România Liberă, martie 1967 (Anul 25, nr. 6957-6983)

1967-03-01 / nr. 6957

Anul XXV­­ nr. 6957 6 pagini 30 bani Miercuri 1 martie 1967 REDACŢIA­­ PI«!« Scriteti. Telefon I? 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00 Tele* I 179 — Bucureşti Proletari­­din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA O acţiune de mare importanţă în industrie Toate drumurile orientate spre o eficienţă economică SUPERIOARĂ IN PAGINA A 3-a: Ancheta ziarului privind acţiunea de lichidare a pierderilor din economie. Participă cadre de conducere, membri ai comi­siilor de rentabilizare din ministere şi întreprinderi ADI­NĂRILE ELECTORALE DE LA SATE COMPARAŢII ŞI IMAGINI GRĂITOARE BACĂU (caresp. R. I.). — Si­tuată la limita de est a raionu­lui Moineşti, comuna Grigoreni se numără printre aşezările ie­şite din anonimat în ultima vreme. Ea a devenit cunoscută mai ales prin transformările înnoitoare care au schimbat din temelii viața locuitorilor, as­pectul comunei. Izolate de cen­trele economice mai puternice, cu o agricultură înapoiată da­torită reliefului rar frămîntat, satele comunei erau socotite, odinioară, drept cele mai să­race localităţi din raion. Punind față în fața trecutul cu prezentul, Constantin Ti­­mofte, directorul şcolii de opt ani, candidat al F D P in cir­cumscripţia electorală nr. 1, din comuna Grigoreni, raionul Moineşti,c­a final să amintească în adunarea electorală la care au participat candidaţii şi ale­gătorii din comună, condiţiile minunate de învăţătură ce au fost create în ultimii ani noilor generaţii de tineri. La Grigo­reni, la Şerpeni au fost cons­truite localuri noi de şcoală. Noi şosele pavate leagă astăzi satele comunei, atît de reşe­dinţa raionului, cit şi de cen­trele administrative ale regiu­nii Despre vrednicia oamenilor care au contribuit la înfăptui­rea acestor lucruri a vorbit şi Ion Scorţeanu, preşedintele cooperativei agricole de pro­ducţie, arătînd că­ anul trecut au fost depăşite producţiile planificate la hectar cu 700 kg. la porumb, cu 2 500 kg. la car­tofi, cu 720 kg. la orz. Fireşte, ţăranii cooperatori din Grigoreni nu se pot decla­ra mulţumiţi cu atîta in discu­ţiile purtate la adunarea cu candidaţii, ei au pus la cale noi acţiuni menite să ducă la înfrumuseţarea satelor, la îm­bunătăţirea condiţiilor de via­ţă. Dumitru Răută, de pildă, a propus înfiinţarea în comuna lor a unui punct farmaceutic. Alţi cetăţeni au cerut să se ur­­genteze electrificarea satului Grigoreni, să se construiască un local nou pentru magazinul universal, să fie refăcute nu­meroase poduri, podețe, fîntîni. Discutate şi în cadrul întîlni­­rilor cu candidaţii în circums­cripţiile electorale, o parte din aceste propuneri au şi început să prindă viaţă. Este o dovadă că locuitorii din Grigoreni nu se mulţumesc să facă numai propuneri, dar, pe temeiul rea­lizărilor de pînă acum, găsesc şi mijloacele, pun ei înşişi umărul la înfăptuirea de noi lucrări gospodăreşti. UNA PE ZI de MATTY — Astă toamnă ți-ai dat cuvîntul tău de cinste de casier­i­a, că de mărțişor îmi schimbi Trabantul cu un Fiat 850. Ei bine, azi e 1 martie ! for wd Sup fil­m in POPIM COMUNII „Pierrette" va deveni oare­, cosmonaută . Ea este una din maimuţele care urmează să fie alese pentru a zbura în spaţiu la bordul unei rachete franceze „Vesta“. In fotografie , „Pierret­te“ este „antrenată" în vederea viitoarei sale călătorii cosmice. SAIGON 28 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei Fran­se Presse transmite din Sai­gon că, în cursul zilei de luni, în cartierele periferice ale ca­pitalei sud-vietnameze au avut loc mai multe atacuri ale pa­trioţilor. Intr-unul din cartiere au fost răniţi trei ofiţeri ameri­cani, iar două mine au explo­dat la o tabără militară ame­ricană de lîngă Saigon. Au fost rănite 9 persoane, iar una ucisă. Corespondentul agenţiei France Presse precizează că ambele explozii s-au produs pe şoseaua ce leagă Saigonul de Tay Ninh, provincie în care în prezent au loc lupte între patrioţi şi forţele americano­­saigoneze. Din toată lumea Atacuri ale patrioţilor în cartierele periferice ale Saigonului Valenţe moderne ale petrolului PLOIEŞTI (coresp. R.I.). — La rafinăria Brazi a început con­strucţia unui nou obiectiv indus­trial şi, odată cu el, o nouă fa­milie de produse va lărgi sfera materiilor prime pentru industria petro­ chimică. Este familia xile­­nilor despre al căror nume pu­blicul larg știe destul de puțin, dar despre ale căror utilizări practice — sub formă de pro­duse finite — știu destul de mult : fibrele sintetice, masele plastice... Complexul de instalaţii, aflat acum in faza turnării primelor fundații, va începe să producă peste doi ani. Prin intrarea în producţie a complexului de xilen — ale cărui lucrări încep în mo­mentul cînd la Brazi se apropie de sfîrşit construcţia unui alt complex de cracare catalitică — se va adinei şi mai mult valori­ficarea superioară a ţiţeiului. In numărul de azi • Valori actoricești nefolosite • Punctul pe i (Pag a 7-a) • Întîmplări din Capitală si din tară * ■­ • Ieri, azi, mîine • Sport (Pag a 5-a) Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia Marţi dimineaţa, la sediul Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român au în­ceput convorbirile între dele­gaţia Partidului Comunist Ro­mân şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia, care face o vizită in Republica Socialis­tă România. Din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Grecia au luat parte to­varășii Kostas Koliaonis, prim secretar al C.C. al P.C. din Grecia, Leonidas Stringos și Panos Dimitriu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. din Grecia. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Răscoala din 1907 şi intelectualitatea satelor Din perspectiva celor şase decenii de la marea răscoala, se poate aprecia, cu îndeajuns de obiectivă înţelegere, eveni­mentul sub multiplele şi varia­tele sale înfăţişări : cauzele, desfăşurarea, forţele partici­pante, represiunea, urmările. Dorinţa de căpetenie a ţără­nimii, exprimată în cererea : „Vrem pămînt" dezvăluie moti­vul primordial care a dezlănţuit resorturi, de multă vreme vir­tual existente. Cererea de a li se acorda pămînt cu 25 lei fal­­cea, indică o altă cauză deter­­minantă şi dezvăluie, în acelaşi Prof. univ. Ştefan Pascu membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România timp abuzurile boierilor şi a­­rendaşilor care pretindeau în­­zecitul acestei sume. Dijma spo­rită la „una din două", d­aca la ]0-]2 zile de pogon, urmarea aceloraşi abuzuri boiereşti şi a­­rendăşeşti, se adaugă celorlal­te cauze, toate la un loc provo­­cînd marea răscoală La începutul lui februarie ţăranii, cei din Flămînzi mai în­­tîi, din alte sate moldovene şi oltene după aceea, transformă paşnicele unelte agricole în arme de luptă îndreptate împo­triva nemiloşilor stăpîni. Boierii şi arendaşii sînt cuprinşi de groază. Ei trec la represiuni sîngerease. Peste 11 000 de ♦ti­rani sînt ucişi, alte mii aruncate în temniţe, zeci de sate distru­se pînă în temelii. Solidarităţii forţelor represive li s-a răspuns cu solidaritatea celor obidiţi Muncitorimea este alături de ţărănime, sprijinin­­du-i în mod activ lupta. Intelec­tualii înaintaţi de asemenea, cei de la sate şi cei de la oraşe. Manifestul lansat de „România Muncitoare" cu ocazia mitingu­lui din 11 martie de la Bucu­reşti şi articolul „Către lucrători, ţărani şi studenţi", au avut un puternic ecou în rîndurile ce­lor cărora le erau adresate. „Studenţii", cum erau numiţi ti­nerii de felurite categorii, cu­­treerau satele în acele zile de mare frămîntare, îndemnind şi îmbărbătînd la luptă înainte de răs­coală, în timpul dezlănţuirii şi des­făşurării ei, în zi­lele negre ale re­presiunii nemiloa­se, învăţătorii, cei mai apropiaţi de viaţa şi durerile celor oropsiţi — şi aceştia erau cei mai mulţi — au fost cu trup şi su­flet alături de ţă­rănime. Lucrul este pe deplin explica­bil. Originea şi si­tuaţia lor socială, tratamentul neo­­menos şi umilinţa la care erau su­puşi din cartea moşierilor, arenda­şilor şi administra­torilor de moşie, a autorităţilor — slugi credincioase ale acestora — îi apropiau, de mul­te ori îi identificau cu lupta şi aspira­ţiile celor mulţi în­ ­Continuare Compoziţia „1907“ de Oscar Han (Muzeul „Răs­coala din 1907“ din oraşul Roşiorii de Vede) în pap. a 7-al Orele oraşului şi necuviinţele­ Intervenţia opiniei publice şi salubritatea morală Se mai întîmplă ca „descurcă­­re/a­“, cel convins că metoda „forte" a coatelor este saluta­ră in toate împrejurările vie­ţii, să-şi găsească instantaneu pedeapsa, cu nişte mijloace chiar mai drastice decit cele folosite de el... Ca, bunăoară, Ion Costin din str. Al. Lăpuş­­neanu nr. 29, care a intîmpinat ora 2,30 dimineaţa la „Urgen­tă" şi care n-a gîndit de loc că scandalul provocat cu cîteva ore mai devreme in­­tr-un bloc de pe şoseaua Ştefan cel Mare ar putea, cum­va, să dăuneze şi persoanei sale nu numai cetăţenilor de­ranjaţi în miez de noapte ! Ce-a căutat omul a şi găsit; dacă notăm, însă, cazul, o fa­cem pentru a atrage atenţia colectivului fabricii de lapte din Militari unde lucrează scandalagiul. Cînd vor sancţio­na cum se cuvine comportarea colegului lor, cerem tovarăşi­lor săi de muncă să cumpă­nească și asupra faptului că oameni de acest fel răpesc pe nedrept din timpul pe care medicii „Urgentei" îl consacră bolnavilor sosiți aici din moti­ve serioase. De altfel, intr-un interval de nici jumătate de oră la același spital, arfi doi ran­fi — Marin Iepure şi Con­stantin Negoescu — dezvăluie un scandal petrecut la grupul social Z 2 al şantierelor I.C.M.R., totul pornind de la băutură, fireşte... Cum adesea am sesizat lipsa de grijă a conducerii acestei întreprinderi şi a comitetului sindicatului pentru organizarea timpului li­ber şi pentru educarea munci­torilor care lucrează pe şan­tierele bucureştene, le cerem odată pentru totdeauna să curme scandalurile ce le pa­tronează, prin măsurile cele mai eficace faţă de astfel de comportări dăunătoare vieţii o­­raşului. In aceeaşi măsură în care spitalul de urgenţă poate fi so­cotit una din scenele pe care se petrece uneori ultimul act al insalubrităţii morale, culisele Pieţii Unirii ar putea figura drept loc al debutului său ! Ceea ce se întîmplă în „cu­lisele“ celei mai centrale pie­ţe bucureştene, poate, într-ade­­văr, provoca exclamafii de spaimă unui om mai slab de în­ger. Pe scurt, o faună umană ciudată, certată adesea şi cu legea, mişună printre cei veniţi la tîrguieli, încercînd cele mai felurite matrapazlîcuri pentru a profita de credulitatea lor. Cînd unul dintre oamenii pa­zei şi ordinei îşi face dato­ria, sancfionind pe cel prins trăgînd pe sfoară cetăţenii, ceilalți îşi ascund mărfurile, re­­trăgindu-se... strategic la restau­rantul „Calul bălan". Nu găsim cuvinte pentru a descrie prive­liştea acestui local, coborît parcă dintr-o cu totul altă lume, decit a noastră. Aici e necesară acţiunea ener­gică, viguroasă, a sfatului popular orăşenesc şi a Direc­ţiei Miliţiei Capitalei pentru a asana complet un refu­giu ideal al multor moravuri nedemne pentru fiinţa Ca­pitalei : chiulul, desconsidera­rea muncii, vagabondajul, be­ţia. A lăsa foculul în starea jal­nică de astăzi, înseamnă, de GRAZIELA VINTU (Continuare în pag. a 2-a) Punta del Este Sf­a v rara „turneu triumfal (Amănunte in pag. a I-a) ii Au început însămânţa­rile Statt pe ogoarele ţării Calendaristic, primăvara începe azi ! In condica de prezenţă a satelor patriei ea a ţinut să-şi pună însă semnătura încă din februa­rie. Ieri, la Consiliul agri­col regional Bucureşti au sosit primele veşti de pe o­­goare , în raionul Zimnicea s-au semănat deja 67 de hectare cu mazăre, iar în raionul Alexandria coope­ratorii au pus sub brazdă seminţele acestei plante pe mai bine de 100 de hectare. Aceste ştiri sunt o dova­dă grăitoare a bunei pregă­tiri a campaniei agricole de primăvară, a preocupă­rii gospodăreşti de a folo­si din plin fiecare zi priel­nică de lucru în cîmp. De curînd, plenara Con­siliului Superior al Agricul­turii a stabilit un asamblu de măsuri care trebuie să-şi găsească oglindirea în planurile operative de mun­că ale fiecărei unităţi agri­cole. Ce obiective se cer si­tuate în centrul preocupării oamenilor muncii din agri­cultură în această perioadă? Semănăturile de toamnă au ieşit din iarnă cu o den­sitate normală şi o înfrăţire bună. Dar apa provenită din topirea zăpezilor a în­ceput să băltească pe în­semnate porţiuni din cu­prinsul regiunilor Bucureşti, Argeş, Ploieşti, Banat şi Crişana. Ca atare, săparea şanţurilor şi canalelor de scurgere de pe toate tere­nurile cu exces de umidita­te constituie una din lu­crările ce se cer făcute cu maximum de urgenţă pen­tru a evita pericolul asfi­xierii plantelor. O altă acţiune menită să asigure dezvoltarea vigu­roasă a grînelor de toam­nă este administrarea în­grăşămintelor chimice folo­sind în acest scop din plin atît maşinile cit şi aviaţia utilitară. In numeroase regiuni mai sînt încă nearate suprafe­ţe însemnate. Executarea grabnică a arăturilor, gră­­parea şi buna lor pregătire, vor crea un bun pat germi­nativ atît pentru culturile din prima epocă : mazărea, borceagul, lucerna, ovăzul, sfecla de zahăr etc. cît și pentru celelalte culturi. Factorul hotârîtor în buna desfăşurare a campa­niei agricole de primăvară, îl constituie temeinica orga­nizare a muncii. Conduce­rile staţiunilor de maşini şi tractoare şi gospodăriile a­­gricole de stat, consiliile de conducere ale cooperative­lor agricole de producţie, au datoria să stabilească precis locul de lucru pentru fiecare brigadă şi fiecare tractor în parte, să defi­nească sarcinile pînă la ul­timul om. Prezenţa specia­liştilor pe cîmp este mai necesară ca oricind pentru a da îndrumările de ri­goare şi a asigura efectua­rea fiecărei lucrări agricole la un înalt nivel agroteh­nic. La rîndul lor, consili­ile agricole, în strînsă co­laborare cu uniunile coope­ratiste, sunt chemate să ac­ţioneze cu operativitate pentru a imprima campa­niei agricole de primăvară un ritm intens prin folosi­rea cu maximum de ran­dament a tuturor forţelor. Muncind cu tot elanul şi priceperea lor, oamenii muncii de pe ogoarele pa­triei vor da în aceste zile încă o dovadă a capacităţii lor creatoare, vor face ca a­­gricultura noastră socialistă să-şi aducă o contribuţie mult mai mare la creşterea venitului naţional.

Next