România Liberă, septembrie 1967 (Anul 25, nr. 7112-7137)

1967-09-01 / nr. 7112

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ATRIBUŢIILE SFATURILOR POPULARE COMUNALE RĂSPUND ACTUALELOR CERINŢE ALE VIEŢII? La stadiul actual de dez­voltare a activităţii organe­lor locale ale puterii de stat este firesc să ne punem următoarea întrebare : răs­pund atribuţiile sfaturilor populare comunale cerinţelor mereu crescînde ale vieţii ? Cu alte cuvinte, socot că este momentul, dovedit atit de ma­turitatea sfaturilor populare comunale, cit şi de o seamă de cerinţe stringente — să se dea o şi mai mare autonomie activităţii acestora, să se ex­tindă gama atribuţiilor lor. Să analizăm, aşa­dar, cîteva laturi ale chestiunii puse în discuţie, încep prin a aborda unele probleme de ordin fi­nanciar. O metodologie contorsionată în ceea ce priveşte virările de credite pentru acţiunile de gospodărire administrati­ve şi social-culturale finanţa­te din bugetele sfaturilor populare comunale (şi a ora­şelor de subordonare raiona­lă) potrivit legislaţiei actuale, atribuţiile comitetelor executi­ve respective sunt limitate la dreptul de a aproba numai Emil Cotoi secretarul comitetului executiv al sfatului popular regional Crişana virările de la un articol sau alineat la altul ori de la un plan de cheltuieli la­ altul în cadrul aceluiași capitol. Viră­rile de credite de la un ca­pitol de cheltuieli la altul se aprobă de comitetele execu­tive ale sfaturilor populare raionale. Anomalia rezidă din două puncte de vedere : al scriptologiei imense care tre­buie alcătuită conform acestei „tehnologii" — după mine, învechită, al îngrădirii ini­ţiativei sfatului popular co­munal. In metodologia actua­lă virările se cer de către sfaturile populare comunale, se aprobă (sau nu) de către comitetele executive raio­nale, decizia se comunică secţiilor financiare şi acestea le transmit la comune. Un procedeu greoi, care anihi­lează orice operativitate. Care ar fi soluţia cea mai e­­chitabilă ? Cred că este ne­cesar ca toate virările de credite de la bugetele sfatu­rilor populare comunale să fie date în atribuţia lor deoa­rece legalitatea deciziilor in cauză se verifică minuţios pe scara ierarhică a aparatului de stat şi este simplu să se anuleze cele nelegale. După părerea mea, sfaturile popu­lare comunale au acum toate atributele necesare exercitării sarcinilor financiare în cele mai bune condiţiuni. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale întîmpină serioase greutăţi şi din pricina plafonării investi­ţiilor necentralizate ale căror limite admise nu mai cores­pund stadiului actual de dez­(Continuare în pag. a 5-a) Birocratism şi fraude cu acte în regulă Recomandarea „găseşte forma legală­­ " nu ascunde totdeauna intenţii curate Cine dintre dv. ar fi dispus să cumpere o pîine, la 36 de ore după ce a fost scoasă din cuptor ? Fireşte că nimeni. Totuşi întrebarea i-a fost a­­dresată, nu de mult şi ingine­rului R. Scorţaru din direcţia generală de specialitate a Mi­nisterului Industriei Alimen­tare. Şi nu întîmplător... Trustul de panificaţie Crişa­na a solicitat un credit de mică mecanizare, pentru ex­tinderea Fabricii de pîine de la Oradea. Cererea fiind sus­ţinută de îndeplinirea condi­ţiilor legale şi-a urmat dru­mul, pe filiera instituţiilor de avizare. A trecut cu bine ,,examenul“ la filiala regiona­lă a Băncii de Investiţii, a a­­juns la ministerul tutelar, care s-a grăbit să fie de acord, ba să şi insiste pentru acor­darea creditului. Ing. R. Ma­yer, director în centrala Băn­cii de Investiţii, a folosit în­trebarea de la început, drept contra-argument faţă de „ple­doaria“ pregătită de reprezen­tantul ministerului. Fiindcă, să ne înţelegem bine , extin­derea fabricii nu avea ca scop sporirea capacităţii de produc­ţie, ci de... depozitare. Cei 350 m.p. construcţie nouă, pentru care se cerea suma de 1 300 000 lei, se justificau de către fa­brică, trust şi minister prin a­­ceea că, după coacere, produ­sele de panificaţie mai trebuie să aştepte în depozit (pentru maturare) 24 de ore (!). Dacă adăugăm alte 12 ore, cit poate să mai stea pîinea la centrele de desfacere ar însemna că orădenii ar urma să aibă la masă, în fiecare zi, exclusiv, pesmet. „Dumneata ai mînca o astfel de pîine ?“ Nu,­­ a fost silit să recunoască, ing. R. Scorțaru. Documentaţia tehnică s-a întors deci pentru refacere, date fiind calculele reale,, care demonstrau că mă­rirea spaţiului amintitei fa­brici se poate reduce de la 350 m.p. la maximum 130 m.p. Am putea conchide : ,,bine-i tot ce sfîrşeşte cu bine“, dar toată povestea, cu aparenţă de banal, poate, are un sub­strat, care nu se cuvine a fi trecut cu vederea. Un funcţionar a întocmit nişte acte; alţi funcţionari şi-au oprit privirile asupra lor, cu uşurinţă, din treaptă VIORICA CIORBAGIU (Continuare in pag a 2-a) Aspect de la expoziţia bienală de artă populară (Citiţi în pag. a 2-a articolul „Legături indisolubile cu tradiția artei noastre populare" de V. Dobrian) Ami­ XXV nr.­­ 7112 • Vineri 1 septembrie 1967 • 6 pagini 30 bani Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a delegaţiei Adunării Naţionale Franceze Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi diminea­ţa delegaţia Adunării Naţiona­le Franceze, condusă de Achil­­le Peretti, vicepreşedinte al Adunării Naţionale, care se află în ţara noastră la invita­ţia Marii Adunări Naţionale. Au fost de faţă acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al­­ Mari­i Adunări Naţionale, pre­şedintele grupului parlamentar de prietenie România-Franţa, deputaţi în M.A.N. A fost prezent Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, au fost discutate probleme cu privire la relaţii­le dintre cele două ţări. (A­­gerpres). COMUNICAT La­ invitaţia guvernului Republicii Socialiste România, primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, va face o vizită oficială în România, între 13 și 17 septem­brie 1967. A FI AGRONOM ÎN COOPERATIVA AGRICOLĂ Cine urmăreşte cu atenţie fe­nomenele din economia româ­nească va remarca, desigur, schimbările care au loc în pe­rioada actuală în agricultură, ramură angajată intr-un amplu şi complex proces de moderni­zare. O primă constatare se im­pune , în ultimii trei ani, în ciuda unor vicisitudini de or­din climatic în sectoarele de bază se obţin indici mult îm­bunătăţiţi faţă de perioada an­terioară. In 1967, deşi e prema­tur să se încheie de pe acum bilanţuri, recolta se poate a­­firma cu certitudine că va fi bună atit la cereale cit şi la celelalte culturi. Producţiile, care se menţin constant ascen­dente Constituie un indiciu si­gur că măsurile luate de stat pentru dezvoltarea în ritm mai rapid a acestei ramuri încep să fructifice. Pe fundalul bunelor rezultate dobîndite pînă acum, este foarte important să anali­zăm însă posibilităţile de care dispune agricultura pentru spo­rirea, în continuare, a produc­ţiilor, a aportului său la creş­terea bunăstării generale a so­cietăţii. Una din aceste rezerve, un zăcămînt încă insuficient ex­plorat, constă în modul de fo­losire a cadrelor cu calificare superioară, în primul rînd a ce­lor ce lucrează în cooperativele agricole. La ora actuală, în a­­ceste unităţi sunt încadraţi peste 6 000 de agronomi (termenul e folosit aici cu sensul lui gene­ric). Dar care este randamentul pe care-1 dau ei ? In ce constă contribuţia acestui imens deta­şament de specialişti la atinge­rea obiectivelor din ce în ce mai îndrăzneţe pe care şi le propune agricultura noastră ? Optică sănătoasă, atitudine dinamică Principalul element care ca­racterizează munca agronomilor din acest sector îl constituie optica lor sănătoasă, atitudinea lor dinamică. După cum ne a­­răta cu deplin temei ing. Ni­­colae Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agricul­turii, în aceste unităţi producţia devine mereu mai multilaterală, mai complexă. Se mecanizează intr-un grad înalt lucrările, se folosesc pe o scară din ce în ce mai largă substanţele chi­mice, se introduc soiuri noi, cu o productivitate ridicată. în a­­ceste condiţii, îndrumările spe­cialiştilor, asistenţa tehnică pe care o acordă, pentru a avea eficacitatea scontată, nu se mai pot menţine în limitele canoa­nelor vechi, cunoscute. Agro­nomul modern nu mai poate fi un simplu colportor de sfaturi general valabile ; el este obligat să studieze continuu fenomenele din materia sa in substanţa lor şi să ofere soluţii viabile. Privind astfel lucrurile, mulţi agronomi au căutat şi au găsit căi fertile pentru a da o sem­nificaţie majoră muncii lor. „La noi, ne relata Nicolae Gaidargiu, preşedintele cooperativei agri­cole din comuna Topalu, raio­nul Hîrşova, lucrează de mai mulţi ani doi ingineri foarte pricepuţi şi foarte harnici — soţii Margareta şi N. Roman. Profilaţi, primul în agricultură, al doilea în zootehnie, ei im­primă, printr-o îndrumare me­todică şi perseverentă, un ca­racter ştiinţific întregii noastre activităţi de producţie. Lucră­rile de bază ale solului, fertili­zarea, întreţinerea culturilor, nu se execută după reţete şa­blon ci în conformitate cu con­diţiile noastre specifice. Ingi­nera a amenajat, cu fondurile cooperativei, un laborator şi a organizat un lot experimental care constituie o adevărată sta­ţie pilot avînd funcţia de a servi la încercarea soiurilor, la verificarea diferitelor metode şi procedee, înainte ca acestea să primească drept de extin­dere în cultura mare. Prin grija inginerului s-au instituit în fer­me puncte de însămînţări arti­ficiale, s-au introdus registre ION PAVELESCU (Continuare in pag. a 3-a) Primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag a părăsit Capitala Joi la amiază a părăsit Bu­cureştiul primul ministru şi ministru al afacerilor ex­terne al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu , soţia, care la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită oficială în ţara noas­tră. înaltul oaspete danez a fost însoţit de Svend Aage Sanda­­ger Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Jens Christensen, ambasador, sub­secretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gunnar Seidenfaden, amba­sador, subsecretar de stat ad­junct în Ministerul Afaceri­lor Externe, Kai Johansen sub­secretar de stat adjunct în Mi­nisterul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, con­silier al Ambasadei Danemar­cei la București, Per Green şi Soren-Ole Olsen, secretari ai primului ministru. Primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Dane­marcei, şi soţia, au fost sa­lutaţi la aeroport de preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer şi soţia, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, şi soţia, Pompiliu Macovei, preşedin­tele C.S.C.A., Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Mihai Suder, ministrul econo­miei forestiere, Bucur Şchio­­pu, ministrul industriei ali­mentare, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Ploeşteanu, ambasadorul Ro­mâniei la Copenhaga. Pe aeroport se aflau, de a­­semenea, conducători ai unor instituţii centrale, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti ro­mâni şi străini. Au fost de faţă şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale Româ­niei şi Danemarcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, primul ministru al Danemar­cei şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România au trecut în revistă garda de onoare alini­ată pe aeroport. , Oaspeţii şi-au luat apoi un călduros rămas bun de la per­soanele oficiale aflate pe aero­port. Un grup de pionieri a oferit flori. (In pag. a 5-a în­cheierea vizitei în Republica Socialistă România a primu­lui ministru şi ministru al a­­facerilor externe al Danemar­cei). Şantierele de pe Lotru racordate la sistemul energetic naţional Pentru a asigura necesarul de energie electrică de pe Lotru, care sporeşte pe mă­sura extinderii lucrărilor, s-a construit peste munţi o linie de 110 kv, care leagă aces­te şantiere izolate la siste­mul energetic naţional. Lucrarea a fost un verita­bil examen pentru colectivul de muncitori şi tehnicieni din cadrul întreprinderii de con­strucţii şi montaje Sibiu, tra­seul străbătînd masivul mun­tos al Lotrului peste prăpăs­tii şi piscuri care ating pînă la 1 800 m. (în clişeul din stingă , aspect de pe şantie­rul hidrocentralei de pe Lo­tru). ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Diferendul argentineano — chilian in problema Canalului Beagle pe cale de a fi soluţionat BUENOS AIRES 31 (Ager­­pres).­­ După cum a anunţat adjunctul ministrului de ex­terne din Argentina, Hector Mazzinghi, diferendul argen­­tiniano-chilian provocat de­­ recentele incidente din Ca­nalul Beagle este pe cale de a fi rezolvat. El a declarat miercuri că navele chiliene care se găsesc în canal au pă­răsit această zonă, iar ambar­caţiunile de pescuit argentini­­ene confiscate au fost resti­tuite. După cum transmite agenţia France Presse, însăr­cinatul cu afaceri al Republi­cii. Chile la Buenos Aires a remis o notă guvernului ar­gentinian, în care sunt propuse o serie de măsuri menite să ducă la soluţionarea proble­melor legate de suveranitatea asupra Canalului Beagle. Alte noua avioane agresoare americane doborîte deasupra R. D. Vietnam HANOI 31 (Agerpres). — După cum transmite agenţia V.N.A., la 31 august forţele ar­mate din R. D. Vietnam au doborît nouă avioane ameri­cane care pătrunseseră în spa­ţiul aerian al R. D. Vietnam, dintre care cinci deasupra o­­raşului Haifong, două deasu­pra capitalei ţării, Hanoi şi două în provincia Phu Tho. Cîţiva piloţi americani au fost capturaţi. UNA PE ZI DE MATTY ,11 r'flrN rUft JJ7 ) — Nu le mai grăbi atîta, Alecuie ! Tipul seamănă numai cu inspectorul ăla de la trust, dar nu e el ! RHODESIA Noi ciocniri intre patrioţi şi unităţile poliţiei regimului rasist SALISBURY 31 (Agerpres). In noaptea de miercuri spre joi în regiunea Matabeleland au avut loc noi ciocniri între patrioţii rhodesieni şi unităţi ale poliţiei. După cum a decla­rat la Salisbury un purtător de cuvînt oficial, luptele, foarte puternice, au provocat pierderi de ambele părți. Scăderea rezervelor de aur ale S. U.A. WASHINGTON 31 (Ager­pres).­­ Citind informaţii fur­nizate de Consiliul Federal de Rezerve din S.U.A., agen­ţia France Presse anunţă că rezervele de aur ale Statelor Unite au scăzut în luna iulie cu 33 milioane de dolari, a­­jungind la 13 136 000 000 dolari. Este pentru a treia lună con­secutiv cînd rezervele de aur americane, care au crescut în martie și aprilie, sunt dimi­nuate. Consiliul de rezerve fe­derale nu precizează cauzele scăderilor de aur din luna iu­lie, dar observatorii financiari din S.U.A. apreciază că numai industria americană cumpără lunar aur în valoare de 15 milioane de dolari. De aseme­nea, se presupune că majori­tatea pierderilor ar fi provo­cate de cererea crescîndă de aur de pe piața londoneză, un­de Statele Unite girează 50 la sută din vînzările de aur fă­cute de Banca Angliei.

Next