România Liberă, august 1967 (Anul 25, nr. 7087-7111)

1967-08-01 / nr. 7087

y X'10' Arăturile de vară asigură bogăţia viitoarei recolte. Este un adevăr confirmat de practica unităţilor agricole fruntaşe. Un adevăr, pe alocuri ignorat. Numai aşa se explică de ce între re­coltare şi execuţia acestei lucrări există un decalaj apreciabil. La ora actuală, în ţară, deşi recolta a fost strînsă de pe aproape 89 la sută din suprafaţă şi este disponibil un număr mare de tractoare, rezultatele sunt nesat­isfăcătoare. Nu s-a tras brazdă nouă decît pe o suprafaţă de 880 000 de hectare, respectiv 31 la sută din prevederi la unităţile agricole de stat şi 26 la sută în cooperativele agricole de producţie. Aceste procente trebuie să determine trusturile dostat, serviciile regionale S.M.T., consi­liile agricole şi uniunile cooperatiste să ia de urgenţă măsuri pentru folosirea la maximum a parcului de tractoare, pentru intensificarea efectuării arăturilor de vară în toate unităţile agricole. Clişeul nostru vă prezintă desfăşurarea din plin a acestor lu­crări pe terenurile G.A.S. „M. Kogălniceanu“ din regiunea Dobrogea. Foto : ION POPOVICI Povestea imaculatului cu P­ovestea oului despre care este vorba s-a petrecut nu în vreo gheretă oarecare, nu în vreo prăvălie din cine ştie ce cartier mărginaş, ci in­tr-unul din marile şi bu­nele magazine alimentare ale Capitalei, „Triumf“, amplasat in imediata ve­cinătate a parcului „He­răstrău“. Şi tocmai aci stă ii problema: dacă la ma­rele şi vestitul magazin ,,Triumf“ s-au intîmplat cele ce vi le voi relata in aceste rinduri, este uşor de imaginat ce se poate în­­tîmpla mai jos, pe scara ie­rarhică a comerţului ali­mentar. Aşadar, zilele trecute, un cetăţean a cumpărat citeva ouă. Apoi a constatat că imul este spart şi, astfel, oul a devenit un adevărat... măr al discordiei. Cetăţea­nul a cerut să-i fie schim­bat, vinzătorul a refuzat. Me A m­arcat Cetăţeanul s-a enervat, vin­zătorul la fel şi, pină la urmă, a rămas pe-a vînză­­torului care, cu nici un chip, n-a vrut să schimbe oul cu pricina. In definitiv, ce-i un ou ? — veţi spune dv. 90 de bani şi gata. Dar chiar fără a face legătura între ou şi blindul animal din specia rumegătoarelor, de care-l leagă un cunoscut proverb, să ne fie îngăduit a consi­dera problema puţin mai complicată. Statul a pus la dispozi­ţia comerţului cu ouă nişte ambalaje, binecunoscute tu­turor­­ gospodinelor, care, in mod ,normal, ar trebui să le ferească de spargere, bineînţeles, în cazul unei manipulări atente. Din pă­cate insă, în afara găinii, se pare că nimeni nu mai dă atenţia cuvenită acestei minuni, cum considerau Barbu şi Arghezi oul, că­ruia i-au dedicat poeme. Deci, după ce moţata şi-a lăsat oul în cuibar, dacă cineva l-a spart la amba­lat, trebuie oare ca el să-şi continue drumul aşa spre cumpărător ? Noi credem că ni­ci că,­­dimpotrivă, cel ce l-a spart să binevo­­iască a-l plăti. Mai departe, in diferitele etape pină la magazinul de desfacere, neatenţia faţă de fragilul ou ar trebui sancţionată la fel, aşa incit vinzătorul să ofere clientului număr ouă întregi. In orice caz, banii sunt ei clientului — bani mun­ciţi cinstit şi nu rareori destul de greu — şi, pen­tru aceşti bani el are drep­tul să-şi aleagă ouăle pe care le doreşte. Iar cum preferinţa lui nu se poate — credem — îndrepta spre AL. CORNESCU (Continuare în pag a 2-a) Proletari­i din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Marţi 1 august 1967 4 pagini 30 bani DE CE TRENEAZĂ REALIZAREA INVESTIȚIILOR ÎN GOSTAT ? • In spatele realizărilor valorice se ascund... nerealizări fizice •Cu promisiuni, nu se satisface necesarul de materiale și utilaje . O nouă reedi­tare a poveştii cu anteriul lui Arvinte . Con­structorii continuă să-și facă autocritică... D­ezvoltarea rapidă, con­secventă a agriculturii de stat, creşterea pro­ducţiei, a productivităţii mun­cii şi rentabilităţii fac necesa­ră dezvoltarea sistematică şi modernizarea, la nivelul ce­rinţelor actuale, a bazei sale tehnico-materiale. In acest scop sunt alocate anual însem­nate fonduri de investiţii pen­tru adăugarea la cele existen­te a unor noi complexe de creştere industrială a anima­lelor, pentru extinderea plan­taţiilor viti-pomicole, a iriga­ţiilor etc. In totalul acestor investiţii un loc important revine însă activităţii de construcţii mon­taj. Antreprenorii care efec­tuează asemenea lucrări de amploare pentru unităţile a­­gricole de stat şi care au pon­derea cea mai mare sunt : Mi­nisterul Industriei Construcţii­lor prin întreprinderile sale­­ şi Trusturile regionale de con­strucţii îndrumate şi contro­late d­e către sfaturile popu­lare regionale. Cum îşi înde­plinesc aceşti factori obligaţii­le asumate ? "Vă apelăm la statistică. La 1 iulie, adică după un semes­tru, întreprinderile aparţi­­nînd M.I.C. au realizat, valo­ric, 38 la sută din planul anual. Este o cifră care, nu poate să satisfacă. Căci, dacă scădem partea cotei de organizare a şantierelor, realizările fizice apar, aşa cum de altfel sunt, la o scară mult mai redusă. Ritmul anevoios al construc­ţiilor nu se explică nici prin cine ştie ce condiţii climatice nefavorabile, nici prin lipsa de experienţă ci, prin... penu­ria de materiale şi utilaje. Pe şantierul de la Recaş, in regiunea Banat, de pildă, unde se construieşte o fermă de vaci, grinzile din beton prefa­bricat au fost o bună pe­rioadă de timp, un oaspete mult aşteptat. La ferma simi­lară de la Şemlac, aceeaşi re­giune, s-au semnalat, de repe­tate ori, lipsuri substanţiale de cărămidă, de oţel-beton, balast, tâmplărie de lemn, con­fecţii metalice etc. Şantierul este văduvit de utilajele nece­sare unei munci mai produc­tive. Este vorba de greffere, autobasculante, buldozere, au­tomacarale etc. La complexele de îngrăşat porcine de la Be­­răgsău (unde s-a pus in operă doar 14 la sută din volumul investiţiilor anuale), la com­plexele de la Feteşti, Jucu, Gorneşti, la fabrica de nutre­ţuri combinate de la Berăgsău, la staţia de uscat furaje din Bădălan-Galaţi ca şi pe şan­tierele de la Mogoşoaia şi A­­căţari unde se construiesc complexe avicole există ca­renţe la fel de mari în aprovi­zionarea cu materiale de con­strucţii şi utilaje, în asigurarea forţei de muncă. Insistent, con­structorii şi beneficiarii au ex-Ing. V. STANCU (Continuare in pag. a 2-a) Sărbătoarea cintecului, dansului şi portului popular Păşind spre o tra­diţie (se găseşte la cea de a patra ediţie), Fes­tivalul de folclor a în­ceput în seara zilei de 30 iulie şi va releva bogăţiile artei noas­tre populare de-a lun­gul unei luni întregi, în principalele staţiuni de pe litoralul Mării Negre. în timpul acestei luni (30 iulie—31 au­gust), turiştii veniţi pe litoralul nostru, precum şi spectatorii români, vor putea ur­mări 14 ansambluri folclorice din diverse regiuni ale ţării, care vor prezenta ca şi în ediţiile anterioare, cîn­­tece şi jocuri din dife­rite zone folclorice, în acelaşi timp cu stră­vechi obiceiuri şi tra­diţii legate de muncă şi petrecere aduse pentru prima oară pe scenă în cadrul unei asemenea manifestă­ri. Printre cei 1500 de artişti amatori se gă­sesc dansatori vestiţi, ca interpreţii „Căluşu­lui“ din Cîmp­ia Dună­rii, ai vigurosului dans „Haidău“ de pe meleagurile Transil­vaniei, sau ai sincopa­telor Jocuri de pe So­meş. Cîntul popular va fi interpretat la instrumente păstrate din timpuri străvechi, de la cele naturale — coaja de mesteacăn frunza, solzul de peşte —şi pină la caval, flu­ier, cimpoi, ce vor face să răsune varia­tele şi armonioasele melodii de pe melea­gurile noastre. Ansamblurile vor da viaţă scenică unor o­­biceiuri specifice anu­mitor zone, ca munte­neasca „Drăgaică“ sau sărbătoarea de ,,Ne­­dei" din regiunea Hu­nedoara, sau cele de Anul nou de pe valea Bistriţei şi totodată, vor aduce în faţa spectatorilor minuna­tele costume naţionale de la explozivul cro­matism al celor bănă­ţene, la sobrietatea celor din munţii Apu­seni. Festivalul de fol­clor a fost deschis duminică de artiştii a­­matori din regiunea Banat, care, în cadrul celor două numere din program — străve­chiul obicei pastoral al „Măsuratului oilor" şi frumoasele datini legate de „Nunta bă­năţeană“, — a oferit prin intermediul coru­lui din comuna Marga şi a talentaţior dansa­tori din Obreja, suite de cîntece şi dansuri, precum şi valoroase numere artistice. Ritualul de veacuri al „Măsuratului oilor“ cuprinde o suită de dansuri şi cîntece to­pită în obiceiul trans­mis din generaţie în generaţie. Bănăţenii au oferit totodată o adevărată paradă a portului din regiunea lor, stîrnind admiraţia sutelor de spectatori români şi străini prin autentici­tatea ţesăturilor şi cu­săturilor, prin vioiciu­nea coloritului şi prin uimitoarea migală a meşteşugului. Luxuri­antul cromatism al costumelor s-a îmbi­nat în mod fericit cu varietatea dansurilor, în cea de a doua parte a spectacolului, rezervată ceremonia­lului de nuntă, de ase­menea bogat în cîn­tece şi dansuri, artiş­tii au străbătut cu ta­lent întreaga gamă de sentimente legate de acest eveniment feri­cit al tinereţii. înfăţi­şarea ceremonialului nunţii a prilejuit ves­titelor orchestre popu­lare bănăţene o stră­lucită confirmare a calităţilor lor inter­pretative şi a bogăţiei repertoriului. Artiştii amatori din regiunea Banat au fă­cut un început de bun augur acestui festival care se anunţă pasio­nant prin autenticita­tea şi varietatea ma­­nifestărilor sale artis­tice. LORICA ICHIM Festivalul de folclor la a IV-a ediţie Reprezentanţii regiunii Banat Foto: NICU VASILE 0 platformă industrială la Corabia CORABIA (Coresp. R. I.). — Oraş mic, fără bază de pro­ducţie proprie, Corabia pără­seşte anonimatul şi face pri­mii paşi pe drumul­ prosper al industrializării socialiste. Du­pă fabrica de zahăr în curs de construcţie, în localitate a fost deschis recent încă un şantier industrial. Este vorba de înce­perea construcţiei noii tăbă­­cării minerale. Noul obiectiv industrial — cel mai mare de acest fel din ţară — va pre­lucra zilnic 40 tone de piei brute în mai­­multe sortimen­te, ceea ce echivalează cu o producţie anuală de peste 2,4 milioane metri pătraţi. Pe lin­gă instalaţiile tehnologice mo­derne de prelucrare, de venti­laţie, protecţie şi iluminat, din care circa jumătate sunt de producţie românească, tăbăcă­­ria va fi înzestrată cu staţie de epurare şi tratare a apelor reziduale, grup social şi o sta­ţie frigorifică de mare capaci­tate. Cele două unităţi industriale vor beneficia în comun de u­­nele utilităţi ca sursă de ener­gie şi de apă, centrală de ter­­moficare, canalizare şi altele. Baza de aprovizionare cu materie primă a noii fabrici de zahăr — cu o capacitate zilnică de prelucrare de 3 000 tone de sfeclă de zahăr şi peste 57 000 tone de zahăr pe campanie — o constituie cul­turile din perimetrele irigate Stoeneşti — Vişina precum şi terenurile recuperate din in­cintele îndiguite în lunca in­undabilă a Dunării situate în apropiere. Coordonatele unui nou izvor de lumină Pe malul Mureşului, în a­­propiere de oraşul Deva, bate acum inima unui mare şantier. Acolo se sapă fundaţii, se toarnă betoane şi a început să se contu­reze silueta unor hale. E mo­mentul apariţiei primelor semne ale viitoarei termocen­trale electrice Deva. Acum, drumeţul priveşte doar amploa­rea şantierului, dar ii vine greu să-şi imagineze ce va fi peste câţiva ani. Specialiştii au schiţat Insă coordonatele viitorului obiectiv industrial, care a primit de la început mandatul să se numere in rindul celor mai puternice centrale electrice din ţară. In Prima etapă această termocen­trală va avea o putere insta­lată de 830 megawaţi, asigurată prin funcţionarea unui număr de 4 grupuri energetice. Construc­torii, mentorii şi beneficiarii au făcut o serie de alte calcule care interesează direct şi impresionează prin amploa­rea cifrelor. Viitoarea construc­ţie, împreună cu anexele ei, vor ocupa circa 130 ha ; vor trebui excavaţi 1 508 000 m.c. de pă­­mînt şi turnată o cantitate de circa 400 000 m.c. betoane. Deo­camdată centrala electrică de la Craiova deţine un record prin înălţimea impresionantă a coşurilor de evacuare a gazelor. Dar şi această întîietate va fi de scurtă durată, urmînd ca recordul înălţimilor să treacă tot la Deva. Acum constructorii sunt in acţiune. Cu toate că se află practic la început, ei se afirmă prin iniţiativă, hărnicie şi do­rinţă de a izbuti. Cu cîtva timp îmn urmă ing. IOAN CORDEA, şeful lotului uzină, îşi exprima încrederea în succesele unor noi metode care se aplică pe acest şantier : un nou procedeu de sudură, folosirea cofrajelor glisante la construirea axelor pentru hala maşinilor şi altele. Faptele confirmă acum previ­ziunile. Constructorii au termi­nat cu o lună mai devreme tur­narea radierului de la fundaţia primei turbine şi se află în avans cu realizarea axelor pentru pe­reţii laterali ai sălii maşinilor. De asemenea fundaţiile pentru primele două cazane sunt a­­proape gata. Sînt fapte concludente cu care şantierul îşi întîmpină oaspeţii demonstrînd dorinţa unanimă a colectivului de a re­aliza cu succes acest nou mare izvor de lumină al ţării. I. COJOCARU corespondentul „României libere" U­ NA P­E ZI de MATTY — Nu mai cînta „Bun e vinul gurghiuliu", fiindcă nu mai vor clienții să bea vinul casei... Pentru mărirea capaci­tăţii de producţie a uzinei „Republica“ s-au luat mă­suri de creare a unor noi sectoare de producţie. Unul dintre ele este şi secţia anexă de mecanică, care produce şi repară suban­­samblele utilajelor uzinei. In clişeu , strungarul Ion Toader lucrînd în noua sec­ţie. Foto : AC­EEPRES Modernizarea aeroportului din Baia Mare BAIA MARE (coresp. R.I.) În cadrul lucrărilor de moderni­zare a aeroportului din Baia Mare a fost terminat un nou obiectiv. Este vorba de o clă­dire modernă care adăposteş­te instalaţiile şi aparatura teh­nică de control, şi dirijare a traficului aerian pe aeroport. Clădirea mai dispune de o sală de aşteptare, de o unitate de alimentaţie publică, precum şi de alte servicii menite să asi­gure condiţii bune de deservire a pasagerilor care sosesc sau pleacă de­pa aeroportul băimărean. Cursul pozitiv al relaţiilor româno-daneze Convorbire cu ministrul danez al comerţului şi al afacerilor pieţelor europene l­a citeva minute de JL, centrul animat al ora­şului, unde la ceasurile amiezii se revarsă un fluviul atît de învolburat al maşi­nilor sutele de biciclete ce dau o culoare specifică, origi­nală capitalei daneze, se înal­ţă construcţia castelului Chris­tiansborg, sediul Parlamentu­lui şi al Ministerului Afaceri­lor Externe. Înălţat pentru a treia oară, între anii 1907- 1928, după două pustiitoare incendii ce l-au distrus cu secole înainte, castelul ce aminteşte de stilul barocului domină împrejurimile prin impresionanta sa desfăşurare pe orizontală. Sub zidurile sale, conservă şi astăzi ca in­tr-un muzeu, ruinile de acum opt veacuri ale fortului ridi­cat în calea cotropitorilor de întemeietorul Copenhagai, a­­batele Absalon. Trecînd pe coridoarele lungi, te însoţeşte ecoul paşilor, pe care lespezile de piatră în­cearcă zadarnic să-l înăbuşe in moliciunea covoarelor. De undeva, de pe un canal din vecinătate, se aude vuietul prelung al sirenei unui vapor ce-ţi sugerează prezenţa şi personalitatea oraşului, acea­stă „Veneţie a Nordului“ cum o numesc cu mindrie danezii. Inflnirea cu ministrul da­nez al comerţului­ şi al afa­ce­rilor pieţelor europene, d-l Tyge Dahlgaard, eminentă personalitate a vieţii politice a ţării şi economist de repu-ÎON MARGINEANU (Continuare în pag. a 4-a) Imagine a canalului Ny­­havn din Copenhaga (Continuare in pag. a 4-a) Distrugerile provocate de cutremurul din Venezuela Un violent cutremur de pămînt a avut loc sîmbătă în regiu­nile muntoase din nordul continentului latino-american — Ve­nezuela și Columbia. Epicentrul cutremurului din Venezuela (de gradul 8 pe scara Richter, potrivit comunicatului Institu­tului seismografic a­ Anzilor) s-a aflat la 350 de kilometri sud­­vest de Caracas, capitala ţării, în regiunea denumită de geologi „zona seismică exterioară de nord“, aceeaşi care in anii 1812 şi 1900 a cunoscut puternice mişcări seismice, soldate cu numeroși morți şi răniți. . Graba de a spune: DA „.este una dintre feţele aceleiaşi medalii, care con­­ţine, pe partea cealaltă , graba de a spune: nu, în­­tr-o convorbire strict amica­lă pripa afirmaţiei sau ne­gaţiei are, fireşte, implica­ţiile sale cuprinzînd, însă, o arie foarte restrinsă. în schimb, dacă de pe poziţia unei anumite funcţii n-ai cumpănit îndeajuns lucru­rile înainte de a rostii on „da", această uşurinţă afec­tează uneori interese care depăşesc substanţial cazu-­ rile individuale. Graba 'de a spune 'da tm-­­prumută creadată, aparenţe deosebit de convingătoare. Ai zice că e vorba despre elanuri, decise a schimba cel mai mărunt rău, în bine. Aşa s-a întîmplat, nu de­mult, la Braşov : după o te­meinică analiză (venită din afară) a modului cum este organizat transportul in comun, comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc a expediat la C.S.I.C.O.L.A.S un plan de măsuri, consti­tuit în aliniate care înce­peau, invariabil, cu afir­maţii. Atîtea „da-uri" pu­teau să anihileze, fără efort orice urmă de îndo­ială . incepînd cu luna mai trebuia să fii convins că în tot Braşovul şi în vecinăta­tea lui, autobuzele şi trolei­buzele vor circula în chip desăvîrșit. lată însă că din­tre acele promisiuni n-a fost respectată nici măcar cea mai elementară a verifi­carea stării tehnice a auto­buzelor înainte de ieșirea pe traseu. Lucrurile au că- VIORICA CIORBAGIU re continuar d in pag. a S-a)

Next