România Liberă, februarie 1967 (Anul 25, nr. 6933-6956)
1967-02-01 / nr. 6933
BILANŢ ŞI PERSPECTIVA ■ Ziarele de ieri au publicat Comunicatul cu pri■P® g vire la îndeplinirea planului de stat de dezvolg g g tare a economiei nationale a tării noastre pe anul g g g 1966. I g Pentru fiecare cetăţean al României socialiste, g I g slovele şi cifrele documentului capătă valoare de g Ig simbol, încrustînd pe răbojul cincinalului noi izbînzi în făurirea unei economii moderne, dinamice, în ridicarea bunăstării populaţiei. Ca într-o oglindă cu limpezimi de cristal, oamenii muncii văd în textul comunicatului reflectarea propriilor eforturi şi succese, a strădaniilor şi entuziasmului cu care întregul nostru popor înfăptuieşte istoricele hotăriri ale celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. Pină mai acum cîtva timp cei ce ne păşeau pragul ţării se minunau de realizările noastre, catalogîndu-le drept „miracolul“ românesc. Cunoaşterea aprofundată a politicii economice a partidului şi guvernului, a hărniciei şi seriozităţii cu care o ţară întreagă îşi zideşte prezentul şi viitorul, i-a făcut să vadă că nu e vorba de niciun miracol. Cheia de boltă a urcuşului nostru spre culmile civilizaţiei şi progresului o constituie realismul programului stabilit de partid, soliditatea şi dinamismul economiei noastre, conştiinţa maselor că prin munca lor avîntată aşează temelii trainice vieţii noi de astăzi şi viitorului patriei noastre. Anul trecut, producţia globală industrială a crescut cu 11,7 la sută faţă de 1965, depăşind limita maximă a ritmului mediu anual de creştere prevăzut pentru perioada 1966—1970. Dincolo de graiul lapidar al cifrelor, se desprind imaginile însufleţitoare ale fabricilor şi uzinelor ţării, pe porţile, cărora a ieşit mai mult oţel, mai multe maşini, cantităţi sporite de bunuri de consum , pe magistralele de lumină, hergheliile de cai putere Şi-au sporit numărul , în casele noastre au ajuns mai multe cărţi, televizoare şi maşini electrice de uz casnic. Gîndiţi-vă doar că numai sporul producţiei industriale realizat în 1966 faţă de 1965 depăşeşte întreaga producţie industrială a anului 1933, considerat drept an de vîrf al economiei noastre din trecut şi veţi înţelege şi mai bine profunda semnificaţie a acestei realităţi ! Stăpîni pe avuţiile ţării şi pe rodul strădaniilor lor, oamenii muncii, cărora socialismul le-a dat cale liberă iniţiativei creatoare, au dobindit numai din surplusul peste plan o producţie la nivelul unui întreg an. A devenit un fapt obişnuit ca harta economică a ţării să sufere an de an transformări : în 1966 au intrat în funcţiune un număr de peste 300 capacităţi şi obiective industriale. Dintre acestea notăm, fără pretenţia unei stricte ierarhizări valorice : hidrocentrala de pe Argeş, laminorul de tablă groasă de la Combinatul siderurgic Galaţi (parţial), uzina metalurgică-Bucureşti, Combinatul de celuloză şi hîrtie Dej, fabrici ale industriei chimice la Tg. Mureş, Ploieşti, Craiova, Piteşti, fabrici ale industriei alimentare în alte oraşe. Practic, vlăstarele industriei socialiste au crescut pe tot cuprinsul patriei noastre, mărturie a politicii înţelepte a partidului şi guvernului de justă repartizare a forţelor de producţie, de ridicare economică a tuturor regiunilor ţării. Ponderea produselor de calitate a crescut în toate ramurile, ducînd cu ele ca un mesaj hărnicia şi talentul făuritorilor de bunuri materiale şi de frumuseţe. In pas cu industria a mers şi agricultura noastră socialistă. Comunicatul precizează că producţia globală din 1966 a depăşit cu 11,2 la sută producţia similară din 1965, iar la cereale boabe, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, legume s-au întrecut cele mai mari realizări dobîndite pînă în prezent în agricultura României. Pâmîntul şi-a sporit rodnicia prin extinderea mecanizării, a aplicării îngrăşămintelor chimice, a metodelor înaintate. Dar mai presus, prin munca spornică, plină de avint a milioanelor de ţărani cooperatori, a mecanizatorilor şi lucrătorilor din gospodăriile agricole de stat. Pentru continua dezvoltare a economiei şi realizarea unor noi şi importante obiective industriale şi social-culturale statul a alocat în 1966 un volum de investiţii de 44,4 miliarde, cu 10,2 la sută mai mare decit în 1965. Rezultate remarcabile s-au dobindit în îmbunătăţirea nivelului de trai al poporului. A sporit numărul de salariaţi, veniturile băneşti ale populaţiei au fost superioare cu 11 la sută faţă de 1965, pe băncile şcolilor şi universităţilor au stat mai mulţi elevi şi studenţi datorită dării în folosinţă a noi săli de clasă, laboratoare, cămine. Pe uşile a 50 000 apartamente au apărut cărţile de vizită ale noilor locatari, iar economia naţională a primit un număr de 22 000 specialişti cu pregătire superioară. Fără îndoială, fiecare din cifrele amintite mai sus, ca și multe altele care populează textul Comunicatului, ar merita un comentariu aparte, comparativ cu trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, pentru a scoate la iveală noi sensuri, noi grafice ale dinamicii economiei noastre. Lăsăm cititorilor latitudinea de a o (Continuare în pag. a 2-a) „VINO MIINE“ N-A PĂRĂSIT ÎNCĂ SPAŢIUL LOCATIV • Sof? Da! Dar e de acord fi spaţiu! locativ? • Termene legale fi termene voluntare 9 S.C.L.L. vede, aude, ştie, dar numai atit ? Serviciile de reglementare a spaţiului locativ sunt solicitate zilnic de zeci şi zeci de cetăţeni. Răspundele solicitărilor cu operativitate, au reuşit să se debaraseze de birocraticul „vino mîine !“ Un raid întreprins la cele opt „Spaţii locative“ din capitală,ne-a prilejuit constatarea că în unele cazuri, în contactul cu publicul gheşeele acestor servicii nu mai sunt „tocătoare“ înfometate ale timpului cetăţenilor. Dar oare numai de ghişee e vorba ? Urmărind cum se rezolvă cererile depuse de cetăţeni constatăm că mai stăruie nu numai anomalii, dar şi un accentuat spirit birocratic. De pildă, toată lumea ştie cum se dobîndeşte legal calitatea de soţ sau soţie. . Cu toate acestea la spaţiul locativ al raionului Lenin valoarea actului de stare civilă este indirect contestată. Serviciul de spaţiu, prin inspectorii săi, îşi propune să fie... „foarte atent“ cu aducerea, spre convieţuire, dintr-un singur domiciliu, a tinerilor căsătoriţi. Victimă a acestei bizare exigenţe, tehnicianul Puiu Stancu a aşteptat verificarea... „atentă“ a calităţii de soţ nici mai mult nici mai puţin de ■iO de zile. „ Ceasurile pierdute nu le-am numărat, dar aşteptarea şi alergătura m-au costat peste 10 zile de învoiri de la serviciu. In situaţia lui sau cît de cît asemănătoare, se aflau în ziua de 26 ianuarie, la acelaşi serviciu, vreo 70 de persoane. Aşteptau aprobarea pentru a intra în spaţiul locativ al soţiei. In fond, ce trebuia stabilit pentru a le fi acordată? Două lucruri: că sunt soţi şi că au spaţiu legal asigurat. De ce aşteptarea? De ce risipa de timp? La ghişee nu sunt cozi, dar în birouri timpul cetăţeanului venit să-şi reglementeze problemele de spaţiu e încă „tocat fără milă“. Exemple? Sunt destule. Unul singur ajunge. Ion Alexandru, a cerut, la data de 11 noiembrie 1966 ordin de repartizare în propria lui casă, unde de altfel locuieşte de 5 ani. L-a primit după 75 de zile... Am ascultat, pe marginea cazului, diferite explicaţii faţă de încălcarea termenelor. Ele veneau să acopere o situaţie care va mai dura pînă ce se va stabili un sistem de răspundere pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu la spaţiu, în cadrul general al codului muncii. Un asemenea sistem de răspundere ar înlă-MIHAI ALEXANDRU (Continuare in pag. a 2-a) CREŞTEREA! CIOBETI ! ■ V pnmmmmumjsmmmm Miercuri 1 februarie 1967 Proletarii din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXV nr. 6933 6 pagini 30 bani REDACŢIA: Plata Scrntell. Telefon 176010. Administraţia 1760 10. Interior MOD. Telex : 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA „Atenţie, şantier!" La doi paşi de casă sau la capătul unui drum de sute de kilometri, pretutindeni unde se construieşte — şi azi, la noi, unde, nu se construieşte ? — ne întîmpină ca un element inseparabil al decorului, pancarta cu „Atenţie, şantier !" Suntem pe un şantier şi — în accepţia impusă de actualitate, expresia depăşeşte foarte adesea cadrul evocînd o simplă întindere de pămint căreia prezenţa schelelor i-a mutat centrul de greutate de pe orizontală pe verticală. Cuvîntul „şantier" a devenit un instrument de o rară precizie pentru măsurarea certitudinilor, deterrhinîndu-ie cu rigurozitate intensitatea, stadiul la care Octav Panculași au ajuns să se materializeze din simple proiecte ori din uimitoare planuri de perspectivă. Contactul cu un șantier, fie el cît de superficial, consemnînd doar simpla noastră trecere prin aria sa, ne apare ca un stimulent, ca o statornică şi nobilă invitaţie la înălţare. O invitaţie adresată deopotrivă nouă şi copiilor noştri. Ba poate că, vorbind despre copii invitaţia e un termen prea sărac, prea palid pentru a sugera extraordinara forţă de atracţie exercitată de activitatea unui şantier asupra celor aflaţi la vâsta pură a viselor. Aici, viaţa le predă magistral, intr-un spectacol unic, măreţ şi fantastic, primele lecţii despre muncă, despre abnegaţie şi eroism. Ploaia colorată de stele deslănţuită de sudor, zborul elegant al braţului macaralei, investindu-l parcă pe omul din cabina suspendată cu o fermecată baghetă de dirijor al vintului, — toate acestea — şi cite ca acestea.— adună copiii în preajma şantierelor, îi reţin într-o lume care va lăsa urme adinei în sufletele lor însetate de frumos, de acţiune, de afirmare. Se mai întîmplă însă ca — tot relativ la copii — pancarta cu „Atenţie, san(Continuare in pag. a 2-a) „Promoţia“ 1967 Noi unităţi ale industriei alimentare In industria alimentară vor intra în funcţiune, în anul acesta noi întreprinderi, printre care fabrica de zahăr din Buzău, cinci fabrici de pîine, complexele de morărit şi panificaţie de la Iaşi şi Sibiu, antrepozitele frigorifice de la Galaţi, Timişoara şi Tulcea, fabrici de brînzeturi, de paste făinoase şi biscuiţi, complexe de depozitare, condiţionare şi îmbuteliere a vinului la Galaţi şi Tîrgu Mureş, o secţie de băuturi răcoritoare de tip Pepsi-cola la Constanţa etc. Utilajele şi instalaţiile cu care vor fi dotate aceste fabrici, realizate in proporţie de peste 70 la sută de industria noastră constructoare de maşini, vor asigura mecanizarea şi, în parte automatizarea proceselor tehnologice. Intrarea în funcţiune a acestor noi capacităţi, modernizarea şi organizarea ştiinţifică a procesului de producţie, în cele existente, vor permite ca unităţile aparţinind Ministerului Industriei Alimentare să realizeze în 1967 o producţie cu 13,4 la sută mai mare decit în anul 1966. (Agerpres) Solemnitatea înmmnării unor ordine ale Republicii Socialiste România La Consiliul de Stat a avut loc, marţi la amiază, solemnitatea înmînării unor ordine ale Republicii Socialiste România. La solemnitate au participat tovarăşii Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Mihai Cere, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi activişti în mişcarea muncitorească. Distincţiile au fost înminate de tovarăşul Chivu Stoica. (Continuare In pag. a 5-a) Literatura românească pe un lung itinerar international în primul trimestru al acestui an, cartea românească are un lung itinerar international. Intre 7 şi 21 februarie, de pildă, la Frankfurt pe Main, Centrala editurilor şi difuzării cărţii, în colaborare cu „Borsenverein des Deutschen Buchhandeles“ va oferi publicului din R. F. a Germaniei prilejul de a cunoaşte o selecţie reprezentativă de 2 000 de titluri româneşti din domeniile filozofie, istorie, lingvistică, matematică, fizică, chimie, biologie, medicină, zootehnie, agricultură. Vor fi expuse, de asemenea, cărţi beletristice ale unor scriitori români clasici şi contemporani, traduceri din literatura universală, lucrări pentru tineret şi copil, albume de artă, sport şi turism, cărţi şi partituri muzicale. Expoziţia va fi Însoţită de un bogat material ilustrativ — un breviar al cârtii româneşti, obiecte de artă, ilustraţii originale. Pe baza unei convenţii încheiate între firma românească „Cartimex“ şi Editura „Nolit" din R.S.F. Iugoslavia, la Belgrad va fi deschisă în luna februarie o expoziţie de carte românească alcătuită din aproximativ 900 de titluri. O altă expoziţie va fi deschisă la începutul lunii martie în îndepărtata Indie, la New Delhi. De asemenea, la Expoziţia Internaţională de carte pentru tineret şi copii de la Bologna, vom prezenta în luna aprilie circa 150 de titluri ilustrind realizările românești in domeniul literaturii destinate micilor cititori. (Agerpres). Lupeni întîlneşte Constanţa CONSTANŢA (Coresp. R.I.). Ieri noaptea, la orele 23:50, mineralierul Lupeni (de 24 500 tdw) a întîlnit pentru prima dată portul patriei — Constanţa. După „Reşiţa“ şi „Hunedoara“, aceasta este a treia navă de mare tonaj construită în şantierele navale japoneze. Noul mineralier a fost primit după tradiție cu sunetele sirenelor celorlalte vase româneşti aflate la ora aceea în portul Constanța. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al Greciei La 31 ianuarie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Greciei, Ioanis Christos Cambiotis, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. (In pag. a 5-a, cuvîntările rostite cu acest prilej). ||§|||§§§^ .Luna cărții la sate' manifestare tradiţională în peisajul satului românesc contemporan. In pagina a doua publicăm un articol in legătură cu acest eveniment. // CÂRTI!LS SATE Astăzi începe Cum va fi vremea Pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie se anunţă următorul timp probabil : Vremea se menţine rece la începutul intervalului, cu nopţi geroase, apoi se va încălzi uşor începind din vestul ţării. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea. Vor cădea ninsori izolate. Vînt potrivit. Minimele vor fi cuprinse între minus ÎS şi minus 8 grade, iar maximele între minus 8 şi plus 2 grade. Ceaţă locală. La munte. Vreme rece mai ales în prima parte a intervalului. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea. Vînt potrivit. Temperatura se menţine coborîtă la început, apoi va crește ușor. Ceață. In pag. a 3-a, TRIBUNA ECONOMICĂ Ing. N. CONSTANTIN, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, semnează articolul Agriculturii, maşini şi utilaje de inalt nivel tehnic ■ într-o tinără unitate a industriei chimice Refugiul dotaţiilor poate fi demolat Din toată lumea Comunicat comun cu privire la stabilirea relaţiilor diplomatice intre Republica Socialistă România şi Republica Federală a Germaniei La invitaţia ministrului federal al afacerilor externe, Willy Brandt, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, face o vizită oficială în Republica Federală a Germaniei de la 30 ianuarie pînă la 3 februarie 1967. în timpul şederii sale la Bonn, între 30 şi 31 ianuarie, ministrul afacerilor externe român a fost primit de cancelarul federal dr. Kurt Georg Kiesinger. La 1 februarie ministrul afacerilor externe român va vizita oraşele Köln, Düsseldorf şi München. El se va întîlni cu preşedinţii guvernelor laenderelor Renania de nord — Westfalia şi Bavaria. Ministrul afacerilor externe român, Corneliu Mănescu şi ministrul federal al afacerilor externe, Willy Brandt au purtat convorbiri asupra stadiului şi dezvoltării relaţiilor dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Socialistă România, precum şi asupra problemelor internaţionale de interes comun. Ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu evo(Continuare in pag. a 6-a) lanţul aminărilor La Washington se desfăşoară în prezent prima etapă a lucrărilor celei de a 11-a reuniuni ministeriale consultative însărcinată cu pregătirea viitoarei conferinţe la „nivel înalt" a statelor membre ale O.S.A. (Organizaţia Statelor Americane). Începută la 24 ianuarie, această primă etapă a reuniunii are, potrivit surselor oficiale, menirea de a stabili data exactă şi locul ţinerii conferinţei. Cea de a doua etapă a reuniunii urmează să aibă loc la mijlocul lunii februarie, la Buenos Aires având pe ordinea de zi pregătirea propriu-zisă a proiectatei întîlniri a şefilor de state aderente la organismul interamerican, analizarea căilor şi mijloacelor unei eventuale relansări a programului „Alianţă pentru progres“ — program falimentar iniţiat în anul 1961 de către fostul preşedinte John Kennedy — dar, mai ales, să reia în dezbatere proiectele de revizuire a Cartei O.S.A., elaborată în anul 1958 la Bogota. Ideea unei întîlniri la „nivel înalt" a O.S.A. a fost lansată pentru prima oară în primăvara anului trecut cu prilejul vizitei președintelui S.U.A., Lyndon Johnson în capitala Mexicului. Ea a fost, apoi, reluată in cadrul „micii conferinţe la nivel înalt“ latino-americane, care a avut loc în august 1966 la Bogota, cu participarea preşedinţilor Columbiei, Republicii Chile şi Venezuelei, precum şi a reprezentanţilor personali ai şefilor de state ai Ecuadorului şi Perului. Intîlnirea, iniţial prevăzută pentru decembrie 1966, a fost din nou fixată pentru mii-EMILIAN GAINA (Continuare în pag. a 5-a)