România Liberă, aprilie 1967 (Anul 25, nr. 6984-7009)

1967-04-01 / nr. 6984

Sîmbătă 1 aprilie 1967 Proletari­­din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXV­­ nr. 6934 4 pagini 30 bani P­EDACŢIA . Piaţa Scînteii. Telefon 17 80 10. Administraţia 17 60 10. Interim 14 00. Telex : 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA SPRE O TREAPTĂ SUPERIOARĂ A MUNCII ŞI PRODUCŢIEI ÎN AGRICULTURA SOCIALISTA DE STAT Hotărirea Planarei C.C. al P.C.R. din 27-­28 martie a.c. cu privire la îmbună­tăţirea conducerii, planificării, finanţă­­rii şi organizării gospodăriilor agricole de stat a fost primită cu adine interes de către toţi cei care-şi desfăşoară activitatea în cadrul acestor unităţi. Specialiştii, lucrătorii din gospodăriile de stat văd în ansamblul de măsuri adoptate, grija deosebită a partidului nostru pentru ridicarea pe o treaptă superioară a muncii şi producţiei în agricultura socialistă de stat în vede­rea sporirii contribuţiei ei la dezvol­tarea întregii economii naţionale. Prin organizarea fermelor şi între­prinderilor agricole de stat, se vor crea condiţii optime pentru soluţionarea operativă şi eficientă a problemelor multiple ridicate de producţia agricolă, pentru folosirea la maximum a între­gului potenţial material şi a forţei de muncă. Profunda analiză ştiinţifică a activi­tăţii feconomice şi organizatorice a G.A.5. a scos în evidenţă, pe lingă re­zultatele valoroase obţinute în creşte­rea producţiei vegetale şi animale, şi o serie de lipsuri şi neajunsuri in gos­podărirea potenţialului lor economic, în modul lor de conducere şi organi­zare. Prin măsurile adoptate, Plenara a stabilit căile cele mai eficiente prin care unităţile agricole de stat vor de­veni întreprinderi agroindustriale avan­sate în care să se aplice pe scară largă cuceririle ştiinţei şi tehnologia modernă, constituind un exemplu de organizare­, ştiinţifică a producţiei pen­tru întreaga agricultură socialistă. După cum se subliniază în Hotărîre, va continua intr-un ritm susţinut profi­larea şi specializarea unităţilor agri­cole de stat, dotarea lor cu noi mij­loace necesare extinderii şi diversifi­­cării mecanizării şi chimizării. Planul de producţie şi economico-financiar va cuprinde un număr redus de indica­tori. Finanţarea şi creditarea activităţii de producţie şi a investiţiilor se va simplifica. Va fi lichidat actualul sis­tem birocratic de evidenţă. Se va in­troduce un nou sistem de salarizare şi premiere care va spori gradul de cointeresare în muncă. Trecerea spe­cialiştilor la conducerea directă a ex­ploatării agricole va permite valorifi­carea din plin a experienţei, cunoş­tinţelor tehnice şi capacităţii lor orga­nizatorice. Punîndu-şi în valoare spiritul de ini­ţiativă şi priceperea, oamenii muncii din aceste unităţi vor răspunde cu cinste încrederii acordate «­e partid depunînd toate eforturile pentru apli­carea în viaţă a tuturor măsurilor me­­nite să ridice pe o treaptă superioară munca şi producţia in agricultura so­cialistă de stat. Publicăm în numărul de azi al zia­rului nostru cineva din scrisorile sosite la redacţie din partea unor cadre din unităţile agricole de stat. Prin adincirea specializării, recolte tot mai mari şi mai ieftine In cadrul măsurilor luate de recenta Plenară a C.C. al F.C.B., o atenţie deosebită se acordă continuării intr-un ritm susţinut a profilării şi specializării producţiei. Prin crearea fermelor şi întreprin­derilor agricole de stat se va asigura soluţionarea operativă, eficientă a multiplelor pro­bleme pe care le pune proce­sul de producţie şi folosirea deplină a întregului potenţial material şi a forţei de muncă de care dispun. Experienţa unităţii noastre a demonstrat importanţa pe care o are orientarea justă a producţiei în funcţie de con­diţiile pedo-climatice şi eco­nomice concrete. Noi ne-am specializat (adîncirea acestui proces a avut loc an de an) în cultura cerealelor şi îndeosebi în cea de grîu. In felul acesta s-a simptifi-Ing. CORNEL MITUCA directorul G.A.S. din Vlădaia regiunea Oltenia (Continuare in pag. a 2-a) Specialiştii — nemijlocit în procesul de producţie! Şi noi, cadrele de specialişti, întregul colectiv al gospodăriei agricole de stat din Oradea, am primit cu satisfacţie recenta Hotărîre a Plenarei C.C. al P.C.R. Ne-am oprit cu luare aminte asupra măsurilor adop­tate, găsind reflectate în ele cerinţele esenţiale ale progre­sului unităţilor agricole de stat. Activitatea unităţilor a­­gricole de stat — se subliniază în Hotărîre — va fi astfel or­ganizată incit specialiştii agri­coli îşi vor desfăşura activita­tea nemijlocit în producţie. Experienţa unităţii noastre a arătat cît valorează acest lu­cru, deşi el n-a fost întrutotul împlinit pînă acum. Bunăoară, inginerul agronom Gheo­rghe dionisie benid directorul G.A.S■ Oradea, regiunea Crişana (Continuare in pag. a 2-a) UNA PE ZI de MATTY LA BUFTEA De plemul ăsta ar fi mîndru și Antonioni.. Nici o grijă, a și fost!... 66 1­0) [p| Valorificarea rezervelor , creşterea rentabilităţii Lucrătorii din unitatea noas­tră au găsit în Hotărîrea Ple­narei C.C al P.C.R. din 27—28 martie, în prevederile ei, o nouă şi puternică manifestare a preocupării partidului pen­tru continua dezvoltare a a­­griculturii noastre socialiste. Măsurile preconizate vin să a­­sigure ridicarea pe o treaptă superioară a dezvoltării, a con­ducerii planificării, finanţării şi organizării gospodăriilor a­gricole de stat. Indicaţiile pre­ţioase oglindite în acest docu­ment, constituie pentru noi­­un prilej de a ne intensifica efor­turile spre a obţine pe viitor succese şi mai mari. Gospodăria noastră are un GH. IFTODE inginer şef la G.A.S. Bucium, regiunea Iaşi (Continuare în pag. a 2-a) Pe şoseaua naţională Buzău-Brăila, în zona industrială a ora­şului Buzău, se construiesc două pasaje de nivel, care vor în­lesni circulaţia autovehiculelor şi vor evita barierele. Clişeul nostru vă înfăţişează un aspect al lucrărilor de forare şi mon­tare a pilonilor Foto : FLORIN STEFANESCU Ultimul agregat al termocentralei Luduş­ Iernut a intrat in funcţiune Ieri, la Luduş Iernut au fost terminate cu succes pro­bele şi a fost predat pentru exploatare industrială, cu trei luni înainte de termen, ultimul bloc de 200 MW din etapa de extindere a puternicei termo­centrale de aici. Termocentrala dispune în prezent de o pu­tere instalată de 800 MW ; ea va produce anual 5,2 miliarde kWh energie electrică, adică mai mult decit produceau toa­te centralele ţării în 1956. Punerea mai devreme în funcţiune a ultimului agregat la termocentrala înseamnă fur­nizarea a circa 400 milioane kWh energie electrică peste plan. (Agerpres) „Locuinţele vechi — copii vitregi ai sfaturilor populare" CEI CARE ABDICĂ DE LA Îndatoriri cetăţeneşti Anchetă despre întreţinerea locuinţelor, realizată cu sprijinul corespondenţilor şi cititorilor ziarului nostru La numai două zile după publicarea articolului „Locuin­ţele vechi — copii vitregi ai sfaturilor populare­*) au în­ceput să sosească la redacţie invitaţii — da, invitaţii — de a vizita locuinţele deţinute de unii cetăţeni. Bineînţeles că nu ne-au invitat... cei în cauză. N-aveau interesul. Dar de­putaţi, membri ai comitetelor de stradă, cetăţeni, ne-au ru­gat să supunem dezaprobării publice pe acei locatari care îşi batjocoresc locuinţele, pe cei ce nu înţeleg să respecte normele elementare de convieţuire socială, pe cei ce abdică singuri, cu bună ştiinţă, de la îndatorirea de cetăţean. R­ăspunzînd invitaţiilor, ne-am oprit mai întîi la SUCEAVA. Poate că şi numărul mai mare al invita­ţiilor ne-au determinat să por­nim spre cel mai lung drum. De la bun început este cazul să menţionăm că, în oraşul Suceava, jumătate din popu­laţie locuieşte în case noi şi că actualul cincinal va adăuga oraşului încă 4 500 de aparta­mente. Dar să vedem ce se întîm­­plă cu casele vechi, cum sunt ele îngrijite, întreţinute, repa­rate. Fenomenul constatat este cel puţin ciudat. O serie de oameni care erau proprietari de case în localităţile înveci­nate, în loc să fie obligaţi să-şi pună locuinţele la punct, au primit... repartiţii în blocuri noi. Ba mai mult, s-au repar­tizat locuinţe noi unor proprie­tari ce au case chiar în cu­prinsul oraşului. Bunăoară, Dumitru Tipa, a primit un a­­partarrment cu trei camere, în care nu s-a mutat niciodată, în schimb, ştiţi ce-a făcut cu el ? L-a închiriat. Exact aşa *) ,,România liberă“ din 16 martie 1967, cum aţi citit. Şi, în timp ce nu uita să încaseze chiria, uita să-şi plătească taxele de întreţinere. Şi, fiindcă tot sîntem în lu­mea ciudăţeniilor, să vă mai spunem o întîmplare de la Su­ceava : cadre cu munci de răs­pundere de la D.R.E.F., pro­prietari ai unor locuinţe con­struite cu credite acordate de stat, le-au părăsit şi s-au mu­tat în blocuri, pe motiv că vechile locuinţe au început să se degradeze. Proprietarii lor susţin că nu s-au degradat din vina lor, ci din cauză că au fost atacate de o... ciupercă. Dar, nimeni n-a făcut o exper­tiză autorizată. Şi încă un „a­­mănunt“, nu lipsit de impor­tanţă : aceste case continuă să fie locuite, însă de alţi loca­tari , unii sunt chiriaşi, dar alţii au devenit proprietari fiindcă le-au cumpărat de la cei vechi. Numai că noii loca­tari (fie chiriaşi sau proprie­tari) le-au pus la punct. Inte­resant, nu ? Mai mult decît „interesant“ ni se pare a fi unele cazuri întîmplate în Baia Sprie. Teh­nicianul topograf Victor Vasi­­liu avea şi el o casă în oraş pe care o cam­­lăsase să se dără­­păneze. Şi iată că într-o zi s-a apucat — n-o să credeţi — s-o repare. A aranjat omul pe ici, pe colo şi cînd a fost gata, a ...aranjat-o de tot, a vîrtdut-o cu 80000 lei. Cu banii şi-a luat maşină precum şi o ...reparti­ţie într-un bloc nou proprieta­tea statului. A­lţi cetăţeni care au case, în care locuiesc de mai mulţi ani, nu s-au... mutat din ele, dar nici nu le îngrijesc; din contra, le de­gradează cu bună ştiinţă. Bunăoară, medicul Em­eric ____________STAN VLAD (Continuare in pag. a 3-a) ÎNCEPUT ANEVOIOS C­iudăţenia e că toată lu­mea e de acord ; şi reprezentanţii coopera­ţiei meşteşugăreşti, şi cei ai industriei locale, şi ai O.N.T.­­ului; cu toţii, mă rog, cei care au ceva de spus (dar mai ales de făcut) pentru a întări şi prelungi amintirile turistului printr-un obiect înzestrat cu proprietăţi evocatoare : o i­­magine, un bibelou, un bre­loc, o insignă, miniatura unui monument plăsmuită in metal, în piatră, toată lumea zic, e de acord , şi-n părţile Arge­şului, şi-n Suceava, şi-n Mara­mureş, şi prin părţile Braşo­vului. Ideile nu lipsesc, bune intenţii sunt cu­ lumea. Şi to­tuşi Totuşi in holul hotelu­lui din Baia Mare — în inima bogatelor zone folclorice ma­ramureşene — o vitrină eta­lează jalnice pseudocreaţii artizanale, la nivelul obiec­telor făcute de copii de la grădiniţă (şi încă ar fi bine dacă ar avea gingăşia, can­doarea, viziunea proaspătă a vîrstei copilăriei !). E greu, dinaintea unei asemenea vi­trine, să-l convingi pe un străin, că arta populară — pe care el o vede ilustrată in muzeul de la Sighet — e încă vie în acest colţ de ţară. La fel, am auzit exprimată nu o dată nedumerirea turiş­tilor, care au căutat să-şi cum­pere la Suceava o bandă, un brîu cu mărgele bucovinean. „Dar la Cîmpulung, îmi spu­nea intrigat un confrate, am văzut multe, la oameni, pe stradă. Unde şi le procură ? Unde se fac ?" Mister desăvîr­­şit. Credeţi cumva că e mai lesne de pătruns taina cera­micii de la Hurez pe care a­­nevoie o găsești la Pitești ? VIRGIL DĂNCIULESCU (Continuare în pag. a 2-a) De la lume adunate.. In numărul de azi • Sonetele luî Victor Eftimîu ( Pag. a 2-a) • întâmplări din Capitală şi din ţară • Sport (Pag. a 3-a) • Răsfoind presa străină (Pag. a 4-a) Tovarăşul Luigi Longo secretar general al Partidului Comunist Italian a sosit în Capitală . La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar­­general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la Bucureşti, într-o vizită de prietenie, tovarăşul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, oaspetele a fost întâm­pinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mihai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. (Agerpres) Vizita In Republica Socialistă România a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialis­te România,­­în a doua jumă­tate a lunii aprilie a.c., o dele­gaţie de partid şi guverna­mentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovară­şul Todor Jivkov, prim-secre­­tar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Bulgaria, va face o vizi­tă oficială în Republica So­cialistă România. Actualitatea internaţional Sesiunea Uniunii interparlamentare Intervenţiile reprezentanţilor români PALMA DEL MAJORCA 31 (Agerpres). — în Comisia pentru studiul problemelor parlamentare şi juridice, în­trunită în cadrul sesiunii de primăvară a Uniunii inter­parlamentare de la Palma del Majorca, a fost examinată problema mijloacelor de asi­gurare a respectării constitu­ţiei şi a drepturilor pe care ea le garantează cetăţenilor şi colectivităţilor în diferitele sis­teme social-politice. Luînd cu­­vîntul, delegatul român, prof. dr. Tudor Drăganu, a arătat necesitatea ca pentru exerci­tarea drepturilor fundamen­tale să se creeze cetăţenilor condiţiile economice adecvate. Libertatea învăţământului , de pildă nu înseamnă ni­mic pentru cei lipsiţi de re­sursele necesare pentru a plăti taxe şcolare, după cum dreptul la muncă nu poate fi o realita­te dacă societatea nu poate garanta tuturor cetăţenilor un loc de muncă, pe măsura pre­gătirii şi capacităţii. Delegatul român a vorbit, de asemenea, despre necesitatea eforturilor din partea statului pentru asi­gurarea materială a oameni­lor în caz de boală şi bătrâ­neţe, precum şi pentru crea­rea unui sistem eficient de asistenţă medicală şi socială. In încheiere, el a înfăţişat ex­perienţa ţării noastre în pro­blema garantării materiale a drepturilor şi libertăţilor în­scrise în Constituţia Repu­blicii Socialiste România. In Comisia pentru studiul problemelor culturale a luat cuvîntul conf. univ. Constan­tin Stătescu. El a vorbit des­pre importanţa pe care Marea Adunare Naţională şi guver­nul român o acordă dezvol­tării ştiinţei şi despre efortu­rile desfăşurate în acest do­meniu de statul nostru. ★ Vineri, la Palma del Ma­jorca s-au încheiat lucrările comisiilor Uniunii interparla­mentare, care au pregătit pro­iectele şi documentele pentru cea de-a 56-a conferinţă a Uniunii, ce va avea loc în septembrie anul acesta la Moscova, în zilele de 1 şi 2 aprilie va avea loc cea d­e-a 100-a sesiune a Consiliului Uniunii interparlamentare. ­­ Imaginea a fost luată la o manifestaţie a locuitorilor sa­tului Thatcham din regiunea Berkshire-Anglia, cerând au­torităţilor să înfiinţeze locuri de traversare pentru pietoni şi limitarea vitezei autovehicu­lelor pe şoseaua care străbate localitatea. Anul trecut, mai multe persoane au fost omorî­te de autovehicole pe şoseaua care poartă numele „ucigaşă" şi pentru acest motiv persoa­nele în vîrstă înfricoşate pre­feră să comunice prin poştă cu cei ce locuiesc pe partea cealaltă a şoselei, evitînd ast­­fel traversări care le-ar pu­tea fi fatale.

Next