România Liberă, septembrie 1968 (Anul 26, nr. 7424-7447)

1968-09-03 / nr. 7424

Turul României a debutat cu mini-etapă 55 de rutieri s-au prezentat ieri,de dimineaţă pe circuitul din cartierul Balta Albă pentru a lua startul în prima etapă a celei de a 17-a ediţii a „Turului ciclist al României“. A fost de fapt o mini-etapă, de numai 6 ktri., pe care a­­lergătorii au parcurs-o indi­vidual, luptîndu-se fiecare in parte cu acele cronometre­­lor. Cel mai rapid ciclist al acestei etape de contra­timp, a fost Nicolae Ciu­­meti marcat cu timpul de 8' 10'f. Favoritul principal al pro­bei, Emil Rusu, cîștigătorul de artul trecut al turului, a ocu­pat locul al doilea cu timpul de 8T3". Au urmat apoi un clasament C. Ciocan cu 8’ 15" V. Selejan 8’ 17", N. David 8; 17“. Cea de-a doua semietapă s-a desfăşurat după amiază pe distanţa Bucure­şti-Ploieşti cu plecarea în bloc. Primul a trecut linia de sosire Tudor Vasile, cronometrat pe 59 km în lh 16’ 09“ (medie orară 44,700 km). Au urmat în or­dine C. Grigore, W. Ziegler, C. Ciocan în același timp. în ansamblu, prima etapă a Turului ciclist al României a fost cîști­gată de Tudor Vasile, care a totalizat în cele două semietape: timpul de lh 24". Urmează C. Grigore — l­h 24’ 18“, N. Ciumeti — lh 24’ 21“, C. Ciocan — lh 24’24”, Em. Rusu — lh 24’ 24“ etc. Astăzi are loc etapa a doua Ploieşti — Brăila ■ * ± '*> â:ââ » i *» »:'#%•• :s iron*1*!} Semietapa Bucureşti—Ploieşti a început pe o ploaie torenţială fJ J mi -4 rf i y"y>yy..... . ' ■ Primul purtător al tricoului galben : Nicolae Ciumeti. Fotó : MIHAI POPESCU Mezinii şi cuplajul inter-bucureştean A patra secvenţă a noului campionat de fotbal a fost dominată net de cuplajul inter­­bucureştean, manifestare care de ani de zile polarizează în jurul său atenţia ge­nerală a amatorilor de fotbal din Capitală cit şi a numeroşilor simpatizanţi pe care echipele Steaua, Dinamo, Rapid şi Progresul îi au în ţară. Am ales, pentru rubrica noastră sportivă, cele două meciuri programate pe stadionul „23 August“, solicitînd părerile mezinilor celor patru echipe. Să le ascultăm impresiile produse asupra lor de cele 180 de minute de fotbal bucureştean : RADU IONESCU (Progre­sul — 17 ani): „Nu de puţine ori soarta unui meci este de­cisă în favoarea acelei echipe care aleargă mai mult, care dovedeşte un plus de comba­tivitate şi ambiţie. Această e­­chipă a fost Progresul şi vic­toria sa a fost clară, mult mai clară decît o arată scorul de 1-0. Noi însă am cîştigat nu numai datorită ambiţiei tu­turor jucătorilor ci şi ca ur­mare a unei evoluţii bune, cea mai bună din acest cam­pionat. Mi-a plăcut, mai ales, ritmul de joc impus de ambe­le echipe. Nu mi-a plăcut în schimb, maniera nu tocmai sportivă a unor jucători, faul­turile destul de numeroase co­mise, în deosebi de rapidişti, şi aici cred că arbitrul Emil Martin putea fi mai autoritar, în ceea ce priveşte echipa Ra­pid este clar că traversează o perioadă grea datorată nume­roaselor absenţe din lot. Nu­mai soluţia la­ care s-a recurs în repriza secundă, cînd Lu­­pescu a fost trecut atacant central, indică în suficientă măsură cît de neclare sunt lu­crurile la această echipă“. MARIAN POPESCU (Rapid — 21 de ani): „Fără nici o rezervă au fost mai buni de­cît noi, depăşindu-ne în toa­te compartimentele. Au avut în faţă trei­ jucători care s-au comportat excelent: Ma­tei, Ţarălungă şi Oaldă. De­­rulînd în minte filmul meciu­lui trebuie să recunoaştem că cu puţină şansă tabela de mar­caj ar fi putut consemna la sfirşit scorul de 1—1 sau... 3—0 pentru Progresul. Jocul a purtat, în general, aspectul ra­nei lupte îndîrjite şi de aici unele incorectitudini sâvîrşi­­te de anumiţi colegi şi adver­sari. Arbitrul Emil Martin tre­buia să ne acorde o lovitură de la 11 metri la scorul de 1—0 cînd eu am fost răsturnat un­ careu“. DINU (Dinamo Bucureşti — 20 de ani): „A fost un meci în care fiecare echipă a tatonat terenul şi a aşteptat să greşească adversarul. Mai ales în prima repriză s-a ma­nifestat o asemenea tendinţă şi de aici a rezultat, cred eu, ritmul lent, de studiu, al pri­melor 45 de minute. Nimeni nu a vrut să rişte. Tatonările au continuat şi în repriza se­cundă dar numai că ritmul a devenit mai alert, fazele mai rapide şi mai interesante. E­­chipele au început să caute cu mai multă insistenţă şi migală victoria. Introduce­rea lui Sălceanu a dat echipei noastre un plus de combativi­tate, accentuată şi de ambiţia cu care s-a angajat în luptă Pîrcălab. Steaua rămîne pen­tru mine un excelent partener de joc. Ea a forţat, în anumi­te perioade ale reprizei se­cunde, sistemul nostru de­fensiv, a avut chiar şi cîteva situaţii bune de gol, dar noi am fost aceia care am spus ultimna replică. De aceea vic­toria ne-a revenit. Ea confir­mă bunele aprecieri cu care ne-am întors din recentul turneu întreprins în Italia“. TATARU (Steaua — 20 ani): „Jocul a fost foarte frumos şi cu puţină şansă — în sport există uneori şi şansă — me­ciul se putea termina la ega­litate. Infrîngerea noastră se datoreşte, în principal, neres­pectării sarcinilor defensive, concretizate prin neefectua­­rea la timp a dublajului în fazele decisive de gol, aşa cum s-a întîmplat în finalul meciului, dar nu numai atunci. Şi atacul are partea lui de vină. Combină foarte puţin şi, mai ales, ratează foarte mult. Remarc de la Dinamo pe Nunweiller VI, Pîrcălab, Dinu şi Dumitrache. In echipa noas­tră toţi au jucat cam la ace­laşi nivel“. Dialoguri consemnate de ION BOCIOACA P.S. Dan Coe, martor la discuţia cu Marian Popescu ne-a rugat să adăugăm şi a­­ceastă scurtă declaraţie a lui­­ „Dacă i-am avea Pe Oblemen­­co şi Kraus, la care s-a renun­ţat cu atita uşurinţă, am fi o echipă mare“. • Peste 35 000 de spectatori au urmărit la New York în­­tâlnirea internațională de fot­bal dintre­­ echipa braziliana F.C. Santos și formația por­tugheză Benfica Lisabona. Me­ciul s-a încheiat cu un rezul­tat­ de egalitate 3—3 (1—1). MERIDIANE T­ENIS „internaţio­nalele“ la Mamaia D­oar două zile au tre­cut de la încheierea campionatelor de te­nis ale ţării noastre şi iată că ele, azi admiratorii spor­tului alb , îşi vor îndrepta atenţia spre o­­altă compe­tiţie de­ amploare, prilejui­tă de ediţia din acest an a „internaţionalelor“ româ­neşti. Decorul a fost­ ales în frumoasă staţiune de pe li­toralul Mării Negre, Ma­maia, populată încă în a­­cest sfirşit de stagiune es­tivală de numeroşi turişti români şi străini. Este de aşteptat, deci, ca întreceri­le care încep astăzi să se bucure .. .de­­o­­ deosebită , popularitate, de uri­măre­­succes de public, mai ales că de o parte şi de alta a fileului se vor afla, din cite s-a anunţat pină acum, nu­meroase vedete ale rache­tei. Din punctul nostru de vedere va fi interesant de urmărit evoluţia proaspă­tului campion Ilie Năstase pe care, din păcate, de prea puţine­ ori, am avut prile­jul să-l , vedem jucind. Pe Năstase nu prea elocventă C­ea de a ViI-a ediţie a Concur­sului internaţi­onal de lupte al Ro­mâniei (întrecerile au avut loc în sala Trac­torul din Braşov, în zilele de vineri, sîm­­bătă şi duminică) urma să fie pentru sportivii români şi pentru alţi mulţi de peste hotare, din ţări cu o veche tradiţie în lupte, ulti­ma verificare înainte de îmbarcarea spre Ciudad de Mexico. Dar n-a fost aşa. Majori­tatea luptătorilor stră­ini — după ce-şi anun­ţaseră din timp parti­ciparea — s-au răz­­gîndit în ultimul mo­ment. Astfel, prezen­ţa străinilor a fost mai mult simbolică : doi belgieni, şapte bulgari, patru elveţi­eni, un iugoslav, pa­tru polonezi, doi sue­dezi, opt unguri. Sin­gurul luptător de va­loare — ungurul F. Kiss, dublu campion european. Din acest punct de vedere privi­tă, competiţia de la Braşov n-a fost prea utilă luptătorilor ro­mâni din loturile de greco-romane şi de li­bere. Din lipsă de străini, nu s-au desfă­şurat meciurile la ca­tegoria 70 kg la gre­co-romane (ceva inedit la noi în ţară !), re­prezentanţii noştri fi­ind invitaţi să concu­reze la aceeaşi catego­rie, dar la libere. Ace­leaşi împrejurări au făcut posibilă situaţia de la + 97 kg (de loc serioasă !). Greco-ro­mane : 1. C. Buşoi, 2. N. Pavel, 3. St. Stîngu. Libere : 1. St- Stîngu, 2. N. Pavel, 3. C. Bu­şoi. Deci, o altă răz­­gîndire, o abdicare, de la un principiu care a stat la temelia unei hotărîri : „se interzice cu desăvîrşire, contra pedeapsă, oricărui luptător de la greco­­romane să participe în cadrul aceleiaşi com­petiţii şi la stilul li­bere , şi viceversa F.R.L. a anulat pe timp de trei zile acea­stă lege pe care ea singură a adoptat-o. Izbutirile (cam pu­ţine) le-am­ constatat la categoriile mici : 52 kg şi 57 kg (ambele de la greco-romane), Gh. Berceanu (cîștigător la 52 kg), Gh.­Stoiciu, C. Turturea, I. Alionescu (cîştigător la 57 kg.), I. Baciu (campion mon­dial) s-au zbătut ca pentru o medalie de aur olimpică, în gene­ral, aprecierea că „s-au zbătut“ se­­ po­triveşte tuturor. An­trenorul­­ dinamovist Dumitru Cup a­­ ţinut contabilitatea proce­deelor­ întrebuinţate de luptători, aceleaşi în număr de patru dintr-un­ total , care­ depăşeşte cifra 20. Urtr .13 4.S. inventivitate din partea­­ sportivilor­’Ca“ să ajungă la posibili­tatea­ de a folosi şi alte procedee învăţate s-au manifestat şi la acest­ concurs (in aju­nul Olimpiadei), din cauză că (spunea an­­trenorul Fr. Lovas) în lupte se lucrează încă după ureche, sportivul, nu prea înţelege ce i se explică pentru că nu se vede pe el ■ în­suşi, şi nu se vede pen­tru că­ nu se fac filme, kinograme la lupte. HORIA CRISTEA LUPTE »LUPTE PE MICUL ECRAN Emisiuni de poezii ” ' - » •­­**-•-•*• Citi.­.v*su s*.::. z «l? s patriotice C­hintesență , de senti­ment. In liai­na cuvîntului me­­taforic, poezia pa­triotică românea-­­ scă, formă de ex-h presie artistică plină de vitalita­tea gînd­ului di­rect, și-a răspîndit sensurile într-o suită de emisiuni, pe care­­­e-am ur­mărit pe micul ecran în decursul ultimelor zile şi­ săptămîni. Mai mult ca al­tă dată, televiziu­nea s-a dovedit gazdă primitoare pentru vers iar ,te­lespectatorii au putut asculta ver­suri, din creaţia multor poeţi din diferite generaţii,, contopiţi de un element definitar, uiu pentru lirica patriotică : vigoa­rea sentimentului. Titlul uneia din­tre emisiuni este caracterizat pen­tru întreaga suită ,,Te laud, te apăr, şi te cânt" — cu­­ vifi­tg, de dragoste şi slavă înmănun­­chiate, şi dăruite patriei,. Sensibili la tot ce îi încon­joară, poeţii îşi acordă, , vibraţia ’ sentimentului cu viaţa, iar ciclul de versuri pe care l-am audiat şi ur­mărit pe , micul ecran probează încă­ o dată Trăini­cia, acestei­­relaţii. Poeţi ca Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschi­­vescu, Dan Deşi­­u, Victor­ Tulbure, A.E. Baconsky alături ele Nichita Stănescu, Grigore Hagiu şi de tineri abia la început de consacrare ca Ioa­na Diaconescu, Ioanid Romanes­­cu şi-au alăturat glasurile întru slă­virea patriei, a acestui străvechi pămînt, a zilelor de azi şi a viito­rului ţării. Dra­gostea de ţară, îm­­­­plinită prin senti­mentul de încre­dere profundă în « ■ • ,-v % v-j politica partidu­lui a răzbătut din toate poeziile, a unit întreg cic­lul, trecînd peste varietatea stili­stică. Selecţia a fost întocmită cu mul­tă seriozitate şi se cere să amintim, de asemenea, so­brietatea prezen­tării, precum şi calităţile de reci­tatori ale celor ce au dat glas cu­vîntului poetic. De la actori din gene­raţiile mai vîrst­­nice ca Emil Lip­­tac, Elena Sereda, Ion Marinescu, Gheorghe Cozo­­rici,­ Eva, Pătrăş­­canu, pînă la cei mai tineri, Traian Stănescu, Valeria Seciu, Daniela Anencov sau Ro­­dica Mandache, cu toţii şi-au pus talentul în slujba versului înaripat spre înălţarea unui cint de sla­vă şi recunoştinţă. FLORICA ICHIM Foto : ION POPOVICI .1­.­ X. ... In faţa clădirii Uniunii Scriitorilor din Capitală a fost amplasată zilele trecute sculptura monumentală „Miha­il Eminescu“ operă a sculptorului Oscar Han. In preajma începerii anului şcolar (Urmare­a îin pag. 1) Ionovici Ioga“ şi „Ion Ma­­iorescu“. Nici în această toamnă întreprinderea de Material Didactic“ nu a de­venit ceea ce merită şi ceea ce trebuie să fie, adică un modern şi mare combinat industrial, în halele căruia să se producă în cantităţi suficiente — a­­paratele necesare laboratoa­relor şcolare, deşi această întreprindere desfăşoară to­tuşi, o remarcabilă activita­te de pionierat în ceea ce priveşte fabricarea unei nu­meroase aparaturi ştiinţifice perfecţionate pentru învăţă­­mîntul general şi liceal. Cu întîrzierea apariţiei unor manuale, lumea s-a cam obişnuit şi cel mai, uşor vina se dă pe socoteala ti­pografiilor­ supra-aglomera­­te. Se ignoră însă nerespec­­tarea termenelor de către unii autori, după cum se mai trece uşurel cu vederea şi peste amînările unor co­misii cu semnături tardive. Un lucru este însă cert: ca întotdeauna, peste două sute de mii de cadre didacr­­ice şi cîteva milioane de­­.-şcolari, cu obrajii aprinşi de emoţie, bucurie şi speranţă, se vor revedea în sălile de clasă: catedrele în faţa băn­cilor, cataloagele " din faţa­­eărfilor;- dascălii în faţa ele­j­­irilor. Pe fiecare catedră vor înflori un buchet de garoafe, de trandafiri, sau măcar un modest buchet cu flori de cîmp. La intrarea fiecărei şcoli va suna clopoţelul, va fi de vesel acest superb căuş de metal sonor, şi milioane de copii vor urca treptele şcolilor, dintre care multe nou-nouiţe, pătrunzînd sub bolţile lor de lumină stînte­­ietoare. Tuturora le urăm din suflet nota zece !­ a la vila cu clopoţei (spectacol de sunet şi lumină) : Vila Minovici’ (lingă fintîna ,,Mioriţa") orele :, 19,30' şi 20,15­­ Boema Palace ? Teatrul sa­­tiric-muzical ,,, Tănase” la­­ grădina ,,Boem­­a“ ora 20. SELECŢIA NOASTRA • • • — filme foarte bune • • — filme bune • — filme mediocre F31S nici o notație — film slab # #Trei copii „minune" : Patria (11 86 25), orele 9—11,30 — 14 — 16,30 19 — 21,15 | Capitol (16 29 17), orele 9,15 11,30 — 13,45 — 16,15 — 12,30 — 20,45 ; Capitol-grafLuna, ora 19,30 ; Vin cicliștii: Republică .(11 03 72), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18,45’— '21'| Sala Palatu­lui, orele 19,30 • Festival-grădină, ora 20. • • Căderea Imperiului Roman : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12,15 — 16,30 — 19,45 ; Doină-grădină ora 19.15­­. .......... • Tarzan, omul maimuță : Festival (15 67­ 84), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 12,30 —21 Gloria (22 44 01) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 | Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 } Tomis-grădină (21 49 46), ora 19,30; 0 % Bomba de la ora 10, 10 : Lumina (16 23 35), orele 8,45 — 16,30 în continuare, 18,45 — 20,45 ; • • Șapte oameni de au­r : Vic­toria (16 28 79), orele 8,45 — 11 — 13,15 — 15,45 — 18,15 — 20,45 ; Ciu­lești (17 55 46), orele 10 — 15,30 — 18 — 20,30 ; • • Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—21 în conti­nuare­­ Piramida Zeului Soare : Doi­na (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 21­­ Miorița (14 27 14), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • Ea va râde : Union (­13 49 04), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Roata vieții : Feroviar (16 22 73), orele 8 — 10,30 — 13 — 15,45 — 18,30 — 21 ; Excelsior­ (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Modern (23 71 01), orele 9—11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21} Arenele Libertății (23 71 01), ora 19,45 ; Parcul Herăstrău­­ (16 22 73), ora 19,30­­ • # Beta : înfrăţirea (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; •­­ Aventurierii: Dacia (16 26 10), orele 8 — 16,30 în con­tinuare, 18,45 — 21 ; Progresul-Parc (23 94 10), orele 20 ; • Duelul lung: Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; Buzeşti —grădină, ora 20 ; • • Valea : Grivita (17 08 58), orele 9,30 — 12 — 15,30 — 18 — 20,30 ; • •Viva Maria : Tomis (21 49 46) orele 9 — 15,45 in continuare, 18,15 20,30 ; Bucegi (17 05 47), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18,15 — 20,45 ; Arta (21 31 86), orele 8,45 — 11 — 13,15 — 15,45 — 18,15 — 20,30 ; Arta-grădină,­ ora 19,30 ; Bucegi-gră­­dină, ora 20 ; • O In oraşul S . Flacăra (21 35 40), orele 15,30 —18 — 20,30 ; • • O Eu, cu, eu... şi ceilalţi : Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 18} Unirea-grădină, ora 20 ; e © O sută unu dalmaţieni : Vi­tan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Vitan-grădină, ora 19,30 ; • Premiere strict secrete : Floreasca (33 29 71), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Fla­mura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — ■­ 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • Hotari : Aurora (35 04 66), o-,­rele 9,30 — 13 — 16,30 — 20 ; Auro­­ra-grădină, ora 20,30 ; • • Studiu despre femei : Popu­lar (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,30 } ' • Taffy și vînătorul : Volga (11 91 26), orele 9,30 — 11,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ;­­• Alegere de asasini : Moșilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 — 20,30} Moșilor-grădină, ora 19,30 ; • Judecata: Viitorul (11 48 03), orele 15,30 — 18 — 20,30 . . . • Eddie Chapman, agent se­cret : Munca (21 50 97), orele ,15 — 17,30, — 20 ; • între noi : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 — 20,30­­ • • Ms Dacii :­­ Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 ; Lira-grădină, ora 20 ; ■ • ■■ * •­­Falsa liră de aur : drumul Sării (31 28 13), orele 15 — 17,30 — 20 ; • • Mesteacănul : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Contele Bobyr spaima vestu­lui sălbatic : Progresul (23 94 10), o­­rele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Corabia „Pasărea albastră* : Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 20,15 ; • Prin Kurdistanul sălbatic : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • • Fanteziștii : Cosmos (35 19­ 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; • Dă­laba, prietene: Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 —20 ; • Minunile doamnei Venus : Sala Cinemateca (13 92 72), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • 0 Rebus miraculos : — Central (14 12 24), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; • • Leul african : Rahova (23 91 00), orele 20 ; • • • Tom Jones : Stadionul Di­namo (11 03 72), orele 20 ; • Intîlnire în munţi • Expoziţie (18 10 88), orele 19,30. TELEVIZIUNE 17,30: TV pentru elevi ; 18: TV pentru specialişti din Industrie ; 18,30: Curs de limba engleză (reluarea lec­ţiei a 8-a) ; 19: Pentru şcolari ; 19,30: T­elejurnalul ; 19,50: Buletinul meteo­rologic. Publicitate : 20: Film serial: Thierry la Fronde.; 20,25: „Lumini* — reports) filmat ; 20,45: Film artis­tic : „Ceru* începe la etajul III*; 22,05: Panoramic ; 22,25: Seară de romanțe ; 22,45: Telejurnalul. T E A T R E CINEMATOGRAFE nr. 7424 — 3.IX.1968 — pag. a 3% ? „România liberă"* ÎNSEMNĂRI DE SPECTATOR La vila cu clopoţei cunosc cu rigoare ştiinţifică a­­samblarea culorilor pe o rpa­­ramă maramureşeană, pentru aceia cărora o spirală de pe toarta urui vas le dezvăluie o epocă şi un ulcior de lut un univers. Epoca noastră ne îmbogăţeşte şi ne sărăceşte deo­potrivă, astăzi a fi un erudit în­seamnă a avea certitudini în­­tr-un unic domeniu de activita­te creatoare. La vila Minovici l­-am surprins invidiindu-i pe erudiţii folclorului şi m-am simţit obligată (pare a cita oară 7) să recunosc nu numai marele rafinament al unei atari erudiţii dar şi specificitatea a­­cestei stări de cultură. Căci, re­vin, a înţelege un vas de lut în­seamnă a descoperi un uni­vers. Ştiu că invidia mea bună­­nu s-a consumat ca un fapt inedit. Am­ urmărit alături de mine reacţia celor veniţi să asiste la spectacolul de „sunet şi lumină“ regizat de Olimpia Varodi, Oct. Greavu şi Geo Berechet la „Vila cu clopoţei“. Timp de 30 de minute, trăirile noastre au fost similare. Iden­tică ne-a fost cutremurarea în faţa măştilor de priveghi puse în valoare prin eclerajul lui Titi Constantinescu (poate cel mai subtil participant la spec­tacol), reacţia la bocefil, la oraţia de nuntă,, la muzica li­turgică ortodoxă şi la cîntecul de pahar (selecţia Lucian Io­­nescu şi Titus Savu), de care ne-am lăsat conduşi din încă­pere în încăpere, sau surpriza în faţa păpuşarului care îşi juca păpuşa cu o dibăcie fără seamăn, într-un dans de-a dreptul filozofic. Cred că ar fi fost greu să ratezi o mon­tare de o asemenea recuzită de spectacol. După cum știu că ar fi fost posibilă o mai inspirată punere, în valoare a acestui material, o mai legată comentare a obiectului este­tic în sine (fără fraze infor­mative despre un ginere Montesquieu întîmplat în nea­mul Bibeştilor şi fără îndem­nul patetic la reculegere şi pietate) sau o insistenţă mai explicită asupra amănuntului supus atenţiei. Căci spectaco­lul de la „Vila cu clopoţei“­­ne-a­ chemat — şi acesta este marele lui merit — spre o lume a celor mai generaliza­toare amănunte. Am încercat printr-o spirală de pe toarta­­unui ulcior să descoperim în­tregul spirit de sinteză al omenirii. Un spirit de sinteză al veacurilor uitate, cînd, scriind cu semnele, unei sensi­bilităţi universale, omenirea dovedea că a descoperit dia­lectica marilor treceri. MONICA SĂVULESCU L­a vila Minovici am sim­ţit o invidie (şi nu ştiu dacă termenul este cel mai fericit — o invidie bună în orice caz) pentru aceia . ce CRONICA A FUMULUI TREI COPII C­ategoria de filme în care Bourvil îşi desfăşoară cel mai bine fascinaţia sa comică nu este exclusiv umoristică. întotdeauna, echi­librul sentimentelor, al bune­lor intenţii şi al raţiunii sin­cere dau tenta realului unor întîmplări care ar părea neve­rosimile. Aşa se intimplă şi cu Laporte■ eroul acestui film, „imaginat şi realizat" , de Léo Joannon, tipul omului cins­tit, preocupat de afacerile sale, intr-o dispoziţie mereu optimistă. Acuzat de a fi pre­dat străinătăţii copii ale unor planuri secrete aflate in seif-ul său, Laporte se găseşte pe neaşteptate ameninţat de­ o gravă condamnare. Tonul nos­tim al comediei, susţinut de replică, dă intrigii evoluţia acelei „vesele puşcării“ din „Liliacul“. Evident, încercarea prin care trece Laporte este un pretext pentru a da start adopţiunii a trei copii pentru a-şi salva averea de confiscare printr-o eventuală condam­nare. ,şi Comedia se autopro­­pulsează astfel prin metoda quiproquo-ului. Căutarea co­piilor de adoptat, cunoştinţa succesivă cu ei şi cu două mame care voiau să se căpă­­tuiască astfel, repararea la uremie a consecinţelor unui furt efectuat de unul din co­pii — antrenează situaţii haz­lii in care eroul nostru şi a­­propiatul său prieten şi cola­borator Fernand au prilejul să arate cum se pot descurca... incurcindu-se reciproc. Stînd de vorbă cu Bourvil, încă acum doi ani despre a­­ceastă comedie, el îmi atrăgea atenţia asupra faptului că nu întotdeauna o comedie poate dezbate mari probleme etice sau sociale dar întotdeauna elemente caracteristic umane sunt implicate substanţial ge­nului. Intr-o­ manieră aluzivă, tangenţială, dar suculentă, şi filmul de faţă punctează ra­porturile, dintre maturi şi co­pii, consecinţele absenţei unei educaţii in familie şi ale atitu­dinii neexemplare a părinţi­lor etc. Deşi gama situaţiilor comice alunecă, deseori, către­ grotesc ! Laporte işi vede che­lia acoperită cu... sos de roşii) totuşi conduita imprimată de Bourvil lui Laporte nu este o singură clipă caricaturală. Naivitatea eroului nu e prose­tească ci, mai curind, de o sensibilă prospeţime in reac­ţiile sale afectuoase faţă de copii. Bourvil ştie să dea umorului său căldură, iar sen­timentelor seninătate. In acest sens, Laporte, omul fără fami­lie şi fără copii este el insusi un mare copil — avind puri­tatea vîrstei fragede in india­­narea care-l face• să strice o lozincă patriotică la politie si in elanul cu care devine in­fractor de circumstanţă numai pentru a pune la loc banii fu­­­­raţi de un adolescent fără cap.­­ Jean Lefebvre (Fernand), nu­­anţînd aici nimic pe priete­nul atras in virtojul acelor vi­novăţii neintenţionate ce le stirneşte. in juru-i Laporte, oferă personajului central un termen de raport in afirma­rea virtuţilor sale omeneşti. Spumind de fantezie comică, mizînd replica şi incidentul hazliu pe înţelesuri cel mai a­­desea cu tile, Léo Joannon a izbutit o ţesătură comico-poli­­ţistă fără fisuri stridente, in­tr-o creaţie de succes public care dacă nu este o capodo­peră nu are in schimb patina rudimentară a peliculei de du­zină. Copia color este însă sub orice critică. EUGEN ATANASIU

Next