România Liberă, ianuarie 1967 (Anul 25, nr. 6908-6932)

1967-01-03 / nr. 6908

Cuvîntarea tovarăşului Nîcolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţene şi cetăţeni, Peste cîteva minute, anul 1966 — an încununat de mari realizări ale poporului român în întreaga viaţă socială, de afirmare activă a ţârii noastre pe arena internaţională — se va adăuga la cronica glorioa­să a Republicii Socialiste Ro­mânia, îmbogăţind cu o nouă pagină istoria milenară a pa­triei. Cea mai de seamă realizare obţinută de poporul nostru în 1966 este încheierea cu succes a primului an al planului cin­cinal. Forţele de producţie ale ţării au continuat să se dez­volte, avuţia naţională a spo­rit, s-a ridicat nivelul de trai al maselor, s-au petrecut noi schimbări calitative în direc­ţia dezvoltării democraţiei, în­floririi naţiunii noastre socia­liste. Rezultatele de seamă dobîn­­dite în toate domeniile de activitate reprezintă un izvor de îndreptăţită mândrie pa­triotică pentru întregul popor. Doresc să evidenţiez cu deose­bire hărnicia, talentul şi ca­pacitatea muncitorilor, ţărani­lor şi intelectualilor, entuzias­mul şi abnegaţia dovedită de toţi cei ce muncesc, fără deo­sebire de naţionalitate în în­făptuirea politicii marxist-le­­niniste a partidului nostru, în vasta activitate închinată pro­păşirii patriei. In acest prag de an nou, conducerea partidului şi sta­tului adresează tuturor locui­torilor ţării cele mai calde fe­licitări pentru succesele obţi­nute în măreaţa­­ operă de construcţie a României socia­liste. Dragi tovarăşi, Intîmpinăm anul 1967 cu în­credere şi optimism, cu hotă­­rîrea nestrămutată de a adău­ga noi înfăptuiri edificiului înălţat de poporul român în anii socialismului, de a face noi paşi înainte spre măreţele ţeluri stabilite de Congresul al IX-lea al partidului. Analizînd sarcinile anului viitor, recenta plenară a Co­mitetului Central al partidului a subliniat, într-un spirit de inaltă exigen­ţă comunistă, ne­cesitatea ridicării pe un plan superior a întregii activităţi economice, marile îndatoriri ce revin în acest sens organe­lor de partid şi de stat, tutu­ror oamenilor muncii. ■ Plenara a relevat importan­ţa deosebită a perfecţionării muncii în toate direcţiile, în toate sectoarele vieţii sociale, aceasta fiind o cerinţă impe­rioasă pe care ne-o impune le­gea dialectică a dezvoltării so­cietăţii, pe care ne-o dictează răspunderea faţă de viitorul ţării. Dezbaterile Marii Adunări Naţionale — înaltul sfat al ţării — au evidenţiat adeziu­nea deplină a tuturor catego­riilor sociale ale ţării faţă de măsurile elaborate de condu­cerea partidului şi statului, hotărîrea fermă a celor ce muncesc de a înfăptui neabă­tut politica internă şi externă a Partidului Comunist Român — expresie fidelă a interese­lor vitale ale întregului popor. Ne exprimăm încrederea că anul care vine va aduce suc­cese tot mai mari în construc­ţia socialismului, în viaţa mi­nunatului nostru popor, în făurirea viitorului strălucit al scumpei noastre patrii. Anul care a trecut a fost un an de activitate intensă a par­tidului şi guvernului ţării pe planul politicii internaţionale, pentru dezvoltarea şi întări­rea relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, pentru lărgirea cooperării cu toate statele, indiferent de orîndui­­rea lor socială, pentru securi­tate internaţională şi pace în­tre popoare. Opinia publică din ţara noastră, ca şi din întreaga lume, a condamnat ferm conti­nuarea şi intensificarea răz­boiului agresiv al Statelor Unite împotriva Vietnamului. Partidul şi statul nostru, întregul popor cer cu hotărîre să se pună capăt acestei agre­siuni, își manifestă activ soli­daritatea cu lupta eroică a po­porului vietnamez, cu lupta popoarelor împotriva colonia­lismului, a imperialismului, pentru dreptul lor sacru de a-și hotărî singure destinul. Fie ca anul ce vine să înre­gistreze noi progrese pe calea afirmării principiilor indepen­denţei şi suveranităţii naţio­nale în relaţiile dintre state, pe calea luptei pentru demo­craţie şi socialism, să aducă noi împliniri aspiraţiilor po­porului român, ca şi ale tutu­ror popoarelor, spre pace şi colaborare internaţională, înainte de a suna prima bă­taie de ceas a noului an, să ridicăm paharul pentru toţi acei care prin munca lor eroi­că şi entuziastă dau viaţă po­liticii partidului: clasa mun­citoare, ţărănimea, intelectua­litatea, întregul nostru popor ; pentru Partidul Comunist Român — conducătorul încer­cat al celor ce muncesc , pentru prosperitatea patriei noastre, Republica Socialistă România , pentru pace şi colaborare în­tre popoare. Vă urez, dragi tovarăşi, suc­cese şi mai mari în muncă, sănătate, fericire în viaţa personală, împlinirea tuturor dorinţelor dumneavoastră de mai bine. La Mulți Ani ! mmm Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi in Republica Socialistă România Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, preşe­dintele Consiliului de Miniş­tri, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, se­cretarul Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au primit în ziua de 31 decembrie, la Palatul Con­siliului de Stat, pe şefii misiu­­nilor diplomatice acreditaţi în Biblica Socialistă România, au prezentat felicitări cu al Anului Nou. prezentat felicitări am­­orii : Cubei — Manuel Menendez, Turciei — settin Arif Mardin, R. P. ne — Wieslaw Sobieral- Indiei — R. R. F. Khil- R. P. Mongole — To­­lin Ghenden, R. P. Bulga- Gheorghi Bogdanov, tei — Honoré Cambier, Vietnam — Hoang Tu, tei — Jean Louis Pons, ei — Olof Gustav Bjurs- Italiei — Niccolo Mos­­itriei — Johann Manz, igare — József Vince, t­i — Sambas Almadi- J. Germane — Ewald Marii Britanii — Les­­harles Glass, Japoniei — ia Shigemitsu, R. S. F. Iu­­lavia — Jaksa Petrici, R. S. Kaslovace — Cesimir Cisar, ■liunii Sovietice — A. V. Ba­­nu, Finlandei — Bjorn Olof­elholm, R. P. Albania — Io­sif Pogace, Olandei — Joost B. Haverkorn van Rijsewijk, Iranului — Sultan Hossein Va­­kili Sanandaji, Republicii Is­lamice Pakistan — Ahsan-ul- Haane, însărcinaţii cu afaceri ad-interim­ai , Chile — Jai­me Coutts, Argentinei — Her­­nan Sixto Fernandez, Izraelu­­lui — Mordechai Avgar, Gre­ciei — Spy­ros A. Adamopou­­los, R. P. Chineze — Van Tun, Republicii Arabe Unite — Mahmoud Badawi, Braziliei — M. C. de Maraes Pitao, Sta­telor Unite ale Americii — Joseph W. Neubert, Elveţiei — Wilhelm Doppler, R. P. D. Coreene — Riăm Gion Riăn. Mulţumind şefilor misiuni­lor diplomatice pentru felici­tările şi urările exprimate, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în numele Consiliului de Stat, al Consi­liului de Miniştri şi al Marii Adunări Naţionale a transmis diplomaţilor acreditaţi în ţara noastră cele mai bune urări de sănătate, de prosperitate po­poarelor din ţările pe care le reprezintă, toastînd pentru pace, prietenie şi colaborare internaţională. Decanul corpului diploma­tic, Manuel Yepe Menendez, ambasadorul Republicii Cuba, a toastat în sănătatea condu­cătorilor de stat români, pen­tru prosperitatea poporului român, pentru pace şi priete­nie între popoare. (Agerpres) In timpul primirii la Consiliul de Stat Foto : AGERPRES Proletari roi în toate ţările, uniţi-văl. Aflul XXV­­ nr. 8908 4 pagini 30 bani REDACŢIA : Plata Scrnteii. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telex­­ 179­0 Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA TELEGRAMĂ Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Cuban, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO, preşedintele Republicii Cuba HAVANA Cu prilejul celei de-a VIII-a aniversări a Zilei eliberării, ziua naţională a Cubei, în numele Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nos­tru personal vă adresăm dv. şi prin dv. tuturor oamenilor muncii din Cuba felicitări cordiale şi urări de noi succese în opera de construire a socialismului, în lupta pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei, împotriva imperialismului. Ne exprimăm convingerea că prietenia şi colaborarea fră­ţească româno-cubană se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor noastre, în interesul unităţii ţărilor socialiste, al cauzei păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniştri al­­Republicii Socialiste România Din primele zile, din primele ore Bună dimineaţa, 1967 ! Zicala din strămoşi spune că dimineaţa luminoasă a­­nunţă ziua cea bună. Dimineaţa ta, anule cel nou, este plină de lumină. E bogată în veselie, căci zorii tăi, pregătiţi temeinic de minţi înţelepte, anunţă po­porului daruri îmbelşugate. E bogată în fapte harnice, căci oamenii ştiu că le stă în pu­teri să tragă către ei viitorul. Din primele zile, din pri­mele ore... Cele două zile ce s-au scurs din 1967 au fost, pentru ma­rea majoritate a oamenilor, meritate zile de odihnă. In unităţile a căror activitate însă nu suportă contenirea munca s-a desfăşurat normal, colectivele respective veghind în continuare, din prima se­cundă a începutului de an, la naşterea celor dintîi şarje de metal, kilowaţi de energie, tone de substanţe chimice. Stră­­duindu-se să urmeze întoc­mai sfatul luminos al parti­dului, ei au lucrat astfel ca munca în primele două din cele 365 zile ale noului an, cel de-al doilea din cincinal, să se desfăşoare ritmic, cu un puls egal, sănătos. Acesta este sensul mesajelor primite în cursul zilei de ieri de la di­ferite locuri de muncă din ţară. Izvor de forţă şi lumină A doua dimineaţă a noului an. Oraşul pare pustiu. Bucu­­reştiul, care cu două zile în urmă semăna cu o mare agi­tată, astăzi se odihneşte. Şi totuşi în multe locuri ale o­­raşului ziua aceasta nu se deosebeşte de celelalte. Este vorba de întreprinderile cu activitate continuă, printre care şi Centrala electrică de termoficare Bucureşti Sud. Exact cu un an în urmă, am avut ocazia să-l întîlnim aici pe tînărul inginer Adrian Handrea. Conducea echipa de energeticieni care vegheau ca sărbătoarea tradiţională a revelionului să fie, la propriu, cît mai luminoasă. Atunci C.E.T. Bucureşti Sud se afla la început de drum şi tînărul inginer ne-a vorbit de gîndu­­rile sale de viitor, legate strîns de dezvoltarea în con­tinuare a centralei. — Vă amintiţi, acum 366 de zile vă vorbeam despre pro­iectele mele. Intr-un fel mă angajam să fac tot ce se poa­te pentru a contribui la obţi­nerea a cît mai multă ener­gie electrică la un preţ de cost scăzut. Ei bine, trebuie să spun că pentru mine şi pentru colectivul centralei, 1966 a fost un an bun. Pune­rea în funcţiune a celui de-al doilea cazan de 420 tone/h, a turbinei de aburi nr. 2, a pri­melor două turbine cu gaze au constituit doar o parte din e­­venimentele de mare impor­tanţă sărbătorite de colecti­vul nostru. Fiecare dintre ele au cerut pricepere şi pasiune. Dar, ca să fiu sincer, 1966 putea fi şi mai bun, dacă nu se iveau o serie de deficienţe în funcţionarea primelor două turbine cu gaze. Iată de ce chiar din primele zile ale a­­cestui an ne-am îndreptat a­­tenţia spre asigurarea tuturor condiţiilor unei exploatări ra­ţionale a utilajelor. Măsurile pe care le-am luat, printre al­tele şi punerea la punct a in­stalaţiilor de automatizare, mă fac să cred că am păşit cu dreptul în 1967. Numai că... — Există deci şi o rezervă? — Da, și se referă la... I.T.B. Să nu vă miraţi. Azi, de pildă, au întîrziat destui muncitori deoarece întreprin­derea de transporturi a refu­zat să prelungească cursele autobuzului 35 pînă la Cen­trală, cu toate că avem con­tract în acest sens. In pagina a 4-a : Interviul acordat de preşedintele Consiliul­ui de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, redacţiei ziarului bulgar „Otecestven Front" Mesaje de pe meleagurile patriei Şi acum, la telefon Hune­doara. Agenda de muncă a siderurgiştilor a înregistrat şi ea primele succese ale anului. Trecuseră numai 45 de minu­te din noul an, cînd echipa (Continuare in pag. a 2-a) Cum va fi vremea Pentru zilele de 4, 5 şi 6 ianuarie se anunţă următorul timp probabil: Vreme închisă cu ceţuri frecvente în prima parte a interva­lului. Vor cădea ninsori mai frecvente în nor­dul ţării şi regiunea de munte. Temperatura în creştere uşoară la început, apoi în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 4 grade, local mai coborîte, iar maximele între minus 5 şi plus 5 grade. La munte: Vreme în general umedă şi închisă. Vor cădea ninsori temporare. Tem­peratura în creştere uşoară la început, apoi în scădere. Dimineaţa şî seara ceaţă. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România D­ECRET pentru stabilirea datei alegerilor de deputaţi în sfaturile populare comunale Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ART. UNIC. — Alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare comunale vor avea loc la data de 5 martie 1967. Constituirea sfaturilor populare comunale noi alese se va face după data de 7 martie 1967. Președintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CHILE SANTIAGO — CHILE Cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului Comunist din Chile, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dv., întregului partid și tuturor oamenilor muncii chilieni un cald salut frăţesc şi urează Partidului Comu­nist din Chile noi succese în lupta pe care o desfăşoară pentru interesele clasei muncitoare şi ale poporului chilian, pentru pace, democraţie şi progres social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN 1967 OPQ 6 ...„Niciodată iama nu fu mai frumoasă“... Dacă ar fi străbă­tut cu noi arterele forfotitoare ale orașului, dacă ar fi intrat în parcuri, trecînd pe sub bal­dachine de chiciură, dacă ar fi privit cortegiul colindătorilor, urzind pe covor de nea bogate chilimuri policrome, dacă ar fi trăit în noaptea aceasta fer­mecată de anul nou dulcea nerăbdare a omului care zo­reşte spre casă, poetul ar fi fă­cut singur, această parafrază. Parcă niciodată, ca în anul a­­cesta, decorul sărbătorii nu ni s-a părut mai feeric, mai plin de poezie, frumuseţea datinilor mai strălucită, mai bogată în semnificaţii, bucuria oameni­lor mai adîncă. Cinci reporteri, trei înarmaţi cu condeiul şi carnetul, doi cu aparatul de fotografiat, ne a­­flam, în ajunul anului nou, gata să începem colindul, în căutare de fapte, gînduri, im­presii, pentru acest reportaj. Am fi dorit să avem ubicuita­tea bătrînului Moş Gerilă, a anului ce sta să vină, să putem fi de faţă în toate căminele, în toate colţurile ţării, unde, trăind împreună cu gazdele mulţumirea şi veselia acestor clipe, ni s-ar fi reînnoit şi pri­lejul cunoaşterii acelor lucruri minunate ce se înfăptuiesc în ţara noastră din îndemnul şi sub îndrumarea comuniştilor. Ceea ce am văzut pe unde am umblat constituie însă mate­rial abundent pentru o peli­culă scrisă, consacrată acestei nopţi de încîntare şi vis, pe care încercăm să v-o prezen­tăm în secvenţele de mai jos: pra, ursul, căluţii sprinteni de lemn, tropăind­­pe picioare de voinic. O clipă s-a făcut linişte şi colindătorii s-au urcat pe locul înalt, pregătit din vreme în faţa Palatului, iar văzduhul limpede al nopţii a răsunat de pocnete de bici, clinchete de tălăngi, împletite cu glasurile urătorilor : Aho, aho, copii şi fraţi / Staţi puţin şi nu mi­naţi“... Isprăvindu-şi îndătina­tele urări, colindătorii s-au contopit cu tinerii bucureşteni care-i aşteptau în Palatul Re­publicii, luînd loc la mesele îmbelşugate, prinzîndu-se în jocuri. Simbol al belşugului şi fertilităţii, plugul gata să răstoarne brazda grasă... Datini Strămoşeşti se mai despărţeau trei­­patru ceasuri de intrarea în anul cel nou. In staţia de au­tobuz din dreptul Ateneului călătorii lăsau să le scape ma­şinile aglomerate, piaţa era plină de trecători ocazionali care mai zăboviseră la Orăşe­lul Copiilor, cînd de după col­ţul străzii Oneşti şi-a făcut a­­pariţia, înaintînd spre Palatul Republicii, procesiunea solem­nă a urătorilor. Părea că şi-a dat întîlnire aici, tot ce a creat mai mîndru, mai autentic şi mai plin de tîlc fantezia populară pentru a saluta venirea anilor. Cin­stind parcă trecerea unui alai domnesc, au dat zvon din bal­coanele palatului buciumaşii şi tulnicarii. Tineri falnici călă­reau cai strepi în faţa corte­giului, în timp ce îndărătul lor, înainta — simbol al belşu­gului şi fertilităţii — plugul gata să răstoarne brazdă grasă, să deschidă drumul sămănăto­­rilor. Veneau, în urmă-le, ca­ Omul chemat să vegheze timpul în Dealul Filaretului, intrăm pe o poartă plină de promo­­roacă într-o curte, sau într-o grădină. Casele răzleţite ici­­colo par cetăţi tainice, iar ar­borii din jur, pădure ador­mită şi nu te-ai fi mirat să apară de undeva stăpînul mî­nios că i-ai tulburat liniştea. Stăpînul acestei aşezări e Cro­nos. Semnalul schimbării ani­lor, de aici porneşte. Cu o cer­titudine pe care ţi-o dau nu­mai precizia absolută, oamenii (Continuare in vag a 3-a)

Next