România Liberă, august 1966 (Anul 24, nr. 6778-6802)

1966-08-02 / nr. 6778

Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Danemarca Duminică, a sosit în Capi­tală o delegaţie a Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tovarăşul Knud Jespersen, preşedintele P. C. din Danemarca, care, la invi­taţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte to­varăşii Poul Emanuel, mem­bru al Comitetului Executiv şi secretar al Comitetului Central al P. C. din Danemar­ca, şi Jorgen Jensen, membru . Continuîndu-şi vizita în ţara noastră, delegaţia Parti­dului Comunist din Danemar­ca, condusă de tovarăşul Knud Jespersen, preşedintele Partidului Comunist din Da­nemarca, a sosit luni în re­giunea Dobrogea. Delegaţia este însoţită de tovarăşa Ghi­­zela Vass, membru al C.C. al P C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Pe aeroportul din Constan­ţa, oaspeţi, au fost întîmpl­at Comitetului Executiv al Comitetului Central al P. C. din Danemarca. La aeroportul Băneasa de­legaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Exe­cutiv şi al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, secretar al C. C. al P.C.R., Ghizela Vass, mem­bru al C. C. al P.C.R., şef de secţie la C. C. al P.C.R., Con­stantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C. C. al P.C.R., de activişti de partid. *­ naţi de Constantin Mîndrea­­nu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului regional Dobrogea al P.C.R., Ion Popa, vicepre­şedinte la Sfatului popular al oraşului Constanţa, Zinca Ţu­­ţuianu, vicepreşedintă a Comi­tetului regional al femeilor, de activişti de partid. în cursul dimineţii, mem­brii delegaţiei au vizitat sta­ţiuni de pe litoral şi oraşul Constanţa. (Agerpres). ­­XI a sesiune a Comisiei de colaborare tehnico ştiinţifică intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză între 18 şi 28 iulie s-au des­făşurat la Bucureşti lucrările sesiunii a XI-a a Comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică între Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Populară Chineză. A fost examinată îndeplini­rea prevederilor protocolului sesiunii a X-a şi s-a convenit asupra tematicii de colaborare tehnico-ştiinţifică pentru peri­oada următoare. în conformitate cu protoco­lul semnat, partea română va transmite documentaţii tehni­ce şi va primi specialişti chi­nezi pentru cunoaşterea reali­zărilor tehnico-ştiinţifice în domeniile industriei chimice, petrolului, gazelor şi altele. Partea chineză va transmite documentaţii tehnice şi va primi specialişti români pen­tru cunoaşterea realizărilor tehnico-ştiinţifice în dome­niile industriei construcţiilor, industriei uşoare, construcţii­lor de maşini şi altele. Protocolul a fost semnat din partea română de V. Bumbăcea, vicepreşedinte al C.S.C.A.S., conducătorul de­legaţiei române, iar din par­tea chineză de Ciju Ven-lun, adjunct al ministrului indus­triei petrolului, conducătorul delegaţiei chineze. La semnare a fost prezent Tzen Iun-ciuan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. în timpul şederii sale, dele­gaţia chineză a vizitat unele întreprinderi industriale şi instituţii culturale din Româ­nia. Lucrările sesiunii s-au des­făşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere re­ciprocă. SUCEAVA. Şi-a început activitatea cea mai mare întreprindere de reparaţii auto SUCEAVA (Agerpres). In zona industrială din lunca Sucevii şi-a început activita­tea de producţie noua între­prindere de reparaţii auto. In hală, care se întinde pe 10 000 metri pătraţi, reparaţiile au­tocamioanelor se execută în flux tehnologic continuu. Cele 22 ateliere grupate în cinci secţii sunt dotate cu maşini şi utilaje moderne care asigură realizarea reparaţiilor într-un timp scurt şi la un înalt nivel calitativ. întreprinderea dis­pune de o staţie de spălare complet automatizată, linii tehnologice de vopsit, niche­lat, cromat etc. Noua întreprindere suce­veana, cea mai mare de acest fel din ţară, va asigura anual repararea a 6 000 autocamioa­ne „Carpaţi“ şi „Bucegi“. 55 Povara cheltuielilor neproductive (Urmare din pag. 1) , noi pînă acum pentru lichida­rea stocurilor supranormative nu s-au soldat cu rezultatele dorite, — ne spune tov. MIR­­CEA RAIU, contabil șef la Combinatul chimic Borzești. Nici forul tutelar nu ne-a aju­tat prea mult. Am impresia că, de multe ori, listele cu stocu­rile supranormative pe care Ie întocmim şi le înaintăm lunar ministerului sunt menite doar să îngroaşe dosarele. Cum aş vedea eu rezolvată această problemă ? Prin înfiinţarea în cadrul marilor complexe in­dustriale a unor baze de apro­vizionare care să servească toate unităţile din zona res­pectivă, înfiinţarea lor ar crea condiţii pentru o aproviziona­re mai operativă şi mai econo­mică a întreprinderilor, pen­tru lichidarea stocurilor su­pranormative existente şi pre­venirea creării de noi stocuri, pentru reducerea numărului mare de salariaţi care se ocu­pă în prezent cu această pro­blemă. Rezerve „scriptice“ Descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor interne e­­xistente în fiecare întreprin­dere constituie una din prin­cipalele căi de reducere a pre­ţului de cost. în unele întreprinderi însă, din comoditate, se recurge la un mod artificial de a realiza economii. Cum ? Creînd prin plan rezerve „scriptice“ care să dea posibilitatea reducerii cu uşurinţă a cheltuielilor. Nu­mai în primele 4 luni ale anu­lui organele bancare de con­trol din regiune au depistat şi vărsat la bugetul statului ase­menea cheltuieli, planificate fără bază legală, în valoare de 1,5 milioane lei. „Rezerve“ mai mari au fost depistate la Combinatul de îngrăşămin­te cu azot din Piatra Neamţ şi la C.I.L. Bacău. Nu este mai puţin­ adevărat că sunt şi cazuri cînd anumite condiţii nu permit evitarea planificării unor asemenea cheltuieli ce nu au bază legală. Astfel de fenomene se petrec mai ales la întreprinderile ti­nere, unice prin profilul lor. în legătură cu aceasta am so­licitat părerea tov. VASI­LE BEJENARU, contabil şef la Combinatul de cauciuc sin­tetic. — Pentru a se asigura o cît mai judicioasă planificare a cheltuielilor de producţie în întreprinderile la care vă refe­riţi, printre care se numără şi combinatul nostru, ne-a spus el, aş sugera ca încă în perioa­da de definitivare a planului, respectiv la începutul primului trimestru, organele bancare să efectueze, cu sprijinul unor specialişti din cadrul ministe­relor de resort, o verificare a planurilor preţului de cost şi financiar. Concluziile trase ar permite să se stabilească în mod cît mai judicios şi defini­tiv volumul cheltuielilor şi al mijloacelor financiare necesa­re pentru anul respectiv. Este o propunere care soco­tim că merită să fie luată în seamă de organele de resort. Unde duce încălcarea disciplinei financiare Un efect tot atît de negativ asupra situaţiei economice fi­nanciare a întreprinderilor îl au amenzile și penalizările, în primele cinci luni ale anului, bunăoară, pentru nerespecta­­rea contractelor încheiate cu beneficiarii Fabrica de postav din Buhuși a fost penalizată să plătească suma de 180 000 lei. Tov. LEOPOLD ABRAMO­­VICI, directorul tehnic al fa­bricii, ne explică : — Cele mai multe amenzi plătite de fabrica noastră se datoresc nerespectării sorti­mentului de culori şi depăşirii termenelor de livrare a produ­selor contractate. O vină în a­­ceastă privinţă o avem şi noi, pentru că nu am urmărit de­cadal şi pe baze de operaţii realizarea desenelor stabilite. Practic însă, cu numărul mic de linii tehnologice şi utilaje de care dispunem, este greu să facem faţă multitudinii de po­ziţii incluse in plan. La fila­tura de lină pieptănată, de e­­xemplu, cu numai două linii tehnologice sîntem nevoiţi să realizăm şase tipuri de fire în zeci de culori. Explicaţia aces­tei situaţii constă în faptul că de foarte multe ori acelaşi sor­timent se fabrică în 5—6 fa­brici din sector. Socot că profi­larea întreprinderilor, în sen­sul fabricării unui număr li­mitat de articole, ar duce la în­lăturarea acestor greutăţi, la asigurarea unor condiţii mai bune pentru respectarea con­tractelor încheiate. Fireşte, o asemenea măsură nu poate substitui preocupa­rea pe care conducerea între­prinderii trebuie să o acorde bunei organizări a producţiei, sporirii exigenţei şi întăririi controlului tehnic al calităţii, respectării disciplinei finan­ciare. Cheltuielile neproductive, constituie o „povară“ grea pen­tru preţul de cost, exercitînd o influenţă negativă asupra si­tuaţiei financiare a întreprin­derilor. Prin natura lor, aces­te cheltuieli reprezintă o pa­gubă nu numai pentru unită­ţile respective, dar şi pentru economia naţională. Tocmai de aceea se impune luarea celor mai corespunzătoare măsuri pentru înlăturarea lor. CONST.­AZOIT» corespondentul României libere” Magistrala electrică Luduş-Slatina conectată la termocentrala de la Luduş-Iernut TG. MUREŞ (Agerpres). — Luni, magistrala electrică de 400 kilovolţi, Luduş—Slatina, a fost conectată la puternica termocentrală de la Luduş—Iernut. Prin firele suspendate pe braţele puternice ale arborilor metalici, milioanele de kilowaţii oră trec peste Carpaţi, oprindu-se în convertizoa­­rele Uzinei de aluminiu de la Slatina, precum şi în nume­roase alte uzine şi fabrici din sudul ţării. Şedinţă de analiză -d­e la Ministerul Comerţului Interior Dispunînd de cantităţi spo­rite de bunuri de consum, u­­nităţile comerciale au pus în acest an la dispoziţia popu­laţiei un volum mai mare de mărfuri de calitate mai bună şi în sortimente variate. Faţă de primele 6 luni ale anului trecut desfacerile au crescut cu 12 la sută, în această perioadă popu­laţia a fost aprovizionată cu cantităţi sporite de lapte şi produse lactate, precum şi cu legume şi fructe la preţuri mai reduse, faţă de anul tre­cut. Reţeaua de alimentaţie publică a satisfăcut în mai bune condiţii cerinţele con­sumatorilor, în ceea ce priveşte mărfu­rile nealimentare, printre ca­re ţesături de lină, tricotaje, confecţii, încălţăminte, cere­rile au depăşit nivelul mediu cu 13—18,6 la sută. Magazine­le au fost mai bine aprovizio­nate cu imprimeuri din fire fine, ţesături subţiri din lînă, ţesături imprimate din mă­tase artificială. Au crescut totodată desfacerile la frigi­dere, televizoare, aparate de radio, maşini de spălat rufe. Din analiza efectuată de Ministerul Comerţului Inte­rior s-a constatat însă că la unele produse stocurile de mărfuri menite să asigure o aprovizionare ritmică, tre­buie mărite. în acest scop ministerul şi Centrocoop au stabilit o serie de noi măsuri, între care îmbogăţirea in continuare a sortimentului de mărfuri cu produse specifice sezonului, contractarea unui sortiment mai variat de arti­cole. Paralel cu aceasta Ministe­rul Comerţului Interior a in­dicat ca laboratoarele şi bu­cătăriile restaurantelor să se orienteze către producţia de preparate specifice sezonului, mai buna organizare a uni­tăţilor mobile de desfacere a dulciurilor şi răcoritoarelor. S-au preconizat, de aseme­nea, măsuri pentru îmbunătă­ţirea în continuare a activită­ţii comerciale în staţiunile de odihnă, centrele şi traseele turistice. (Agerpres). La adrese no: BAIA MARE (coresp. R. I.). La sfîrşitul acestei săptămini alte 158 de familii din oraşul Baia Mare s-au mutat în car­tierul Săsar în două noi blocu­ri date în folosinţă în moder­nul ansamblu de locuinţe de aici. Cu acestea numărul a­­partamentelor puse la dispo­ziţia băimărenilor de la înce­putul anului şi pînă acum se ridică la 528. Alte 300 de apartamente se află în con­strucţie. ★ în microraronuul nr. 14 — cel mai nou ansamblu de locuinţe din oraşul Satu Mare — s-au mutat în această săptămînă alte 130 de familii, care au ocupat două blocuri conforta­bile. Numărul apartamentelor date în folosință în acest mi­­croraion, care va însuma în final 1 440 de apartamente, se ridică la 330. CICLISM. Cursa ciclistă in­ternaţională „Cupa oraşului Bucureşti“ s-a încheiat odată cu disputarea etapei a treia pe drum de munte, trecînd prin Rîşnov, Pîrîul Rece, Pre­deal, cu sosirea la Poiana Braşov. Victoria a revenit ru­tierului român Fr. Gera, cro­nometrat pe distanţa de 138 kilometri cu timpul de 3 ’ 57’00”. în clasamentul final, primul loc a fost ocupat de olandezul Gabriel Mineloo, urmat de coechipierul său Ha­rings la 4’58” și Gabriel Moi­­ceanu la 5’02”. FOTBAL. Campionatul eu­ropean universitar de fotbal a continuat cu disputarea ul­timelor meciuri din cadrul grupelor preliminare: Olan­­da-Franţa 2—0 ; Spania-Ro­­mânia 2—0 ; R. F. Germană­­Iugoslavia-Por- Echipa română pentru semifi-Turcia 0—0­tugalia 6—0, s-a calificat nale. VOLEI. Prima ediţie a cam­pionatului european de volei rezervat echipelor masculine de tineret s-a încheiat cu victoria reprezentativei U.R.S.S., care a totalizat 14 puncte. Pe locurile următoa­re s-au clasat în ordine selec­ţionatele : Bulgariei 13 punc­te, Cehoslovaciei 12 puncte, Franţei, Ungariei, României, Iugoslaviei şi Italiei, fiecare cu cîte 9 puncte, clasificate în ordinea setaverajului. în ulti­ma zi a întrecerilor s-au înre­gistrat rezultatele: Cehoslova­­cia-Ungaria 3—2 ; Italia- Franţa 3—2 ; U.R.S.S.-Iu­­goslavia 3—1 ; Bulgaria-Ro­­mânia 3—0. ŞAH. în localitatea Örebro (Suedia) au început întreceri­le campionatului mondial stu­denţesc de jah. Cele 21 de ţări participante la actuala ediţie au fost repartizate în 6 grupe, urmînd ca pentru turneul final să se califice primele două clasate din fie­care grupă. România face parte din grupa a 6-a, alături de echipele Ungariei, Scoţiei şi Porto Rico. In prima rundă, şahiştii ro­mâni au debutat victorioşi, întrecînd selecţionata Porto Rico cu 4—0. TENIS. Echipa de tenis (ti­neret) a României s-a clasat pe locul trei în grupa de la Plsen, pentru „Cupa Galea“, întrecînd cu 3—0 formaţia R. D. Germane şi cu 2—0 (proba de dublu nu s-a mai jucat) selecţionata Olandei. GIMNASTICĂ. La Berlin are loc concursul de gimnas­tică „Cupa Tineretului“. La feminin, întrecerea pe echipe s-a încheiat cu victoria selec­ţionatei R. D. Germane (I), care a totalizat 187,85 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat U.R.S.S. — 187,65 p., R. D. Germană (II) — 185,90 p., România — 177,90 p., Un­garia — 177,35 p., Polonia — 176,45 p., Bulgaria — 175,90 p. şi Iugoslavia — 169,30 p. POLO. Competiţia interna­ţională de polo pe apă „Turneul speranţelor olimpi­ce“ s-a încheiat cu victoria selecţionatei R. D. Germane, care a totalizat 11 puncte. Lo­cul doi a revenit echipei U.R.S.S. cu 9 puncte. Repre­zentativa României a ocupat locul 3—4 la egalitate de punc­te (8) cu echipa Ungariei. în ultima etapă a turneului, echipa U.R.S.S. a învins Ro­mânia cu scorul de 5—3, iar R. D. Germană a cîștigat partida cu Ungaria cu 4—2. BASCHET. în prima zi a balcaniadei feminine de bas­chet (junioare) de la Banja Luka (Iugoslavia) echipa Bul­gariei a învins cu­ 58—28 echipa Turciei iar Iugoslavia a între­cut cu 86—66 echipa Româ­niei. în 24 de ore Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei la Bucureşti, Charles-Albert Du­bois a oferit luni după-amia­­ză o recepţie cu prilejul Zilei naţionale a Elveţiei. Au luat parte George Macovescu, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Ion Pas, preşedintele I.R.R.C.S., Vasile Răuţă, ad­junct al ministrului comerţu­lui exterior, reprezentanţi ai unor instituţii centrale. Au fost prezenţi, de aseme­nea, şefi de misiuni diploma­tice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo­matic. * Duminică s-a înapoiat în Bucureşti, venind de la Mosco­va, delegaţia Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S., condusă de dr. Paul Nicolau, vicepreşe­dinte al Sfatului popular al oraşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, care, la invitaţia Asocia­ţiei de prietenie sovieto-româ­­nă, a făcut o vizită în Uniu­nea Sovietică, în cadrul pla­nului de colaborare dintre cele două asociaţii. La sosire, pe aeroportul Bă­neasa, au fost prezenţi Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru re­laţiile culturale cu străinăta­tea, membru în Biroul Consi­liului General A.R.L.U.S., ac­tivişti ai A.R.L.U.S. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovie­tice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. *­­ în după-amiaza zilei de 1 august, a părăsit ţara noas­tră delegaţia Crucii Roşii a R. P. Chineze, condusă de Peng Yen, vicepreşedinte al Crucii Roşii. înainte de plecare, tovară­şul Anton Moisescu, preşedin­tele Crucii Roşii Române, a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor. De asemenea, am­basadorul R. P. Chineze la Bucureşti, Tzen Iun-ciuan a oferit un prinz la care au participat Anton Moisescu şi alţi membri ai conducerii Crucii Roşii Române. * La Suceava un local de ali­mentaţie publică — „Bucătă­ria bucovineană“ — şi-a că­pătat repede popularitatea, atît printre suceveni dar mai cu seamă printre turiştii so­siţi în localitate. La acest local se servesc numai mîncă­­ruri bucovinene. Nu lipsesc ciuperci cu smîntînă sau cu usturoi, sarmale cu crupe şi slănină, tocană suceveana, precum şi o gamă bogată de ciorbe, supe şi alte bucate tradiţionale din regiune, * în Insula Mare a Brăilei continuă lucrările de redare în circuitul agricol a noi su­prafeţe. în prezent au loc ac­ţiuni de destufizare şi îndi­guire a terenurilor care ur­mează să fie însămînţate în anul viitor. S-au creat toate condiţiile ca în 1967 supra­faţa cultivată pentru prima dată în Insula Mare a Brăilei să ajungă la 35 000 hectare. * La întreprinderea chimică „Sinteza“ din Oradea a în­ceput fabricarea pe scară in­dustrială a unui nou produs. Este vorba de bromura de metil, un insecticid cu carac­teristici superioare produsu­lui similar importat pînă acum care se utilizează la de­zinfectarea magaziilor de ce­reale și a morilor, la comba­terea insectelor și a ciuperci­lor dăunătoare cerealelor de­pozitate. * în Capitală, în sala Teatru­lui „C. Tănase" din Calea Vic­toriei nr. 33, va avea loc vi­neri 5 august a.c. orele 19,00 tragerea la sorţi pentru trim. 11.1966 a libretelor de econo­mii pentru construirea, de lo­cuinţe. La această tragere la sorţi se vor acorda 15 cîştiguri în bani cu valori de 50 000 lei, 40 000 lei, 30 000 lei, 20 000 lei, 15 000 lei. Depunătorii care doresc să participe la efectuarea acestei trageri la sorţi pot, procura in­vitaţii de la unităţile C.E.C. din Capitală. ★ Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă, la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 iu­lie 1966, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) K.W.H. ; 2) V.I.Z. ; 3) X.F.P. ; 4) X.B.P. ; 5) Y.W.W.; 6) P.F.V.; 7) R.D.Z.; 8) U.F.K. LISTA DE CiŞTIGURI Ia depunerile pe obligațiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORTI DIN 31 IULIE 1966 B3 a ct o Seria oblig, cîstigătoare Nr. crt. al oblig, cîstigat Valoarea cistigurilor partială totală 60 60 60 60 60 600 600 600 2112 23.274 47.435 56.956 55.120 52.226 07.391 11.879 13.534 15.031 21.182 42.086 49.386 Terminația seriei 134 151 681 172 358 13 47 93 44 43 06 23 17 06 50 32 42 05 28 14 13 26 34 30 36 45 37 05 100.000 75.000 50.000 25.000 10.000 5.000 5.000 5.000 5 000 5000 5.000 5.000 2.000 2.000 2.000 1.000 1.000 800 800 800 TOTAL­­ 100.000 75.000 50.000 25.000 10.000 35.000 360.000 120.000 1.400.000 2.215.030 i­n nord-est, în preajma la­cului Constanţa, se ză­misleşte şuvoiul repede al Rinului Helvetic, spumegind în vuietul cascadelor de lingă Schaffhausen In su­d-vest, la călcîiul munţilor din Valais. Rhonul îşi goneşte apele gal­bene, pentru a le transforma un smaragd lichid, cînd se fil­trează prin mica mare a lacu­lui Leman. Aurul roade de se­cole terasele înalte pe care se caţără capitala administrativă a ţării — Berna — Cu uriaşul ei palat federal, cu bătrînele uliţe medievale, cu fîntînile şi a­rcadele sale. Zürichul ascultă melodia surdă a lacului care-i poartă numele, Lugano este mingîiat de apele unui lac al­bastru, Luzern se resfiră în va­lea unor munţi de bazalt pe malurile Lacului celor patru cantoane — „cupa Alpilor“, cum i se spune pe aici. Harta în relief a Elveţiei destăinuie două coordonate esenţiale: muntele şi apa. Douăzeci şi două de cantoa­ne federalizate, cu legi canto­nate, cu autorităţi executive cantonate. Ele constituie Con­federaţia elveţiană din 1848. Dar primele trei cantoane — Uri, Schwytz şi Unterwalden — au pecetluit unitatea lor la 1 august 1291, data fondării statului elveţian — 1 august devenind ziua naţională a El­veţiei. Zürich, primul oraş al ţării, se bucură de reputaţia „capi­talei capitalului". Basel, deşi oraş al comerţului şi al indus­triei chimice, reprezintă pen­tru Elveţia alemanică ceea ce Geneva este în Elveţia roman­­dă , leagăn al ideilor umaniste. Baselul a fost cel dinţii dintre oraşele elveţiene care au înfie­rat nazismul, în oraşul de pe malurile Rinului, se află cel mai important dintre muzeele helveţi­ce. Patru zone distincte în far­mecul multitudinii de limbi, de dialecte, de tradiţii, de tem­peramente, un peisaj uman cu numeroase chipuri: alemanic, romană, italian, romanş. Cel din urmă reprezintă nu­mai 1 la sută din întreaga populaţie a ţării. Limba ei este un ciudat amestec italo­­franco-german. Dar, romanşii au şcolile lor, manualele lor, ziarele lor. Alături de ţăranii romanşi, de-a lungul Rivierei romande, cultura se exprimă în limba franceză la Lausanne şi Geneva, la Neuchâtel şi Montreux. Ne aflăm sub mete­rezele Alpilor savoiarzi în ar­cul în care urmele legiunilor romane se numără la Aven­­ches (străvechiul Aventicum) sau la Nyon. Pe o placă de marmură fixată în piaţa unui fost turn de pază al Genevei, cîteva rînduri evocă trecerea oştilor lui Julius Caesar. Alte plăci memoriale amintesc pre­zenţa, pe aceste meleaguri, a lui Voltaire şi Napoleon, By­ron şi Mickewicz, Goethe şi Hugo, Shelley şi Stendhal. Să­­mînţa spiritului lor a fecundat ţara aceasta de bazalt, dar nici ea n-a ezitat să-şi arate gene­rozitatea. Revoluţia franceză datorează mult minţii lumi­nate a lui Rousseau — „cetă­ţeanul Genevei" —, muzica contemporană îl păstrează la loc de cinste pe elveţianul Ar­thur Honegger, pictura moder­nă se mîndreşte cu Paul Klee, iar literatura cu Dürrenmatt şi Frisch, fără a-l considera pe Ramuz, limitat la graniţele helvetice. Doar puţin peste 10 la sută din populaţia activă a ţării se ocupă de agricultură. Dar agricultura elveţiană hrăneşte 3/5 din totalul locuitorilor. O ţară de piatră, lipsită de mi­nereuri. Şi totuşi, în spaţiul unui veac, a devenit mare ex­portatoare de maşini, de cea­suri, de produse farmaceuti­ce. Se pare că stîncile, zăpada şi gheaţa veşnică au modelat viaţa oamenilor acestora, au fost o bună sursă de vitali­tate. De-a lungul vremii, au deprins rafinamentul lucru­lui care reclamă precizie. Orotoierii de la Locle, la Chaux-de-Fond, din satele pierdute în tura neuchâteleză n-au fost întrecuţi, pînă în zilele noastre, în nici o parte a lumii. După cum convieţui­rea cu stîncile le-a dezvoltat şi gustul pentru ceea ce este solid şi durabil. Generatoa­rele şi locomotivele electrice elveţiene concurează pe toate pieţele mondiale. horia liman Imagini elveţiene ,­ „­­ D­uminică, s-a încheiat vi­zita făcută în Turcia, la invitaţia guvernului a­­cestei ţări, de o delegaţie gu­vernamentală română condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer. Rezultatele acestei vizite consemnate în comunicatul dat publicităţii duminică, în acordurile semnate şi în cu­­vîntările rostite de oaspeţi şi gazde, au produs o deosebită satisfacţie în ţara noastră. A­­ceste rezultate confirmă încă o dată posibilităţile existente de dezvoltare a relaţiilor din­tre România şi Turcia, state cu sisteme sociale deosebite. Desfăşurînd o activitate consecventă pe linia întăririi păcii şi colaborării între po­poare, Republica Socialistă România porneşte de la con­siderentul că menţinerea păcii şi rezolvarea problemelor in­ternaţionale sunt posibile nu­mai în condiţiile respectării stricte în relaţiile dintre state a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, ne­amestecului în treburile inter­ne ale altor state, egalităţii în drepturi şi avantajului re­ciproc. Pe baza acestor princi­pii, ţara noastră a depus şi depune eforturi pentru inten­sificarea colaborării economi­ce, politice şi culturale cu toate statele, indiferent de o­­rînduirea lor socială, împreu­nă cu alte state din regiunea noastră. România militează consecvent pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi colaborare între ţările bal­canice între care există vechi legături tradiţionale. în acest cadru, relaţiile bi­laterale româno-turce au cu­noscut în ultimii ani o evolu­ţie pozitivă. Schimburile co­merciale au înregistrat creşteri an de an. S-au lărgit, de ase­menea, schimburile cultural­­ştiinţifice. Recenta vizită pe care delegaţia Medjilisului a făcut-o în România a permis constatarea unor preocupări comune pentru dezvoltarea colaborării bilaterale, ca şi pe plan balcanic şi european. Vizita delegaţiei guverna­mentale condusă de preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, a confirmat convingerea ţării noastre că, contactele directe dintre oamenii de stat şi mai buna cunoaştere reciprocă în­tre tari, reprezintă unul din mijloacele cele mai eficace pentru dezvoltarea colaborării între state şi popoare. Oaspeţii români au vizitat oraşele Ankara, Izmir şi Is­tanbul, instituţii culturale şi artistice, întreprinderi indus­triale, luînd cunoştinţă de realizările Turciei în dezvol­tarea economică şi culturală. în timpul vizitei, preşedin­tele Ion Gheorghe Maurer a fost primit de către preşedin­tele Republicii Turcia, Exce­lenţa Sa, domnul Cevdet Su­­nay. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ministrul aface­rilor externe, ministrul petro­lului, precum şi ceilalţi mem­bri ai delegaţiei române, au avut mai multe întrevederi cu primul ministru al Turciei, Excelenţa Sa, Suleyman De­­mirel, ministrul afacerilor ex­terne şi alte personalităţi tur­ce. Aşa cum se arată în co­municatul dat publicităţii, s-a constatat că vizita în Turcia a delegaţiei guvernamentale române a adus o contribuţie importantă la creşterea înţe­legerii reciproce şi la dezvol­tarea relaţiilor de bună veci­nătate între România şi Turcia. Convorbirile purtate au evidenţiat interesul re­ciproc pentru încheierea într-un viitor apropiat a unor acorduri şi convenţii care vor crea posibilităţi noi de lărgire a schimburilor economice şi culturale. Schimburile de ve­deri prilejuite de vizită au confirmat hotărîrea comună a celor două guverne de a dez­volta relaţiile de bună veci­nătate şi de prietenie a căror semnificaţie şi importanţă de­păşesc cadrul bilateral, adu­­cînd o contribuţie valoroasă la cauza păcii şi colaborării internaţionale în regiunea Balcanilor şi pe plan mai larg european şi mondial, în ţara noastră a produs satisfacţie calda ospitalitate cu care au întîmpinat gu­vernul şi poporul turc pe solii poporului român. Ţara noastră aşteaptă cu plăcere vizita pre­şedintelui Republicii Turcia, Excelenţa Sa domnul Cevdet Sunay, ca şi vizita delegaţiei guvernamentale turce, condusă de primul ministru, Excelenţa Sa domnul Suleyman Demirel. Comentînd semnificaţia vi­zitei delegaţiei guvernamenta­le române, ziarul turc „Ulus“ scria într-un articol de fond : „Convingerea noastră este că după pasul marcat prin a­­ceastă primire călduroasă fă­cută primului ministru român va urma o dezvoltare a cola­borării, iar cele două naţiuni vor manifesta reciproc priete­nia în serviciul păcii“. Sîntem încredinţaţi că dorinţa care a­­nimă naţiunile română şi turcă de a vedea dezvoltîn­­du-se prietenia şi colaborarea între ele îşi va găsi expresia într-o arie tot mai bogată de acţiuni concrete în interesul celor două ţări, al păcii şi co­laborării în această zonă geo­grafică, în Europa şi în lumea întreagă. ŞTEFAN MUNTEANU O contribuţie la dezvoltarea relaţiilor româno-turce Vir. 6778­­— 2.VIII.1666 — pag. 3-a „RomâliO liberă“

Next