România Liberă, martie 1967 (Anul 25, nr. 6957-6983)
1967-03-01 / nr. 6957
Anul XXV nr. 6957 6 pagini 30 bani Miercuri 1 martie 1967 REDACŢIA PI«!« Scriteti. Telefon I? 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00 Tele* I 179 — Bucureşti Proletaridin toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA O acţiune de mare importanţă în industrie Toate drumurile orientate spre o eficienţă economică SUPERIOARĂ IN PAGINA A 3-a: Ancheta ziarului privind acţiunea de lichidare a pierderilor din economie. Participă cadre de conducere, membri ai comisiilor de rentabilizare din ministere şi întreprinderi ADINĂRILE ELECTORALE DE LA SATE COMPARAŢII ŞI IMAGINI GRĂITOARE BACĂU (caresp. R. I.). — Situată la limita de est a raionului Moineşti, comuna Grigoreni se numără printre aşezările ieşite din anonimat în ultima vreme. Ea a devenit cunoscută mai ales prin transformările înnoitoare care au schimbat din temelii viața locuitorilor, aspectul comunei. Izolate de centrele economice mai puternice, cu o agricultură înapoiată datorită reliefului rar frămîntat, satele comunei erau socotite, odinioară, drept cele mai sărace localităţi din raion. Punind față în fața trecutul cu prezentul, Constantin Timofte, directorul şcolii de opt ani, candidat al F D P in circumscripţia electorală nr. 1, din comuna Grigoreni, raionul Moineşti,ca final să amintească în adunarea electorală la care au participat candidaţii şi alegătorii din comună, condiţiile minunate de învăţătură ce au fost create în ultimii ani noilor generaţii de tineri. La Grigoreni, la Şerpeni au fost construite localuri noi de şcoală. Noi şosele pavate leagă astăzi satele comunei, atît de reşedinţa raionului, cit şi de centrele administrative ale regiunii Despre vrednicia oamenilor care au contribuit la înfăptuirea acestor lucruri a vorbit şi Ion Scorţeanu, preşedintele cooperativei agricole de producţie, arătînd că anul trecut au fost depăşite producţiile planificate la hectar cu 700 kg. la porumb, cu 2 500 kg. la cartofi, cu 720 kg. la orz. Fireşte, ţăranii cooperatori din Grigoreni nu se pot declara mulţumiţi cu atîta in discuţiile purtate la adunarea cu candidaţii, ei au pus la cale noi acţiuni menite să ducă la înfrumuseţarea satelor, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Dumitru Răută, de pildă, a propus înfiinţarea în comuna lor a unui punct farmaceutic. Alţi cetăţeni au cerut să se urgenteze electrificarea satului Grigoreni, să se construiască un local nou pentru magazinul universal, să fie refăcute numeroase poduri, podețe, fîntîni. Discutate şi în cadrul întîlnirilor cu candidaţii în circumscripţiile electorale, o parte din aceste propuneri au şi început să prindă viaţă. Este o dovadă că locuitorii din Grigoreni nu se mulţumesc să facă numai propuneri, dar, pe temeiul realizărilor de pînă acum, găsesc şi mijloacele, pun ei înşişi umărul la înfăptuirea de noi lucrări gospodăreşti. UNA PE ZI de MATTY — Astă toamnă ți-ai dat cuvîntul tău de cinste de casieria, că de mărțişor îmi schimbi Trabantul cu un Fiat 850. Ei bine, azi e 1 martie ! for wd Sup film in POPIM COMUNII „Pierrette" va deveni oare, cosmonaută . Ea este una din maimuţele care urmează să fie alese pentru a zbura în spaţiu la bordul unei rachete franceze „Vesta“. In fotografie , „Pierrette“ este „antrenată" în vederea viitoarei sale călătorii cosmice. SAIGON 28 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei Franse Presse transmite din Saigon că, în cursul zilei de luni, în cartierele periferice ale capitalei sud-vietnameze au avut loc mai multe atacuri ale patrioţilor. Intr-unul din cartiere au fost răniţi trei ofiţeri americani, iar două mine au explodat la o tabără militară americană de lîngă Saigon. Au fost rănite 9 persoane, iar una ucisă. Corespondentul agenţiei France Presse precizează că ambele explozii s-au produs pe şoseaua ce leagă Saigonul de Tay Ninh, provincie în care în prezent au loc lupte între patrioţi şi forţele americanosaigoneze. Din toată lumea Atacuri ale patrioţilor în cartierele periferice ale Saigonului Valenţe moderne ale petrolului PLOIEŞTI (coresp. R.I.). — La rafinăria Brazi a început construcţia unui nou obiectiv industrial şi, odată cu el, o nouă familie de produse va lărgi sfera materiilor prime pentru industria petro chimică. Este familia xilenilor despre al căror nume publicul larg știe destul de puțin, dar despre ale căror utilizări practice — sub formă de produse finite — știu destul de mult : fibrele sintetice, masele plastice... Complexul de instalaţii, aflat acum in faza turnării primelor fundații, va începe să producă peste doi ani. Prin intrarea în producţie a complexului de xilen — ale cărui lucrări încep în momentul cînd la Brazi se apropie de sfîrşit construcţia unui alt complex de cracare catalitică — se va adinei şi mai mult valorificarea superioară a ţiţeiului. In numărul de azi • Valori actoricești nefolosite • Punctul pe i (Pag a 7-a) • Întîmplări din Capitală si din tară * ■ • Ieri, azi, mîine • Sport (Pag a 5-a) Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia Marţi dimineaţa, la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român au început convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia, care face o vizită in Republica Socialistă România. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia au luat parte tovarășii Kostas Koliaonis, prim secretar al C.C. al P.C. din Grecia, Leonidas Stringos și Panos Dimitriu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. din Grecia. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Răscoala din 1907 şi intelectualitatea satelor Din perspectiva celor şase decenii de la marea răscoala, se poate aprecia, cu îndeajuns de obiectivă înţelegere, evenimentul sub multiplele şi variatele sale înfăţişări : cauzele, desfăşurarea, forţele participante, represiunea, urmările. Dorinţa de căpetenie a ţărănimii, exprimată în cererea : „Vrem pămînt" dezvăluie motivul primordial care a dezlănţuit resorturi, de multă vreme virtual existente. Cererea de a li se acorda pămînt cu 25 lei falcea, indică o altă cauză determinantă şi dezvăluie, în acelaşi Prof. univ. Ştefan Pascu membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România timp abuzurile boierilor şi arendaşilor care pretindeau înzecitul acestei sume. Dijma sporită la „una din două", daca la ]0-]2 zile de pogon, urmarea aceloraşi abuzuri boiereşti şi arendăşeşti, se adaugă celorlalte cauze, toate la un loc provocînd marea răscoală La începutul lui februarie ţăranii, cei din Flămînzi mai întîi, din alte sate moldovene şi oltene după aceea, transformă paşnicele unelte agricole în arme de luptă îndreptate împotriva nemiloşilor stăpîni. Boierii şi arendaşii sînt cuprinşi de groază. Ei trec la represiuni sîngerease. Peste 11 000 de ♦tirani sînt ucişi, alte mii aruncate în temniţe, zeci de sate distruse pînă în temelii. Solidarităţii forţelor represive li s-a răspuns cu solidaritatea celor obidiţi Muncitorimea este alături de ţărănime, sprijinindu-i în mod activ lupta. Intelectualii înaintaţi de asemenea, cei de la sate şi cei de la oraşe. Manifestul lansat de „România Muncitoare" cu ocazia mitingului din 11 martie de la Bucureşti şi articolul „Către lucrători, ţărani şi studenţi", au avut un puternic ecou în rîndurile celor cărora le erau adresate. „Studenţii", cum erau numiţi tinerii de felurite categorii, cutreerau satele în acele zile de mare frămîntare, îndemnind şi îmbărbătînd la luptă înainte de răscoală, în timpul dezlănţuirii şi desfăşurării ei, în zilele negre ale represiunii nemiloase, învăţătorii, cei mai apropiaţi de viaţa şi durerile celor oropsiţi — şi aceştia erau cei mai mulţi — au fost cu trup şi suflet alături de ţărănime. Lucrul este pe deplin explicabil. Originea şi situaţia lor socială, tratamentul neomenos şi umilinţa la care erau supuşi din cartea moşierilor, arendaşilor şi administratorilor de moşie, a autorităţilor — slugi credincioase ale acestora — îi apropiau, de multe ori îi identificau cu lupta şi aspiraţiile celor mulţi în Continuare Compoziţia „1907“ de Oscar Han (Muzeul „Răscoala din 1907“ din oraşul Roşiorii de Vede) în pap. a 7-al Orele oraşului şi necuviinţele Intervenţia opiniei publice şi salubritatea morală Se mai întîmplă ca „descurcăre/a“, cel convins că metoda „forte" a coatelor este salutară in toate împrejurările vieţii, să-şi găsească instantaneu pedeapsa, cu nişte mijloace chiar mai drastice decit cele folosite de el... Ca, bunăoară, Ion Costin din str. Al. Lăpuşneanu nr. 29, care a intîmpinat ora 2,30 dimineaţa la „Urgentă" şi care n-a gîndit de loc că scandalul provocat cu cîteva ore mai devreme intr-un bloc de pe şoseaua Ştefan cel Mare ar putea, cumva, să dăuneze şi persoanei sale nu numai cetăţenilor deranjaţi în miez de noapte ! Ce-a căutat omul a şi găsit; dacă notăm, însă, cazul, o facem pentru a atrage atenţia colectivului fabricii de lapte din Militari unde lucrează scandalagiul. Cînd vor sancţiona cum se cuvine comportarea colegului lor, cerem tovarăşilor săi de muncă să cumpănească și asupra faptului că oameni de acest fel răpesc pe nedrept din timpul pe care medicii „Urgentei" îl consacră bolnavilor sosiți aici din motive serioase. De altfel, intr-un interval de nici jumătate de oră la același spital, arfi doi ranfi — Marin Iepure şi Constantin Negoescu — dezvăluie un scandal petrecut la grupul social Z 2 al şantierelor I.C.M.R., totul pornind de la băutură, fireşte... Cum adesea am sesizat lipsa de grijă a conducerii acestei întreprinderi şi a comitetului sindicatului pentru organizarea timpului liber şi pentru educarea muncitorilor care lucrează pe şantierele bucureştene, le cerem odată pentru totdeauna să curme scandalurile ce le patronează, prin măsurile cele mai eficace faţă de astfel de comportări dăunătoare vieţii oraşului. In aceeaşi măsură în care spitalul de urgenţă poate fi socotit una din scenele pe care se petrece uneori ultimul act al insalubrităţii morale, culisele Pieţii Unirii ar putea figura drept loc al debutului său ! Ceea ce se întîmplă în „culisele“ celei mai centrale pieţe bucureştene, poate, într-adevăr, provoca exclamafii de spaimă unui om mai slab de înger. Pe scurt, o faună umană ciudată, certată adesea şi cu legea, mişună printre cei veniţi la tîrguieli, încercînd cele mai felurite matrapazlîcuri pentru a profita de credulitatea lor. Cînd unul dintre oamenii pazei şi ordinei îşi face datoria, sancfionind pe cel prins trăgînd pe sfoară cetăţenii, ceilalți îşi ascund mărfurile, retrăgindu-se... strategic la restaurantul „Calul bălan". Nu găsim cuvinte pentru a descrie priveliştea acestui local, coborît parcă dintr-o cu totul altă lume, decit a noastră. Aici e necesară acţiunea energică, viguroasă, a sfatului popular orăşenesc şi a Direcţiei Miliţiei Capitalei pentru a asana complet un refugiu ideal al multor moravuri nedemne pentru fiinţa Capitalei : chiulul, desconsiderarea muncii, vagabondajul, beţia. A lăsa foculul în starea jalnică de astăzi, înseamnă, de GRAZIELA VINTU (Continuare în pag. a 2-a) Punta del Este Sfa v rara „turneu triumfal (Amănunte in pag. a I-a) ii Au început însămânţarile Statt pe ogoarele ţării Calendaristic, primăvara începe azi ! In condica de prezenţă a satelor patriei ea a ţinut să-şi pună însă semnătura încă din februarie. Ieri, la Consiliul agricol regional Bucureşti au sosit primele veşti de pe ogoare , în raionul Zimnicea s-au semănat deja 67 de hectare cu mazăre, iar în raionul Alexandria cooperatorii au pus sub brazdă seminţele acestei plante pe mai bine de 100 de hectare. Aceste ştiri sunt o dovadă grăitoare a bunei pregătiri a campaniei agricole de primăvară, a preocupării gospodăreşti de a folosi din plin fiecare zi prielnică de lucru în cîmp. De curînd, plenara Consiliului Superior al Agriculturii a stabilit un asamblu de măsuri care trebuie să-şi găsească oglindirea în planurile operative de muncă ale fiecărei unităţi agricole. Ce obiective se cer situate în centrul preocupării oamenilor muncii din agricultură în această perioadă? Semănăturile de toamnă au ieşit din iarnă cu o densitate normală şi o înfrăţire bună. Dar apa provenită din topirea zăpezilor a început să băltească pe însemnate porţiuni din cuprinsul regiunilor Bucureşti, Argeş, Ploieşti, Banat şi Crişana. Ca atare, săparea şanţurilor şi canalelor de scurgere de pe toate terenurile cu exces de umiditate constituie una din lucrările ce se cer făcute cu maximum de urgenţă pentru a evita pericolul asfixierii plantelor. O altă acţiune menită să asigure dezvoltarea viguroasă a grînelor de toamnă este administrarea îngrăşămintelor chimice folosind în acest scop din plin atît maşinile cit şi aviaţia utilitară. In numeroase regiuni mai sînt încă nearate suprafeţe însemnate. Executarea grabnică a arăturilor, grăparea şi buna lor pregătire, vor crea un bun pat germinativ atît pentru culturile din prima epocă : mazărea, borceagul, lucerna, ovăzul, sfecla de zahăr etc. cît și pentru celelalte culturi. Factorul hotârîtor în buna desfăşurare a campaniei agricole de primăvară, îl constituie temeinica organizare a muncii. Conducerile staţiunilor de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, au datoria să stabilească precis locul de lucru pentru fiecare brigadă şi fiecare tractor în parte, să definească sarcinile pînă la ultimul om. Prezenţa specialiştilor pe cîmp este mai necesară ca oricind pentru a da îndrumările de rigoare şi a asigura efectuarea fiecărei lucrări agricole la un înalt nivel agrotehnic. La rîndul lor, consiliile agricole, în strînsă colaborare cu uniunile cooperatiste, sunt chemate să acţioneze cu operativitate pentru a imprima campaniei agricole de primăvară un ritm intens prin folosirea cu maximum de randament a tuturor forţelor. Muncind cu tot elanul şi priceperea lor, oamenii muncii de pe ogoarele patriei vor da în aceste zile încă o dovadă a capacităţii lor creatoare, vor face ca agricultura noastră socialistă să-şi aducă o contribuţie mult mai mare la creşterea venitului naţional.