România Liberă, decembrie 1967 (Anul 25, nr. 7190-7216)

1967-12-01 / nr. 7190

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXV­ nr. 7190 Vineri 1 decembrie 1967 6 pagini 30 bani Succese în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului „Carpaţii“ şi „Bucegii“ în ritmul lui '68 în biroul inginerului Sergiu Şerbănescu, directorul tehnic al marii uzine „Steagul Roşu“ din Braşov, există un dispo­zitiv automat care indică per­manent — grafic şi optic — mersul benzii de montaj gene­ral al autocamioanelor. Pulsul întregii uzine este înregistrat aici la orice oră, ca o oglindă fidelă a activităţii fiecăruia dintre compartimentele ce o compun şi care îşi revarsă contribuţia spre montajul ge­neral, locul de sinteză finală al strădaniilor constructorilor de autocamioane. Ca mulţi alţii care poposesc în uzină, am privit şi eu mi­nute în şir „miraculosul“ dis­pozitiv instalat în biroul di­rectorului tehnic. Am recu­noscut desigur utilitatea lui, i-am admirat calităţile teh­nice care nu-l lasă să greşeas­că, dar în acelaşi timp am în­cercat totuşi un sentiment de regret. Poate pentru răceala de barometru cu care acest dispozitiv înregistrează pulsul uzinei, neputînd practic să re­dea viaţa tumultoasă a zecilor de ateliere, a miilor de fău­rari ai autocamionului româ­nesc. Revirimentul petrecut lună de lună şi care în aceste zile culminează cu un avînt susţinut de hotărîrea unanimă a colecti­vului de a dedica Conferinţei Naţionale a partidului cele mai frumoase înfăptuiri, a început cu aproape un an în urmă, în­ceputul s-a făcut cu un atac frontal împotriva justificărilor. De orice natură, indiferent cine le promova. Nu­mai așa s-a putut stabili că dereglarea marelui angrenaj al uzinei nu pornea din afară, ci din interiorul ei, de la minusurile existente mai ales în organizare, în disciplină. Dar atacul frontal continuat pe toate planurile, îndeosebi împotri­va rutinei şi anchilozei, a inerţiei în gîndire, a lipsei de răspundere, a cîştigat teren numai fiindcă a fost înarmat cu idei şi cu mijloace teh­nice adecvate. Iar toate acestea au putut realmente acţiona şi înregistra eficienţa scontată, numai din momentul în care s-a făcut conectarea cu acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Dacă ar fi să luăm numai exemplul secţiei 530 şi tot ar fi edificator. Nu de mult, aici s-a înche­iat reorganizarea şi mecanizarea tuturor liniilor de fabricaţie. Formula a început să devină prea des utilizată şi poate nu spune prea multe. Şi totuşi, pentru colectivul de la „530" această ţiune a însemnat condiţii mai bune de muncă, programare judicioasă a producţiei, o bază reală de organizare raţională a fiecărui loc de muncă. Pentru uzină aceste măsuri de la secţia 530 s-au soldat cu eliminarea unui loc îngust de fabrica­ţie ce frîna ritmul benzii de montaj general, dar in acelaşi timp creînd un precedent, un prece­dent bun, a născut un exemplu molipsitor. Şi gigantica reacţie în lanţ a organizării ştiin­ţifice a producţiei şi a muncii — încurajată, spri­jinită îndeaproape, controlată — s-a declanșat. GH. TODIRAȘ (Continuare în pag. a 5-a) EPUBLICA AN­U­L 1947-1967 Cel mai tânăr vlăstar al Hunedoarei La Hunedoara se desfăşoară în ritm intens lucrările de con­strucţii şi montaj la un nou o­­biectiv al industriei siderur­gice : laminorul bluming de 1 300 mm. Concomitent cu lu­crările­­ de închegare a con­strucţiei metalice, a început şi­ închiderea laterală a halelor industriale. Brigăzile de mon­­tori conduse de Ştefan Bonta şi Bentze Balint pe care îi ve­deţi în imagine lucrînd la înăl­ţime, desăvîrşesc acum dante­lăria de oţel a fermelor meta­lice ce compun acoperişul ha­lei cajei laminorului bluming. Foto : NICU VASILE UNA PE ZI de MATTY — M-au convins cu terepublicitatea lor ! Vreau să fiu campioană mondială la alergări, triplu salt şi 4X100 ştafetă bărbaţi!... Un incident urmările lui••• Maistrul Dumitru Goşiman i-a dat o palmă lui D. Ioniţă fost muncitor necalificat. Exclu­­zînd orice fel de circumstanţe, faptul, intolerabil în sine, este de natură să indigneze pe ori­cine. Pentru maistru, care s-a gîndit serios, şi poate încă nu de ajuns, la gravitatea faptei sale, întîmplarea a avut, cu adevărat, valoare de dramă. Pentru alţii, însă dincolo de a­­parenţe, incidentul era sinonim cu o întîmplare fericită... ★ întreprinderea pentru con­strucţii şi reparaţii utilaj şi echi­pament de radio-televiziune este foarte tînără. Nu are nici mă­car un an de la înfiinţare. To­tuşi, pretenţiile beneficiarilor faţă de această nouă unitate sunt dintre cele mai mari. Aici se confecţionează, printre altele, translatoare (staţii releu) de te­leviziune, dulapuri de distribu­ţie şi electroalimentare pentru staţiile de radio. Majoritatea o­­peraţiilor presupun un grad înalt de tehnicitate, o pregătire superioară şi o execuţie atentă (după proiect) a celor din sec­ţiile productive. Nucleul de bază al întreprinderii îl consti­tuie oameni provenind de la fostele ateliere de reparaţii Clăbucet, din subordinea direc­ţiei generale P.T.T.R.-Bucureşti, unde, în treacăt fie zis, se lucra cam „în voie". Alţi muncitori, de la adrese diferite, au com­pletat actualul colectiv, for-VIORICA CIORBAGIU­­Continuare în pag. a 2-a) „ Toţi cetăţenii—fii egali ai patriei socialiste regătindu-se să sărbătoreas­că, anul acesta, cea de-a 20-a aniversare a procla­mării Republicii, care a mar­cat începutul revoluţiei socia­liste în patria noastră, poporul român se află în plină desfăşu­rare a forţelor sale creatoare pentru realizarea măreţului pro­gram de dezvoltare şi înflorire a României, trasat de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. Intr-un răstimp istoric scurt dar bogat în transformări şi înfăptuiri re­voluţionare, imaginea societăţii noastre a fost radical schimba­tă. Clasa muncitoare, ţărăni­mea şi intelectualitatea, strîns unite în jurul partidului şi sub conducerea lui, îndeplinesc cu succes sarcinile desăvîrşirii con­strucţiei socialismului- Realiză­rile istorice obţinute în dezvol­tarea vieţii social-politice a po­porului nostru, în dezvoltarea economică şi social-culturală a României, aprobarea­­deplină a politicii interne şi externe a partidului de către masele largi populare, reflectă pregnant uni­tatea de neclintit a întregului popor în jurul partidului, încre­derea şi entuziasmul­ cu care oa­menii muncii înfăptuiesc politi­ca sa marxist-leninistă. Una din pietrele de temelie ale orînduirii noastre noi, iz­vor al trăiniciei, forţei şi capa­cităţii ei de progres, este alian­ţa indestructibilă dintre clasa muncitoare şi ţărănime, priete­nia şi unitatea frăţească a po­porului român şi naţionalităţile conlocuitoare. Una dintre marile cuceriri re­voluţionare ale poporului nos­tru este rezolvarea problemei naţionale pe baza politicii na­ţionale juste, marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, prin proclamarea şi înfăptuirea con­secventă în toate domeniile vie­ţii sociale a deplinei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţeni­lor ţării, fără deosebire de na­ţionalitate. Nobilele idealuri ale frăţiei şi egalităţii care au însufleţit lupta multor generaţii de gînditori şi militanţi patrioţi progresişti, au fost preluate, îmbogăţite şi dez­voltate pe baza marxism-leninis­­mului, în lumina patriotismului şi a internaţionalismului socia­list, de către Partidul Comunist Român, care a îmbinat consec­vent de-a lungul întregii sale istorii, lupta împotriva exploa­tării burghezo-moşiereşti cu lupta împotriva asupririi naţio­nale. I­storia României ultimei ju­mătăţi de secol, va păstra neştearsă în memoria po­porului imaginea eroismului şi a devotamentului neclintit cu care comuniştii au luptat pen­tru interesele vitale ale poporu­lui, ale tuturor oamenilor mun­cii, oglindind dragostea lor fier­binte faţă de patrie, de popor, în spiritul celor mai înalte tra­diţii umaniste, militante. In deceniile de dinaintea eli­berării, în lungul şir al anilor de luptă ilegală a partidului, cînd clasele dominante foloseau diversiunile naţionaliste ca un principal mijloc de învrăjbire a maselor, de împiedicare a uni­tăţii lor de luptă împotriva ex­ploatării şi asupririi burghezo­­moşiereşti, partidul şi-a desfă­şurat activitatea sa patriotică re­voluţionară de pe poziţiile con­secvent principiale ale luptei u­­nite a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor lor români, ma­ghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, împotriva claselor ex­ploatatoare, împotriva tuturor formelor de asuprire naţională, împotriva oricăror forme de dis­criminare rasială, contra şovi­nismului de orice fel, împotriva oricăror încercări de izolare după criterii naţionale. Lupta unită a maselor populare îm­potriva exploatării şi asupririi, pentru eliberarea socială şi na­ţională, a căpătat un conţinut nou, sensuri profund patriotice şi internaţionaliste. Oamenii muncii români şi de alte naţio­nalităţi, organizaţiile democrati­ce şi progresiste ale poporului român şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, toate forţele de­mocratice şi progresiste ale so­cietăţii româneşti şi-au dezvol­tat relaţiile de strînsă colabo­rare, prietenie şi frăţie în lupta condusă de P.C.R. împotriva ex­ploatării şi asupririi, contra re­­acţiunii şi fascismului, pentru apărarea independenţei naţiona­le, democraţie şi progres social. Pe acest drum de luptă eroică, au căzut dintre cei mai buni fii ai poporului, un mare număr de eroi români, unguri, germani, evrei, sîrbi şi de alte naţiona­lităţi, a căror memorie va fi veşnic vie în istoria României, în mintea şi în cugetul poporu­lui. Rod şi încununare a acestei lupte îndelungate, insurecţia ar­mată victorioasă din august 1944, organizată şi condusă de P.C.R., avea să deschidă larg perspectiva eliberării naţionale şi sociale a poporului, perspec­tiva înfăptuirii transformărilor revoluţionare necesare progre­sului multilateral al societăţii noastre în cadrul căruia se în­scrie la loc de frunte rezolva­rea , marxist-leninistă, deplină şi definitivă, a problemei naţio­nale. In bătăliile revoluţionare ce au urmat — prin care poporul nos­tru, strîns unit în jurul Parti­dului Comunist Român, a înfrînt şi eliminat din viaţa publică for­ţele reacţionare, retrograde, a in­staurat puterea populară şi a desfăşurat larg, de-a lungul a peste două decenii de luptă şi muncă revoluţia socialistă, con­strucţia socialismului în patria noastră , unitatea poporului nostru, prietenia frăţească a oa­menilor muncii de toate naţiona­lităţile, a devenit ea însăşi o operă istorică mereu vie, mă­reaţă, indestructibilă, reazăm de neclintit al României socialiste de azi, al viitorului strălucit al poporului nostru. V­ictoria deplină şi definitivă a socialismului în ţara noastră, lichidarea claselor exploatatoare, izvor al politicii de dezbinare naţională în scopul menţinerii privilegiilor lor de clasă, au asigurat pentru prima ŞTEFAN KANTOR lector universitar la Academia de ştiinţe social-politice „Ştefan Gheorghiu“ (Continuare in pag. a 2-a) DEZBATEREA DOCUMENTELOR PLENAREI C. C. al P. C. R. Relaţii directe între comerţ şi industrie Ing. Dumitru Niculescu secretar general în Ministerul Comerţului Interior M­ăsurile prevăzute în Proiec­tul de Directive ale C.C. al P.C.R. cu privire la per­fecţionarea conducerii şi plani­ficării economiei naţionale au o importanţă deosebită şi pentru comerţul interior, care are sar­cina de a îmbunătăţi continuu sistemul de relaţii cu Industria, precum şi propria sa tehnică co­mercială, în vederea realizării unui comerţ modern, corespun­zător exigenţelor sporite ale con­sumatorilor. Pînă acum, contractările de mărfuri dintre comerţ şi indus­trie se desfăşurau în mod cen­tralizat, ceea ce ducea la produ­cerea unor neajunsuri în aprovi­zionare. In general, la contrac­tări participau din partea indus­triei conducerile direcţiilor gene­rale de aprovizionare şi desfa­cere din ministerele producătoa­re, precum şi delegaţii între­prinderilor, în schimb, condu­cerile direcţiilor generale pro­ductive din ministerele respecti­ve erau prezente într-o mică măsură la contractări. Acest lu­cru, ca şi emiterea de repartiţii de mărfuri tot de către direcţii­le generale de aprovizionare şi desfacere, ducea la angajarea în mai mică măsură — faţă de co­merţ — a direcţiilor generale productive. Din acest motiv, în cazul unor reclamaţii sau sesi­zări din partea comerţului pri­vitoare la nelivrarea unor măr­furi, la nerespectarea termene­lor contractuale etc., direcţiile generale producătoare uneori luau, alteori nu luau măsurile de remediere, considerîndu-se neangajate direct în problema contractărilor. Consecinţele ? Producerea unor neajunsuri în aprovizionare, apariţia unor „go­luri" pe reţeaua de desfacere etc. Consider că operaţiunea de contractare ar trebui să se des­făşoare chiar la centralele indus­triale, cărora le vor reveni atri­buţii precise pe linie comercială şi care vor fi cointeresate mate­rial la îndeplinirea planului de către fiecare întreprindere, în­lăturarea din aceste operațiuni a verigii intermediare constitui­tă de D.G.A.D.-urile din minis­terele producătoare, încheierea directă a contractelor va putea duce la remedierea unor nea­junsuri semnalate pînă în pre­zent. Astfel, în afara coordonării şi repartizării fondului de mărfuri pe judeţe, ca şi a redistribuirii pe teritoriu — după contractări — a fondului de mărfuri, în funcţie de cererea, sporită din unele judeţe, sau de prisosul ori de vînzarea mai lentă a unor mărfuri în alte judeţe, Ministe­rul Comerţului Interior — prin organele sale — îşi va putea e­­xercita mai bine atribuţiile. Comerţul va putea influenţa mai direct industria în ceea ce priveşte : respectarea riguroasă a obligaţiilor contractuale, asi­milarea de noi produse, fabrica­rea pe scară mai largă a produ­selor solicitate mai mult de populaţie, stabilirea indicatori­lor de plan în expresie materială (produse, articole etc.), îmbună­tăţirea calităţii unor mărfuri etc. Centrala industrială, avînd în­datorirea de a asigura continuu portofoliul de comenzi în vederea folosirii integrale a capacităţilor de producţie, fiind totodată coin­teresată direct şi în realizarea sarcinilor din planul de desfa­cere, va lua măsuri operative în scopul remedierii unor defi­cienţe semnalate de comerţ şi al unei mai bune satisfaceri a ce­rinţelor cumpărătorilor. Ţinînd seama de aceste aspec­te, consider că vor trebui revi­zuite şi îmbunătăţite condiţiile fundamentale de livrare a măr­furilor, stabilite cu 10—12 ani in urmă. Sunt clauze care solicită o nouă reglementare, printre care cerinţa de stabilire a pre­ţului franco la staţia de destina­ţie şi nu la cea de expediţie ; necesitatea livrării complete a u­­nor mărfuri (ca de pildă în ca­zul garpiturilor de mobilă la care se expediază ulterior oglin­zile, geamurile de la vitrină), precum şi alte clauze. Proiectul de Directive ale C.C. al P.C.R. deschide perspective şi pentru îmbunătăţirea aprovizio­nării populaţiei cu diverse arti­cole realizate în industria locală şi cooperaţia meşteşugărească. Ţinem să arătăm că în acest sec­tor mai persistă deficienţe, care influenţează în mod negativ a­­provizionarea fondului pieţei, îndeosebi cu articole mărunte de uz gospodăresc. în acest an, nu­mai pînă la 1 octombrie, indus­tria locală avea restanţe de li­vrări de peste 45 milioane de lei, iar cooperaţia meşteşugă­rească de 10 milioane lei. O altă deficienţă importantă o constituie ritmul cu totul nesa­tisfăcător al asimilării şi con­tractării de noi produse. Din cele 432 noi articole convenite a fi asimilate încă din anul 1965, industria locală a oferit la con­tractările din august 1967 numai 138 articole noi. Mai mult chiar , industria locală din regiunea Su­ceava n-a prezentat la contrac­tări nici un articol din cele 11 cu care s-a angajat faţă de comerţ în 1965, iar cea din regiunea Cri­­şana a prezentat doar 4 din cele 15 articole promise. Pe de altă parte, o serie de întreprinderi au scos în mod unilateral­­ din producţie unele articole, lipsind astfel piaţa de acestea. Prevederile din Proiectul de Directive cuprind măsuri și în acest domeniu. Sporirea răspun­derii organelor locale ale puterii (Continuare in pag. a 3-a) întreprinderile din regiunea Bacău şi-au îndeplinit angajamentele anuale BACĂU (coresp. R.I.). Din datele centralizate la Direcţia regio­nală de statistică rezultă că întreprinderile industriale şi organele economice din cuprinsul regiunii Bacău şi-au îndeplinit şi depăşit toate angajamentele luate pe anul în curs. Datorită măsurilor luate în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pînă acum a fost obţinută peste plan o producţie în valoare de 300 milioane Iei. Cele mai mari depăşiri le-au înregistrat colectivele Combinatului chimic Borzeşti, Uzinei de ţevi Roman, Trustului de extracţie Moineşti, Combinatului de îngrăşăminte cu azot Piatra Neamţ, Fabricii de ciment Bicaz. Prin reducerea preţului de cost al produselor, ca urmare a creşterii producţiei şi productivităţii muncii, a micşorării consumurilor specifice şi a cheltuielilor de producţie, întreprinderile din regiune au obţinut peste plan economii în valoare de aproape 242 milioane lei, depăşind cu 50 milioane angajamentul luat pe întregul an. ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Un cunoscut ziarist turc cere retragerea ţării sale din NATO ANKARA 30 (Agerpres). — Intr-un articol publicat în zia­rul „Akşam", cunoscutul ziarist turc, Tetin Altan, insistă asupra necesităţii retragerii Turciei din pactul nord-atlantic. Referin­­du-se la obligaţiile primejdioase care i-au fost impuse Turciei în calitate de membru al N.A.T.O. şi la, relaţiile inegale turco-ame­­ricane, Altan scrie : „Dacă S.U.A. vor crede de cuvinţă că măsurile pentru securitatea noastră nu corespund interese­lor lor, ele nu le vor susţine. Dacă S.U.A., însă, vor hotărî să participe la vreun război sau conflict, ele vor încerca să atra­gă imediat Turcia în calitate de avanpost al lor”. „Pentru a salva viitorul său, pentru a ur­ma din nou pe deplin politica externă a lui Ataturk, Turcia trebuie să acţioneze neîntîrziat deosebit de energic", conchide Altan. Lansarea in adîncurile mării a „Casei subacvatice „Sadko-2“, realizată la Laboratorul de cercetări subacvatice al Ins­titutului de hidrometeorologie din Leningrad. Aparatul legat de mal printr-un furtun, prin care circulă un amestec res­pirator şi printr-un cablu electric. In sfera inferioară se află deschizătura de intra­re, un duş, o toaletă. Biroul de lucru al acronauţilor, dor­mitorul, cantina sunt ampla­sate în sfera superioară. Tot aici se află aparatajul pen­tru cercetări. TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar BUDAPESTA In legătură cu încetarea din viaţă a dr. Münnich Ferenc, mi­litant de seamă al mişcării muncitoreşti şi om de stat al Repu­blicii Populare Ungare, Comitetul Central al Partidului Comu­nist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste Ro­mânia exprimă profunde condoleanţe Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Guvernului Revoluţio­nar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar şi familiei îndoliate. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Next