România Liberă, septembrie 1968 (Anul 26, nr. 7424-7447)
1968-09-03 / nr. 7424
Turul României a debutat cu mini-etapă 55 de rutieri s-au prezentat ieri,de dimineaţă pe circuitul din cartierul Balta Albă pentru a lua startul în prima etapă a celei de a 17-a ediţii a „Turului ciclist al României“. A fost de fapt o mini-etapă, de numai 6 ktri., pe care alergătorii au parcurs-o individual, luptîndu-se fiecare in parte cu acele cronometrelor. Cel mai rapid ciclist al acestei etape de contratimp, a fost Nicolae Ciumeti marcat cu timpul de 8' 10'f. Favoritul principal al probei, Emil Rusu, cîștigătorul de artul trecut al turului, a ocupat locul al doilea cu timpul de 8T3". Au urmat apoi un clasament C. Ciocan cu 8’ 15" V. Selejan 8’ 17", N. David 8; 17“. Cea de-a doua semietapă s-a desfăşurat după amiază pe distanţa Bucureşti-Ploieşti cu plecarea în bloc. Primul a trecut linia de sosire Tudor Vasile, cronometrat pe 59 km în lh 16’ 09“ (medie orară 44,700 km). Au urmat în ordine C. Grigore, W. Ziegler, C. Ciocan în același timp. în ansamblu, prima etapă a Turului ciclist al României a fost cîștigată de Tudor Vasile, care a totalizat în cele două semietape: timpul de lh 24". Urmează C. Grigore — lh 24’ 18“, N. Ciumeti — lh 24’ 21“, C. Ciocan — lh 24’24”, Em. Rusu — lh 24’ 24“ etc. Astăzi are loc etapa a doua Ploieşti — Brăila ■ * ± '*> â:ââ » i *» »:'#%•• :s iron*1*!} Semietapa Bucureşti—Ploieşti a început pe o ploaie torenţială fJ J mi -4 rf i y"y>yy..... . ' ■ Primul purtător al tricoului galben : Nicolae Ciumeti. Fotó : MIHAI POPESCU Mezinii şi cuplajul inter-bucureştean A patra secvenţă a noului campionat de fotbal a fost dominată net de cuplajul interbucureştean, manifestare care de ani de zile polarizează în jurul său atenţia generală a amatorilor de fotbal din Capitală cit şi a numeroşilor simpatizanţi pe care echipele Steaua, Dinamo, Rapid şi Progresul îi au în ţară. Am ales, pentru rubrica noastră sportivă, cele două meciuri programate pe stadionul „23 August“, solicitînd părerile mezinilor celor patru echipe. Să le ascultăm impresiile produse asupra lor de cele 180 de minute de fotbal bucureştean : RADU IONESCU (Progresul — 17 ani): „Nu de puţine ori soarta unui meci este decisă în favoarea acelei echipe care aleargă mai mult, care dovedeşte un plus de combativitate şi ambiţie. Această echipă a fost Progresul şi victoria sa a fost clară, mult mai clară decît o arată scorul de 1-0. Noi însă am cîştigat nu numai datorită ambiţiei tuturor jucătorilor ci şi ca urmare a unei evoluţii bune, cea mai bună din acest campionat. Mi-a plăcut, mai ales, ritmul de joc impus de ambele echipe. Nu mi-a plăcut în schimb, maniera nu tocmai sportivă a unor jucători, faulturile destul de numeroase comise, în deosebi de rapidişti, şi aici cred că arbitrul Emil Martin putea fi mai autoritar, în ceea ce priveşte echipa Rapid este clar că traversează o perioadă grea datorată numeroaselor absenţe din lot. Numai soluţia la care s-a recurs în repriza secundă, cînd Lupescu a fost trecut atacant central, indică în suficientă măsură cît de neclare sunt lucrurile la această echipă“. MARIAN POPESCU (Rapid — 21 de ani): „Fără nici o rezervă au fost mai buni decît noi, depăşindu-ne în toate compartimentele. Au avut în faţă trei jucători care s-au comportat excelent: Matei, Ţarălungă şi Oaldă. Derulînd în minte filmul meciului trebuie să recunoaştem că cu puţină şansă tabela de marcaj ar fi putut consemna la sfirşit scorul de 1—1 sau... 3—0 pentru Progresul. Jocul a purtat, în general, aspectul ranei lupte îndîrjite şi de aici unele incorectitudini sâvîrşite de anumiţi colegi şi adversari. Arbitrul Emil Martin trebuia să ne acorde o lovitură de la 11 metri la scorul de 1—0 cînd eu am fost răsturnat un careu“. DINU (Dinamo Bucureşti — 20 de ani): „A fost un meci în care fiecare echipă a tatonat terenul şi a aşteptat să greşească adversarul. Mai ales în prima repriză s-a manifestat o asemenea tendinţă şi de aici a rezultat, cred eu, ritmul lent, de studiu, al primelor 45 de minute. Nimeni nu a vrut să rişte. Tatonările au continuat şi în repriza secundă dar numai că ritmul a devenit mai alert, fazele mai rapide şi mai interesante. Echipele au început să caute cu mai multă insistenţă şi migală victoria. Introducerea lui Sălceanu a dat echipei noastre un plus de combativitate, accentuată şi de ambiţia cu care s-a angajat în luptă Pîrcălab. Steaua rămîne pentru mine un excelent partener de joc. Ea a forţat, în anumite perioade ale reprizei secunde, sistemul nostru defensiv, a avut chiar şi cîteva situaţii bune de gol, dar noi am fost aceia care am spus ultimna replică. De aceea victoria ne-a revenit. Ea confirmă bunele aprecieri cu care ne-am întors din recentul turneu întreprins în Italia“. TATARU (Steaua — 20 ani): „Jocul a fost foarte frumos şi cu puţină şansă — în sport există uneori şi şansă — meciul se putea termina la egalitate. Infrîngerea noastră se datoreşte, în principal, nerespectării sarcinilor defensive, concretizate prin neefectuarea la timp a dublajului în fazele decisive de gol, aşa cum s-a întîmplat în finalul meciului, dar nu numai atunci. Şi atacul are partea lui de vină. Combină foarte puţin şi, mai ales, ratează foarte mult. Remarc de la Dinamo pe Nunweiller VI, Pîrcălab, Dinu şi Dumitrache. In echipa noastră toţi au jucat cam la acelaşi nivel“. Dialoguri consemnate de ION BOCIOACA P.S. Dan Coe, martor la discuţia cu Marian Popescu ne-a rugat să adăugăm şi această scurtă declaraţie a lui „Dacă i-am avea Pe Oblemenco şi Kraus, la care s-a renunţat cu atita uşurinţă, am fi o echipă mare“. • Peste 35 000 de spectatori au urmărit la New York întâlnirea internațională de fotbal dintre echipa braziliana F.C. Santos și formația portugheză Benfica Lisabona. Meciul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate 3—3 (1—1). MERIDIANE TENIS „internaţionalele“ la Mamaia Doar două zile au trecut de la încheierea campionatelor de tenis ale ţării noastre şi iată că ele, azi admiratorii sportului alb , îşi vor îndrepta atenţia spre oaltă competiţie de amploare, prilejuită de ediţia din acest an a „internaţionalelor“ româneşti. Decorul a fost ales în frumoasă staţiune de pe litoralul Mării Negre, Mamaia, populată încă în acest sfirşit de stagiune estivală de numeroşi turişti români şi străini. Este de aşteptat, deci, ca întrecerile care încep astăzi să se bucure .. .deo deosebită , popularitate, de urimăresucces de public, mai ales că de o parte şi de alta a fileului se vor afla, din cite s-a anunţat pină acum, numeroase vedete ale rachetei. Din punctul nostru de vedere va fi interesant de urmărit evoluţia proaspătului campion Ilie Năstase pe care, din păcate, de prea puţine ori, am avut prilejul să-l , vedem jucind. Pe Năstase nu prea elocventă Cea de a ViI-a ediţie a Concursului internaţional de lupte al României (întrecerile au avut loc în sala Tractorul din Braşov, în zilele de vineri, sîmbătă şi duminică) urma să fie pentru sportivii români şi pentru alţi mulţi de peste hotare, din ţări cu o veche tradiţie în lupte, ultima verificare înainte de îmbarcarea spre Ciudad de Mexico. Dar n-a fost aşa. Majoritatea luptătorilor străini — după ce-şi anunţaseră din timp participarea — s-au răzgîndit în ultimul moment. Astfel, prezenţa străinilor a fost mai mult simbolică : doi belgieni, şapte bulgari, patru elveţieni, un iugoslav, patru polonezi, doi suedezi, opt unguri. Singurul luptător de valoare — ungurul F. Kiss, dublu campion european. Din acest punct de vedere privită, competiţia de la Braşov n-a fost prea utilă luptătorilor români din loturile de greco-romane şi de libere. Din lipsă de străini, nu s-au desfăşurat meciurile la categoria 70 kg la greco-romane (ceva inedit la noi în ţară !), reprezentanţii noştri fiind invitaţi să concureze la aceeaşi categorie, dar la libere. Aceleaşi împrejurări au făcut posibilă situaţia de la + 97 kg (de loc serioasă !). Greco-romane : 1. C. Buşoi, 2. N. Pavel, 3. St. Stîngu. Libere : 1. St- Stîngu, 2. N. Pavel, 3. C. Buşoi. Deci, o altă răzgîndire, o abdicare, de la un principiu care a stat la temelia unei hotărîri : „se interzice cu desăvîrşire, contra pedeapsă, oricărui luptător de la grecoromane să participe în cadrul aceleiaşi competiţii şi la stilul libere , şi viceversa F.R.L. a anulat pe timp de trei zile această lege pe care ea singură a adoptat-o. Izbutirile (cam puţine) le-am constatat la categoriile mici : 52 kg şi 57 kg (ambele de la greco-romane), Gh. Berceanu (cîștigător la 52 kg), Gh.Stoiciu, C. Turturea, I. Alionescu (cîştigător la 57 kg.), I. Baciu (campion mondial) s-au zbătut ca pentru o medalie de aur olimpică, în general, aprecierea că „s-au zbătut“ se potriveşte tuturor. Antrenorul dinamovist Dumitru Cup a ţinut contabilitatea procedeelor întrebuinţate de luptători, aceleaşi în număr de patru dintr-un total , care depăşeşte cifra 20. Urtr .13 4.S. inventivitate din partea sportivilor’Ca“ să ajungă la posibilitatea de a folosi şi alte procedee învăţate s-au manifestat şi la acest concurs (in ajunul Olimpiadei), din cauză că (spunea antrenorul Fr. Lovas) în lupte se lucrează încă după ureche, sportivul, nu prea înţelege ce i se explică pentru că nu se vede pe el ■ însuşi, şi nu se vede pentru că nu se fac filme, kinograme la lupte. HORIA CRISTEA LUPTE »LUPTE PE MICUL ECRAN Emisiuni de poezii ” ' - » •**-•-•*• Citi..v*su s*.::. z «l? s patriotice Chintesență , de sentiment. In liaina cuvîntului metaforic, poezia patriotică românea- scă, formă de ex-h presie artistică plină de vitalitatea gîndului direct, și-a răspîndit sensurile într-o suită de emisiuni, pe caree-am urmărit pe micul ecran în decursul ultimelor zile şi săptămîni. Mai mult ca altă dată, televiziunea s-a dovedit gazdă primitoare pentru vers iar ,telespectatorii au putut asculta versuri, din creaţia multor poeţi din diferite generaţii,, contopiţi de un element definitar, uiu pentru lirica patriotică : vigoarea sentimentului. Titlul uneia dintre emisiuni este caracterizat pentru întreaga suită ,,Te laud, te apăr, şi te cânt" — cu vifitg, de dragoste şi slavă înmănunchiate, şi dăruite patriei,. Sensibili la tot ce îi înconjoară, poeţii îşi acordă, , vibraţia ’ sentimentului cu viaţa, iar ciclul de versuri pe care l-am audiat şi urmărit pe , micul ecran probează încă o dată Trăinicia, acesteirelaţii. Poeţi ca Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Dan Deşiu, Victor Tulbure, A.E. Baconsky alături ele Nichita Stănescu, Grigore Hagiu şi de tineri abia la început de consacrare ca Ioana Diaconescu, Ioanid Romanescu şi-au alăturat glasurile întru slăvirea patriei, a acestui străvechi pămînt, a zilelor de azi şi a viitorului ţării. Dragostea de ţară, împlinită prin sentimentul de încredere profundă în « ■ • ,-v % v-j politica partidului a răzbătut din toate poeziile, a unit întreg ciclul, trecînd peste varietatea stilistică. Selecţia a fost întocmită cu multă seriozitate şi se cere să amintim, de asemenea, sobrietatea prezentării, precum şi calităţile de recitatori ale celor ce au dat glas cuvîntului poetic. De la actori din generaţiile mai vîrstnice ca Emil Liptac, Elena Sereda, Ion Marinescu, Gheorghe Cozorici, Eva, Pătrăşcanu, pînă la cei mai tineri, Traian Stănescu, Valeria Seciu, Daniela Anencov sau Rodica Mandache, cu toţii şi-au pus talentul în slujba versului înaripat spre înălţarea unui cint de slavă şi recunoştinţă. FLORICA ICHIM Foto : ION POPOVICI .1. X. ... In faţa clădirii Uniunii Scriitorilor din Capitală a fost amplasată zilele trecute sculptura monumentală „Mihail Eminescu“ operă a sculptorului Oscar Han. In preajma începerii anului şcolar (Urmarea îin pag. 1) Ionovici Ioga“ şi „Ion Maiorescu“. Nici în această toamnă întreprinderea de Material Didactic“ nu a devenit ceea ce merită şi ceea ce trebuie să fie, adică un modern şi mare combinat industrial, în halele căruia să se producă în cantităţi suficiente — aparatele necesare laboratoarelor şcolare, deşi această întreprindere desfăşoară totuşi, o remarcabilă activitate de pionierat în ceea ce priveşte fabricarea unei numeroase aparaturi ştiinţifice perfecţionate pentru învăţămîntul general şi liceal. Cu întîrzierea apariţiei unor manuale, lumea s-a cam obişnuit şi cel mai, uşor vina se dă pe socoteala tipografiilor supra-aglomerate. Se ignoră însă nerespectarea termenelor de către unii autori, după cum se mai trece uşurel cu vederea şi peste amînările unor comisii cu semnături tardive. Un lucru este însă cert: ca întotdeauna, peste două sute de mii de cadre didacrice şi cîteva milioane de.-şcolari, cu obrajii aprinşi de emoţie, bucurie şi speranţă, se vor revedea în sălile de clasă: catedrele în faţa băncilor, cataloagele " din faţaeărfilor;- dascălii în faţa elejirilor. Pe fiecare catedră vor înflori un buchet de garoafe, de trandafiri, sau măcar un modest buchet cu flori de cîmp. La intrarea fiecărei şcoli va suna clopoţelul, va fi de vesel acest superb căuş de metal sonor, şi milioane de copii vor urca treptele şcolilor, dintre care multe nou-nouiţe, pătrunzînd sub bolţile lor de lumină stînteietoare. Tuturora le urăm din suflet nota zece ! a la vila cu clopoţei (spectacol de sunet şi lumină) : Vila Minovici’ (lingă fintîna ,,Mioriţa") orele :, 19,30' şi 20,15 Boema Palace ? Teatrul satiric-muzical ,,, Tănase” la grădina ,,Boema“ ora 20. SELECŢIA NOASTRA • • • — filme foarte bune • • — filme bune • — filme mediocre F31S nici o notație — film slab # #Trei copii „minune" : Patria (11 86 25), orele 9—11,30 — 14 — 16,30 19 — 21,15 | Capitol (16 29 17), orele 9,15 11,30 — 13,45 — 16,15 — 12,30 — 20,45 ; Capitol-grafLuna, ora 19,30 ; Vin cicliștii: Republică .(11 03 72), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18,45’— '21'| Sala Palatului, orele 19,30 • Festival-grădină, ora 20. • • Căderea Imperiului Roman : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12,15 — 16,30 — 19,45 ; Doină-grădină ora 19.15. .......... • Tarzan, omul maimuță : Festival (15 67 84), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 12,30 —21 Gloria (22 44 01) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 | Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 } Tomis-grădină (21 49 46), ora 19,30; 0 % Bomba de la ora 10, 10 : Lumina (16 23 35), orele 8,45 — 16,30 în continuare, 18,45 — 20,45 ; • • Șapte oameni de aur : Victoria (16 28 79), orele 8,45 — 11 — 13,15 — 15,45 — 18,15 — 20,45 ; Ciulești (17 55 46), orele 10 — 15,30 — 18 — 20,30 ; • • Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—21 în continuare Piramida Zeului Soare : Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 21 Miorița (14 27 14), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • Ea va râde : Union (13 49 04), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Roata vieții : Feroviar (16 22 73), orele 8 — 10,30 — 13 — 15,45 — 18,30 — 21 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Modern (23 71 01), orele 9—11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21} Arenele Libertății (23 71 01), ora 19,45 ; Parcul Herăstrău (16 22 73), ora 19,30 • # Beta : înfrăţirea (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; • Aventurierii: Dacia (16 26 10), orele 8 — 16,30 în continuare, 18,45 — 21 ; Progresul-Parc (23 94 10), orele 20 ; • Duelul lung: Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; Buzeşti —grădină, ora 20 ; • • Valea : Grivita (17 08 58), orele 9,30 — 12 — 15,30 — 18 — 20,30 ; • •Viva Maria : Tomis (21 49 46) orele 9 — 15,45 in continuare, 18,15 20,30 ; Bucegi (17 05 47), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18,15 — 20,45 ; Arta (21 31 86), orele 8,45 — 11 — 13,15 — 15,45 — 18,15 — 20,30 ; Arta-grădină, ora 19,30 ; Bucegi-grădină, ora 20 ; • O In oraşul S . Flacăra (21 35 40), orele 15,30 —18 — 20,30 ; • • O Eu, cu, eu... şi ceilalţi : Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 18} Unirea-grădină, ora 20 ; e © O sută unu dalmaţieni : Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Vitan-grădină, ora 19,30 ; • Premiere strict secrete : Floreasca (33 29 71), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — ■ 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • Hotari : Aurora (35 04 66), o-,rele 9,30 — 13 — 16,30 — 20 ; Aurora-grădină, ora 20,30 ; • • Studiu despre femei : Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,30 } ' • Taffy și vînătorul : Volga (11 91 26), orele 9,30 — 11,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ;• Alegere de asasini : Moșilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 — 20,30} Moșilor-grădină, ora 19,30 ; • Judecata: Viitorul (11 48 03), orele 15,30 — 18 — 20,30 . . . • Eddie Chapman, agent secret : Munca (21 50 97), orele ,15 — 17,30, — 20 ; • între noi : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 — 20,30 • • Ms Dacii : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 ; Lira-grădină, ora 20 ; ■ • ■■ * •Falsa liră de aur : drumul Sării (31 28 13), orele 15 — 17,30 — 20 ; • • Mesteacănul : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Contele Bobyr spaima vestului sălbatic : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • Corabia „Pasărea albastră* : Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 20,15 ; • Prin Kurdistanul sălbatic : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • • Fanteziștii : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; • Dălaba, prietene: Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 —20 ; • Minunile doamnei Venus : Sala Cinemateca (13 92 72), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • 0 Rebus miraculos : — Central (14 12 24), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; • • Leul african : Rahova (23 91 00), orele 20 ; • • • Tom Jones : Stadionul Dinamo (11 03 72), orele 20 ; • Intîlnire în munţi • Expoziţie (18 10 88), orele 19,30. TELEVIZIUNE 17,30: TV pentru elevi ; 18: TV pentru specialişti din Industrie ; 18,30: Curs de limba engleză (reluarea lecţiei a 8-a) ; 19: Pentru şcolari ; 19,30: Telejurnalul ; 19,50: Buletinul meteorologic. Publicitate : 20: Film serial: Thierry la Fronde.; 20,25: „Lumini* — reports) filmat ; 20,45: Film artistic : „Ceru* începe la etajul III*; 22,05: Panoramic ; 22,25: Seară de romanțe ; 22,45: Telejurnalul. T E A T R E CINEMATOGRAFE nr. 7424 — 3.IX.1968 — pag. a 3% ? „România liberă"* ÎNSEMNĂRI DE SPECTATOR La vila cu clopoţei cunosc cu rigoare ştiinţifică asamblarea culorilor pe o rparamă maramureşeană, pentru aceia cărora o spirală de pe toarta urui vas le dezvăluie o epocă şi un ulcior de lut un univers. Epoca noastră ne îmbogăţeşte şi ne sărăceşte deopotrivă, astăzi a fi un erudit înseamnă a avea certitudini într-un unic domeniu de activitate creatoare. La vila Minovici l-am surprins invidiindu-i pe erudiţii folclorului şi m-am simţit obligată (pare a cita oară 7) să recunosc nu numai marele rafinament al unei atari erudiţii dar şi specificitatea acestei stări de cultură. Căci, revin, a înţelege un vas de lut înseamnă a descoperi un univers. Ştiu că invidia mea bunănu s-a consumat ca un fapt inedit. Am urmărit alături de mine reacţia celor veniţi să asiste la spectacolul de „sunet şi lumină“ regizat de Olimpia Varodi, Oct. Greavu şi Geo Berechet la „Vila cu clopoţei“. Timp de 30 de minute, trăirile noastre au fost similare. Identică ne-a fost cutremurarea în faţa măştilor de priveghi puse în valoare prin eclerajul lui Titi Constantinescu (poate cel mai subtil participant la spectacol), reacţia la bocefil, la oraţia de nuntă,, la muzica liturgică ortodoxă şi la cîntecul de pahar (selecţia Lucian Ionescu şi Titus Savu), de care ne-am lăsat conduşi din încăpere în încăpere, sau surpriza în faţa păpuşarului care îşi juca păpuşa cu o dibăcie fără seamăn, într-un dans de-a dreptul filozofic. Cred că ar fi fost greu să ratezi o montare de o asemenea recuzită de spectacol. După cum știu că ar fi fost posibilă o mai inspirată punere, în valoare a acestui material, o mai legată comentare a obiectului estetic în sine (fără fraze informative despre un ginere Montesquieu întîmplat în neamul Bibeştilor şi fără îndemnul patetic la reculegere şi pietate) sau o insistenţă mai explicită asupra amănuntului supus atenţiei. Căci spectacolul de la „Vila cu clopoţei“ne-a chemat — şi acesta este marele lui merit — spre o lume a celor mai generalizatoare amănunte. Am încercat printr-o spirală de pe toartaunui ulcior să descoperim întregul spirit de sinteză al omenirii. Un spirit de sinteză al veacurilor uitate, cînd, scriind cu semnele, unei sensibilităţi universale, omenirea dovedea că a descoperit dialectica marilor treceri. MONICA SĂVULESCU La vila Minovici am simţit o invidie (şi nu ştiu dacă termenul este cel mai fericit — o invidie bună în orice caz) pentru aceia . ce CRONICA A FUMULUI TREI COPII Categoria de filme în care Bourvil îşi desfăşoară cel mai bine fascinaţia sa comică nu este exclusiv umoristică. întotdeauna, echilibrul sentimentelor, al bunelor intenţii şi al raţiunii sincere dau tenta realului unor întîmplări care ar părea neverosimile. Aşa se intimplă şi cu Laporte■ eroul acestui film, „imaginat şi realizat" , de Léo Joannon, tipul omului cinstit, preocupat de afacerile sale, intr-o dispoziţie mereu optimistă. Acuzat de a fi predat străinătăţii copii ale unor planuri secrete aflate in seif-ul său, Laporte se găseşte pe neaşteptate ameninţat de o gravă condamnare. Tonul nostim al comediei, susţinut de replică, dă intrigii evoluţia acelei „vesele puşcării“ din „Liliacul“. Evident, încercarea prin care trece Laporte este un pretext pentru a da start adopţiunii a trei copii pentru a-şi salva averea de confiscare printr-o eventuală condamnare. ,şi Comedia se autopropulsează astfel prin metoda quiproquo-ului. Căutarea copiilor de adoptat, cunoştinţa succesivă cu ei şi cu două mame care voiau să se căpătuiască astfel, repararea la uremie a consecinţelor unui furt efectuat de unul din copii — antrenează situaţii hazlii in care eroul nostru şi apropiatul său prieten şi colaborator Fernand au prilejul să arate cum se pot descurca... incurcindu-se reciproc. Stînd de vorbă cu Bourvil, încă acum doi ani despre această comedie, el îmi atrăgea atenţia asupra faptului că nu întotdeauna o comedie poate dezbate mari probleme etice sau sociale dar întotdeauna elemente caracteristic umane sunt implicate substanţial genului. Intr-o manieră aluzivă, tangenţială, dar suculentă, şi filmul de faţă punctează raporturile, dintre maturi şi copii, consecinţele absenţei unei educaţii in familie şi ale atitudinii neexemplare a părinţilor etc. Deşi gama situaţiilor comice alunecă, deseori, către grotesc ! Laporte işi vede chelia acoperită cu... sos de roşii) totuşi conduita imprimată de Bourvil lui Laporte nu este o singură clipă caricaturală. Naivitatea eroului nu e prosetească ci, mai curind, de o sensibilă prospeţime in reacţiile sale afectuoase faţă de copii. Bourvil ştie să dea umorului său căldură, iar sentimentelor seninătate. In acest sens, Laporte, omul fără familie şi fără copii este el insusi un mare copil — avind puritatea vîrstei fragede in indianarea care-l face• să strice o lozincă patriotică la politie si in elanul cu care devine infractor de circumstanţă numai pentru a pune la loc banii furaţi de un adolescent fără cap. Jean Lefebvre (Fernand), nuanţînd aici nimic pe prietenul atras in virtojul acelor vinovăţii neintenţionate ce le stirneşte. in juru-i Laporte, oferă personajului central un termen de raport in afirmarea virtuţilor sale omeneşti. Spumind de fantezie comică, mizînd replica şi incidentul hazliu pe înţelesuri cel mai adesea cu tile, Léo Joannon a izbutit o ţesătură comico-poliţistă fără fisuri stridente, intr-o creaţie de succes public care dacă nu este o capodoperă nu are in schimb patina rudimentară a peliculei de duzină. Copia color este însă sub orice critică. EUGEN ATANASIU