România Liberă, septembrie 1967 (Anul 25, nr. 7112-7137)
1967-09-17 / nr. 7126
La Rafinăria Brazi a intrat în funcţiune COMPLEXUL PENTRU PRELUCRAREA DISTILATELOR GRELE UT TITti Declaraţia făcută ziarului nostru de ing. Nicolae Ionescu. I In legătură cu acest eveniment, ing. NICOLAE IONESCU, adjunct al ministrului petrolului, a făcut ziarului nostru următoarea declaraţie : Intrarea In funcţiune a Complexului pentru prelucrarea distilatelor grele de ţiţei, reprezintă o nouă treaptă pe calea indicată de partid în vederea valorificării superioare a petrolului. Este suficient să arăt In acest sens că VALOAREA PRODUCTIEI GLOBALE REALIZATA IN CADRUL COMPLEXULUI ESTE SIMILARA CU CEA A RAFINĂRIILOR CIMPINA ŞI PLOIEŞTI-NORD LUATE LA UN LOC, CA PE ÎNTREAGA RAFINĂRIE BRAZI INTRAREA IN PRODUCŢIE A NOII UNITĂŢI CONTRIBUIE CA VALORIFICAREA MATERIEI PRIME SA SPOREASCĂ CU PESTE 10 LA SUTA. La fel de semnificativ este şi faptul că ANUAL INSTALAŢIA DE CRACARE CATALITICA DIN CADRUL COMPLEXULUI VA PRELUCRA 1 100 000 TONE DE DISTILATE GRELE DE ŢIŢEI, CARE PINA ACUM SE FOLOSEAU CA PĂCURĂ PENTRU ARS. Plecind de la această materie primă se vor obţine benzine auto cu cifră octanică ridicată (minimum 32), motorine superioare cu grad scăzut de congelare, gaze lichefiate utilizate in industria petrochimică şi pentru uz casnic. Atît instalaţia de cracare catalitică, cit şi cele pentru fracţionarea gazelor, hidrogenarea motorinelor, îndepărtarea compuşilor cu sulf din benzine şi hidrocarburi grele şi altele auxiliare, ce compun complexul, toate întinse pe o suprafaţă de peste un hectar, se caracterizează printr-un inalt grad de automatizare care permite conducerea centralizată a procesului tehnologic. Pregătirea temeinică, atit in ţară cit şi în străinătate, a personalului care a preluat instalaţiile este ilustrată că încă de la început complexul produce in condiţii tehnice şi tehnologice normale. PRINTR-O BUNA ORGANIZARE A LUCRĂRILOR ŞI MECANIZAREA PE SCARA LARIGA A OPERAŢIILOR GRELE, CONSTRUCTORI ŞI MONTORI DIN CADRUL MINISTERULUI DE CONSTRUCŢII PENTRU INDUSTRIA CHIMICA ŞI RAFINĂRII AU REALIZAT NOUL COMPLEX PETROLIER IN 18 LUNI, FAŢA DE 24—26 LUNI, CIT A DURAT CONSTRUIREA ALTOR UNITĂŢI DE VALOARE ŞI MĂRIME ASEMANATOARE. adjunct al ministrului petrolului ierini s-a anunţat că la Rafinăria Brazi a intrat în funcţiune înainte de termenul prevăzut Complexul pentru prelucrarea distilatelor grele de ţiţei, cel mai mare complex de acest fel din ţara noastră, unic în Europa prin concepţia sa. Noua platformă de cracare catalitică din cadrul Rafinăriei de la Brazi Foto : AGERPRES 0 intimplare la „Eva" Frumos magazin, „Eva" ! Şi mare. Şi elegant. Insă... Pe uşa masivă de sticlă au intrat două cumpărătoare. — In sfîrşit ! exclamă una din ele şi se îndreaptă grăbită spre locul unde erau etalate citeva pardesie albe Căuta, pe semne, de mult acest articol vestimentar şi satisfacţia ii spori cînd constată că printre pardesiile expuse se află şi unul pe măsura ei. Citeva minute de aşteptare şi de după o perdea apare vinzătoarea. — Aş dori să încerc un pardesiu. Numărul 42. — N-avem ! Doar 48. — Ba aveţi ! Uitaţi-vă, cel de colo, mai scurt... Contrariată, vinzătoarea smulge pardesiul şi îl aruncă literalmente în braţele solicitatoarei. In cabina de probă are loc apoi următorul dialog intre cele două vizitatoare ale „Evei“ : — Iţi vine perfect. Să-l porţi cu plăcere ! — Mi-e ciudă doar că tocmai acum n-am bani la mine. Trebuie să dau o fugă pînă acasă. In acel moment uşa cabinei se deschide violent şi glasul plin de indignare al vinzătoarei răsună la tonuri tot mai înalte : — Să vă fie ruşine ! Veniţi la magazin fără bani. Halal cumpărătoare I — Dar... — Nici un dar! Să vă fie ruşine ! încurcaţi oamenii de pomană ! Frumos magazin, „Eva". Insă... Insă întîmplarea de ________PAUL MARIAN (Continuare în pag. a 2-a) HARTA FEŢEI INVIZIBILE A LUNII Această cea dintîi hartă — aproape completă şi pe cale de a fi desăvîrşită — a feţei invizibile a Lunii, realizată pentru serviciile N.A.S.A. (Administraţia naţională pentru problemele aeronauticii şi cercetarea spa(Continuare în pag. a 6-a) Guineea Spaniolă va obţine independenţa In iulie 1968 SAN SEBASTIAN 16 (Agerpres). — In urma moţiunii adoptate recent de Comitetul special al O.N.U. pentru decolonizare, Cabinetul spaniol, întrunit la San Sebastian sub preşedinţia generalului Franco, a hotărît să dea curs moţiunii, convocînd o conferinţă constituţională în vederea acordării independenţei Guineei Spaniole, pînă în iulie 1968. Ministrul informaţiilor, Manuel Fraga, care a anunţat această hotărîre, a precizat că conferinţa va avea loc la 30 octombrie, la Madrid. Guineea Spaniolă cuprinde Insula Fernando Poo și teritoriul Rio Muni, situat la frontiera Camerunului. Spania a acordat în mod formal Guineei autonomia în 1963. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA In pag. a 2-a. MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI MARILE REFORME CE AU URMAT UNIRII de P. P. Panaitescu ★ „APUS DE SOARE" Cronica teatrală de Radu Popescu In pag. a 3-a. „ A FOST ODATĂ, CA NICIODATĂ de Ion Istrati • SCĂRIŞOARĂ de Ioan Grigorescu „Cei şapte ani de-acasă" sunt doar începutul La şerpie ani, copilul i«s® din sferaam'lui — unitate tradiţională de educaţie, „izvor de virtute", cum spunea Aristotel — şi intră într-un mediu nou, în care nu totdeauna ştie cum să acţioneze, să se comporte. Aşa au sesizat oamenii importanţa şi rolul hotărîtor în educaţia tinerilor a perioadei trăite în casa părintească. „A avea cei şapte ani de-acasă" constituie sinteza pregătirii copilului în şi de către familie, pentru viaţa socială, este recunoaşterea primordialităţii unei bune părţi din bagajul instructiv-educativ al „anilor miei", faţă de întreaga evolufie ulterioară a omului. 1) Un ţipăt scurt şi lacrimile inundară fata copilului ; printre icnituri, spunea : „M-a lovit Radu cu piatra !". Cel învinuit rîdea. Trecătorul l-a luat de ureche şi l-a dus în faţa bunicii, care stătea pe o bancă şi împletea... — Lasă-I, maică, ce-i copil ; ce ştie el ? — spune Roxana M. Cînd o fi mare, le învaţă pe toate. — Supravegheaţi-I, altfel... — Altfel, ce? Copilul să-şi trăiască copilăria ; pe mine nu m-a supravegheat nimeni cînd păşteam gîştele pe cîmp ! 2) Cornel era atît de preocupat de desenele lui, îneît nu a auzit cînd s-a deschis ușa. A tresărit speriat cînd mama i-a spus dictatorial„Strînge-lft și hai !". Ridicînd ochii, copilul a rugat-o să-l mai lase puțin, pînă termină locomotiva.. Pentru această „obrăznicie", pentru îndrăzneala de a „crîcni" la o hotărîre a ei, i-a dat o palmă de a răsunat întreaga încăpere, după care a ieşit, plîngîndu-se soţului : — Cît timp să mă mai ploconesc în faţa lui ? Seara, familia Deceo anunţa miliţia de dispariţia copilului, în aceeaşi noapte, Cornel a fost găsit în Gara de Nord, de unde intenţiona să plece ; unde, nici el nu ştia ! ? Ne găsim în faţa a două concepţii diferite asupra felului în care trebuie crescut preşcolarul. Mentalitatea bâtrînească — pruncul trebuie să-şi trăiască copilăria — este izvorîtă dintr-o realitate socială din trecut : copiilor li se dădea cîte o sarcină nu prea grea (păscutul oilor, gîştelor, păzitul ogrăzii) şi ei creşteau singuri, în mijlocul naturii. Pe lîngă faptul că se dezvoltau fizic armonios, în ei se formau şi primele „virtuţi". Aveau sentimentul că sînt de folos cu ceva şi asta-i obişnuia cu munca, pe de o parte, iar pe de alta, apărea respectul faţă de munca altora. Că el se şi zbenguia în timpul acesta, mai făcea şi vreo boroboaţă, nu prea ştia nimeni. Aşa s-a creat „imaginea" falsă a copilăriei fără griji şi fără norme de conduită... Azi, viaţa civilizată, tehnicizată — în sensul bun al cuvîntului — trebuie să pună la îndemîna copiilor şi mijloace dintre cele mai diferite, atractive pentru consumarea energiei, care la aceşti ani e ca a unui vulcan in acţiune. Copilul să se joace mult, foarte mult, în parcuri, scuaruri, terenuri special amenajate. Tocmai pentru că pe un peri-VALENTIN HOSSU Clişeul de jos: LINGA SEVILLA DE AZI: O PARTE DIN RUINELE ORAŞULUI ITALICA, LOCUL DE NAŞTERE A ÎMPĂRATULUI TRAIAN. Citiţi In pag. a 3-a: CLIPA ŞI DURATA LAOLALTA de Cicerone Theodorescu. „A trecut întîi o boare / Pe deasupra viilor..." şi iată că în podgorii, au poposit culegătorii. Clişeul nostru vă prezintă un aspect din aceste zile de la cooperativa agricolă din Săhăteni, regiunea Ploieşti Foto : AGERPRES (Continuare în pag. a 5-a) ACTUALITATEA INTERNATIONALA Anul XXV nr. 7126 • Duminică 17 septembrie 1967 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii India Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit sîmbătă, 16 septembrie 1967, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii India îr Republica Socialistă România, Amrik Singh Mehta, în audiență de prezentare. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Vizita primului ministru al Turciei, Suleyman Demirel Sîmbătă dimineaţa, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soţia, împreună cu ministrul afacerilor externe Ihsan Sabri Caglayangil şi soţia şi celelalte persoane oficiale turce au plecat cu avionul într-o scurtă călătorie pe litoral. Oaspeţii turci au fost însoţiţi de Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ion Drînceanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Ankara. La aeroportul oraşului Constanţa, premierul turc a fost salutat cordial de Petre Nicolae, preşedintele Sfatului popular al oraşului, şi de alte persoane oficiale locale. Tinere în costume naţionale dobrogene au oferit oaspeţilor flori. Oaspeţii au făcut o vizită la Sfatul popular al oraşului Constanţa, unde preşedintele sfatului a făcut o scurtă prezentare a oraşului şi litoralului. A fost vizitată apoi moscheea din Constanţa, unde oaspeţii au fost întîmpinaţi de muftiul Tacub Mehmet, şeful cultului musulman din România. Muzeul arheologic, ai vestigiile sale milenare, a constituit, de asemenea, un loc de popas. Părăsind cunoscutul aşezămînt de cultură constănţean, premierul turc a adresat prof. Vasile Canarache, directorul muzeului, calde felicitări pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaşte, prin intermediul bogatelor exponate, aspecte ale trecutului îndepărtat ale acestor meleaguri româneşti. Coloana maşinilor s-a îndreptat apoi spre staţiunea viticolă Murfatlar, unde oaspeţii turci au fost salutaţi de ing. Nicolae Barbu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, şi de ing. Petre Tomoioagă, directorul staţiunii. Dînd o înaltă apreciere felului în care munca de cercetare ştiinţifică îmbinată cu o tehnică modernă a reuşit să valorifice într-un mod intensiv pămînturile dobrogene — al căror exemplu edificator este Murfatlarul — premierul turc a urat gazdelor succese tot mai bogate în activitatea lor. A urmat o vizită cu maşinile la Mamaia şi Eforie Nord. In această ultimă localitate, la hotelul „Europa", preşedintele Sfatului popular al oraşului Constanţa, Petre Nicolae, a oferit un dejun în cinstea oaspeţilor. In timpul dejunului, gazda şi premierul turc au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia. In timpul vizitei pe litoral, numeroşii localnici şi turişti străini au salutat călduros pe oaspeţii turci. ★ Seara, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirei, cu soţia, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi soţia, au asistat la concertul prezentat, în sala mare a Palatului, de orchestra simfonică a Radioteleviziunii române, cu concursul violonistului Isaac Stern, în cadrul Festivalului internaţional „George Enescu“. Au luat parte, de asemenea, persoane oficiale române şi turce. Concertul s-a bucurat de un frumos succes. Au fost oferite flori din partea celor doi şefi de guverne. (Agerpres). UNA PE ZI DE MATTY — Sunt sigură că ai făcut asta ca să n-ajungem la Pitești, la mama.