România Liberă, august 1967 (Anul 25, nr. 7087-7111)

1967-08-01 / nr. 7087

y X'10' Arăturile de vară asigură bogăţia viitoarei recolte. Este un adevăr confirmat de practica unităţilor agricole fruntaşe. Un adevăr, pe alocuri ignorat. Numai aşa se explică de ce între recoltare şi execuţia acestei lucrări există un decalaj apreciabil. La ora actuală, în ţară, deşi recolta a fost strînsă de pe aproape 89 la sută din suprafaţă şi este disponibil un număr mare de tractoare, rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Nu s-a tras brazdă nouă decît pe o suprafaţă de 880 000 de hectare, respectiv 31 la sută din prevederi la unităţile agricole de stat şi 26 la sută în cooperativele agricole de producţie. Aceste procente trebuie să determine trusturile dostat, serviciile regionale S.M.T., consiliile agricole şi uniunile cooperatiste să ia de urgenţă măsuri pentru folosirea la maximum a parcului de tractoare, pentru intensificarea efectuării arăturilor de vară în toate unităţile agricole. Clişeul nostru vă prezintă desfăşurarea din plin a acestor lucrări pe terenurile G.A.S. „M. Kogălniceanu“ din regiunea Dobrogea. Foto : ION POPOVICI Povestea imaculatului cu Povestea oului despre care este vorba s-a petrecut nu în vreo gheretă oarecare, nu în vreo prăvălie din cine ştie ce cartier mărginaş, ci intr-unul din marile şi bunele magazine alimentare ale Capitalei, „Triumf“, amplasat in imediata vecinătate a parcului „Herăstrău“. Şi tocmai aci stă ii problema: dacă la marele şi vestitul magazin ,,Triumf“ s-au intîmplat cele ce vi le voi relata in aceste rinduri, este uşor de imaginat ce se poate întîmpla mai jos, pe scara ierarhică a comerţului alimentar. Aşadar, zilele trecute, un cetăţean a cumpărat citeva ouă. Apoi a constatat că imul este spart şi, astfel, oul a devenit un adevărat... măr al discordiei. Cetăţeanul a cerut să-i fie schimbat, vinzătorul a refuzat. Me A marcat Cetăţeanul s-a enervat, vinzătorul la fel şi, pină la urmă, a rămas pe-a vînzătorului care, cu nici un chip, n-a vrut să schimbe oul cu pricina. In definitiv, ce-i un ou ? — veţi spune dv. 90 de bani şi gata. Dar chiar fără a face legătura între ou şi blindul animal din specia rumegătoarelor, de care-l leagă un cunoscut proverb, să ne fie îngăduit a considera problema puţin mai complicată. Statul a pus la dispoziţia comerţului cu ouă nişte ambalaje, binecunoscute tuturor gospodinelor, care, in mod ,normal, ar trebui să le ferească de spargere, bineînţeles, în cazul unei manipulări atente. Din păcate insă, în afara găinii, se pare că nimeni nu mai dă atenţia cuvenită acestei minuni, cum considerau Barbu şi Arghezi oul, căruia i-au dedicat poeme. Deci, după ce moţata şi-a lăsat oul în cuibar, dacă cineva l-a spart la ambalat, trebuie oare ca el să-şi continue drumul aşa spre cumpărător ? Noi credem că nici că,dimpotrivă, cel ce l-a spart să binevoiască a-l plăti. Mai departe, in diferitele etape pină la magazinul de desfacere, neatenţia faţă de fragilul ou ar trebui sancţionată la fel, aşa incit vinzătorul să ofere clientului număr ouă întregi. In orice caz, banii sunt ei clientului — bani munciţi cinstit şi nu rareori destul de greu — şi, pentru aceşti bani el are dreptul să-şi aleagă ouăle pe care le doreşte. Iar cum preferinţa lui nu se poate — credem — îndrepta spre AL. CORNESCU (Continuare în pag a 2-a) Proletarii din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Marţi 1 august 1967 4 pagini 30 bani DE CE TRENEAZĂ REALIZAREA INVESTIȚIILOR ÎN GOSTAT ? • In spatele realizărilor valorice se ascund... nerealizări fizice •Cu promisiuni, nu se satisface necesarul de materiale și utilaje . O nouă reeditare a poveştii cu anteriul lui Arvinte . Constructorii continuă să-și facă autocritică... Dezvoltarea rapidă, consecventă a agriculturii de stat, creşterea producţiei, a productivităţii muncii şi rentabilităţii fac necesară dezvoltarea sistematică şi modernizarea, la nivelul cerinţelor actuale, a bazei sale tehnico-materiale. In acest scop sunt alocate anual însemnate fonduri de investiţii pentru adăugarea la cele existente a unor noi complexe de creştere industrială a animalelor, pentru extinderea plantaţiilor viti-pomicole, a irigaţiilor etc. In totalul acestor investiţii un loc important revine însă activităţii de construcţii montaj. Antreprenorii care efectuează asemenea lucrări de amploare pentru unităţile agricole de stat şi care au ponderea cea mai mare sunt : Ministerul Industriei Construcţiilor prin întreprinderile sale şi Trusturile regionale de construcţii îndrumate şi controlate de către sfaturile populare regionale. Cum îşi îndeplinesc aceşti factori obligaţiile asumate ? "Vă apelăm la statistică. La 1 iulie, adică după un semestru, întreprinderile aparţinînd M.I.C. au realizat, valoric, 38 la sută din planul anual. Este o cifră care, nu poate să satisfacă. Căci, dacă scădem partea cotei de organizare a şantierelor, realizările fizice apar, aşa cum de altfel sunt, la o scară mult mai redusă. Ritmul anevoios al construcţiilor nu se explică nici prin cine ştie ce condiţii climatice nefavorabile, nici prin lipsa de experienţă ci, prin... penuria de materiale şi utilaje. Pe şantierul de la Recaş, in regiunea Banat, de pildă, unde se construieşte o fermă de vaci, grinzile din beton prefabricat au fost o bună perioadă de timp, un oaspete mult aşteptat. La ferma similară de la Şemlac, aceeaşi regiune, s-au semnalat, de repetate ori, lipsuri substanţiale de cărămidă, de oţel-beton, balast, tâmplărie de lemn, confecţii metalice etc. Şantierul este văduvit de utilajele necesare unei munci mai productive. Este vorba de greffere, autobasculante, buldozere, automacarale etc. La complexele de îngrăşat porcine de la Berăgsău (unde s-a pus in operă doar 14 la sută din volumul investiţiilor anuale), la complexele de la Feteşti, Jucu, Gorneşti, la fabrica de nutreţuri combinate de la Berăgsău, la staţia de uscat furaje din Bădălan-Galaţi ca şi pe şantierele de la Mogoşoaia şi Acăţari unde se construiesc complexe avicole există carenţe la fel de mari în aprovizionarea cu materiale de construcţii şi utilaje, în asigurarea forţei de muncă. Insistent, constructorii şi beneficiarii au ex-Ing. V. STANCU (Continuare in pag. a 2-a) Sărbătoarea cintecului, dansului şi portului popular Păşind spre o tradiţie (se găseşte la cea de a patra ediţie), Festivalul de folclor a început în seara zilei de 30 iulie şi va releva bogăţiile artei noastre populare de-a lungul unei luni întregi, în principalele staţiuni de pe litoralul Mării Negre. în timpul acestei luni (30 iulie—31 august), turiştii veniţi pe litoralul nostru, precum şi spectatorii români, vor putea urmări 14 ansambluri folclorice din diverse regiuni ale ţării, care vor prezenta ca şi în ediţiile anterioare, cîntece şi jocuri din diferite zone folclorice, în acelaşi timp cu străvechi obiceiuri şi tradiţii legate de muncă şi petrecere aduse pentru prima oară pe scenă în cadrul unei asemenea manifestări. Printre cei 1500 de artişti amatori se găsesc dansatori vestiţi, ca interpreţii „Căluşului“ din Cîmpia Dunării, ai vigurosului dans „Haidău“ de pe meleagurile Transilvaniei, sau ai sincopatelor Jocuri de pe Someş. Cîntul popular va fi interpretat la instrumente păstrate din timpuri străvechi, de la cele naturale — coaja de mesteacăn frunza, solzul de peşte —şi pină la caval, fluier, cimpoi, ce vor face să răsune variatele şi armonioasele melodii de pe meleagurile noastre. Ansamblurile vor da viaţă scenică unor obiceiuri specifice anumitor zone, ca munteneasca „Drăgaică“ sau sărbătoarea de ,,Nedei" din regiunea Hunedoara, sau cele de Anul nou de pe valea Bistriţei şi totodată, vor aduce în faţa spectatorilor minunatele costume naţionale de la explozivul cromatism al celor bănăţene, la sobrietatea celor din munţii Apuseni. Festivalul de folclor a fost deschis duminică de artiştii amatori din regiunea Banat, care, în cadrul celor două numere din program — străvechiul obicei pastoral al „Măsuratului oilor" şi frumoasele datini legate de „Nunta bănăţeană“, — a oferit prin intermediul corului din comuna Marga şi a talentaţior dansatori din Obreja, suite de cîntece şi dansuri, precum şi valoroase numere artistice. Ritualul de veacuri al „Măsuratului oilor“ cuprinde o suită de dansuri şi cîntece topită în obiceiul transmis din generaţie în generaţie. Bănăţenii au oferit totodată o adevărată paradă a portului din regiunea lor, stîrnind admiraţia sutelor de spectatori români şi străini prin autenticitatea ţesăturilor şi cusăturilor, prin vioiciunea coloritului şi prin uimitoarea migală a meşteşugului. Luxuriantul cromatism al costumelor s-a îmbinat în mod fericit cu varietatea dansurilor, în cea de a doua parte a spectacolului, rezervată ceremonialului de nuntă, de asemenea bogat în cîntece şi dansuri, artiştii au străbătut cu talent întreaga gamă de sentimente legate de acest eveniment fericit al tinereţii. înfăţişarea ceremonialului nunţii a prilejuit vestitelor orchestre populare bănăţene o strălucită confirmare a calităţilor lor interpretative şi a bogăţiei repertoriului. Artiştii amatori din regiunea Banat au făcut un început de bun augur acestui festival care se anunţă pasionant prin autenticitatea şi varietatea manifestărilor sale artistice. LORICA ICHIM Festivalul de folclor la a IV-a ediţie Reprezentanţii regiunii Banat Foto: NICU VASILE 0 platformă industrială la Corabia CORABIA (Coresp. R. I.). — Oraş mic, fără bază de producţie proprie, Corabia părăseşte anonimatul şi face primii paşi pe drumul prosper al industrializării socialiste. După fabrica de zahăr în curs de construcţie, în localitate a fost deschis recent încă un şantier industrial. Este vorba de începerea construcţiei noii tăbăcării minerale. Noul obiectiv industrial — cel mai mare de acest fel din ţară — va prelucra zilnic 40 tone de piei brute în maimulte sortimente, ceea ce echivalează cu o producţie anuală de peste 2,4 milioane metri pătraţi. Pe lingă instalaţiile tehnologice moderne de prelucrare, de ventilaţie, protecţie şi iluminat, din care circa jumătate sunt de producţie românească, tăbăcăria va fi înzestrată cu staţie de epurare şi tratare a apelor reziduale, grup social şi o staţie frigorifică de mare capacitate. Cele două unităţi industriale vor beneficia în comun de unele utilităţi ca sursă de energie şi de apă, centrală de termoficare, canalizare şi altele. Baza de aprovizionare cu materie primă a noii fabrici de zahăr — cu o capacitate zilnică de prelucrare de 3 000 tone de sfeclă de zahăr şi peste 57 000 tone de zahăr pe campanie — o constituie culturile din perimetrele irigate Stoeneşti — Vişina precum şi terenurile recuperate din incintele îndiguite în lunca inundabilă a Dunării situate în apropiere. Coordonatele unui nou izvor de lumină Pe malul Mureşului, în apropiere de oraşul Deva, bate acum inima unui mare şantier. Acolo se sapă fundaţii, se toarnă betoane şi a început să se contureze silueta unor hale. E momentul apariţiei primelor semne ale viitoarei termocentrale electrice Deva. Acum, drumeţul priveşte doar amploarea şantierului, dar ii vine greu să-şi imagineze ce va fi peste câţiva ani. Specialiştii au schiţat Insă coordonatele viitorului obiectiv industrial, care a primit de la început mandatul să se numere in rindul celor mai puternice centrale electrice din ţară. In Prima etapă această termocentrală va avea o putere instalată de 830 megawaţi, asigurată prin funcţionarea unui număr de 4 grupuri energetice. Constructorii, mentorii şi beneficiarii au făcut o serie de alte calcule care interesează direct şi impresionează prin amploarea cifrelor. Viitoarea construcţie, împreună cu anexele ei, vor ocupa circa 130 ha ; vor trebui excavaţi 1 508 000 m.c. de pămînt şi turnată o cantitate de circa 400 000 m.c. betoane. Deocamdată centrala electrică de la Craiova deţine un record prin înălţimea impresionantă a coşurilor de evacuare a gazelor. Dar şi această întîietate va fi de scurtă durată, urmînd ca recordul înălţimilor să treacă tot la Deva. Acum constructorii sunt in acţiune. Cu toate că se află practic la început, ei se afirmă prin iniţiativă, hărnicie şi dorinţă de a izbuti. Cu cîtva timp îmn urmă ing. IOAN CORDEA, şeful lotului uzină, îşi exprima încrederea în succesele unor noi metode care se aplică pe acest şantier : un nou procedeu de sudură, folosirea cofrajelor glisante la construirea axelor pentru hala maşinilor şi altele. Faptele confirmă acum previziunile. Constructorii au terminat cu o lună mai devreme turnarea radierului de la fundaţia primei turbine şi se află în avans cu realizarea axelor pentru pereţii laterali ai sălii maşinilor. De asemenea fundaţiile pentru primele două cazane sunt aproape gata. Sînt fapte concludente cu care şantierul îşi întîmpină oaspeţii demonstrînd dorinţa unanimă a colectivului de a realiza cu succes acest nou mare izvor de lumină al ţării. I. COJOCARU corespondentul „României libere" U NA PE ZI de MATTY — Nu mai cînta „Bun e vinul gurghiuliu", fiindcă nu mai vor clienții să bea vinul casei... Pentru mărirea capacităţii de producţie a uzinei „Republica“ s-au luat măsuri de creare a unor noi sectoare de producţie. Unul dintre ele este şi secţia anexă de mecanică, care produce şi repară subansamblele utilajelor uzinei. In clişeu , strungarul Ion Toader lucrînd în noua secţie. Foto : ACEEPRES Modernizarea aeroportului din Baia Mare BAIA MARE (coresp. R.I.) În cadrul lucrărilor de modernizare a aeroportului din Baia Mare a fost terminat un nou obiectiv. Este vorba de o clădire modernă care adăposteşte instalaţiile şi aparatura tehnică de control, şi dirijare a traficului aerian pe aeroport. Clădirea mai dispune de o sală de aşteptare, de o unitate de alimentaţie publică, precum şi de alte servicii menite să asigure condiţii bune de deservire a pasagerilor care sosesc sau pleacă depa aeroportul băimărean. Cursul pozitiv al relaţiilor româno-daneze Convorbire cu ministrul danez al comerţului şi al afacerilor pieţelor europene la citeva minute de JL, centrul animat al oraşului, unde la ceasurile amiezii se revarsă un fluviul atît de învolburat al maşinilor sutele de biciclete ce dau o culoare specifică, originală capitalei daneze, se înalţă construcţia castelului Christiansborg, sediul Parlamentului şi al Ministerului Afacerilor Externe. Înălţat pentru a treia oară, între anii 1907- 1928, după două pustiitoare incendii ce l-au distrus cu secole înainte, castelul ce aminteşte de stilul barocului domină împrejurimile prin impresionanta sa desfăşurare pe orizontală. Sub zidurile sale, conservă şi astăzi ca intr-un muzeu, ruinile de acum opt veacuri ale fortului ridicat în calea cotropitorilor de întemeietorul Copenhagai, abatele Absalon. Trecînd pe coridoarele lungi, te însoţeşte ecoul paşilor, pe care lespezile de piatră încearcă zadarnic să-l înăbuşe in moliciunea covoarelor. De undeva, de pe un canal din vecinătate, se aude vuietul prelung al sirenei unui vapor ce-ţi sugerează prezenţa şi personalitatea oraşului, această „Veneţie a Nordului“ cum o numesc cu mindrie danezii. Inflnirea cu ministrul danez al comerţului şi al afacerilor pieţelor europene, d-l Tyge Dahlgaard, eminentă personalitate a vieţii politice a ţării şi economist de repu-ÎON MARGINEANU (Continuare în pag. a 4-a) Imagine a canalului Nyhavn din Copenhaga (Continuare in pag. a 4-a) Distrugerile provocate de cutremurul din Venezuela Un violent cutremur de pămînt a avut loc sîmbătă în regiunile muntoase din nordul continentului latino-american — Venezuela și Columbia. Epicentrul cutremurului din Venezuela (de gradul 8 pe scara Richter, potrivit comunicatului Institutului seismografic a Anzilor) s-a aflat la 350 de kilometri sudvest de Caracas, capitala ţării, în regiunea denumită de geologi „zona seismică exterioară de nord“, aceeaşi care in anii 1812 şi 1900 a cunoscut puternice mişcări seismice, soldate cu numeroși morți şi răniți. . Graba de a spune: DA „.este una dintre feţele aceleiaşi medalii, care conţine, pe partea cealaltă , graba de a spune: nu, într-o convorbire strict amicală pripa afirmaţiei sau negaţiei are, fireşte, implicaţiile sale cuprinzînd, însă, o arie foarte restrinsă. în schimb, dacă de pe poziţia unei anumite funcţii n-ai cumpănit îndeajuns lucrurile înainte de a rostii on „da", această uşurinţă afectează uneori interese care depăşesc substanţial cazu- rile individuale. Graba 'de a spune 'da tm-prumută creadată, aparenţe deosebit de convingătoare. Ai zice că e vorba despre elanuri, decise a schimba cel mai mărunt rău, în bine. Aşa s-a întîmplat, nu demult, la Braşov : după o temeinică analiză (venită din afară) a modului cum este organizat transportul in comun, comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc a expediat la C.S.I.C.O.L.A.S un plan de măsuri, constituit în aliniate care începeau, invariabil, cu afirmaţii. Atîtea „da-uri" puteau să anihileze, fără efort orice urmă de îndoială . incepînd cu luna mai trebuia să fii convins că în tot Braşovul şi în vecinătatea lui, autobuzele şi troleibuzele vor circula în chip desăvîrșit. lată însă că dintre acele promisiuni n-a fost respectată nici măcar cea mai elementară a verificarea stării tehnice a autobuzelor înainte de ieșirea pe traseu. Lucrurile au că- VIORICA CIORBAGIU re continuar d in pag. a S-a)