România Liberă, septembrie 1967 (Anul 25, nr. 7112-7137)
1967-09-01 / nr. 7112
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ATRIBUŢIILE SFATURILOR POPULARE COMUNALE RĂSPUND ACTUALELOR CERINŢE ALE VIEŢII? La stadiul actual de dezvoltare a activităţii organelor locale ale puterii de stat este firesc să ne punem următoarea întrebare : răspund atribuţiile sfaturilor populare comunale cerinţelor mereu crescînde ale vieţii ? Cu alte cuvinte, socot că este momentul, dovedit atit de maturitatea sfaturilor populare comunale, cit şi de o seamă de cerinţe stringente — să se dea o şi mai mare autonomie activităţii acestora, să se extindă gama atribuţiilor lor. Să analizăm, aşadar, cîteva laturi ale chestiunii puse în discuţie, încep prin a aborda unele probleme de ordin financiar. O metodologie contorsionată în ceea ce priveşte virările de credite pentru acţiunile de gospodărire administrative şi social-culturale finanţate din bugetele sfaturilor populare comunale (şi a oraşelor de subordonare raională) potrivit legislaţiei actuale, atribuţiile comitetelor executive respective sunt limitate la dreptul de a aproba numai Emil Cotoi secretarul comitetului executiv al sfatului popular regional Crişana virările de la un articol sau alineat la altul ori de la un plan de cheltuieli la altul în cadrul aceluiași capitol. Virările de credite de la un capitol de cheltuieli la altul se aprobă de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale. Anomalia rezidă din două puncte de vedere : al scriptologiei imense care trebuie alcătuită conform acestei „tehnologii" — după mine, învechită, al îngrădirii iniţiativei sfatului popular comunal. In metodologia actuală virările se cer de către sfaturile populare comunale, se aprobă (sau nu) de către comitetele executive raionale, decizia se comunică secţiilor financiare şi acestea le transmit la comune. Un procedeu greoi, care anihilează orice operativitate. Care ar fi soluţia cea mai echitabilă ? Cred că este necesar ca toate virările de credite de la bugetele sfaturilor populare comunale să fie date în atribuţia lor deoarece legalitatea deciziilor in cauză se verifică minuţios pe scara ierarhică a aparatului de stat şi este simplu să se anuleze cele nelegale. După părerea mea, sfaturile populare comunale au acum toate atributele necesare exercitării sarcinilor financiare în cele mai bune condiţiuni. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale întîmpină serioase greutăţi şi din pricina plafonării investiţiilor necentralizate ale căror limite admise nu mai corespund stadiului actual de dez(Continuare în pag. a 5-a) Birocratism şi fraude cu acte în regulă Recomandarea „găseşte forma legală " nu ascunde totdeauna intenţii curate Cine dintre dv. ar fi dispus să cumpere o pîine, la 36 de ore după ce a fost scoasă din cuptor ? Fireşte că nimeni. Totuşi întrebarea i-a fost adresată, nu de mult şi inginerului R. Scorţaru din direcţia generală de specialitate a Ministerului Industriei Alimentare. Şi nu întîmplător... Trustul de panificaţie Crişana a solicitat un credit de mică mecanizare, pentru extinderea Fabricii de pîine de la Oradea. Cererea fiind susţinută de îndeplinirea condiţiilor legale şi-a urmat drumul, pe filiera instituţiilor de avizare. A trecut cu bine ,,examenul“ la filiala regională a Băncii de Investiţii, a ajuns la ministerul tutelar, care s-a grăbit să fie de acord, ba să şi insiste pentru acordarea creditului. Ing. R. Mayer, director în centrala Băncii de Investiţii, a folosit întrebarea de la început, drept contra-argument faţă de „pledoaria“ pregătită de reprezentantul ministerului. Fiindcă, să ne înţelegem bine , extinderea fabricii nu avea ca scop sporirea capacităţii de producţie, ci de... depozitare. Cei 350 m.p. construcţie nouă, pentru care se cerea suma de 1 300 000 lei, se justificau de către fabrică, trust şi minister prin aceea că, după coacere, produsele de panificaţie mai trebuie să aştepte în depozit (pentru maturare) 24 de ore (!). Dacă adăugăm alte 12 ore, cit poate să mai stea pîinea la centrele de desfacere ar însemna că orădenii ar urma să aibă la masă, în fiecare zi, exclusiv, pesmet. „Dumneata ai mînca o astfel de pîine ?“ Nu, a fost silit să recunoască, ing. R. Scorțaru. Documentaţia tehnică s-a întors deci pentru refacere, date fiind calculele reale,, care demonstrau că mărirea spaţiului amintitei fabrici se poate reduce de la 350 m.p. la maximum 130 m.p. Am putea conchide : ,,bine-i tot ce sfîrşeşte cu bine“, dar toată povestea, cu aparenţă de banal, poate, are un substrat, care nu se cuvine a fi trecut cu vederea. Un funcţionar a întocmit nişte acte; alţi funcţionari şi-au oprit privirile asupra lor, cu uşurinţă, din treaptă VIORICA CIORBAGIU (Continuare in pag a 2-a) Aspect de la expoziţia bienală de artă populară (Citiţi în pag. a 2-a articolul „Legături indisolubile cu tradiția artei noastre populare" de V. Dobrian) Ami XXV nr. 7112 • Vineri 1 septembrie 1967 • 6 pagini 30 bani Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a delegaţiei Adunării Naţionale Franceze Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi dimineaţa delegaţia Adunării Naţionale Franceze, condusă de Achille Peretti, vicepreşedinte al Adunării Naţionale, care se află în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Au fost de faţă acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, preşedintele grupului parlamentar de prietenie România-Franţa, deputaţi în M.A.N. A fost prezent Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate probleme cu privire la relaţiile dintre cele două ţări. (Agerpres). COMUNICAT La invitaţia guvernului Republicii Socialiste România, primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, va face o vizită oficială în România, între 13 și 17 septembrie 1967. A FI AGRONOM ÎN COOPERATIVA AGRICOLĂ Cine urmăreşte cu atenţie fenomenele din economia românească va remarca, desigur, schimbările care au loc în perioada actuală în agricultură, ramură angajată intr-un amplu şi complex proces de modernizare. O primă constatare se impune , în ultimii trei ani, în ciuda unor vicisitudini de ordin climatic în sectoarele de bază se obţin indici mult îmbunătăţiţi faţă de perioada anterioară. In 1967, deşi e prematur să se încheie de pe acum bilanţuri, recolta se poate afirma cu certitudine că va fi bună atit la cereale cit şi la celelalte culturi. Producţiile, care se menţin constant ascendente Constituie un indiciu sigur că măsurile luate de stat pentru dezvoltarea în ritm mai rapid a acestei ramuri încep să fructifice. Pe fundalul bunelor rezultate dobîndite pînă acum, este foarte important să analizăm însă posibilităţile de care dispune agricultura pentru sporirea, în continuare, a producţiilor, a aportului său la creşterea bunăstării generale a societăţii. Una din aceste rezerve, un zăcămînt încă insuficient explorat, constă în modul de folosire a cadrelor cu calificare superioară, în primul rînd a celor ce lucrează în cooperativele agricole. La ora actuală, în aceste unităţi sunt încadraţi peste 6 000 de agronomi (termenul e folosit aici cu sensul lui generic). Dar care este randamentul pe care-1 dau ei ? In ce constă contribuţia acestui imens detaşament de specialişti la atingerea obiectivelor din ce în ce mai îndrăzneţe pe care şi le propune agricultura noastră ? Optică sănătoasă, atitudine dinamică Principalul element care caracterizează munca agronomilor din acest sector îl constituie optica lor sănătoasă, atitudinea lor dinamică. După cum ne arăta cu deplin temei ing. Nicolae Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, în aceste unităţi producţia devine mereu mai multilaterală, mai complexă. Se mecanizează intr-un grad înalt lucrările, se folosesc pe o scară din ce în ce mai largă substanţele chimice, se introduc soiuri noi, cu o productivitate ridicată. în aceste condiţii, îndrumările specialiştilor, asistenţa tehnică pe care o acordă, pentru a avea eficacitatea scontată, nu se mai pot menţine în limitele canoanelor vechi, cunoscute. Agronomul modern nu mai poate fi un simplu colportor de sfaturi general valabile ; el este obligat să studieze continuu fenomenele din materia sa in substanţa lor şi să ofere soluţii viabile. Privind astfel lucrurile, mulţi agronomi au căutat şi au găsit căi fertile pentru a da o semnificaţie majoră muncii lor. „La noi, ne relata Nicolae Gaidargiu, preşedintele cooperativei agricole din comuna Topalu, raionul Hîrşova, lucrează de mai mulţi ani doi ingineri foarte pricepuţi şi foarte harnici — soţii Margareta şi N. Roman. Profilaţi, primul în agricultură, al doilea în zootehnie, ei imprimă, printr-o îndrumare metodică şi perseverentă, un caracter ştiinţific întregii noastre activităţi de producţie. Lucrările de bază ale solului, fertilizarea, întreţinerea culturilor, nu se execută după reţete şablon ci în conformitate cu condiţiile noastre specifice. Inginera a amenajat, cu fondurile cooperativei, un laborator şi a organizat un lot experimental care constituie o adevărată staţie pilot avînd funcţia de a servi la încercarea soiurilor, la verificarea diferitelor metode şi procedee, înainte ca acestea să primească drept de extindere în cultura mare. Prin grija inginerului s-au instituit în ferme puncte de însămînţări artificiale, s-au introdus registre ION PAVELESCU (Continuare in pag. a 3-a) Primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag a părăsit Capitala Joi la amiază a părăsit Bucureştiul primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu , soţia, care la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită oficială în ţara noastră. înaltul oaspete danez a fost însoţit de Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Jens Christensen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gunnar Seidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Kai Johansen subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la București, Per Green şi Soren-Ole Olsen, secretari ai primului ministru. Primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, şi soţia, au fost salutaţi la aeroport de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer şi soţia, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, şi soţia, Pompiliu Macovei, preşedintele C.S.C.A., Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Bucur Şchiopu, ministrul industriei alimentare, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Ploeşteanu, ambasadorul României la Copenhaga. Pe aeroport se aflau, de asemenea, conducători ai unor instituţii centrale, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale României şi Danemarcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, primul ministru al Danemarcei şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România au trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. , Oaspeţii şi-au luat apoi un călduros rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pionieri a oferit flori. (In pag. a 5-a încheierea vizitei în Republica Socialistă România a primului ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei). Şantierele de pe Lotru racordate la sistemul energetic naţional Pentru a asigura necesarul de energie electrică de pe Lotru, care sporeşte pe măsura extinderii lucrărilor, s-a construit peste munţi o linie de 110 kv, care leagă aceste şantiere izolate la sistemul energetic naţional. Lucrarea a fost un veritabil examen pentru colectivul de muncitori şi tehnicieni din cadrul întreprinderii de construcţii şi montaje Sibiu, traseul străbătînd masivul muntos al Lotrului peste prăpăstii şi piscuri care ating pînă la 1 800 m. (în clişeul din stingă , aspect de pe şantierul hidrocentralei de pe Lotru). ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Diferendul argentineano — chilian in problema Canalului Beagle pe cale de a fi soluţionat BUENOS AIRES 31 (Agerpres). După cum a anunţat adjunctul ministrului de externe din Argentina, Hector Mazzinghi, diferendul argentiniano-chilian provocat de recentele incidente din Canalul Beagle este pe cale de a fi rezolvat. El a declarat miercuri că navele chiliene care se găsesc în canal au părăsit această zonă, iar ambarcaţiunile de pescuit argentiniene confiscate au fost restituite. După cum transmite agenţia France Presse, însărcinatul cu afaceri al Republicii. Chile la Buenos Aires a remis o notă guvernului argentinian, în care sunt propuse o serie de măsuri menite să ducă la soluţionarea problemelor legate de suveranitatea asupra Canalului Beagle. Alte noua avioane agresoare americane doborîte deasupra R. D. Vietnam HANOI 31 (Agerpres). — După cum transmite agenţia V.N.A., la 31 august forţele armate din R. D. Vietnam au doborît nouă avioane americane care pătrunseseră în spaţiul aerian al R. D. Vietnam, dintre care cinci deasupra oraşului Haifong, două deasupra capitalei ţării, Hanoi şi două în provincia Phu Tho. Cîţiva piloţi americani au fost capturaţi. UNA PE ZI DE MATTY ,11 r'flrN rUft JJ7 ) — Nu le mai grăbi atîta, Alecuie ! Tipul seamănă numai cu inspectorul ăla de la trust, dar nu e el ! RHODESIA Noi ciocniri intre patrioţi şi unităţile poliţiei regimului rasist SALISBURY 31 (Agerpres). In noaptea de miercuri spre joi în regiunea Matabeleland au avut loc noi ciocniri între patrioţii rhodesieni şi unităţi ale poliţiei. După cum a declarat la Salisbury un purtător de cuvînt oficial, luptele, foarte puternice, au provocat pierderi de ambele părți. Scăderea rezervelor de aur ale S. U.A. WASHINGTON 31 (Agerpres). Citind informaţii furnizate de Consiliul Federal de Rezerve din S.U.A., agenţia France Presse anunţă că rezervele de aur ale Statelor Unite au scăzut în luna iulie cu 33 milioane de dolari, ajungind la 13 136 000 000 dolari. Este pentru a treia lună consecutiv cînd rezervele de aur americane, care au crescut în martie și aprilie, sunt diminuate. Consiliul de rezerve federale nu precizează cauzele scăderilor de aur din luna iulie, dar observatorii financiari din S.U.A. apreciază că numai industria americană cumpără lunar aur în valoare de 15 milioane de dolari. De asemenea, se presupune că majoritatea pierderilor ar fi provocate de cererea crescîndă de aur de pe piața londoneză, unde Statele Unite girează 50 la sută din vînzările de aur făcute de Banca Angliei.