România Liberă, iulie 1967 (Anul 25, nr. 7061-7086)

1967-07-01 / nr. 7061

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA O fraudă subtilă D­acă cineva comite o fraudă, de cele mai multe ori este prins şi sancfionat în mod cores­punzător, dint unii care iz­butesc sa iasă basma cura­tă la prima fraudă, la a doua, pînă la urmă este im­posibil să scape de vigilen­ţa opiniei publice şi a or­ganelor ce apără avutul obştesc şi, oricît de abili ar fi, tot trebuie să dea soco­teală pentru faptele lor. Este o lege a firii, consemnată şi in vorba populară despre ulciorul care nu de prea multe ori merge la apă. In aceste rînduri, nu de asemenea fraude ne vom ocupa, căci ele nu rămîn fără pedeapsă, ci de altele, a căror nocivitate işi gă­seşte originea in subtilita­tea lor. Ne referim, nu la cei ce distrug bunuri mate­riale ci la cei ce, din inte­rese meschine, înlătură din circuitul vieţii sociale ener­gii umane, conştiinţe entu­ziaste, impiedicindu-le să pulseze in ritmul impus de construcţia marelui nostru edificiu socialist. Personajele principale sunt două, iar drama se consumă cam în felul următor :D­in­tr-un colectiv apare un om inzestrat cu călităţi deosebi­te, cu multă dragoste pen­tru muncă şi pentru cai din ; alături de el, ceilalţi toţii simt cum merg una­­­, cum totul capătă o­­ înflorire, se stabiles­­n ritm nou, neobişnuit tuși nimeni nu este obo­­ntru că oboseala apa­­mai acolu unde lip-AL. CORNESCU ntinuare în pag. a 2-a) iur: m wmtwm ISM m tett Proletari "din toate ţările, uniți-vă ! Etalon de măsură a activităţii sfaturilor populare INIŢIATIVĂ, COMPETENTA OPERATIVITATE Datorită specificu­lui muncii sale şi a sarcinilor care-i re­vin, lucrătorul sfatu­rilor populare trebu­ie să fie astăzi un om harnic şi bine pregătit, să rezolve cu competenţă şi pa­siune sarcinile în­credinţate, să dove­dească multă atenţie faţă de cerinţele oa­menilor, să aibă o comportare exem­plară.­ ­ Desigur, dobîndirea şi stator­nicirea acestor trăsături pro­fesionale şi morale implică o diversitate de măsuri educative şi organizatorice continue, din partea comitetului executiv. Co­mitetul executiv al sfatului popular regional Hunedoara a luat şi unele măsuri cu caracter practic, care contribuie la buna organizare a muncii şi creşte­rea răspunderii salariaţilor noş­tri. În acest sens, am socotit u­­tile perfecţionarea metodelor de transmitere a sarcinilor, îm­bunătăţirea muncii de îndruma­­t şi control şi diverse acţiuni pentru educarea oamenilor în spiritul atitudinii corespunză­toare faţă de muncă. Eficacita­tea acestor măsuri se concreti­zează într-o serie de rezultate obţinute de sfaturile populare din regiunea noastră. Este evident că, la aceste realizări, toţi salariaţii sfaturilor populare îşi du partea lor de contribuţie ; mai greu e de pre­cizat însă, dacă fiecare şi-a adus aportul în raport cu ce­rinţele funcţiei pe care o ocu­pă d­in această ordine de idei, acum, cînd partidul şi guvernul acordă o atenţie deosebită or­ganizării ştiinţifice a produc­ţiei şi creşterii eficienţei mun­cii în toate domeniile, aş dori să-mi exprim unele păreri asu­­pra muncii salariatului de la sfatul popular. Există oare un etalon de măsură al activităţii sale ? Spre deosebire de unităţile economice, la sfaturile popula­re nu există un sistem concret de normare a muncii, iar acti­vitatea e atît de complexă în­­cît uneori e greu să fie măsu­rată precis. De obicei, se în­tocmesc multe situaţii statistice, au loc analize, se fac studii etc., dar acestea rămîn simple formalităţi dacă nu sunt făcute cu operativitate, nu au utilitate şi eficienţă. În afară de unele cazuri cînd intervenţiile sunt so­licitate de sarcini precise (înre­gistrarea cererilor şi sesizări­lor, ţinerea audienţelor etc.) salariatul sfatului popular tre­buie apreciat după capacitatea de a selecţiona, interpreta şi rezolva cele mai importante probleme, fapt care implică i­­niţiativă, competenţă şi opera­tivitate. Din păcate, posibilitatea unei astfel de aprecieri este cîteo­­dată pusă în umbră din prici­na numeroaselor situaţii şi hîrtii care răpesc inutil timpul şi munca funcţionarilor noş­tri. Uneori, înşişi salariaţii sfa­turilor populare solicită situa­ţii în afara celor prevăzute de normele în vigoare sau caută cu orice preţ să-şi îngrădească răspunderea înconjurîndu-se de hîrtii. Alteori însă, chiar unele instituţii centrale favorizează sau recurg la asemenea prac­tici. Pentru unele situaţii mun­cesc numeroşi salariaţi, deşi e greu de precizat care este efi­cienţa reală a muncii lor. Cum situaţii de acest gen sunt cerute şi de multe organe centrale, socotesc neapărat necesar ca, atît sfaturile populare, cit şi instituţiile cen­trale să analizeze cu mai multă răspundere necesitatea unor evidenţe şi situaţii, iar în mod treptat să simplifice atît conţinutul cît şi numărul lor. E­­liminarea unor piedici formale, cum sunt cele menţionate, ar fi, printre altele, o modalitate ce ne-ar ajuta in mai judicioa­sa măsurare a muncii salaria­tului sfatului popular. Alt aspect al acestei proble­me îl constituie contribuţia lu­crătorilor din sfaturile popu­lare la rezolvarea operativă şi legală a oricărei cereri sau se­sizări făcute de cetăţeni. În re­giunea Hunedoara s-a îmbună­tăţit mult situaţia în acest do­meniu, dar mai există încă as­pecte negative. O serie de ce­tăţeni, mai ales din raioanele Alba, Mia şi Orăştie, s-au adre­sat în ultimele luni sfatului popular regional, cu probleme care se puteau rezolva de că­tre comitetele executive raiona­le, orăşeneşti sau comunale. Alţi cetăţeni sau scrisorile lor ajung la organele centrale, pentru lucruri uneori mărunte ceea ce dovedeşte că unii sa­lariaţi de la sfaturile populare nu ascultă cu atenţie doleanţe­le oamenilor sau se mulţumesc, să le dea explicaţii sumare şi incomplete. Ţinînd seama de importanţa acestei probleme, e bine ca u­­nul din criteriile de apreciere a activităţii depuse de sala­riaţii sfatului popular să fie modul în care rezolvă cererile şi sesizările care le parvin. Poa­te n-ar fi rău dacă s-ar sta­bili criterii de stimulare pentru (Gontinuare in pag. a 2-a) Vîchente Bălan președintele comitetului executiv­ al sfatului popu­lar regional Hunedoara Se înalţă noua cetate­­e a Institutului Politehnic Intr-unul din atelierele In­stitutului Proiect­ Bucureşti, l-am întîlnit ieri pe prof. univ. arh. Octav Doicescu, şeful grupului de concepţie a pro­iectului noului Institut Politeh­nic, care se întorcea tocmai de pe şantierul de construc­ţie a institutului. — Vă deplasaţi de­ pe a­­cest mare şantier? — Orice autor de proiect este legat trup şi suflet de lo­cul unde se materializează şi se desăvîrşeşte concepţia proiectului imaginat. Rind pe rind, împreună cu unii din cei 60 de proiectanţi, arhi­tecţi şi Ingineri din grupul care a lucrat la proiectul In­stitutului Politehnic, mă de­ (Gontinuare in pag, a 3-a) Prin portul Constanţa, cea mai mare poartă maritimă a ţării, zilnic sosesc şi pleacă mii de tone de diferite produse. In ul­timul timp au sosit laminate din Belgia, R. F. a Germaniei şi Italia, minereu de fier din Albania şi Algeria şi cacao boabe din Ghana. Au fost expediate, printre altele, aproape 10 000 tone zahăr cu destinaţia Spania şi 19000 tone ciment in Co­lombo şi Kuweit. Un clişeu : Aspect cotidian al portului Constanţa Foto : FLORIN STEFANESCU UNA PE ZI DE MATTY JUCĂRII PENTRU COPII... — E urităăăă !!... — Da,... și dacă tot n-ai să fii cuminte am să-fi mai iau una !-­ ­210 îl Anul XXV­­ nr. 7061 Sîmbătă 1 iulie 1967 4 pagini 30 bani Atenţie întreţinerii culturilor Lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare au fost intensificate în ultima săptă­­mînă în toate regiunile ţă­rii. Aceste lucrări sînt în ge­neral mai întirziate compa­rativ cu anul trecut. Timpul mai ploios a intîrziat atît vegetaţia cit şi lucrările de întreţinere a culturilor prăşi­­toare. Aceste lucrări sunt rămase în urmă îndeosebi la porumb şi cartofi în re­giunile CRIŞANA, MARA­MUR­E­Ş, HUNEDOARA, CLUJ, SUCEAVA şi MU­­REŞ-AUTONOMA MAGHIA­RĂ. La sfecla de zahăr şi floa­­rea-soarelui se face acum praşila a 3-a, lucrare execu­tată în proporţie de 78 şi res­pectiv 55 la sută. A treia praşilă s-a făcut pe suprafeţe însemnate şi la porumb, mai ales în regiunile din sudul ţării. Mai mult decât în alţi ani recolta la culturile prăşitoa­­re este condiţionată în acest an de rapiditatea cu care se execută lucrările de întreţi­nere. Folosirea intensă a mij­loacelor mecanizate şi a for­ţelor manuale în fiecare zi bună de lucru va asigura terminarea lor pînă la înce­perea masivă a recoltărilor de vară. Trebuie grăbite, de asemenea, lucrările de îngri­jire in grădinile de legume, în vii şi livezi, acordindu-se o grijă deosebită stropirilor pentru prevenirea şi comba­terea bolilor şi a dăunători­lor. (Agerpres). Cu primii snopi strînşi, începe ultima etapă — cea hotărîtoare — în bătălia pentru obţinerea unor recolte bogate de grîne. La gospodăria agri­cola de stat Parstelimon, din preajma Capitalei, s-a secerat orzul de pe circa 300 hectare. în cîtev­a zile, această lucrare se va termina pe întreaga suprafaţă. Foto : AGERPRES Mediaş-700 STEAUA REPUBLICII STRĂLUCEŞTE PE STEMA ORAŞULUI De la trimisul nostru Ultima dimineaţă a anului 700 a găsit Mediaşul cufundat într-o linişte concentrată ca în zilele cu adevărat unice. Atmosfera febrilă de ajun s-a stins de parcă toată rînduiala înstăpînită în cetate s-ar fi al­cătuit de la sine. Sărbătoarea a izbucnit de­plină, cuprinzătoare în oraşul împodobit. Pretutindeni flu­tură steaguri, pretutindeni flori, mari panouri. Săgeţi albe şi albastre plantate în centru îndeamnă paşii la respectarea unui anume ritual, de pe fruntea spălată de ploi a Tur­nului Aurarilor, inscripţia „Ci­­vitas Mediensis“, alăturată ini­­mei vechiului Mediaş, te invită să străbaţi prin secolele închi­se în mărturii ale muzeului, care s-a inaugurat ieri. Sunt drumuri urmate de oaspeţii medieşenilor, veniţi la sărbă­toare , reprezentanţi ai oraşe­lor Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Sighişoara, Timişoara, Tg. Mureş. De la înăţimea turnului au­rarilor, privirile oaspeţilor cu­prind circular clădirile cetăţii vechi depăşite de hotarul nou­lui oraş cu coşurile fumegînde ale celor 15 întreprinderi in­dustriale, cu tonicul policrom al blocurilor de locuit din car­tierul Gura Cîmpului. Confruntarea dintre istoria veche şi cea nouă a Mediaşu­lui s-a realizat şi prin cîteva expoziţii care şi-au deschis porţile tot ieri, prin numeroase panouri şi grafice care înfăţi­şează noile şi măreţele reali­zări obţinute în anii construc­ţiei socialiste de locuitorii ora­şului — români, germani, ma­ghiari — care au muncit cu însufleţire pentru a-şi face o­­raşul mereu mai înfloritor. Obiectele medievale înfăţi­şate in muzeu capătă o vigu­roasă replică contemporană din partea simbolicei sonde a industriei gazului metan, prin graţia şi fineţea produselor din sticlă care se nasc la „Vi­­trometan“ încălţămintei, ţesă­turilor, mobilei stil sau vase­lor de menaj emailate, în ge­neral de tot ceea ce înseamnă Mediaşul de azi, al cărui nu­me este cunoscut numai anul acesta în 40 de ţări din lume, datorită emblemei noi ce-o poartă bunurile exportate. Ziua de ieri — prima zi a festivităţilor — a cuprins un moment solemn : Sesiunea ju­biliară a Sfatului popular al oraşului Mediaş. La lucrările sesiunii au parti­cipat tovarăşii Mihai Gere, se­cretar al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Pană, prim­­secretar al Comitetului regio­nal Braşov al P.C.R., Ion Măr­­cuş, preşedintele Sfatului popular regional Braşov, re­prezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat, depu­taţi în Sfatul­ popular orăşe­nesc, oameni ai muncii din în­treprinderile şi instituţiile me­­dieşene, numeroşi oaspeţi. Lucrările sesiunii au fost deschise de deputatul Dumitru Dolciu, prim-secretar al Comi­tetului orăşenesc Mediaş al P.C.R. A luat cuvîntul apoi deputatul Dumitru Popa, pre­ședintele Comitetului executiv VIORICA CIORBAGIU (Continuare în pag. a 3-a) TIMPUL LIBER NU ÎNSEAMNĂ DOAR „STRADA MARE“ „Liniştea" tîrgurilor de altădată, căutată de pensionari, nu mai există. E o pierdere pe care n-o regretă nimeni, impusă de ritmul dezvoltării noastre industriale şi sociale, înlocuită d de ade­vărata trepidaţie a vieţii citadine. De aceea, astăzi, se pune cu totul altfel şi problema relaxării după orele şi zilele de muncă. E vorba de un întreg complex de acţiuni şi activităţi necesare odihnei, împrospătării forţelor, destinderii fizice şi intelectuale, îmbogăţirii orizontului cultural şi artistic, în oraşele mici, unde de regulă nu există o tradiţie în această direcţie, tineretul, mai ales, refuză ideea lîncezelii în timpul liber. Ce fac ?...­­ Lungă-i scurta promenadă Adunate la un loc sărbăto­rile legale şi duminicile ca şi după-amiezele însumează cîteva luni de odihnă pe an. Ştiţi oare, la Medgidia, la Ora­­viţa ori la Vaslui, ce fac oa­menii cu acest tezaur de timp liber ? Strada principală — în funcţie de regiune, i se mai spune „centru". ..corso", „far­furie", „bulevard" — devine locul cel mai aglomerat al unor oraşe de provincie. Pro­menada. Un du-te vino­lent, odihnitor, premerge oricărei participări a locuitorilor la aceste manifestări. Grupuri, grupuri se îndreaptă spre parcuri, săli sau grădini de cinematograf, case de cultură, cluburi, restaurante. Aici, în centru, la primele ore ale după-amiezii, am luat întîile „interviuri" : — Toată ziua batem strada, de la un capăt la altul şi... sam atît... Recunoaşterea a­­cestei „pierderi" aparţine unui grup de tineri de pe şantierul de construcţii din Oraviţa. — Ca de obicei, dimineaţa am udat florile din faţa blo­cului ; acum am ieşit cu soţia la plimbare, iar diseară poate mergem la circ... E în turneu la noi. (MILICA MUŞAT, 34 ani — Medgidia). Diverse vîrste, diverse preo­cupări, dar nu tot atît de di­verse atracţii, moduri de a-ţi umple duminica în chip plă­cut, recreativ şi instructiv totodată. La Oraviţa, timpul li­ber este pentru mulţi rezer­vat plimbării-, dar tinerii doresc şi altceva, un „punct" de întîlnire, unde să asculte muzică, să danseze, unde să aibă la dispoziţie diverse jocuri distractive. Aşa ceva nu-i posibil, deoarece clădi­rea fostului club, după reno­vare, nu... rezistă! CONS­TANTIN TRIST­ARU, preşe­dintele comitetului executiv al sfatului popular raional, ne asigură că se va amenaja, peste cîteva luni, o sală spe­cială... într-un magazin. Pînă atunci, nu ştie vreo altă solu­ţie. li sugerăm să folosească sala restaurantului, deoarece pe timpul verii rămîne goală (fiind şi grădină), că reuniu­nile s-ar desfăşura în bune condiţii pe terasa „grădinii de tir". — Da, nu-i rea ideea ! ne răspunde cu entuziasm, ca şi VALENTIN HOSSU ION MEDOIA M. BERAM (Gontinuare In pag a 2-a) ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Puternic incendiu la gara „Termini“ din Roma ROMA 30­­Agerpres. — Joi seara a izbucnit un puternic incendiu la cea mai modernă gară din Roma : „Termini“. Pompierii au luptat toată noaptea pentru a localiza fo­cul care a transformat sub­solurile gării într-un adevărat vulcan din care continuă să ţîşnească flăcări şi un puter­nic fum. Ei nu au reuşit încă să se apropie de numeroasele focare ale incendiului, de un­de se aud din cînd în cînd explozii puternice. Flăcările s-au extins şi asupra magazi­nelor, birourilor şi chioşcu­rilor situate de o parte și de alta a marelui hol care permi­te accesul pe peron. Aceste incendii au putut fi stinse. Vi­neri, incendiul a continuat, în tot cursul zilei, să facă rava­gii în cele trei etaje subterane. Gara „Termini“ a fost în­cepută în 1937 și terminată i­­mediat după război. Ea este una dintre cele mai moderne din Europa. Baza franceză de la Colomb Bechar a fost predată armatei algeriene ALGER 30 (Agerpres).­­ Conform acordurilor semnate de Franţa şi Algeria la Evian, baza franceză a Centrului de lansare a vehiculelor spaţiale de la Colomb Bechar a fost predată oficial vineri forţelor armate algeriene. (După cum se ştie, cu cîteva săptămîni în urmă, Franţa a evacuat şi ba­zele sale de la Hammaguir şi Reggane). Ultimele lansări de rachete de la baza Colomb Bechar au fost efectuate la 7 aprilie. De acum înainte, rachetele mili­tare franceze vor fi lansate de la Centrul de experimentare Landes (Franţa), iar sateliţii şi rachetele-sondă de la baza franceză din Guyana. TELEGRAME Tovarăşul­ Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a trimis o telegramă preşedin­telui Republicii Somalia în care se spune : In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal adresez Exce­lenţei Voastre călduroase felicitări şi cele mai bune urări de prosperitate şi progres poporului somalez prieten, cu prilejul celei de-a VlI-a aniversări a proclamării independenţei Repu­blicii Somalia. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima convingerea că bunele relaţii dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare continuă în interesul ambelor popoare, al înţelegerii şi colabo­rării internaţionale. Domnului LESTER PEARSON Prim-ministru al Canadei OTTAWA Cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a zilei Confederaţiei Canadei, vă transmit, domnule prim-ministru, în numele meu personal şi al poporului român, urări de sănătate şi fericire pentru dv. personal şi de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next