România Liberă, februarie 1967 (Anul 25, nr. 6933-6956)

1967-02-01 / nr. 6933

BILANŢ Ş­I PERSPECTIVA ■ Ziarele de ieri au publicat Comunicatul cu pri­­■P® g vi­re la îndeplinirea planului de stat de dezvol­­g g g tare a economiei nationale a tării noastre pe anul g­ g g 1966. I g Pentru fiecare cetăţean al României socialiste, g I g slovele şi cifrele documentului capătă valoare de g I­g simbol, încrustînd pe răbojul cincinalului noi izbînzi în făurirea unei economii moderne, dina­mice, în ridicarea bunăstării populaţiei. Ca într-o oglindă cu limpezimi de cristal, oamenii muncii văd în textul comunicatului reflectarea propriilor eforturi şi succese, a strădaniilor şi entu­ziasmului cu care întregul nostru popor înfăptuieşte istoricele hotăriri ale celui de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. Pină mai acum cîtva timp cei ce ne păşeau pragul ţării se minunau de realizările noastre, catalogîndu-le drept „miracolul“ românesc. Cunoaşterea aprofundată a politicii economice a par­tidului şi guvernului, a hărniciei şi seriozităţii cu care o ţară în­treagă îşi zideşte prezentul şi viitorul, i-a făcut să vadă că nu e vorba de niciun miracol. Cheia de boltă a urcuşului nostru spre culmile civilizaţiei şi progresului o constituie realismul progra­mului stabilit de partid, soliditatea şi dinamismul economiei noastre, conştiinţa maselor că prin munca lor avîntată aşează te­melii trainice vieţii noi de astăzi şi viitorului patriei noastre. Anul trecut, producţia globală industrială a crescut cu 11,7 la sută faţă de 1965, depăşind limita maximă a ritmului mediu anual de creştere prevăzut pentru perioada 1966—1970. Dincolo de graiul lapidar al cifrelor, se desprind imaginile însufleţitoare ale fabricilor şi uzinelor ţării, pe porţile, cărora a ieşit mai mult oţel, mai multe maşini, cantităţi sporite de bunuri de consum , pe magistralele de lumină, hergheliile de cai putere Şi-au sporit numărul , în casele noastre au ajuns mai multe cărţi, televizoare şi maşini electrice de uz casnic. Gîndiţi-vă doar că numai sporul producţiei industriale reali­zat în 1966 faţă de 1965 depăşeşte întreaga producţie industrială a anului 1933, considerat drept an de vîrf al economiei noastre din trecut şi veţi înţelege şi mai bine profunda semnificaţie a acestei realităţi ! Stăpîni pe avuţiile ţării şi pe rodul străda­niilor lor, oamenii muncii, cărora socialismul le-a dat cale liberă iniţiativei creatoare, au dobindit numai din surplusul peste plan o producţie la nivelul unui întreg an. A devenit un fapt obişnuit ca harta economică a ţării să su­fere an de an transformări : în 1966 au intrat în funcţiune un număr de peste 300 capacităţi şi obiective industriale. Dintre acestea notăm, fără pretenţia unei stricte ierarhizări valorice : hidrocentrala de pe Argeş, laminorul de tablă groasă de la Com­binatul siderurgic Galaţi (parţial), uzina metalurgică-Bucureşti, Combinatul de celuloză şi hîrtie Dej, fabrici ale industriei chi­mice la Tg. Mureş, Ploieşti, Craiova, Piteşti, fabrici ale industriei alimentare în alte oraşe. Practic, vlăstarele industriei socialiste au crescut pe tot cuprinsul patriei noastre, mărturie a politicii înţelepte a partidului şi guvernului de justă repartizare a forţe­lor de producţie, de ridicare economică a tuturor regiunilor ţării. Ponderea produselor de calitate a crescut în toate ramurile, ducînd cu ele ca un mesaj hărnicia şi talentul făuritorilor de bunuri materiale şi de frumuseţe. In pas cu industria a mers şi agricultura noastră socialistă. Comunicatul precizează că producţia globală din 1966 a depăşit cu 11,2 la sută producţia similară din 1965, iar la cereale boabe, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, legume s-au întrecut cele mai mari realizări dobîndite pînă în prezent în agricultura României. Pâmîntul şi-a sporit rodnicia prin extinderea meca­nizării, a aplicării îngrăşămintelor chimice, a metodelor înaintate. Dar mai presus, prin munca spornică, plină de avint a milioa­nelor de ţărani cooperatori, a mecanizatorilor şi lucrătorilor din gospodăriile agricole de stat. Pentru continua dezvoltare a economiei şi realizarea unor noi şi importante obiective industriale şi social-culturale statul a alocat în 1966 un volum de investiţii de 44,4 miliarde, cu 10,2 la sută mai mare decit în 1965. Rezultate remarcabile s-au dobindit în îmbunătăţirea nivelu­lui de trai al poporului. A sporit numărul de salariaţi, venitu­rile băneşti ale populaţiei au fost superioare cu 11 la sută faţă de 1965, pe băncile şcolilor şi universităţilor au stat mai mulţi elevi şi studenţi datorită dării în folosinţă a noi săli de clasă, laboratoare, cămine. Pe uşile a 50 000 apartamente au apărut cărţile de vizită ale noilor locatari, iar economia naţională a primit un număr de 22 000 specialişti cu pregătire superioară. Fără îndoială, fiecare din cifrele amintite mai sus, ca și multe altele care populează textul Comunicatului, ar merita un comen­tariu aparte, comparativ cu trecutul mai apropiat sau mai înde­părtat, pentru a scoate la iveală noi sensuri, noi grafice ale di­namicii economiei noastre. Lăsăm cititorilor latitudinea de a o (Continuare în pag. a 2-a) „VINO­ MIINE“ N-A PĂRĂSIT ÎNCĂ SPAŢIUL LOCATIV • Sof? Da! Dar e de acord fi spaţiu! locativ? • Termene legale fi termene voluntare 9 S.C.L.L. vede, aude, ştie, dar numai atit ? Serviciile de reglementare a spaţiului locativ sunt solicitate zilnic de zeci şi zeci de cetă­ţeni. Răspund­ele solicitărilor cu operativitate, au reuşit să se debaraseze de birocraticul „vino mîine !“ Un raid între­prins la cele opt „Spaţii loca­tive“ din capitală,­­ne-a prile­juit constatarea că în unele ca­zuri, în contactul cu publicul gheşeele acestor servicii nu mai sunt „tocătoare“ înfome­tate ale timpului cetăţenilor. Dar­­ oare numai de ghişee e vorba ? Urmărind cum se rezolvă ce­rerile depuse de cetăţeni con­statăm că mai stăruie nu nu­mai anomalii, dar şi un accen­tuat spirit birocratic. De pildă, toată lumea ştie cum se dobîndeşte legal calita­tea de soţ sau soţie. . Cu toate acestea la spaţiul loca­tiv al raionului Lenin valoa­rea actului­ de stare civilă este indirect contestată. Serviciul de spaţiu, prin inspectorii săi, îşi propune să fie... „foarte a­­tent“ cu aducerea, spre con­vieţuire, d­intr-un­ singur domi­ciliu, a tinerilor căsătoriţi. Victimă a acestei bizare exi­genţe, tehnicianul Puiu Stan­cu a aşteptat verificarea... „a­­tentă“ a calităţii de soţ nici mai mult nici mai puţin de ■iO de zile. „ Ceasurile pierdute nu le-am numărat, dar aştepta­rea şi alergătura m-au costat peste 10 zile de învoiri de la serviciu. In situaţia lui sau cît de cît asemănătoare, se aflau în ziua de 26 ianuarie, la acelaşi ser­viciu, vreo 70 de persoane. Aş­teptau aprobarea pentru a intra în spaţiul locativ al so­ţiei. In fond, ce trebuia sta­bilit pentru a le fi acordată? Două lucruri: că sunt soţi şi că au spaţiu legal asigurat. De ce aşteptarea? De ce risi­pa de timp? La ghişee nu sunt cozi, dar în birouri timpul cetăţeanului venit să-şi reglementeze pro­blemele de spaţiu e încă „to­cat fără milă“. Exemple? Sunt destule. Unul singur ajunge. Ion Alexandru, a cerut, la data de 11 noiembrie 1966 or­din de repartizare în propria lui casă, unde de altfel locu­ieşte de 5 ani. L-a primit după 75 de zile... Am ascultat, pe marginea cazului, diferite explicaţii faţă de încălcarea termenelor. Ele veneau să acopere o situaţie care va mai dura pînă ce se va stabili un sistem de răs­pundere pentru neîndeplini­­rea sarcinilor de serviciu la spaţiu, în cadrul general al co­dului muncii. Un asemenea sistem de răspundere ar înlă-MIHAI ALEXANDRU (Continuare in pag. a 2-a) CREŞTEREA! CIOB­ETI ! ■ V p­nm­mm­m­u­mjsmmmm Miercuri 1 februarie 1967 Proletari­i din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXV­­ nr. 6933 6 pagini 30 bani REDACŢIA: Plata Scrntell. Telefon 176010. Administraţia 17­60 10. Interior MOD. Telex : 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA „Atenţie, şantier!" La doi paşi de casă sau la capătul unui drum de sute de kilometri, pretu­tindeni unde se constru­ieşte — şi azi, la noi, unde, nu se construieşte ? — ne întîmpină ca un element inseparabil al decorului, pancarta cu „Atenţie, şan­tier !" Suntem­ pe un şantier şi — în accepţia im­pusă de actualitate, expre­sia depăşeşte foarte ade­sea cadrul evocînd o sim­plă întindere de pămint căreia prezenţa schelelor i-a mutat centrul de greu­tate de pe orizontală pe verticală. Cuvîntul „şantier" a devenit un instrument de o rară precizie pentru mă­surarea certitudinilor, de­­terrhinîndu-ie cu rigurozitate intensitatea, stadiul la care Octav Pancu­lași au ajuns să se materializeze din simple proiecte ori din uimitoare planuri de pers­pectivă. Contactul cu un șantier, fie el cît de super­ficial, consemnînd doar­ simpla noastră trecere prin aria sa, ne apare ca un sti­mulent, ca o statornică şi nobilă invitaţie la înălţare. O invitaţie adresată deo­potrivă nouă şi copiilor noştri. Ba poate că, vorbind despre copii invitaţia e un termen prea sărac, prea palid pentru a sugera ex­traordinara forţă de atrac­ţie exercitată de activita­tea unui şantier asupra ce­lor aflaţi la vâsta pură a viselor. Aici, viaţa le pre­dă magistral, intr-un spec­tacol unic, măreţ şi fan­tastic, primele lecţii despre muncă, despre abnegaţie şi eroism. Ploaia colorată de stele deslănţuită de sudor, zborul elegant al braţului macaralei, investindu-l par­că pe omul din cabina sus­pendată cu o fermecată ba­ghetă de dirijor al vintului, — toate acestea — şi cite ca acestea.­­— adună co­piii în preajma şantiere­lor, îi reţin într-o lume care va lăsa urme adinei în su­fletele lor însetate de fru­mos, de acţiune, de afir­mare. Se mai întîmplă însă ca — tot relativ la copii — pancarta cu „Atenţie, san­(Continuare in pag. a 2-a) „Promoţia“ 1967 Noi unităţi ale industriei alimentare In industria alimentară vor intra în funcţiune, în anul a­­cesta noi întreprinderi, printre care fabrica de zahăr din Buzău, cinci fabrici de pîine, complexe­le de morărit şi panificaţie de la Iaşi şi Sibiu, antrepozitele frigorifice de la Galaţi, Timi­şoara şi Tulcea, fabrici de brîn­­zeturi, de paste făinoase şi bis­cuiţi, complexe de depozitare, condiţionare şi îmbuteliere a vinului la Galaţi şi Tîrgu Mu­reş, o secţie de băuturi răcori­toare de tip Pepsi-cola la Con­stanţa etc. Utilajele şi instalaţiile cu care vor fi dotate aceste fabrici, rea­lizate in proporţie de peste 70 la sută de industria noastră con­structoare de maşini, vor asigu­ra mecanizarea şi, în parte automatizarea proceselor tehno­logice. Intrarea în funcţiune a aces­tor noi capacităţi, modernizarea şi organizarea ştiinţifică a pro­cesului de producţie, în cele existente, vor permite ca unită­ţile aparţinind Ministerului In­dustriei Alimentare să realizeze în 1967 o producţie cu 13,4 la sută mai mare decit în anul 1966. (Agerpres) Solemnitatea înmmnării unor ordine ale Republicii Socialiste România La Consiliul de Stat a avut loc, marţi la amiază, solemni­tatea înmînării unor ordine ale Republicii Socialiste Ro­mânia. La solemnitate au participat tovarăşii Chivu Stoica, preşe­dintele Consiliului de Stat, Şte­fan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Mihai Cere, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Gri­­gore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi activişti în mişcarea muncito­rească. Distincţiile au fost înmi­­nate de tovarăşul Chivu Stoica. (Continuare In pag. a 5-a) Literatura românească pe un lung itinerar international în primul trimestru al acestui an, cartea românească are un lung itinerar international. In­tre 7 şi 21 februarie, de pildă, la Frankfurt pe Main, Centrala editurilor şi difuzării cărţii, în colaborare cu „Borsenverein des Deutschen Buchhandeles“ va oferi publicului din R. F. a Germaniei prilejul de a cunoaş­te o selecţie reprezentativă de 2 000 de titluri româneşti din domeniile filozofie, istorie, lingvistică, matematică, fizică, chimie, biologie, medicină, zoo­tehnie, agricultură. Vor fi ex­puse, de asemenea, cărţi bele­tristice ale unor scriitori ro­mâni clasici şi contemporani, traduceri din literatura univer­sală, lucrări pentru tineret şi copil, albume de artă, sport şi turism, cărţi şi partituri muzi­cale. Expoziţia va fi Însoţită de un bogat material ilustrativ — un breviar al cârtii româneşti, obiecte de artă, ilustraţii origi­nale. Pe baza unei convenţii înche­iate între firma românească „Cartimex“ şi Editura „Nolit" din R.S.F. Iugoslavia, la Belgrad va fi deschisă în luna februa­rie o expoziţie de carte româ­nească alcătuită din aproxima­tiv 900 de titluri. O altă expo­ziţie va fi deschisă la începutul lunii martie în îndepărtata In­die, la New Delhi. De aseme­nea, la Expoziţia Internaţională de carte pentru tineret şi copii de la Bologna, vom prezenta în luna aprilie circa 150 de titluri ilustrind realizările românești in domeniul literaturii destina­te micilor cititori. (Agerpres). Lupeni întîlneşte Constanţa CONSTANŢA (Coresp. R.I.). Ieri noaptea, la orele 23:50, mineralierul Lupeni (de 24 500 tdw) a întîlnit pentru prima dată portul patriei — Con­stanţa. După „Reşiţa“ şi „Hu­nedoara“, aceasta este a treia navă de mare tonaj constru­ită în şantierele navale japo­neze. Noul mineralier a fost pri­mit după tradiție cu sunetele sirenelor celorlalte vase româ­neşti aflate la ora aceea în portul Constanța. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al Greciei La 31 ianuarie, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit pe am­basadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Regatului Gre­ciei, Ioanis Christos Cambiotis, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. (In pag. a 5-a, cuvîntările rostite cu acest pri­lej). ||§|||§§§^ .Luna cărții la sate' manifestare tradiţională în peisajul satului ro­mânesc contemporan. In pagina a doua publi­căm un articol in legă­tură cu acest eveniment. // CÂRTI!­LS SATE Astăzi începe Cum va fi vremea Pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie se anunţă următorul timp probabil : Vremea se menţine rece la începutul intervalului, cu nopţi geroase, apoi se va încălzi uşor începind din vestul ţării. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea. Vor cădea ninsori izolate. Vînt potri­vit. Minimele vor fi cuprinse între minus ÎS şi minus 8 grade, iar maximele între minus 8 şi plus 2 grade. Ceaţă locală. La munte. Vreme rece mai ales în prima parte a intervalului. Cerul va­ fi variabil, mai mult senin noaptea. Vînt potrivit. Tempera­tura se menţine coborîtă la început, apoi va crește ușor. Ceață. In pag. a 3-a, TRIBUNA ECONOMICĂ Ing. N. CONSTANTIN, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, semnează articolul Agriculturii, maşini şi utilaje de inalt nivel tehnic ■ într-o tinără unitate a industriei chimice Refugiul dotaţiilor poate fi demolat Din toată lumea Comunicat comun cu privire la stabilirea relaţiilor diplomatice intre Republica Socialistă România şi Republica Federală a Germaniei La invitaţia ministrului fe­deral al afacerilor externe, Willy Brandt, ministrul afa­cerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, face o vizită oficială în Republica Federală a Ger­maniei de la 30 ianuarie pînă la 3 februarie 1967. în timpul şederii sale la Bonn, între 30 şi 31 ianuarie, ministrul afacerilor externe român a fost primit de cance­larul federal dr. Kurt Georg Kiesinger. La 1 februarie mi­nistrul afacerilor externe ro­mân va vizita oraşele Köln, Düsseldorf şi München. El se va întîlni cu preşedinţii gu­vernelor laenderelor Renania de nord — Westfalia şi Bava­ria. Ministrul afacerilor externe român, Corneliu Mănescu şi ministrul federal al afaceri­lor externe, Willy Brandt au purtat convorbiri asupra sta­diului şi dezvoltării relaţiilor dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Socia­listă România, precum şi asu­pra problemelor internaţiona­le de interes comun. Ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu evo­(Continuare in pag. a 6-a) lanţul aminărilor L­a Washington se desfă­şoară în prezent prima etapă a lucrărilor celei de a 11-a reuniuni ministeria­le consultative însărcinată cu pregătirea viitoarei conferinţe la „nivel înalt" a statelor mem­bre ale O.S.A. (Organizaţia Statelor Americane). Începută la 24 ianuarie, a­­ceastă primă etapă a reuniunii are, potrivit surselor oficiale, menirea de a stabili data exac­tă şi locul ţinerii conferinţei. Cea de a doua etapă a reuni­unii urmează să aibă loc la mijlocul lunii februarie, la Bue­nos Aires având pe ordinea de zi pregătirea propriu-zisă a proiectatei întîlniri a şefilor de state aderente la organismul interamerican, analizarea căi­lor şi mijloacelor unei eventua­le relansări a programului „Alianţă pentru progres“ — program falimentar iniţiat în anul 1961 de către fostul pre­şedinte John Kennedy — dar, mai ales, să reia în dezbatere proiectele de revizuire a Car­tei O.S.A., elaborată în anul 1958 la Bogota. Ideea unei întîlniri la „nivel înalt" a O.S.A. a fost lansată pentru prima oară în primă­vara anului trecut cu prilejul vizitei președintelui S.U.A., Lyndon Johnson în capitala Mexicului. Ea a fost, apoi, re­luată in cadrul „micii conferin­ţe la nivel înalt“ latino-ameri­­cane, care a avut loc în august 1966 la Bogota, cu participarea preşedinţilor Columbiei, Repu­blicii Chile şi Venezuelei, pre­cum şi a reprezentanţilor per­sonali ai şefilor de state ai Ecuadorului şi Perului. Intîlnirea, iniţial prevăzută pentru decembrie 1966, a fost din nou fixată pentru mii-EMILIAN GAINA (Continuare în pag. a 5-a)

Next