România Liberă, august 1966 (Anul 24, nr. 6778-6802)

1966-08-02 / nr. 6778

MECANIZATORI ÎN CĂUTAREA... „FRONTULUI DE LUCRU“ Ritmul de executare a arăturilor în regiunea Bucureşti poate fi grăbit Am consemnat, cu satisfac­ţie, faptul că de cîteva zile secerişul griului a fost termi­nat în regiunea Bucureşti, ceea ce constituie un succes al membrilor cooperativelor agricole, al mecanizatorilor şi al specialiştilor din unităţi. Ar fi de aşteptat ca, în ase­menea condiţii, ritmul de executare a arăturilor să se intensifice (nu trebuie uitat faptul că la 23 iulie seceri­şul griului era terminat în cinci raioane). Constatăm însă că, în ciuda condiţiilor de lu­cru prielnice — ca urmare a ploilor căzute —, viteza zilni­că prevăzută nu se realizează. In multe cooperative agricole mai sunt importante suprafe­ţe nearate, ceea ce duce, fi­reşte, la pierderea rezervelor de apă din sol. Sunt oare posibilităţi ca în următoarele zile ritmul de executare a arăturilor să fie intensificat ? Vicepreşedinte­le consiliului agricol regio­nal care răspunde de activita­tea staţiunilor de maşini şi tractoare este — aşa cum a reieşit cu prilejul unor discu­ţii — cam pesimist. — Viteza zilnică de lucru care s-a planificat este de 21000 de hectare — ne spune d-sa. Practic însă, în urmă­toarele zile, cu cele 4100 de tractoare disponibile pentru această lucrare nu vom putea face decît cca 15—16 000 de hectare. S.M.T.-urile din această re­giune dispun de peste 8 700 de tractoare. La ora actuală, 4 200 de tractoare lucrează însă la treierişul griului şi la strînsul paielor de pe cîmp. Una din soluţii pentru a grăbi executarea arăturilor ar fi luarea tuturor măsurilor pen­tru terminarea, în timpul cel mai scurt, a treierişului (pe întreaga regiune mai este de trecut prin batoze şi combi­ne recolta strînsă de pe 27 000 de hectare). In raioanele Ro­şiori şi Videle, unde realizări­le la arături sînt cu totul ne­corespunzătoare, mai sînt de treierat recoltele de pe cca 5—6 000 hectare cu grîu. Dar nici tractoarele dispo­nibile pentru arături nu lu­crează în toate raioanele cu întreaga lor capacitate. De ce ? Mecanizatorii repartizaţi să lucreze în cooperativele a­­gricole nu au întotdeauna su­ficient „front de lucru". Eli­berarea terenului de paie (obligaţie care cade în mare măsură pe umerii membrilor consiliului de conducere al unităţilor) nu se face peste tot în ritmul cuvenit. De aici discuţii, staţionări ale tractoa­relor, deplasări în gol şi... ne-Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 2-a) Festivalul cin­tecului, dansului şi portului popular Izvor pururi reîntineritor Aşa numea Eminescu fol­­clorul : un izvor pururi reîn­­tneritor din care, noi toţi, trebuie să ne împărtăşim fără ncetare. Aşa-i înţelegem şi noi, as­­ăzi, aşezînd printre cele mai de seamă prefaceri ale cultu­­rii trezirea la noi şi înălţătoa­­■e fapte artistice — a geniu­­ui popular, în mediul activ al societăţii socialiste. Aşa îl înfăţişează publicului le cea mai largă audienţă, în aceste zile, artiştii amatori care cutreieră ţara în Capita­­l, la mare şi la munte — pentru a duce, pe scena Fes­­ivalului cîntecului, dansului ii portului popular, solia unor împreţuite comori. In vecinătatea veşnic verde a cetinei de brad, pe scena Cazinoului Palas din Sinaia, am urmărit duminică seara deschiderea acestei sărbători pe o săptămână. Ansamblul folcloric al regiunii Argeş a înscris o culme de simţire şi frumuseţe tipic românească evocată în vers şi melodie, ritmată în cadenţa tonică a dansurilor specifice acestor meleaguri, ţesută cu fir de borangic, mătase, aur şi argint pe straiele moştenite din stră­buni. Au urcat pe scenă dansato­rii din Stoicăneşti, deţinători ai premiului III pe ţară la fi­nala celui de al VII-lea con­curs, pentru a ne înfăţişa nu numai dansuri locale ci şi al­tele — din Moldova, Banat sau Mureş. In maniera frustă a interpretării, cu strigături şi chiote, cu înlănţuiri şi des­făşurări caracteristice, este absolut evident că instruirea coregrafică (Teodor Vasilescu şi Leonte Socaciu) nu a alte­rat cîtuşi de puţin factura autentică a dansurilor culese la hora satului. Dar nu numai în formaţii — cum sînt cele de dansatori şi fluieraşi din Stoicăneşti sau grupului şcolii din Cîmpu­­lung, s-au relevat amatorii ar­geșeni. Soliști, aducînd limpe- iiCu robinetele deschise“ Povara cheltuielilor neproductive Din datele centralizate la Direcţia regională de statistică rezultă că în primul semestru al anului marea majoritate a întreprinderilor din regiunea Bacău şi-au depăşit sarcinile de plan la toţi indicatorii. Va­loarea produselor peste plan realizate în această perioadă depăşeşte 106 milioane lei. Rezultatele puteau fi mult mai bune dacă în activitatea unor întreprinderi nu s-ar fi semnalat şi o seamă de aspecte negative, cauzate în special de încălcarea disciplinei financia­re, de un slab spirit gospodă­resc. In cele ce urmează ne vom referi la unul din aceste aspecte şi anume la volumul mare de cheltuieli neproduc­tive ce continuă să greveze preţul de cost al produselor. Decît să nu ajungă, mai bine să prisosească Din totalul cheltuielilor ne­productive, cea mai mare parte — peste 48 la sută — o consti­tuie dobînzile plătite de între­prinderi pentru împrumutu­rile neachitate la termen. în­treprinderile din ramura in­dustriei chimice, bunăoară, au plătit în perioada amintită a­­semenea dobînzi penalizatoare în valoare de aproape 4 mili­oane de lei. Cea mai mare par­te din acestea au fost generate de imobilizarea unor impor­tante mijloace circulante, imo­bilizări cauzate în special de creşterea stocurilor supranor­mative. Este vorba fie de stocuri supranormative de ma­terii prime ce se datoresc ne­­realizării planului de produc­ţie (Combinatul de cauciuc sintetic din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej), fie de produ­se finite care, datorită calităţii necorespunzătoare, nu pot fi­zimea unor voci înzestrate cu calităţi native, cu cîntat fără pretenţia experienţei profesio­niste şi, tocmai de aceea, mai impresionant în vigoarea şi melodicitatea lor spontană. Muscalu Viorica, Nicolae Vi­­tomireanu, Hermina Stănu­­şescu, Nelu Păun, Ticuţă Eli­­sabeta, Tică Sorescu, Zarioiu Nicolae sunt nume care, încă de la primul contact cu publi­cul festivalului, au fost bisaţi şi îndelung aplaudaţi. Apoi, solişti instrumentişti, a căror virtuozitate era egalată de fiecare membru al orchestrei (o formaţie din ansamblul „Doina Argeşului“ condusă de Emil Tănase) ne-au încîntat cu melodii la a căror strălu­cire mereu nouă îşi dau, neîn­doielnic, contribuţia aprofun­­dînd şi cizelînd melosul popu­lar. Culminaţia serii a fost „Că­luşul“, dans străvechi, a cărui faimă a făcut înconjurul lu­mii. Patru formaţii diferite (din Stoicăneşti, Bălăneşti, Vîlcele şi Sîrbii Măgura) au evoluat distinct şi totuşi omo­gen, în vîrtejul paşilor, în sclipirea fascinantă a costu­melor şi în clinchetele clopo­desfăcute (U.F.S. Săvineşti), fie de diferite materiale şi piese de schimb rezultate din schim­barea tehnologiei de fabrica­ţie, sau dintr-o aprovizionare neraţională după principiul: „decît să nu ajungă, mai bine să prisosească“. — Acţiunile întreprinse de CONST­­AZOIŢII corespondentul „României libere" (Continuare în pag. a 3-a) ţeilor ce le împodobeau vest­mintele sau încălţămintea. Spectacolul argeşenilor, a fost totodată şi o oglindă re­velatoare purtată de-a lungul regiunii lor. Bogăţia satelor a defilat simbolic prin faţa o­­chilor noştri atunci cînd dan­satorii purtau pe braţe snopi de grîu, coşuri cu fructe sau cîte o ploscă cu ţuică. Sau ne-am închipuit dărnicia pă­mântului argeşean şi virtuţile oamenilor săi, la proporţiile meritate, de legendă — ascul­­tînd suita în aranjamentul lui Ludovic Paceag ori cîntecele care au dobîndit în popor versuri noi, pe măsura timpu­rilor în care trăim — cele­­brînd viaţa liberă şi iubirea de patrie. Asemenea spectacole, în care fiecare dintre noi ne re­cunoaştem gîndurile, senti­mentele şi faptele, precum o picătură de apă reflectă ener­gia eternă a mării, sunt nu numai prilej de înalte satis­facţii estetice ci şi imbold trainic pentru ca să privim trecutul şi prezentul cu ochii, cu elanul ce ne îndreaptă spre viitor. EUGEN ATANASIU Pe scenă , dansatoarele din Stoicăneşti Foto : ION POPOVICI Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXIV­­ nr. 8778 4 pagini 30 bani REDACŢIA ! Plata Scintei 1. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 00 10. Interior 14 00. Telex ! 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca In ziua de 1 august, la Efo­rie Nord, au început convor­birile între delegaţia Partidu­lui Comunist Român şi dele­gaţia Partidului Comunist din Danemarca, care face o vizi­tă în Republica Socialistă România. Din partea C.C. al P.C.R. la convorbiri au participat to­varășii : Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R­, Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, mem­bru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R­, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comu­nist din Danemarca au luat parte tovarăşii: Knud Jes­­persen, preşedintele P.C. din Danemarca, Poul Emanuel, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C. din Danemarca, Jorgen Jen­sen, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Danemarca. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă tovără­şească, de caldă prietenie. ★ Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit o masă în cinstea delegației Partidului Comunist din Danemarca. (Agerpres). Fabrică de zahăr la Corabia • Noua unitate va fi dotată cu tehnica cea mai modernă # 3000 tone de sfeclă prelucrate în 24 de ore Printr-o recentă Hotârire a Consiliului de Miniştri s-a a­­probat construirea Fabricii de zahăr — Corabia, regiunea Oltenia. Aceasta este a treia nouă unitate care, alături de fabricile de la Buzău şi Ora­dea, figurează printre obiecti­vele cincinalului din industria zahărului. Alegerea oraşului Corabia pentru amplasarea fabricii de zahăr s-a făcut în vederea va­lorificării raţionale a suprafe­ţelor irigate şi în curs de iri­gare din Lunca Dunării. Tot­odată amplasamentul oferă bune condiţii pentru alimen­tarea cu apă potabilă şi in­dustrială a fabricii şi de ra­cordarea ei la stafia C.F. Co­rabia şi la şoseaua Corabia — Bechet. Noua fabrică va fi dotată cu tehnica cea mai modernă, fi­vind un grad avansat de me­canizare şi automatizare. Din zestrea ei tehnică cca. 70 la sută reprezintă utilaj produs de industria noastră construc­toare de maşini. Prevăzută să prelucreze 3 000 tone de sfeclă în 24 ore, fa­brica de zahăr Corabia va produce zahăr de calitate su­perioară. Ea va dispune de spații de depozitare — un si­loz cu o capacitate de 30 000 tone și o magazie de 8 000 tone. m­m DELEGAŢIEI GN­HNIME ROMÂNE ION TURCIA Duminică s-a­­ înapoiat în Capitală, venind din Ankara, delegaţia guvernamentală ro­mână condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Con­siliului de Miniştri al Repu­blicii Turcia, Suleyman Demi­­rel, a făcut o vizită în aceas­tă ţară. Din delegaţie au făcut par­te Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Ale­xandru Roabă, ministrul pe­trolului, Ion Drînceanu, am­basadorul României la Anka­ra, Dumitru Bej­an, prim-ad­­junct al ministrului comerţu­lui exterior, Atanase Diaco­­nescu, adjunct al ministrului industriei chimice, Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei meta­lurgice, Nicolae Stere, adjunct al ministrului transporturilor auto, navale şi aeriene. La sosire pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost saluta­tă de tovarăşii Gheorghe A­­postol, Emil Bodnaraş, Ale­xandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guvernu­lui. Au fost de faţă Argun Coban, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. ★ ISTANBUL 31 (Agerpres).— Trimişii speciali transmit: Duminică, delegaţia guverna­mentală română condusă de preşedintele Cons­iliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi-a încheiat vizita oficia­lă făcută în Republica Turcia, la invitaţia guvernului acestei ţări. In cursul dimineţii, înainte de plecare, oaspeţii români, însoţiţi de personalităţi turce, au vizitat două strălucite mo­numente arhitecturale situate în partea veche a oraşului Is­tanbul : biserica Sf. Sofia şi Moscheea Albastră. Construită între anii 532 şi 537, Sf. Sofia a fost pînă în secolul XVI cel mai impună­tor edificiu religios din lume. Transformată în moschee în anul 1­ 453, ea a devenit mu­zeu în 1935. A fost vizitată apoi Mos­cheea Albastră, o capodoperă de artă turcă, cu decoraţii şi ornamentaţii de o mare bogă­ţie şi fineţe. Coloana maşinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre aero­portul Yeşilkoy, pe clădirea căruia erau arborate drapele de stat ale României şi Tur­ciei. In salonul oficial al aerogă­rii, preşedintele Consiliului de Miniştri al României a făcut o declaraţie ziariştilor turci şi străini, aflaţi la aeroport. Am mai subliniat, — a spus tovarăşul Ion Gheorghe Maurer — bucuria de a con­stata că am făcut împreună un lucru foarte bun privind dez­voltarea relaţiilor şi colabo­rării dintre cele două ţări ale noastre. Prin aceasta cred că am realizat ceva pozitiv şi pentru pacea din această regiune şi nu numai din această regiune. Sunt bucuros pentru ocazia de a vizita Turcia, pentru pri­mirea caldă pe care ne-au fă­cut-o guvernul, autorităţile şi populaţia. Pot să vă asigur că delegaţia română duce cu sine din această vizită amin­tiri durabile. Apoi, primul ministru ro­mân şi ceilalţi membri ai de­legaţiei şi-au luat cu căldură rămas bun de la ministrul de externe al Turciei, Ihsan Sa­­bri Caglayangil, guvernatorul Istanbulului, Vefa Poyraz, pri­marul oraşului, Hasim Iscan, şi de la celelalte persoane ofi­ciale turce aflate pe aeroport. Au fost prezenţi Ion Drîn­ceanu, ambasadorul României în Turcia, membrii ambasadei României la Ankara şi ai con­sulatului român la Istanbul. La ora 12.30, avionul special a decolat, îndreptindu-se spre patrie. Vizita în Danemarca a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului da­nez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, însoţit de mi­nistrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a. c. CE TE DE Petru Vintilă Revistele literare, cele dinţii şi pe drept cuvînt supărate, au dat în ultima vreme parcă prea numeroase exemple de cărţi broşate anapoda. Ca să li se pună fascicolele în ordinea lor firească ar trebui date la o legătorie, în acelaşi fel cum dai ceasul la reparaţie, unui cea­sornicar. Intîmplător, fiindcă sînt ga­zetar dedat zilnic cu mirosul de cerneală şi de plumb al tipografiilor, trec des prin ate­lierele urmaşilor slăvitului Co­res­, dar nu cu ochelarii aburiţi, ci cu un ochi treaz şi veşnic curios, de reporter. Mi se pare că şi cunosc din vedere cîteva figuri placide de oameni care-şi spun „C.T.C.“, adică în cuvinte întregi „Con­trolori tehnici de calitate". Funcţia asta, altminteri onora­bilă şi bine intentionata, cere insă — ca toate meseriile din lume — un sentiment simplu şi omenesc care se numeşte con­ştiinţă. Nu ştiu cum să vă ex­plic, broşarea unei cărţi se face de către un agregat mecanic pe spalierul căruia fascicolele se adaugă într-un ritm de me­tronom. Maşina poate s-o mai şi scrîntească uneori, încer­­cînd să facă logaritmi şi cu­vinte încrucişate chiar şi din­­tr-un roman de dragoste cu desnodămîntul liric și fericit bănuit de la prima pagină. Ocluzia fascicolelor ar mai fi un fel de inteles intr-un roman polițist, pentru că orice cititor este in felul său un Roger Moore îneîntat să descopere, în pofida amăgitoarelor piste false, cursivitatea numerică a­­devărată a paginilor ameste­cate cu lozurile plic într-un borcan de murături. Dar, să lăsăm gluma la o parte şi să revenim la ches­tiune.:Vasăzică, am încercat să scoatem maşina basma curată, deşi totdeauna mai stă prin preajmă-i un mecanic. lată însă că despre Ce Te Ce nu pot vorbi invocind circumstanţele zise atenuante. El are datoria să ia cartea in mină, s-o foili­­teze, iar exemplarele defecte să le pună de o parte. Dar dacă astfel de volume anapoda broşate ajung in librărie, unde cumpărătorul acţionează în sensul cel mai direct ca un ve­ritabil controlor de calitate, respingîndu-le, atunci ce rost mai are ştampila C.T.C. apli­cată automat, otova, cu nemi­luita şi cu ochii Închişi tuturor exemplarelor ? Ştampila apăsată cu un ochi superficial şi indiferent, capătă semnificaţia ironică a unei munci făcută de mîntuială. Ce-ar fi dacă ștampila ar pur­ta și numele controlorului de calitate respectiv ! Pentru zilele de 3, 4, 5 august se anunţă următorul timp probabil: Vreme călduroasă, cu cerul variabil. Im­purări mai accentuate se vor produce în jumătatea de vest a ţării unde vor cădea averse însoţite de descărcări electrice. In rest averse izolate. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 12 şi 22 grade, iar maximele între 25—35 grade, local mai ridicate. LA MARE : Vreme frumoasă şi călduroasă, cu ce­­rul mai mult senin. LA MUNTE : Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin, în cursul după amiezii ten­dinţă de averse slabe. Temperatura în creştere uşoară. Cum va fi vremea TELEGRAMĂ Excelenţei Sale domnului SULEYMAN DEMIREL primul ministru al Republicii Turcia ANKARA Părăsind teritoriul Republicii Turcia, ţin să vă adresez, exce­lenţă, mulţumirile noastre sincere pentru calda ospitalitate de care ne-am bucurat cu ocazia vizitei delegaţiei guvernamentale române în frumoasa dv. ţară şi cele mai bune urări pentru feri­cirea dv. şi prosperitatea poporului turc, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie, colaborare şi bună vecinătate între ţările noastre. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România De la bordul avionului, 31 iulie 1966. In pagina a 2-a : Sistematizarea pieţelor agroalimentare din Capitală Interviul nostru cu tov. DUMITRU JOIŢA, vice­preşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Bucureşti. TELEGRAMĂ Tovarăşului JUMJAAGHIM­ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane şi materiale provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşu­l Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mongol cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi com­doleanţele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next