România Liberă, iulie 1967 (Anul 25, nr. 7061-7086)
1967-07-01 / nr. 7061
ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA O fraudă subtilă Dacă cineva comite o fraudă, de cele mai multe ori este prins şi sancfionat în mod corespunzător, dint unii care izbutesc sa iasă basma curată la prima fraudă, la a doua, pînă la urmă este imposibil să scape de vigilenţa opiniei publice şi a organelor ce apără avutul obştesc şi, oricît de abili ar fi, tot trebuie să dea socoteală pentru faptele lor. Este o lege a firii, consemnată şi in vorba populară despre ulciorul care nu de prea multe ori merge la apă. In aceste rînduri, nu de asemenea fraude ne vom ocupa, căci ele nu rămîn fără pedeapsă, ci de altele, a căror nocivitate işi găseşte originea in subtilitatea lor. Ne referim, nu la cei ce distrug bunuri materiale ci la cei ce, din interese meschine, înlătură din circuitul vieţii sociale energii umane, conştiinţe entuziaste, impiedicindu-le să pulseze in ritmul impus de construcţia marelui nostru edificiu socialist. Personajele principale sunt două, iar drama se consumă cam în felul următor :Dintr-un colectiv apare un om inzestrat cu călităţi deosebite, cu multă dragoste pentru muncă şi pentru cai din ; alături de el, ceilalţi toţii simt cum merg una, cum totul capătă o înflorire, se stabilesn ritm nou, neobişnuit tuși nimeni nu este obontru că oboseala apamai acolu unde lip-AL. CORNESCU ntinuare în pag. a 2-a) iur: m wmtwm ISM m tett Proletari "din toate ţările, uniți-vă ! Etalon de măsură a activităţii sfaturilor populare INIŢIATIVĂ, COMPETENTA OPERATIVITATE Datorită specificului muncii sale şi a sarcinilor care-i revin, lucrătorul sfaturilor populare trebuie să fie astăzi un om harnic şi bine pregătit, să rezolve cu competenţă şi pasiune sarcinile încredinţate, să dovedească multă atenţie faţă de cerinţele oamenilor, să aibă o comportare exemplară. Desigur, dobîndirea şi statornicirea acestor trăsături profesionale şi morale implică o diversitate de măsuri educative şi organizatorice continue, din partea comitetului executiv. Comitetul executiv al sfatului popular regional Hunedoara a luat şi unele măsuri cu caracter practic, care contribuie la buna organizare a muncii şi creşterea răspunderii salariaţilor noştri. În acest sens, am socotit utile perfecţionarea metodelor de transmitere a sarcinilor, îmbunătăţirea muncii de îndrumat şi control şi diverse acţiuni pentru educarea oamenilor în spiritul atitudinii corespunzătoare faţă de muncă. Eficacitatea acestor măsuri se concretizează într-o serie de rezultate obţinute de sfaturile populare din regiunea noastră. Este evident că, la aceste realizări, toţi salariaţii sfaturilor populare îşi du partea lor de contribuţie ; mai greu e de precizat însă, dacă fiecare şi-a adus aportul în raport cu cerinţele funcţiei pe care o ocupă din această ordine de idei, acum, cînd partidul şi guvernul acordă o atenţie deosebită organizării ştiinţifice a producţiei şi creşterii eficienţei muncii în toate domeniile, aş dori să-mi exprim unele păreri asupra muncii salariatului de la sfatul popular. Există oare un etalon de măsură al activităţii sale ? Spre deosebire de unităţile economice, la sfaturile populare nu există un sistem concret de normare a muncii, iar activitatea e atît de complexă încît uneori e greu să fie măsurată precis. De obicei, se întocmesc multe situaţii statistice, au loc analize, se fac studii etc., dar acestea rămîn simple formalităţi dacă nu sunt făcute cu operativitate, nu au utilitate şi eficienţă. În afară de unele cazuri cînd intervenţiile sunt solicitate de sarcini precise (înregistrarea cererilor şi sesizărilor, ţinerea audienţelor etc.) salariatul sfatului popular trebuie apreciat după capacitatea de a selecţiona, interpreta şi rezolva cele mai importante probleme, fapt care implică iniţiativă, competenţă şi operativitate. Din păcate, posibilitatea unei astfel de aprecieri este cîteodată pusă în umbră din pricina numeroaselor situaţii şi hîrtii care răpesc inutil timpul şi munca funcţionarilor noştri. Uneori, înşişi salariaţii sfaturilor populare solicită situaţii în afara celor prevăzute de normele în vigoare sau caută cu orice preţ să-şi îngrădească răspunderea înconjurîndu-se de hîrtii. Alteori însă, chiar unele instituţii centrale favorizează sau recurg la asemenea practici. Pentru unele situaţii muncesc numeroşi salariaţi, deşi e greu de precizat care este eficienţa reală a muncii lor. Cum situaţii de acest gen sunt cerute şi de multe organe centrale, socotesc neapărat necesar ca, atît sfaturile populare, cit şi instituţiile centrale să analizeze cu mai multă răspundere necesitatea unor evidenţe şi situaţii, iar în mod treptat să simplifice atît conţinutul cît şi numărul lor. Eliminarea unor piedici formale, cum sunt cele menţionate, ar fi, printre altele, o modalitate ce ne-ar ajuta in mai judicioasa măsurare a muncii salariatului sfatului popular. Alt aspect al acestei probleme îl constituie contribuţia lucrătorilor din sfaturile populare la rezolvarea operativă şi legală a oricărei cereri sau sesizări făcute de cetăţeni. În regiunea Hunedoara s-a îmbunătăţit mult situaţia în acest domeniu, dar mai există încă aspecte negative. O serie de cetăţeni, mai ales din raioanele Alba, Mia şi Orăştie, s-au adresat în ultimele luni sfatului popular regional, cu probleme care se puteau rezolva de către comitetele executive raionale, orăşeneşti sau comunale. Alţi cetăţeni sau scrisorile lor ajung la organele centrale, pentru lucruri uneori mărunte ceea ce dovedeşte că unii salariaţi de la sfaturile populare nu ascultă cu atenţie doleanţele oamenilor sau se mulţumesc, să le dea explicaţii sumare şi incomplete. Ţinînd seama de importanţa acestei probleme, e bine ca unul din criteriile de apreciere a activităţii depuse de salariaţii sfatului popular să fie modul în care rezolvă cererile şi sesizările care le parvin. Poate n-ar fi rău dacă s-ar stabili criterii de stimulare pentru (Gontinuare in pag. a 2-a) Vîchente Bălan președintele comitetului executiv al sfatului popular regional Hunedoara Se înalţă noua cetatee a Institutului Politehnic Intr-unul din atelierele Institutului Proiect Bucureşti, l-am întîlnit ieri pe prof. univ. arh. Octav Doicescu, şeful grupului de concepţie a proiectului noului Institut Politehnic, care se întorcea tocmai de pe şantierul de construcţie a institutului. — Vă deplasaţi de pe acest mare şantier? — Orice autor de proiect este legat trup şi suflet de locul unde se materializează şi se desăvîrşeşte concepţia proiectului imaginat. Rind pe rind, împreună cu unii din cei 60 de proiectanţi, arhitecţi şi Ingineri din grupul care a lucrat la proiectul Institutului Politehnic, mă de (Gontinuare in pag, a 3-a) Prin portul Constanţa, cea mai mare poartă maritimă a ţării, zilnic sosesc şi pleacă mii de tone de diferite produse. In ultimul timp au sosit laminate din Belgia, R. F. a Germaniei şi Italia, minereu de fier din Albania şi Algeria şi cacao boabe din Ghana. Au fost expediate, printre altele, aproape 10 000 tone zahăr cu destinaţia Spania şi 19000 tone ciment in Colombo şi Kuweit. Un clişeu : Aspect cotidian al portului Constanţa Foto : FLORIN STEFANESCU UNA PE ZI DE MATTY JUCĂRII PENTRU COPII... — E urităăăă !!... — Da,... și dacă tot n-ai să fii cuminte am să-fi mai iau una !- 210 îl Anul XXV nr. 7061 Sîmbătă 1 iulie 1967 4 pagini 30 bani Atenţie întreţinerii culturilor Lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare au fost intensificate în ultima săptămînă în toate regiunile ţării. Aceste lucrări sînt în general mai întirziate comparativ cu anul trecut. Timpul mai ploios a intîrziat atît vegetaţia cit şi lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare. Aceste lucrări sunt rămase în urmă îndeosebi la porumb şi cartofi în regiunile CRIŞANA, MARAMUREŞ, HUNEDOARA, CLUJ, SUCEAVA şi MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ. La sfecla de zahăr şi floarea-soarelui se face acum praşila a 3-a, lucrare executată în proporţie de 78 şi respectiv 55 la sută. A treia praşilă s-a făcut pe suprafeţe însemnate şi la porumb, mai ales în regiunile din sudul ţării. Mai mult decât în alţi ani recolta la culturile prăşitoare este condiţionată în acest an de rapiditatea cu care se execută lucrările de întreţinere. Folosirea intensă a mijloacelor mecanizate şi a forţelor manuale în fiecare zi bună de lucru va asigura terminarea lor pînă la începerea masivă a recoltărilor de vară. Trebuie grăbite, de asemenea, lucrările de îngrijire in grădinile de legume, în vii şi livezi, acordindu-se o grijă deosebită stropirilor pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor. (Agerpres). Cu primii snopi strînşi, începe ultima etapă — cea hotărîtoare — în bătălia pentru obţinerea unor recolte bogate de grîne. La gospodăria agricola de stat Parstelimon, din preajma Capitalei, s-a secerat orzul de pe circa 300 hectare. în cîteva zile, această lucrare se va termina pe întreaga suprafaţă. Foto : AGERPRES Mediaş-700 STEAUA REPUBLICII STRĂLUCEŞTE PE STEMA ORAŞULUI De la trimisul nostru Ultima dimineaţă a anului 700 a găsit Mediaşul cufundat într-o linişte concentrată ca în zilele cu adevărat unice. Atmosfera febrilă de ajun s-a stins de parcă toată rînduiala înstăpînită în cetate s-ar fi alcătuit de la sine. Sărbătoarea a izbucnit deplină, cuprinzătoare în oraşul împodobit. Pretutindeni flutură steaguri, pretutindeni flori, mari panouri. Săgeţi albe şi albastre plantate în centru îndeamnă paşii la respectarea unui anume ritual, de pe fruntea spălată de ploi a Turnului Aurarilor, inscripţia „Civitas Mediensis“, alăturată inimei vechiului Mediaş, te invită să străbaţi prin secolele închise în mărturii ale muzeului, care s-a inaugurat ieri. Sunt drumuri urmate de oaspeţii medieşenilor, veniţi la sărbătoare , reprezentanţi ai oraşelor Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Sighişoara, Timişoara, Tg. Mureş. De la înăţimea turnului aurarilor, privirile oaspeţilor cuprind circular clădirile cetăţii vechi depăşite de hotarul noului oraş cu coşurile fumegînde ale celor 15 întreprinderi industriale, cu tonicul policrom al blocurilor de locuit din cartierul Gura Cîmpului. Confruntarea dintre istoria veche şi cea nouă a Mediaşului s-a realizat şi prin cîteva expoziţii care şi-au deschis porţile tot ieri, prin numeroase panouri şi grafice care înfăţişează noile şi măreţele realizări obţinute în anii construcţiei socialiste de locuitorii oraşului — români, germani, maghiari — care au muncit cu însufleţire pentru a-şi face oraşul mereu mai înfloritor. Obiectele medievale înfăţişate in muzeu capătă o viguroasă replică contemporană din partea simbolicei sonde a industriei gazului metan, prin graţia şi fineţea produselor din sticlă care se nasc la „Vitrometan“ încălţămintei, ţesăturilor, mobilei stil sau vaselor de menaj emailate, în general de tot ceea ce înseamnă Mediaşul de azi, al cărui nume este cunoscut numai anul acesta în 40 de ţări din lume, datorită emblemei noi ce-o poartă bunurile exportate. Ziua de ieri — prima zi a festivităţilor — a cuprins un moment solemn : Sesiunea jubiliară a Sfatului popular al oraşului Mediaş. La lucrările sesiunii au participat tovarăşii Mihai Gere, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Pană, primsecretar al Comitetului regional Braşov al P.C.R., Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional Braşov, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, deputaţi în Sfatul popular orăşenesc, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile medieşene, numeroşi oaspeţi. Lucrările sesiunii au fost deschise de deputatul Dumitru Dolciu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Mediaş al P.C.R. A luat cuvîntul apoi deputatul Dumitru Popa, președintele Comitetului executiv VIORICA CIORBAGIU (Continuare în pag. a 3-a) TIMPUL LIBER NU ÎNSEAMNĂ DOAR „STRADA MARE“ „Liniştea" tîrgurilor de altădată, căutată de pensionari, nu mai există. E o pierdere pe care n-o regretă nimeni, impusă de ritmul dezvoltării noastre industriale şi sociale, înlocuită d de adevărata trepidaţie a vieţii citadine. De aceea, astăzi, se pune cu totul altfel şi problema relaxării după orele şi zilele de muncă. E vorba de un întreg complex de acţiuni şi activităţi necesare odihnei, împrospătării forţelor, destinderii fizice şi intelectuale, îmbogăţirii orizontului cultural şi artistic, în oraşele mici, unde de regulă nu există o tradiţie în această direcţie, tineretul, mai ales, refuză ideea lîncezelii în timpul liber. Ce fac ?... Lungă-i scurta promenadă Adunate la un loc sărbătorile legale şi duminicile ca şi după-amiezele însumează cîteva luni de odihnă pe an. Ştiţi oare, la Medgidia, la Oraviţa ori la Vaslui, ce fac oamenii cu acest tezaur de timp liber ? Strada principală — în funcţie de regiune, i se mai spune „centru". ..corso", „farfurie", „bulevard" — devine locul cel mai aglomerat al unor oraşe de provincie. Promenada. Un du-te vinolent, odihnitor, premerge oricărei participări a locuitorilor la aceste manifestări. Grupuri, grupuri se îndreaptă spre parcuri, săli sau grădini de cinematograf, case de cultură, cluburi, restaurante. Aici, în centru, la primele ore ale după-amiezii, am luat întîile „interviuri" : — Toată ziua batem strada, de la un capăt la altul şi... sam atît... Recunoaşterea acestei „pierderi" aparţine unui grup de tineri de pe şantierul de construcţii din Oraviţa. — Ca de obicei, dimineaţa am udat florile din faţa blocului ; acum am ieşit cu soţia la plimbare, iar diseară poate mergem la circ... E în turneu la noi. (MILICA MUŞAT, 34 ani — Medgidia). Diverse vîrste, diverse preocupări, dar nu tot atît de diverse atracţii, moduri de a-ţi umple duminica în chip plăcut, recreativ şi instructiv totodată. La Oraviţa, timpul liber este pentru mulţi rezervat plimbării-, dar tinerii doresc şi altceva, un „punct" de întîlnire, unde să asculte muzică, să danseze, unde să aibă la dispoziţie diverse jocuri distractive. Aşa ceva nu-i posibil, deoarece clădirea fostului club, după renovare, nu... rezistă! CONSTANTIN TRISTARU, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, ne asigură că se va amenaja, peste cîteva luni, o sală specială... într-un magazin. Pînă atunci, nu ştie vreo altă soluţie. li sugerăm să folosească sala restaurantului, deoarece pe timpul verii rămîne goală (fiind şi grădină), că reuniunile s-ar desfăşura în bune condiţii pe terasa „grădinii de tir". — Da, nu-i rea ideea ! ne răspunde cu entuziasm, ca şi VALENTIN HOSSU ION MEDOIA M. BERAM (Gontinuare In pag a 2-a) ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Puternic incendiu la gara „Termini“ din Roma ROMA 30Agerpres. — Joi seara a izbucnit un puternic incendiu la cea mai modernă gară din Roma : „Termini“. Pompierii au luptat toată noaptea pentru a localiza focul care a transformat subsolurile gării într-un adevărat vulcan din care continuă să ţîşnească flăcări şi un puternic fum. Ei nu au reuşit încă să se apropie de numeroasele focare ale incendiului, de unde se aud din cînd în cînd explozii puternice. Flăcările s-au extins şi asupra magazinelor, birourilor şi chioşcurilor situate de o parte și de alta a marelui hol care permite accesul pe peron. Aceste incendii au putut fi stinse. Vineri, incendiul a continuat, în tot cursul zilei, să facă ravagii în cele trei etaje subterane. Gara „Termini“ a fost începută în 1937 și terminată imediat după război. Ea este una dintre cele mai moderne din Europa. Baza franceză de la Colomb Bechar a fost predată armatei algeriene ALGER 30 (Agerpres). Conform acordurilor semnate de Franţa şi Algeria la Evian, baza franceză a Centrului de lansare a vehiculelor spaţiale de la Colomb Bechar a fost predată oficial vineri forţelor armate algeriene. (După cum se ştie, cu cîteva săptămîni în urmă, Franţa a evacuat şi bazele sale de la Hammaguir şi Reggane). Ultimele lansări de rachete de la baza Colomb Bechar au fost efectuate la 7 aprilie. De acum înainte, rachetele militare franceze vor fi lansate de la Centrul de experimentare Landes (Franţa), iar sateliţii şi rachetele-sondă de la baza franceză din Guyana. TELEGRAME Tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a trimis o telegramă preşedintelui Republicii Somalia în care se spune : In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări şi cele mai bune urări de prosperitate şi progres poporului somalez prieten, cu prilejul celei de-a VlI-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Somalia. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima convingerea că bunele relaţii dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare continuă în interesul ambelor popoare, al înţelegerii şi colaborării internaţionale. Domnului LESTER PEARSON Prim-ministru al Canadei OTTAWA Cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a zilei Confederaţiei Canadei, vă transmit, domnule prim-ministru, în numele meu personal şi al poporului român, urări de sănătate şi fericire pentru dv. personal şi de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România