România Liberă, august 1966 (Anul 24, nr. 6778-6802)
1966-08-02 / nr. 6778
Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Danemarca Duminică, a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tovarăşul Knud Jespersen, preşedintele P. C. din Danemarca, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte tovarăşii Poul Emanuel, membru al Comitetului Executiv şi secretar al Comitetului Central al P. C. din Danemarca, şi Jorgen Jensen, membru . Continuîndu-şi vizita în ţara noastră, delegaţia Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tovarăşul Knud Jespersen, preşedintele Partidului Comunist din Danemarca, a sosit luni în regiunea Dobrogea. Delegaţia este însoţită de tovarăşa Ghizela Vass, membru al C.C. al P C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Pe aeroportul din Constanţa, oaspeţi, au fost întîmplat Comitetului Executiv al Comitetului Central al P. C. din Danemarca. La aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, secretar al C. C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C. C. al P.C.R., şef de secţie la C. C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C. C. al P.C.R., de activişti de partid. * naţi de Constantin Mîndreanu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R., Ion Popa, vicepreşedinte la Sfatului popular al oraşului Constanţa, Zinca Ţuţuianu, vicepreşedintă a Comitetului regional al femeilor, de activişti de partid. în cursul dimineţii, membrii delegaţiei au vizitat staţiuni de pe litoral şi oraşul Constanţa. (Agerpres). XI a sesiune a Comisiei de colaborare tehnico ştiinţifică intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză între 18 şi 28 iulie s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările sesiunii a XI-a a Comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică între Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză. A fost examinată îndeplinirea prevederilor protocolului sesiunii a X-a şi s-a convenit asupra tematicii de colaborare tehnico-ştiinţifică pentru perioada următoare. în conformitate cu protocolul semnat, partea română va transmite documentaţii tehnice şi va primi specialişti chinezi pentru cunoaşterea realizărilor tehnico-ştiinţifice în domeniile industriei chimice, petrolului, gazelor şi altele. Partea chineză va transmite documentaţii tehnice şi va primi specialişti români pentru cunoaşterea realizărilor tehnico-ştiinţifice în domeniile industriei construcţiilor, industriei uşoare, construcţiilor de maşini şi altele. Protocolul a fost semnat din partea română de V. Bumbăcea, vicepreşedinte al C.S.C.A.S., conducătorul delegaţiei române, iar din partea chineză de Ciju Ven-lun, adjunct al ministrului industriei petrolului, conducătorul delegaţiei chineze. La semnare a fost prezent Tzen Iun-ciuan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. în timpul şederii sale, delegaţia chineză a vizitat unele întreprinderi industriale şi instituţii culturale din România. Lucrările sesiunii s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă. SUCEAVA. Şi-a început activitatea cea mai mare întreprindere de reparaţii auto SUCEAVA (Agerpres). In zona industrială din lunca Sucevii şi-a început activitatea de producţie noua întreprindere de reparaţii auto. In hală, care se întinde pe 10 000 metri pătraţi, reparaţiile autocamioanelor se execută în flux tehnologic continuu. Cele 22 ateliere grupate în cinci secţii sunt dotate cu maşini şi utilaje moderne care asigură realizarea reparaţiilor într-un timp scurt şi la un înalt nivel calitativ. întreprinderea dispune de o staţie de spălare complet automatizată, linii tehnologice de vopsit, nichelat, cromat etc. Noua întreprindere suceveana, cea mai mare de acest fel din ţară, va asigura anual repararea a 6 000 autocamioane „Carpaţi“ şi „Bucegi“. 55 Povara cheltuielilor neproductive (Urmare din pag. 1) , noi pînă acum pentru lichidarea stocurilor supranormative nu s-au soldat cu rezultatele dorite, — ne spune tov. MIRCEA RAIU, contabil șef la Combinatul chimic Borzești. Nici forul tutelar nu ne-a ajutat prea mult. Am impresia că, de multe ori, listele cu stocurile supranormative pe care Ie întocmim şi le înaintăm lunar ministerului sunt menite doar să îngroaşe dosarele. Cum aş vedea eu rezolvată această problemă ? Prin înfiinţarea în cadrul marilor complexe industriale a unor baze de aprovizionare care să servească toate unităţile din zona respectivă, înfiinţarea lor ar crea condiţii pentru o aprovizionare mai operativă şi mai economică a întreprinderilor, pentru lichidarea stocurilor supranormative existente şi prevenirea creării de noi stocuri, pentru reducerea numărului mare de salariaţi care se ocupă în prezent cu această problemă. Rezerve „scriptice“ Descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor interne existente în fiecare întreprindere constituie una din principalele căi de reducere a preţului de cost. în unele întreprinderi însă, din comoditate, se recurge la un mod artificial de a realiza economii. Cum ? Creînd prin plan rezerve „scriptice“ care să dea posibilitatea reducerii cu uşurinţă a cheltuielilor. Numai în primele 4 luni ale anului organele bancare de control din regiune au depistat şi vărsat la bugetul statului asemenea cheltuieli, planificate fără bază legală, în valoare de 1,5 milioane lei. „Rezerve“ mai mari au fost depistate la Combinatul de îngrăşăminte cu azot din Piatra Neamţ şi la C.I.L. Bacău. Nu este mai puţin adevărat că sunt şi cazuri cînd anumite condiţii nu permit evitarea planificării unor asemenea cheltuieli ce nu au bază legală. Astfel de fenomene se petrec mai ales la întreprinderile tinere, unice prin profilul lor. în legătură cu aceasta am solicitat părerea tov. VASILE BEJENARU, contabil şef la Combinatul de cauciuc sintetic. — Pentru a se asigura o cît mai judicioasă planificare a cheltuielilor de producţie în întreprinderile la care vă referiţi, printre care se numără şi combinatul nostru, ne-a spus el, aş sugera ca încă în perioada de definitivare a planului, respectiv la începutul primului trimestru, organele bancare să efectueze, cu sprijinul unor specialişti din cadrul ministerelor de resort, o verificare a planurilor preţului de cost şi financiar. Concluziile trase ar permite să se stabilească în mod cît mai judicios şi definitiv volumul cheltuielilor şi al mijloacelor financiare necesare pentru anul respectiv. Este o propunere care socotim că merită să fie luată în seamă de organele de resort. Unde duce încălcarea disciplinei financiare Un efect tot atît de negativ asupra situaţiei economice financiare a întreprinderilor îl au amenzile și penalizările, în primele cinci luni ale anului, bunăoară, pentru nerespectarea contractelor încheiate cu beneficiarii Fabrica de postav din Buhuși a fost penalizată să plătească suma de 180 000 lei. Tov. LEOPOLD ABRAMOVICI, directorul tehnic al fabricii, ne explică : — Cele mai multe amenzi plătite de fabrica noastră se datoresc nerespectării sortimentului de culori şi depăşirii termenelor de livrare a produselor contractate. O vină în această privinţă o avem şi noi, pentru că nu am urmărit decadal şi pe baze de operaţii realizarea desenelor stabilite. Practic însă, cu numărul mic de linii tehnologice şi utilaje de care dispunem, este greu să facem faţă multitudinii de poziţii incluse in plan. La filatura de lină pieptănată, de exemplu, cu numai două linii tehnologice sîntem nevoiţi să realizăm şase tipuri de fire în zeci de culori. Explicaţia acestei situaţii constă în faptul că de foarte multe ori acelaşi sortiment se fabrică în 5—6 fabrici din sector. Socot că profilarea întreprinderilor, în sensul fabricării unui număr limitat de articole, ar duce la înlăturarea acestor greutăţi, la asigurarea unor condiţii mai bune pentru respectarea contractelor încheiate. Fireşte, o asemenea măsură nu poate substitui preocuparea pe care conducerea întreprinderii trebuie să o acorde bunei organizări a producţiei, sporirii exigenţei şi întăririi controlului tehnic al calităţii, respectării disciplinei financiare. Cheltuielile neproductive, constituie o „povară“ grea pentru preţul de cost, exercitînd o influenţă negativă asupra situaţiei financiare a întreprinderilor. Prin natura lor, aceste cheltuieli reprezintă o pagubă nu numai pentru unităţile respective, dar şi pentru economia naţională. Tocmai de aceea se impune luarea celor mai corespunzătoare măsuri pentru înlăturarea lor. CONST.AZOIT» corespondentul României libere” Magistrala electrică Luduş-Slatina conectată la termocentrala de la Luduş-Iernut TG. MUREŞ (Agerpres). — Luni, magistrala electrică de 400 kilovolţi, Luduş—Slatina, a fost conectată la puternica termocentrală de la Luduş—Iernut. Prin firele suspendate pe braţele puternice ale arborilor metalici, milioanele de kilowaţii oră trec peste Carpaţi, oprindu-se în convertizoarele Uzinei de aluminiu de la Slatina, precum şi în numeroase alte uzine şi fabrici din sudul ţării. Şedinţă de analiză -de la Ministerul Comerţului Interior Dispunînd de cantităţi sporite de bunuri de consum, unităţile comerciale au pus în acest an la dispoziţia populaţiei un volum mai mare de mărfuri de calitate mai bună şi în sortimente variate. Faţă de primele 6 luni ale anului trecut desfacerile au crescut cu 12 la sută, în această perioadă populaţia a fost aprovizionată cu cantităţi sporite de lapte şi produse lactate, precum şi cu legume şi fructe la preţuri mai reduse, faţă de anul trecut. Reţeaua de alimentaţie publică a satisfăcut în mai bune condiţii cerinţele consumatorilor, în ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, printre care ţesături de lină, tricotaje, confecţii, încălţăminte, cererile au depăşit nivelul mediu cu 13—18,6 la sută. Magazinele au fost mai bine aprovizionate cu imprimeuri din fire fine, ţesături subţiri din lînă, ţesături imprimate din mătase artificială. Au crescut totodată desfacerile la frigidere, televizoare, aparate de radio, maşini de spălat rufe. Din analiza efectuată de Ministerul Comerţului Interior s-a constatat însă că la unele produse stocurile de mărfuri menite să asigure o aprovizionare ritmică, trebuie mărite. în acest scop ministerul şi Centrocoop au stabilit o serie de noi măsuri, între care îmbogăţirea in continuare a sortimentului de mărfuri cu produse specifice sezonului, contractarea unui sortiment mai variat de articole. Paralel cu aceasta Ministerul Comerţului Interior a indicat ca laboratoarele şi bucătăriile restaurantelor să se orienteze către producţia de preparate specifice sezonului, mai buna organizare a unităţilor mobile de desfacere a dulciurilor şi răcoritoarelor. S-au preconizat, de asemenea, măsuri pentru îmbunătăţirea în continuare a activităţii comerciale în staţiunile de odihnă, centrele şi traseele turistice. (Agerpres). La adrese no: BAIA MARE (coresp. R. I.). La sfîrşitul acestei săptămini alte 158 de familii din oraşul Baia Mare s-au mutat în cartierul Săsar în două noi blocuri date în folosinţă în modernul ansamblu de locuinţe de aici. Cu acestea numărul apartamentelor puse la dispoziţia băimărenilor de la începutul anului şi pînă acum se ridică la 528. Alte 300 de apartamente se află în construcţie. ★ în microraronuul nr. 14 — cel mai nou ansamblu de locuinţe din oraşul Satu Mare — s-au mutat în această săptămînă alte 130 de familii, care au ocupat două blocuri confortabile. Numărul apartamentelor date în folosință în acest microraion, care va însuma în final 1 440 de apartamente, se ridică la 330. CICLISM. Cursa ciclistă internaţională „Cupa oraşului Bucureşti“ s-a încheiat odată cu disputarea etapei a treia pe drum de munte, trecînd prin Rîşnov, Pîrîul Rece, Predeal, cu sosirea la Poiana Braşov. Victoria a revenit rutierului român Fr. Gera, cronometrat pe distanţa de 138 kilometri cu timpul de 3 ’ 57’00”. în clasamentul final, primul loc a fost ocupat de olandezul Gabriel Mineloo, urmat de coechipierul său Harings la 4’58” și Gabriel Moiceanu la 5’02”. FOTBAL. Campionatul european universitar de fotbal a continuat cu disputarea ultimelor meciuri din cadrul grupelor preliminare: Olanda-Franţa 2—0 ; Spania-România 2—0 ; R. F. GermanăIugoslavia-Por- Echipa română pentru semifi-Turcia 0—0tugalia 6—0, s-a calificat nale. VOLEI. Prima ediţie a campionatului european de volei rezervat echipelor masculine de tineret s-a încheiat cu victoria reprezentativei U.R.S.S., care a totalizat 14 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine selecţionatele : Bulgariei 13 puncte, Cehoslovaciei 12 puncte, Franţei, Ungariei, României, Iugoslaviei şi Italiei, fiecare cu cîte 9 puncte, clasificate în ordinea setaverajului. în ultima zi a întrecerilor s-au înregistrat rezultatele: Cehoslovacia-Ungaria 3—2 ; Italia- Franţa 3—2 ; U.R.S.S.-Iugoslavia 3—1 ; Bulgaria-România 3—0. ŞAH. în localitatea Örebro (Suedia) au început întrecerile campionatului mondial studenţesc de jah. Cele 21 de ţări participante la actuala ediţie au fost repartizate în 6 grupe, urmînd ca pentru turneul final să se califice primele două clasate din fiecare grupă. România face parte din grupa a 6-a, alături de echipele Ungariei, Scoţiei şi Porto Rico. In prima rundă, şahiştii români au debutat victorioşi, întrecînd selecţionata Porto Rico cu 4—0. TENIS. Echipa de tenis (tineret) a României s-a clasat pe locul trei în grupa de la Plsen, pentru „Cupa Galea“, întrecînd cu 3—0 formaţia R. D. Germane şi cu 2—0 (proba de dublu nu s-a mai jucat) selecţionata Olandei. GIMNASTICĂ. La Berlin are loc concursul de gimnastică „Cupa Tineretului“. La feminin, întrecerea pe echipe s-a încheiat cu victoria selecţionatei R. D. Germane (I), care a totalizat 187,85 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat U.R.S.S. — 187,65 p., R. D. Germană (II) — 185,90 p., România — 177,90 p., Ungaria — 177,35 p., Polonia — 176,45 p., Bulgaria — 175,90 p. şi Iugoslavia — 169,30 p. POLO. Competiţia internaţională de polo pe apă „Turneul speranţelor olimpice“ s-a încheiat cu victoria selecţionatei R. D. Germane, care a totalizat 11 puncte. Locul doi a revenit echipei U.R.S.S. cu 9 puncte. Reprezentativa României a ocupat locul 3—4 la egalitate de puncte (8) cu echipa Ungariei. în ultima etapă a turneului, echipa U.R.S.S. a învins România cu scorul de 5—3, iar R. D. Germană a cîștigat partida cu Ungaria cu 4—2. BASCHET. în prima zi a balcaniadei feminine de baschet (junioare) de la Banja Luka (Iugoslavia) echipa Bulgariei a învins cu 58—28 echipa Turciei iar Iugoslavia a întrecut cu 86—66 echipa României. în 24 de ore Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei la Bucureşti, Charles-Albert Dubois a oferit luni după-amiază o recepţie cu prilejul Zilei naţionale a Elveţiei. Au luat parte George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Pas, preşedintele I.R.R.C.S., Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, reprezentanţi ai unor instituţii centrale. Au fost prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. * Duminică s-a înapoiat în Bucureşti, venind de la Moscova, delegaţia Consiliului General A.R.L.U.S., condusă de dr. Paul Nicolau, vicepreşedinte al Sfatului popular al oraşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, care, la invitaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-română, a făcut o vizită în Uniunea Sovietică, în cadrul planului de colaborare dintre cele două asociaţii. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, membru în Biroul Consiliului General A.R.L.U.S., activişti ai A.R.L.U.S. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. * în după-amiaza zilei de 1 august, a părăsit ţara noastră delegaţia Crucii Roşii a R. P. Chineze, condusă de Peng Yen, vicepreşedinte al Crucii Roşii. înainte de plecare, tovarăşul Anton Moisescu, preşedintele Crucii Roşii Române, a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor. De asemenea, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, Tzen Iun-ciuan a oferit un prinz la care au participat Anton Moisescu şi alţi membri ai conducerii Crucii Roşii Române. * La Suceava un local de alimentaţie publică — „Bucătăria bucovineană“ — şi-a căpătat repede popularitatea, atît printre suceveni dar mai cu seamă printre turiştii sosiţi în localitate. La acest local se servesc numai mîncăruri bucovinene. Nu lipsesc ciuperci cu smîntînă sau cu usturoi, sarmale cu crupe şi slănină, tocană suceveana, precum şi o gamă bogată de ciorbe, supe şi alte bucate tradiţionale din regiune, * în Insula Mare a Brăilei continuă lucrările de redare în circuitul agricol a noi suprafeţe. în prezent au loc acţiuni de destufizare şi îndiguire a terenurilor care urmează să fie însămînţate în anul viitor. S-au creat toate condiţiile ca în 1967 suprafaţa cultivată pentru prima dată în Insula Mare a Brăilei să ajungă la 35 000 hectare. * La întreprinderea chimică „Sinteza“ din Oradea a început fabricarea pe scară industrială a unui nou produs. Este vorba de bromura de metil, un insecticid cu caracteristici superioare produsului similar importat pînă acum care se utilizează la dezinfectarea magaziilor de cereale și a morilor, la combaterea insectelor și a ciupercilor dăunătoare cerealelor depozitate. * în Capitală, în sala Teatrului „C. Tănase" din Calea Victoriei nr. 33, va avea loc vineri 5 august a.c. orele 19,00 tragerea la sorţi pentru trim. 11.1966 a libretelor de economii pentru construirea, de locuinţe. La această tragere la sorţi se vor acorda 15 cîştiguri în bani cu valori de 50 000 lei, 40 000 lei, 30 000 lei, 20 000 lei, 15 000 lei. Depunătorii care doresc să participe la efectuarea acestei trageri la sorţi pot, procura invitaţii de la unităţile C.E.C. din Capitală. ★ Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă, la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 iulie 1966, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) K.W.H. ; 2) V.I.Z. ; 3) X.F.P. ; 4) X.B.P. ; 5) Y.W.W.; 6) P.F.V.; 7) R.D.Z.; 8) U.F.K. LISTA DE CiŞTIGURI Ia depunerile pe obligațiunile C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORTI DIN 31 IULIE 1966 B3 a ct o Seria oblig, cîstigătoare Nr. crt. al oblig, cîstigat Valoarea cistigurilor partială totală 60 60 60 60 60 600 600 600 2112 23.274 47.435 56.956 55.120 52.226 07.391 11.879 13.534 15.031 21.182 42.086 49.386 Terminația seriei 134 151 681 172 358 13 47 93 44 43 06 23 17 06 50 32 42 05 28 14 13 26 34 30 36 45 37 05 100.000 75.000 50.000 25.000 10.000 5.000 5.000 5.000 5 000 5000 5.000 5.000 2.000 2.000 2.000 1.000 1.000 800 800 800 TOTAL 100.000 75.000 50.000 25.000 10.000 35.000 360.000 120.000 1.400.000 2.215.030 in nord-est, în preajma lacului Constanţa, se zămisleşte şuvoiul repede al Rinului Helvetic, spumegind în vuietul cascadelor de lingă Schaffhausen In sud-vest, la călcîiul munţilor din Valais. Rhonul îşi goneşte apele galbene, pentru a le transforma un smaragd lichid, cînd se filtrează prin mica mare a lacului Leman. Aurul roade de secole terasele înalte pe care se caţără capitala administrativă a ţării — Berna — Cu uriaşul ei palat federal, cu bătrînele uliţe medievale, cu fîntînile şi arcadele sale. Zürichul ascultă melodia surdă a lacului care-i poartă numele, Lugano este mingîiat de apele unui lac albastru, Luzern se resfiră în valea unor munţi de bazalt pe malurile Lacului celor patru cantoane — „cupa Alpilor“, cum i se spune pe aici. Harta în relief a Elveţiei destăinuie două coordonate esenţiale: muntele şi apa. Douăzeci şi două de cantoane federalizate, cu legi cantonate, cu autorităţi executive cantonate. Ele constituie Confederaţia elveţiană din 1848. Dar primele trei cantoane — Uri, Schwytz şi Unterwalden — au pecetluit unitatea lor la 1 august 1291, data fondării statului elveţian — 1 august devenind ziua naţională a Elveţiei. Zürich, primul oraş al ţării, se bucură de reputaţia „capitalei capitalului". Basel, deşi oraş al comerţului şi al industriei chimice, reprezintă pentru Elveţia alemanică ceea ce Geneva este în Elveţia romandă , leagăn al ideilor umaniste. Baselul a fost cel dinţii dintre oraşele elveţiene care au înfierat nazismul, în oraşul de pe malurile Rinului, se află cel mai important dintre muzeele helveţice. Patru zone distincte în farmecul multitudinii de limbi, de dialecte, de tradiţii, de temperamente, un peisaj uman cu numeroase chipuri: alemanic, romană, italian, romanş. Cel din urmă reprezintă numai 1 la sută din întreaga populaţie a ţării. Limba ei este un ciudat amestec italofranco-german. Dar, romanşii au şcolile lor, manualele lor, ziarele lor. Alături de ţăranii romanşi, de-a lungul Rivierei romande, cultura se exprimă în limba franceză la Lausanne şi Geneva, la Neuchâtel şi Montreux. Ne aflăm sub meterezele Alpilor savoiarzi în arcul în care urmele legiunilor romane se numără la Avenches (străvechiul Aventicum) sau la Nyon. Pe o placă de marmură fixată în piaţa unui fost turn de pază al Genevei, cîteva rînduri evocă trecerea oştilor lui Julius Caesar. Alte plăci memoriale amintesc prezenţa, pe aceste meleaguri, a lui Voltaire şi Napoleon, Byron şi Mickewicz, Goethe şi Hugo, Shelley şi Stendhal. Sămînţa spiritului lor a fecundat ţara aceasta de bazalt, dar nici ea n-a ezitat să-şi arate generozitatea. Revoluţia franceză datorează mult minţii luminate a lui Rousseau — „cetăţeanul Genevei" —, muzica contemporană îl păstrează la loc de cinste pe elveţianul Arthur Honegger, pictura modernă se mîndreşte cu Paul Klee, iar literatura cu Dürrenmatt şi Frisch, fără a-l considera pe Ramuz, limitat la graniţele helvetice. Doar puţin peste 10 la sută din populaţia activă a ţării se ocupă de agricultură. Dar agricultura elveţiană hrăneşte 3/5 din totalul locuitorilor. O ţară de piatră, lipsită de minereuri. Şi totuşi, în spaţiul unui veac, a devenit mare exportatoare de maşini, de ceasuri, de produse farmaceutice. Se pare că stîncile, zăpada şi gheaţa veşnică au modelat viaţa oamenilor acestora, au fost o bună sursă de vitalitate. De-a lungul vremii, au deprins rafinamentul lucrului care reclamă precizie. Orotoierii de la Locle, la Chaux-de-Fond, din satele pierdute în tura neuchâteleză n-au fost întrecuţi, pînă în zilele noastre, în nici o parte a lumii. După cum convieţuirea cu stîncile le-a dezvoltat şi gustul pentru ceea ce este solid şi durabil. Generatoarele şi locomotivele electrice elveţiene concurează pe toate pieţele mondiale. horia liman Imagini elveţiene , „ Duminică, s-a încheiat vizita făcută în Turcia, la invitaţia guvernului acestei ţări, de o delegaţie guvernamentală română condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Rezultatele acestei vizite consemnate în comunicatul dat publicităţii duminică, în acordurile semnate şi în cuvîntările rostite de oaspeţi şi gazde, au produs o deosebită satisfacţie în ţara noastră. Aceste rezultate confirmă încă o dată posibilităţile existente de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi Turcia, state cu sisteme sociale deosebite. Desfăşurînd o activitate consecventă pe linia întăririi păcii şi colaborării între popoare, Republica Socialistă România porneşte de la considerentul că menţinerea păcii şi rezolvarea problemelor internaţionale sunt posibile numai în condiţiile respectării stricte în relaţiile dintre state a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne ale altor state, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. Pe baza acestor principii, ţara noastră a depus şi depune eforturi pentru intensificarea colaborării economice, politice şi culturale cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, împreună cu alte state din regiunea noastră. România militează consecvent pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi colaborare între ţările balcanice între care există vechi legături tradiţionale. în acest cadru, relaţiile bilaterale româno-turce au cunoscut în ultimii ani o evoluţie pozitivă. Schimburile comerciale au înregistrat creşteri an de an. S-au lărgit, de asemenea, schimburile culturalştiinţifice. Recenta vizită pe care delegaţia Medjilisului a făcut-o în România a permis constatarea unor preocupări comune pentru dezvoltarea colaborării bilaterale, ca şi pe plan balcanic şi european. Vizita delegaţiei guvernamentale condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, a confirmat convingerea ţării noastre că, contactele directe dintre oamenii de stat şi mai buna cunoaştere reciprocă între tari, reprezintă unul din mijloacele cele mai eficace pentru dezvoltarea colaborării între state şi popoare. Oaspeţii români au vizitat oraşele Ankara, Izmir şi Istanbul, instituţii culturale şi artistice, întreprinderi industriale, luînd cunoştinţă de realizările Turciei în dezvoltarea economică şi culturală. în timpul vizitei, preşedintele Ion Gheorghe Maurer a fost primit de către preşedintele Republicii Turcia, Excelenţa Sa, domnul Cevdet Sunay. Preşedintele Consiliului de Miniştri, ministrul afacerilor externe, ministrul petrolului, precum şi ceilalţi membri ai delegaţiei române, au avut mai multe întrevederi cu primul ministru al Turciei, Excelenţa Sa, Suleyman Demirel, ministrul afacerilor externe şi alte personalităţi turce. Aşa cum se arată în comunicatul dat publicităţii, s-a constatat că vizita în Turcia a delegaţiei guvernamentale române a adus o contribuţie importantă la creşterea înţelegerii reciproce şi la dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate între România şi Turcia. Convorbirile purtate au evidenţiat interesul reciproc pentru încheierea într-un viitor apropiat a unor acorduri şi convenţii care vor crea posibilităţi noi de lărgire a schimburilor economice şi culturale. Schimburile de vederi prilejuite de vizită au confirmat hotărîrea comună a celor două guverne de a dezvolta relaţiile de bună vecinătate şi de prietenie a căror semnificaţie şi importanţă depăşesc cadrul bilateral, aducînd o contribuţie valoroasă la cauza păcii şi colaborării internaţionale în regiunea Balcanilor şi pe plan mai larg european şi mondial, în ţara noastră a produs satisfacţie calda ospitalitate cu care au întîmpinat guvernul şi poporul turc pe solii poporului român. Ţara noastră aşteaptă cu plăcere vizita preşedintelui Republicii Turcia, Excelenţa Sa domnul Cevdet Sunay, ca şi vizita delegaţiei guvernamentale turce, condusă de primul ministru, Excelenţa Sa domnul Suleyman Demirel. Comentînd semnificaţia vizitei delegaţiei guvernamentale române, ziarul turc „Ulus“ scria într-un articol de fond : „Convingerea noastră este că după pasul marcat prin această primire călduroasă făcută primului ministru român va urma o dezvoltare a colaborării, iar cele două naţiuni vor manifesta reciproc prietenia în serviciul păcii“. Sîntem încredinţaţi că dorinţa care animă naţiunile română şi turcă de a vedea dezvoltîndu-se prietenia şi colaborarea între ele îşi va găsi expresia într-o arie tot mai bogată de acţiuni concrete în interesul celor două ţări, al păcii şi colaborării în această zonă geografică, în Europa şi în lumea întreagă. ŞTEFAN MUNTEANU O contribuţie la dezvoltarea relaţiilor româno-turce Vir. 6778— 2.VIII.1666 — pag. 3-a „RomâliO liberă“