru". Eliberarea terenului de paie (obligaţie care cade în mare măsură pe umerii membrilor consiliului de conducere al unităţilor) nu se face peste tot în ritmul cuvenit. De aici discuţii, staţionări ale tractoarelor, deplasări în gol şi... ne-Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 2-a) Festivalul cintecului, dansului şi portului popular Izvor pururi reîntineritor Aşa numea Eminescu folclorul : un izvor pururi reîntneritor din care, noi toţi, trebuie să ne împărtăşim fără ncetare. Aşa-i înţelegem şi noi, asăzi, aşezînd printre cele mai de seamă prefaceri ale culturii trezirea la noi şi înălţătoa■e fapte artistice — a geniuui popular, în mediul activ al societăţii socialiste. Aşa îl înfăţişează publicului le cea mai largă audienţă, în aceste zile, artiştii amatori care cutreieră ţara în Capital, la mare şi la munte — pentru a duce, pe scena Fesivalului cîntecului, dansului ii portului popular, solia unor împreţuite comori. In vecinătatea veşnic verde a cetinei de brad, pe scena Cazinoului Palas din Sinaia, am urmărit duminică seara deschiderea acestei sărbători pe o săptămână. Ansamblul folcloric al regiunii Argeş a înscris o culme de simţire şi frumuseţe tipic românească evocată în vers şi melodie, ritmată în cadenţa tonică a dansurilor specifice acestor meleaguri, ţesută cu fir de borangic, mătase, aur şi argint pe straiele moştenite din străbuni. Au urcat pe scenă dansatorii din Stoicăneşti, deţinători ai premiului III pe ţară la finala celui de al VII-lea concurs, pentru a ne înfăţişa nu numai dansuri locale ci şi altele — din Moldova, Banat sau Mureş. In maniera frustă a interpretării, cu strigături şi chiote, cu înlănţuiri şi desfăşurări caracteristice, este absolut evident că instruirea coregrafică (Teodor Vasilescu şi Leonte Socaciu) nu a alterat cîtuşi de puţin factura autentică a dansurilor culese la hora satului. Dar nu numai în formaţii — cum sînt cele de dansatori şi fluieraşi din Stoicăneşti sau grupului şcolii din Cîmpulung, s-au relevat amatorii argeșeni. Soliști, aducînd limpe- iiCu robinetele deschise“ Povara cheltuielilor neproductive Din datele centralizate la Direcţia regională de statistică rezultă că în primul semestru al anului marea majoritate a întreprinderilor din regiunea Bacău şi-au depăşit sarcinile de plan la toţi indicatorii. Valoarea produselor peste plan realizate în această perioadă depăşeşte 106 milioane lei. Rezultatele puteau fi mult mai bune dacă în activitatea unor întreprinderi nu s-ar fi semnalat şi o seamă de aspecte negative, cauzate în special de încălcarea disciplinei financiare, de un slab spirit gospodăresc. In cele ce urmează ne vom referi la unul din aceste aspecte şi anume la volumul mare de cheltuieli neproductive ce continuă să greveze preţul de cost al produselor. Decît să nu ajungă, mai bine să prisosească Din totalul cheltuielilor neproductive, cea mai mare parte — peste 48 la sută — o constituie dobînzile plătite de întreprinderi pentru împrumuturile neachitate la termen. întreprinderile din ramura industriei chimice, bunăoară, au plătit în perioada amintită asemenea dobînzi penalizatoare în valoare de aproape 4 milioane de lei. Cea mai mare parte din acestea au fost generate de imobilizarea unor importante mijloace circulante, imobilizări cauzate în special de creşterea stocurilor supranormative. Este vorba fie de stocuri supranormative de materii prime ce se datoresc nerealizării planului de producţie (Combinatul de cauciuc sintetic din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej), fie de produse finite care, datorită calităţii necorespunzătoare, nu pot fizimea unor voci înzestrate cu calităţi native, cu cîntat fără pretenţia experienţei profesioniste şi, tocmai de aceea, mai impresionant în vigoarea şi melodicitatea lor spontană. Muscalu Viorica, Nicolae Vitomireanu, Hermina Stănuşescu, Nelu Păun, Ticuţă Elisabeta, Tică Sorescu, Zarioiu Nicolae sunt nume care, încă de la primul contact cu publicul festivalului, au fost bisaţi şi îndelung aplaudaţi. Apoi, solişti instrumentişti, a căror virtuozitate era egalată de fiecare membru al orchestrei (o formaţie din ansamblul „Doina Argeşului“ condusă de Emil Tănase) ne-au încîntat cu melodii la a căror strălucire mereu nouă îşi dau, neîndoielnic, contribuţia aprofundînd şi cizelînd melosul popular. Culminaţia serii a fost „Căluşul“, dans străvechi, a cărui faimă a făcut înconjurul lumii. Patru formaţii diferite (din Stoicăneşti, Bălăneşti, Vîlcele şi Sîrbii Măgura) au evoluat distinct şi totuşi omogen, în vîrtejul paşilor, în sclipirea fascinantă a costumelor şi în clinchetele clopodesfăcute (U.F.S. Săvineşti), fie de diferite materiale şi piese de schimb rezultate din schimbarea tehnologiei de fabricaţie, sau dintr-o aprovizionare neraţională după principiul: „decît să nu ajungă, mai bine să prisosească“. — Acţiunile întreprinse de CONSTAZOIŢII corespondentul „României libere" (Continuare în pag. a 3-a) ţeilor ce le împodobeau vestmintele sau încălţămintea. Spectacolul argeşenilor, a fost totodată şi o oglindă revelatoare purtată de-a lungul regiunii lor. Bogăţia satelor a defilat simbolic prin faţa ochilor noştri atunci cînd dansatorii purtau pe braţe snopi de grîu, coşuri cu fructe sau cîte o ploscă cu ţuică. Sau ne-am închipuit dărnicia pământului argeşean şi virtuţile oamenilor săi, la proporţiile meritate, de legendă — ascultînd suita în aranjamentul lui Ludovic Paceag ori cîntecele care au dobîndit în popor versuri noi, pe măsura timpurilor în care trăim — celebrînd viaţa liberă şi iubirea de patrie. Asemenea spectacole, în care fiecare dintre noi ne recunoaştem gîndurile, sentimentele şi faptele, precum o picătură de apă reflectă energia eternă a mării, sunt nu numai prilej de înalte satisfacţii estetice ci şi imbold trainic pentru ca să privim trecutul şi prezentul cu ochii, cu elanul ce ne îndreaptă spre viitor. EUGEN ATANASIU Pe scenă , dansatoarele din Stoicăneşti Foto : ION POPOVICI Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXIV nr. 8778 4 pagini 30 bani REDACŢIA ! Plata Scintei 1. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 00 10. Interior 14 00. Telex ! 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca In ziua de 1 august, la Eforie Nord, au început convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca, care face o vizită în Republica Socialistă România. Din partea C.C. al P.C.R. la convorbiri au participat tovarășii : Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R, Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Danemarca au luat parte tovarăşii: Knud Jespersen, preşedintele P.C. din Danemarca, Poul Emanuel, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C. din Danemarca, Jorgen Jensen, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Danemarca. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. ★ Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit o masă în cinstea delegației Partidului Comunist din Danemarca. (Agerpres). Fabrică de zahăr la Corabia • Noua unitate va fi dotată cu tehnica cea mai modernă # 3000 tone de sfeclă prelucrate în 24 de ore Printr-o recentă Hotârire a Consiliului de Miniştri s-a aprobat construirea Fabricii de zahăr — Corabia, regiunea Oltenia. Aceasta este a treia nouă unitate care, alături de fabricile de la Buzău şi Oradea, figurează printre obiectivele cincinalului din industria zahărului. Alegerea oraşului Corabia pentru amplasarea fabricii de zahăr s-a făcut în vederea valorificării raţionale a suprafeţelor irigate şi în curs de irigare din Lunca Dunării. Totodată amplasamentul oferă bune condiţii pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială a fabricii şi de racordarea ei la stafia C.F. Corabia şi la şoseaua Corabia — Bechet. Noua fabrică va fi dotată cu tehnica cea mai modernă, fivind un grad avansat de mecanizare şi automatizare. Din zestrea ei tehnică cca. 70 la sută reprezintă utilaj produs de industria noastră constructoare de maşini. Prevăzută să prelucreze 3 000 tone de sfeclă în 24 ore, fabrica de zahăr Corabia va produce zahăr de calitate superioară. Ea va dispune de spații de depozitare — un siloz cu o capacitate de 30 000 tone și o magazie de 8 000 tone. mm DELEGAŢIEI GNHNIME ROMÂNE ION TURCIA Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind din Ankara, delegaţia guvernamentală română condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, a făcut o vizită în această ţară. Din delegaţie au făcut parte Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior, Atanase Diaconescu, adjunct al ministrului industriei chimice, Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, Nicolae Stere, adjunct al ministrului transporturilor auto, navale şi aeriene. La sosire pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de faţă Argun Coban, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ ISTANBUL 31 (Agerpres).— Trimişii speciali transmit: Duminică, delegaţia guvernamentală română condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi-a încheiat vizita oficială făcută în Republica Turcia, la invitaţia guvernului acestei ţări. In cursul dimineţii, înainte de plecare, oaspeţii români, însoţiţi de personalităţi turce, au vizitat două strălucite monumente arhitecturale situate în partea veche a oraşului Istanbul : biserica Sf. Sofia şi Moscheea Albastră. Construită între anii 532 şi 537, Sf. Sofia a fost pînă în secolul XVI cel mai impunător edificiu religios din lume. Transformată în moschee în anul 1 453, ea a devenit muzeu în 1935. A fost vizitată apoi Moscheea Albastră, o capodoperă de artă turcă, cu decoraţii şi ornamentaţii de o mare bogăţie şi fineţe. Coloana maşinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre aeroportul Yeşilkoy, pe clădirea căruia erau arborate drapele de stat ale României şi Turciei. In salonul oficial al aerogării, preşedintele Consiliului de Miniştri al României a făcut o declaraţie ziariştilor turci şi străini, aflaţi la aeroport. Am mai subliniat, — a spus tovarăşul Ion Gheorghe Maurer — bucuria de a constata că am făcut împreună un lucru foarte bun privind dezvoltarea relaţiilor şi colaborării dintre cele două ţări ale noastre. Prin aceasta cred că am realizat ceva pozitiv şi pentru pacea din această regiune şi nu numai din această regiune. Sunt bucuros pentru ocazia de a vizita Turcia, pentru primirea caldă pe care ne-au făcut-o guvernul, autorităţile şi populaţia. Pot să vă asigur că delegaţia română duce cu sine din această vizită amintiri durabile. Apoi, primul ministru român şi ceilalţi membri ai delegaţiei şi-au luat cu căldură rămas bun de la ministrul de externe al Turciei, Ihsan Sabri Caglayangil, guvernatorul Istanbulului, Vefa Poyraz, primarul oraşului, Hasim Iscan, şi de la celelalte persoane oficiale turce aflate pe aeroport. Au fost prezenţi Ion Drînceanu, ambasadorul României în Turcia, membrii ambasadei României la Ankara şi ai consulatului român la Istanbul. La ora 12.30, avionul special a decolat, îndreptindu-se spre patrie. Vizita în Danemarca a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a. c. CE TE DE Petru Vintilă Revistele literare, cele dinţii şi pe drept cuvînt supărate, au dat în ultima vreme parcă prea numeroase exemple de cărţi broşate anapoda. Ca să li se pună fascicolele în ordinea lor firească ar trebui date la o legătorie, în acelaşi fel cum dai ceasul la reparaţie, unui ceasornicar. Intîmplător, fiindcă sînt gazetar dedat zilnic cu mirosul de cerneală şi de plumb al tipografiilor, trec des prin atelierele urmaşilor slăvitului Cores, dar nu cu ochelarii aburiţi, ci cu un ochi treaz şi veşnic curios, de reporter. Mi se pare că şi cunosc din vedere cîteva figuri placide de oameni care-şi spun „C.T.C.“, adică în cuvinte întregi „Controlori tehnici de calitate". Funcţia asta, altminteri onorabilă şi bine intentionata, cere insă — ca toate meseriile din lume — un sentiment simplu şi omenesc care se numeşte conştiinţă. Nu ştiu cum să vă explic, broşarea unei cărţi se face de către un agregat mecanic pe spalierul căruia fascicolele se adaugă într-un ritm de metronom. Maşina poate s-o mai şi scrîntească uneori, încercînd să facă logaritmi şi cuvinte încrucişate chiar şi dintr-un roman de dragoste cu desnodămîntul liric și fericit bănuit de la prima pagină. Ocluzia fascicolelor ar mai fi un fel de inteles intr-un roman polițist, pentru că orice cititor este in felul său un Roger Moore îneîntat să descopere, în pofida amăgitoarelor piste false, cursivitatea numerică adevărată a paginilor amestecate cu lozurile plic într-un borcan de murături. Dar, să lăsăm gluma la o parte şi să revenim la chestiune.:Vasăzică, am încercat să scoatem maşina basma curată, deşi totdeauna mai stă prin preajmă-i un mecanic. lată însă că despre Ce Te Ce nu pot vorbi invocind circumstanţele zise atenuante. El are datoria să ia cartea in mină, s-o foiliteze, iar exemplarele defecte să le pună de o parte. Dar dacă astfel de volume anapoda broşate ajung in librărie, unde cumpărătorul acţionează în sensul cel mai direct ca un veritabil controlor de calitate, respingîndu-le, atunci ce rost mai are ştampila C.T.C. aplicată automat, otova, cu nemiluita şi cu ochii Închişi tuturor exemplarelor ? Ştampila apăsată cu un ochi superficial şi indiferent, capătă semnificaţia ironică a unei munci făcută de mîntuială. Ce-ar fi dacă ștampila ar purta și numele controlorului de calitate respectiv ! Pentru zilele de 3, 4, 5 august se anunţă următorul timp probabil: Vreme călduroasă, cu cerul variabil. Impurări mai accentuate se vor produce în jumătatea de vest a ţării unde vor cădea averse însoţite de descărcări electrice. In rest averse izolate. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 şi 22 grade, iar maximele între 25—35 grade, local mai ridicate. LA MARE : Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. LA MUNTE : Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin, în cursul după amiezii tendinţă de averse slabe. Temperatura în creştere uşoară. Cum va fi vremea TELEGRAMĂ Excelenţei Sale domnului SULEYMAN DEMIREL primul ministru al Republicii Turcia ANKARA Părăsind teritoriul Republicii Turcia, ţin să vă adresez, excelenţă, mulţumirile noastre sincere pentru calda ospitalitate de care ne-am bucurat cu ocazia vizitei delegaţiei guvernamentale române în frumoasa dv. ţară şi cele mai bune urări pentru fericirea dv. şi prosperitatea poporului turc, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie, colaborare şi bună vecinătate între ţările noastre. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România De la bordul avionului, 31 iulie 1966. In pagina a 2-a : Sistematizarea pieţelor agroalimentare din Capitală Interviul nostru cu tov. DUMITRU JOIŢA, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Bucureşti. TELEGRAMĂ Tovarăşului JUMJAAGHIM prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane şi materiale provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mongol cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi comdoleanţele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România