România Liberă, octombrie 1968 (Anul 26, nr. 7448-7474)
1968-10-01 / nr. 7448
• FOTBAL • FOTBAL • FOTBAL • FOTBAL • FOTBAL• echipe , comentatori Indiscutabil, cuplajul inter-bucureştean a reprezentat punctul de atracţie al celei de a opta etape a diviziei naţionale A de fotbal, caracterizată prin cîteva rezultate puţin scontate, după cum se poate vedea din simpla lor lectură: Politehnica Iaşi—Universitatea Craiova 1—2; Farul—Jiul 1—2; Rapid —Dinamo Bucureşti 3—2 ; Steaua—Progresul 3—1 ; Petrolul—A.S.A. Tg. Mureş 2—1 ; F.C. Argeş—Dinamo Bacău 1—0 ; U.T.A—Vagonul 5—3 ; Crişul—Universitatea Cluj 4—0. Deci, două victorii ale echipelor aflate în deplasare, situaţie neîntîlnită încă de la începutul campionatului, o victorie puţin scontată a echipei Rapid, şi înfrîngerea la un scor sever a fostului lider. Cum spuneam însă meciurile de la Bucureşti au fost în centrul atenţiei, fapt pentru care şi noi ne vom opri asupra acestui cuplaj, publicînd în r rîndurile de faţă părerile unor foşti internaţionali, cu ani în urmă jucători ai echipelor Steaua, Dinamo, Rapid şi Progresul. Al. Apolzan: „Ah, această superficialitate" — In general în fotbalul nostru se face simţită prezenţa unei condamnabile superficialităţi. Steaua a confirmat azi acest lucru. După 20 nu a mai insistat în atac şi din această cauză am fost martori la multe momente de joc neplăcut. Acum cîteva lucruri de amănunt reţinute de mine. Apărarea nu tratează totdeauna jo- I cui cu suficientă seriozitate. Sătmăreanu este uşor de depăşit, fapt ce ar trebui să-i dea de gîndit, mai ales că el este şi în echipa naţională. Apoi, atacanţii pierd prea uşor mingea, iar Voinea face tot ce-i stă în puteri ca să nu piardă titlul, lipsit de glorie, de campion al ratărilor. Cred că Dumitriu III nu este suficient de „copt“ pentru postul de mijlocaş-coordonator, un post foarte pretenţios. S-a văzut că atunci cînd el trebuie să rezolve o problemă mai deosebită de tactică greşeşte, încurcînd jocul. Am reţinut pe Gicu Constantin, inteligent în joc ca întotdeauna, şi pe Pantea. Bun arbitrajul lui Petrea, pe care-i felicit că a avut curajul să-l elimine pe Marinescu numai pentru faptul că acesta a avut o atitudine necivilizată față de Voinea. Al. Ene: „Scorul de 2-0 este cel mai . De obicei echipa Dinamo, după ce conduce cu două goluri diferenţă, încetează de a mai juca, fapt ce nu caracteriza formaţia din trecut a clubului dinamovist care, de multe ori, termina campionatul cu cel mai mare număr de goluri marcate. Azi jucătorii fcse mulţumesc cu foarte puţin şi vedeţi şi dv. ce nefasta a fost pentru echipa Dinamo această suficienţă. Din experienţa mea ca jucător scorul de 2-0 este cel mai periculos. Echipa care conduce cu acest scor este absolut sigură pe victorie, şi nu mai insistă, în timp ce echipa care este condusă mai speră într-o răsturnare a situaţiei. Indiferenţa adversarului, aşa cum s-a văzut şi duminică, ajută enorm echipa condusă să creadă că se mai poate face ceva. Şi Rapid a întors rezultatul în favoarea sa. Pentru mine este de neînţeles faptul că o echipă cu un lot atît de numeros şi valoros, cum este Dinamo are o prezenţă atît de modestă şi contradictorie în campionat. Cu foarte puţini ani în urmă echipa mi se părea mult mai solidă, mai periculoasă, mai ordonată tactic. Atunci juca pe contraatac şi rapiditatea cu care acţiona deruta adversarul. Azi a trecut la un joc de pase la mijlocul terenului, prea puţin periculos. A. Rădulescu: „Presingul a fost fatal dinamoviștilor" • — Rapid a făcut azi cel mai bun joc de la începutul campionatului, surprinzător de bun după o săptămînă de frămîntări interne. După părerea mea soarta meciului a fost decisă de presingul exercitat pe tot terenul, in repriza secundă, de rapidişti. Faptul că Dan a lipsit din formaţie este un alt element care a contribuit la obţinerea victoriei. Dan, preocupat de intrări dure, transmitea o ase-menea preocupare şi colegilor săi şi statornicea în sinul echipei o excesivă stare de nervozitate. Azi echipa a fost preocupată de jucarea balonului şi nu de picioarele adversarilor. Dumitru, de pildă, criticat în ultimele etape pentru durităţi, a fost azi un jucător cu totul nou. Alături de el Codreanu, Angelescu, Motroc şi Lupescu , s-au evidenţiat în mod deosebit. Să nu se creadă cumva că dacă echipa a marcat azi trei goluri este rezolvată problema atacului. Cum tot aşa nu trebuie crezut că victoria de azi are vreo legătură cu schimbările de antrenori intervenite în această săptămînă. Arbitrul Buzdan a vrut să arbitreze bine dar el a greşit în faze de o deosebită importanță. M. Smărăndescu: „Progresul a acceptat o manieră de joc neconvenabilă" — Progresul a greşit acceptînd jocul de luptă și în viteză al echipei Steaua, capitole la care echipa militară este net superioară. Ar fi trebuit să facă totul pentru impunerea unui joc combinativ, cu pase scurte și repetate. Apoi consider că a început meciul intr-o aşezare greşită, în sensul că lui Grama i s-a încredinţat rolul de păzitor al lui Constantin iar lui Neacşu acela de „dublură“ a lui Grama. După 2-0 echipa a revenit la obişnuita aşezare, Neacşu trecând la mijlocul terenului alături de Şpangher. Şi jocul a început să fie mai bun, atacurile mai perculoase şi mai numeroase. Oaldă şi Ţarălungă nu au fost însă suficient susţinuţi de restul colegilor, mai ales de debutantul Goia,şi din acest motiv atacul nu a reuşit mare lucru. Cu Radu Ionescu în formaţie echipa ar fi fost mai periculoasă. Pe de altă parte apărarea s-a lăsat deseori descoperită, jucătorii neefectuînd la timp dublajul. Dialoguri consemnate de ION BOCIOACA Aurea mediocrita. Sâmbătă şi duminică, pe stadionul Republicii din Capitală, s-au desfăşurat întrecerile din cadrul celor 32 de probe ale triunghiularului atletic Bulgaria—R.D. Germană—România, rezervat echipelor secunde ale acestor ţări. Adică, celor mai buni dintre cei cărora numai un pic le mai trebuia să plece şi ei la Olimpiada din Mexic. Un gen de competiţie de consolare. Să vină lumea să-i vadă că şi ei puteau — mă refer la ai noştri — să fie luaţi la Jocuri, chiar dacă n-aveau cercurile olimpice (ca în cazul Corneliei Popescu şi al lui Csaba Dózsa), chiar dacă n-aveau printre scuze, că nu şi-au îndeplinit niciodată norma olimpică, un vînt uragan din faţă şi din lateral (ca în cazul lui Leonida Caraiosifoglu). Pe stadion era totuşi o atmosferă cenuşie, deşi cerul era senin. Atmosferă de toamnă după plecarea cocorilor. O atmosferă pe care crainicul concursului încerca s-o risipească lăudînd excepţionala valoare a atleţilor germani (fără să precizeze dacă se referă la cei de la Ciudad de Mexico sau la cei veniţi la Bucureşti), lăudînd valoroasa idee a federaţiei noastre de specialitate de a-i invita pe aceşti atleţi germani (cu care, la masculin, am reuşit un scor egal: 110—110 ; cifra se va înscrie în palmares şi va avea, probabil, un spaţiu frumuşel în raportul de activitate al federaţiei), lăudînd, pe parcurs, fiecare din cele 13 victorii româneşti. Dar lumea n-a prea venit să vadă şi să audă. Aşa că vorbele crainicului se izbeau în tăcerea tribunelor (goale, mai ales în ziua a doua, cînd oamenii s-au dus cu sacul la pomul lăudat de federaţia de fotbal). Şi, poate, bine a făcut că n-a venit. Aproape fără excepţie, toţi cei care nu şi-au putut obţine paşaportul olimpic (mă refer în special la atleţii germani) au concurat mult mult sub posibilităţi, inhibaţi de părere de rău, scoşi din priză (ca să nu ne mai extaziem în faţa unor victorii „surpriză“ obţinute de ai noştri )— Mariana Filip, Gheorghe Zamfirescu ş.a. Sub posibilităţi a concurat şi marea noastră speranţă, sprintera Mariana Goth, căreia federaţia de specialitate i-a permis accesul la afirmarea internaţională, abia la spartul tîrgului. Oamenii lui Horaţiu, adică cei cărora li se potriveşte dictonul poetului latin că mediocritatea e de aur, au mers bine, şi-au făcut chiar recorduri personale. Pentru care nu trebuie să fie privaţi de felicitări. HORIA CRISTEA Mariana Goth, cîştigătoarea probelor de 100 m şi 200 m Foto : SILVIU DUMITRESCU Flacăra olimpică se apropie tot mai mult de capitala Jocurilor Olimpice. Imaginea noastră reprezintă momentul plecării în cursă, de pe muntele Olimp, a simbolicului foc olimpic Febra olimpică în creştere este Au mai rămas 12 zile pînă la deschiderea Olimpiadei de vară şi febra olimpică este în creştere la Ciudad de Mexico unde avioane transcontinentale aterizează într-un flux neîntrerupt, aducînd noi delegaţii din toate punctele cardinale ale pămîntului. O escadră de fregate, avînd la bord focul sacru aprins în Olimpia, se îndreaptă cu toată viteza spre Veracruz unde ștafetele pedestre așteaptă flacăra simbolică pentru a o transmite din mină în mînă spre capitala jocurilor. Pînă luni seara, în satul olimpic sosiseră aproape 5 000 de sportivi din 72 de ţări. Din ceas în ceas marea familie olimpică se completează cu noi veniţi, într-o atmosferă de voioşie şi fraternitate caracteristică marii sărbători a sportului mondial. Mexico se împodobeşte de sărbătoare. Pe marile artere flutură steaguri, se face ultima toaletă stadioanelor, ghişeele unde se vind bilete pentru ceremonia de deschidere, pentru fotbal, atletism şi box cunosc o afluenţă crescîndă. Dar, pentru sportivi fiecare minut ce-i apropie de ora startului, este încărcat de răspundere şi emoţii. O dată învinse dificultăţile de adaptare cu altitudinea şi clima capitalei mexicane, antrenamentele celor sosiţi mai devreme au devenit mai intense, mai severe. Primele „încrucişări de floretă“ le-au avut atleţii care au participat şi participă aproape zilnic la veritabile concursuri. Rezultatele confirmă în general constatările făcute la cele trei săptămîni preolimpice. Un 5 000 m alergat pe stadionul de antrenament al cetăţii universitare a demonstrat că atleţii vor putea cu avea să coboare sub 14 minute în această probă. învingător a fost englezul Jim Adler (campion de maraton în tara sa), cu timpul de 14'44’’8ll0. Al doilea a sosit mexicanul Miranda în timp ce australianul Ron Clark a fost doar spectator. ■în schimb, la cei 2 240 de metri ai Mexicoului, sprinte- 5 rii se pot dezlăn- jj tui în toată voia, i se pare și fără riscuri. In decurs jj de 24 de ore au fost egalate un re- ,cord mondial: e- echipa feminină de ştafetă a U.R.S.S. î — 43” 6/10 la 4 X I 100 m şi unul olim- 3 pic; 20”3/10 la 200 m plat — australi- Ianul Peter Norman. 9 Pe velodromul Ca- Illes, rezultatele sunt de-a dreptul senzaţionale. Fără să forţeze, ciclistul francez Moreion a mers în SU 8l0 ultimii 200 m ai probei de viteză. Ce va fi la concurs ? Rezistenţa redusă a ae- rului este favora- bilă şi aruncători- \ lor de ciocan — 5 Romuald Klim cu jj 73,54 m s-a apropiat la 22 cm de recordul mondial. Sportivii români cărora li s-a adăugat şi ultimul eşalon — lotul de lupte — au început şi ei antrenamentele promiţîndu-ne în curînd veşti bune. • La Copenhaga s-a disputat întîlnirea de tenis de masă dintre echipele C.S.M. Cluj şi Viram Copenhaga, contînd pentru „Cupa campionilor europeni“ la tenis de masă. Sportivii români au obţinut o victorie categorică cu scorul de 5-0. In urma acestei victorii, formaţia C.S.M. Cluj s-a calificat pentru turul doi al competiţiei. • Cu prilejul unui concurs de atletism desfăşurat la Victoria, sprinterul american de culoare John Carlos a realizat în proba de 100 m plat timpul de 10”1/10. După cum se știe, recent, Carlos a corectat recordul mondial în proba de 200 m plat cu timpul de 199 7/10. • In împrejurimile oraşului Budapesta s-a desfăşurat un concurs internaţional de moto cros. La clasa 500 cmc pe primul loc s-a clasat Pogrebnak (U.R.S.S.). Puiu (România) a ocupat locul 4. • In localitatea irlandeză Cork s-a disputat duminică campionatul mondial de pescuit sportiv-staţionar. Victoria a revenit vest-germanului Gunther Grebenstein, care a prins 20 de peşti cu o greutate totală de 3 kg. Pe echipe, pe primul loc s-a clasat Franţa (13 puncte), urmată de R. F. a Germaniei (24 puncte) şi România (25 puncte). • Turneul internaţional de şah de la Kislovodsk a fost cîştigat de marele maestru sovietic Efim Gheller, care a totalizat 10 puncte din 14 posibile. Pe locurile următoare s- au clasat Vasiukov (U.R.S.S.), Gurghenidze (U.R.S.S.) 9 puncte, Gufeldl (U.R.S.S.) — 8,5 puncte şi Hasin (U.R.S.S.) — 8 puncte. Şahistul român Victor Ciocîrtea a ocupat locul 6— 7 la egalitate de puncte (7,5) cu Ignatiev (U.R.S.S.). • Mîine, la Trnava şi Piteşti, echipele Steaua şi F.C. Argeş susţin meciurile retur din „Cupa campionilor europeni“ şi, respectiv, „Cupa oraşelor tîrguri“ cu formaţiile Spartak şi Leixois din Porto. Steaua a plecat duminică seara cu trenul şi a ajuns ieri după amiază la Bratislava de unde şi-a continuat călătoria cu autobuzul până la Trnava. Posturile noastre de radio au în proiect să transmită, cu începere de la orele 17, repriza a doua a meciului de la Trnava, avînd „în deschidere", de la orele 16,10, transmisia ultimelor 35 de minute ale meciului de la Piteşti. CRONICA TEATRALĂ COMPANIA „SERREAU-PERINETT“ „TRAGEDIA REGELUI CHRISTOPHE“ de Aimé Cesaire Așa cum prevedeam în cronica trecută, spectacolul de interes specific al turneului Serreau-Perinetti urma să fie cel de-al doilea — Tragedia regelui Christophe, opera scriitorului de culoare Aimé Césaire, originar din Martinica. Fruct al culturii franceze, format şi influenţat în toate felurile, de literatura franceză şi de limba franceză, Aimé Césaire este un angajat patetic şi fidel al idealurilor de libertate şi înflorire națională a poporului său, a tuturor popoarelor de culoare, un denunţător, cu glas de tunet şi cascadă de metaforă, al colonialismului. E o figură a literaturii contemporane care nu poate inspira decit admiraţie şi simpatie. Cu atît mai mult, cu cit idealurile sale, credinţele sale nu-i inspiră deloc certitudini idilice şi simpliste. După cum se poate vedea din această complexă tragedie istorică, în care autorul evocă frămîntările poporului haitian, a doua zi după eliberarea din jugul colonialismului francez, în primii ani ai sec. XIX-lea, le evocă fără nici un fard, şi fără nici o dispensă, aşa cum au fost. Pornit pe o analiză de înţelegere profundă şi variată — filozofică, istorică şi psihologică — autorul dezvăluie şi înmănunchează nuanţe nenumărate, trecînd de la burlesc la solemn, de la satiră şi caricatură la sîngerosul tragic, pe fond de pitoresc etnic, folcloric şi lingvistic. Dar mai presus de toate, ambiţia autorului a fost de a îmbrăţişa şi ilustra, prin personajul principal, cele mai grave întrebări problematice — patriotismul şi setea de putere, necesitatea de stat şi libertatea, tradiţia şi revoluţia, abnegaţia şi orgoliul, eroismul şi cruzimea etc., etc. Toate acestea sunt, uneori, rareori, posibile, dar nu intră chiar toate în posibilităţile lui Aimé Césaire, care este, cum am spus, un poet remarcabil, dar nu destul de mare şi de puternic pentru a forma din poezie un astfel de moment grandios. ...Dar, aşa cum e, Tragedia regelui Christophe, se afirmă ca operă aparte şi atrăgătoare cu tema ei nobilă şi generoasă, cu pecetea ei idealistă, şi poetică, cu parfumul ei nou, exotic, atît de neobişnuit publicului nostru, şi a fost de cel mai captivant interes, pentru noi, de a o vedea. Am arătat mai sus cite dificultăţi stau în calea punerii în scenă a unei astfel de opere, şi e deci cazul să spunem că Jean- Marie Serreau le-a rezolvat în chipul cel mai fericit şi cel mai simplu, evitind soluţiile de facilitate, căutînd cu devotament şi convingere valorificarea tuturor virtuţilor, şi chiar a tuturor virtualităţilor textului, îndulcind pilula unor prea lungi tirade, prin pregătiri dinamice, (de altfel, şi prin reducere), obţinînd de la autor anumite modificări de text care-i Radu Popescu fac mai direct, mai comprehensibil, şi mai teatral, colorînd din belşug cu pitoresc etnografic, utilizînd masiv umorul şi frînind — poate nu totdeauna cu îndreptăţire — dezlănţuirea patetică şi izbucnirea clamoroasă, — şi în sfîrşit, realizînd un spectacol masiv dar suplu, dar dar subtil, variat dar cu impecabilă omogenitate de stil. Că un asemenea spectacol, chiar cu ingenioasele şi simplele rezolvări scenografice ale lui Paul Emile Simon, s-a putut desfăşura atît de bine, în condiţiuni de turneu, e poate cel mai bun certificat de calitate şi soliditate ce i se poate da. Nu ştiu. Insă, dacă proiecţiile lui Jean Michel Folon, totdeauna amuzante, au fost totdeauna în intenţiile şi în nota textului. Publicul nostru a avut rareori prilejul de a vedea o scenă dominată de actori negri îşi mulatri, pentru el culoarea africană însemnînd mai ales machiajul lui Othello şi fardurile din Aida. Acum a putut vedea un număr masiv, şi a putut primi o impresie foarte nouă, aplaudînd o serie de interpreţi cu totul remarcabili. Rolul lui Christophe a fost jucat de Douta Seek, actor cu o excepţională calitate vocală, absolut insesizabil sub raportul vîrstei, care a realizat o creaţie de echilibru şi luciditate, admirabilă în trăsăturile de patriot, de om politic, de ctitor de stat al eroului, ca şi in cele comice, dar cam exterior pe latura poetică, şi cam fără comunicaţie cu fondul ancestral de mister şi delir, asupra căruia autorul insistă mult. In rolul lui Hugonin, bufon parabolic de sursă directă, Boudjema Bouhada, a fost tot timpul plăcut, variat şi dinamic, actor, cîntăreţ şi dansator. Pe Vastey, tovarăş de idei şi de faptă al regelui, l-a interpretat Bachir Touré, cu autoritate, eleganţă, dar cu o surprinzătoare egalitate de temperament şi humoare. Mareşalii , duri şi prinţi ai acestui Napoleon, au fost marţiali, eroici, soldăţoi şi trădători, după cum se cuvine, în interpretarea lui Med Hondo, şi a altora pe care, în mod nedrept, programul spectacolului i-a omis. „Roluri“ nu mai există, ci apariţii, replici, grupuri corale, etc. Dar pentru devotamentul şi acurateţea cu care aceste misiuni de sacrificiu au fost îndeplinite, şi, poate, pentru plăcerea de a caligrafia nişte nume care ne reamintesc visurile co-pilăriei, cităm pe Brou Kovaldio, Badou Kasse, Akonio Dolo, Boniface Koukoui. Și pentru ultima oară, pe Jean-Marie Serreau, care, în rol de maestru de ceremonie, de prezentator, și de manipulant de decoruri, a fost sarea și piperul, european, ale spectacolului. ÎNTÎINiri LA A. I. M. Membrii companiei teatrale franceze „Serreau-Perinetti“ au făcut luni dimineaţă o vizită la sediul Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale — A.I.M., unde s-au întîlnit cu actori, regizori, critici de teatru şi ziarişti români. După amiază, Jack Ligot, consilierul cultural al ambasadei Franței la București a oferit un cocteil cu prilejul turneului artiștilor francezi. ★ Oedip : Opera Română (16 48 20), ora 19,30 ; Jocul adevărului : Teatrul Naţional, sala Studio (15 15 53), ora 19,30 ; Luceafărul : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20? Kean : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20 ; Vrei să fii nevasta mea ? Spectacol C.S.T.A. la Teatrul Mic (15 65 88), ora 20 ; Toate pînzele sus : Teatrul ,,Ion Creangă" (12 85 56), ora 19,30; Comic! vestiţia! revistei : N. Stroe : Teatrul „C. Tănase", sala „Savoy" (15 56 78), ora 19,30; Aventurile lui Plum-Plum : Teatrul „Ţăndărică" sala din calea Victoriei 50 (15 23 77), ora 17 . Şoricelul şi păpuşa : Teatrul „Ţăndărică", sala din str. Academiei 28—30, ora 17. SELECŢIA NOASTRA © © © — filme foarte buna © © — filme bune • — filme mediocre Fără ulei o notaţie — film slab • Planeta maimuţelor : Patria (11 86 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,15 ; • Frumoasele vacanţe : Republica (11 03 72), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; • Roata vieţii : Sala Cinemateca (13 92 72 cu bilete la casă), orele 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Mioriță (14 27 14), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16 — 10,30 — 21 ; • Testamentul unui paşă: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Doina-grădină (16 35 38), ora 19? ($) Căderea Imperiului Roman: Festival (15 63 04), orele 9 — 12,30 — 16,15 — 19,30 ; Modern (23 71 01), orele 10 — 14 — 17,15 — 20,30 ; Festival-grădină (15 63 84), ora 19 ; © $ Jurnalul unei femei in alb ; Union (13 49 04), orele 15,30 — 18 — 20,30 . © © © Prințesa : Central (14 12 24), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 13,30 — 21 ; © Vicontele plătește polița ; Lumina (16 23 35), orele 8,30—16,15 în continuare ? © © $ Colina : Lumina orele 18,45 — 20,45 ; © © Răpirea fecioarelor; «$ © Răzbunarea haiducilor : Doina ( 16 35 38), orele 11,30 — 16 — 19,30 ; Program pentru copii : ora 9—10 ; • Marysia și Napoleon : Feroviar (16 22 73), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 13,30 — 21 ; © © Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—21 in continuare ; • Neînțelesul : Capitol (16 29 17), orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Arta (21 31 86), orele 9,15— 15,45 în continuare ; 18 — 20,15 ; Capitol-grădină, ora 19 ; • © Operațiunea San Gennaro : Excelsior (18 10 88), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Melodia (12 06 88), orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; • Surprizele dragostei : Grivița (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • Inimă de mamă : înfrățirea (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; © © Prietenele : Buzești (15 62 79) orele 15,30 — 13 — 20,30 ; © Minunile doamnei Venus ; Dacia (16 26 10), orele 8—16,15 In continuare, 18,45 — 21 ; Winnetou (seria III) ; Bucegi (17 05 47), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9—15,45 în continuare, 18,15 — 20,30 ; Tomis-grădină, ora 19 ; • 9 • Cei șapte samurai: Unirea (17 10 21), orele 16 — 19,30 ; • © Viva Maria Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Vin cicliștii : Drumul Sării (31 28 13), orele 15 — 17,30 — 20 ; Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 10 — 20,30 ; Piramida zeului soare : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 18 ? Prima zi de libertate : Cotroceni, ora 20,30 ; © © Şapte oameni de aur : Volga (119126), orele 9,30—16 în continuare, 18,15 — 20,30 ; Progresul-Parc (23 94 10), ora 19 ; • K.O. : Viitorul (148 03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; • © Trei copii „minune“ : Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,30 ; Aurora-grădină, ora 19,30 ; • Tarzan, omul maimuțăs Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; © © Zece negri mititel : Munca (22 50 97), orele 16—18 — 20; © © Fanteziștii: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; © Fratele doctorului Homer " Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — ÎS — 20,30 ; Sala Palatului, ora 19,30 ? © înfrîngerea lui Alexandra ce! Mare : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15 © Oscar : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 13 — 20,30 ; © Nebunul din laboratorul nr. 4 : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20,15 ; © © Gioconda fără surîs : Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; © © Bella : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,30. 17,30 : Pentru şcolari ; 18 : TV pentru specialiştii din industrie ; 18,30 : Curs de limba engleză ; 19 : Emisiune pentru tineret ; 19,30 : Telejurnalul ; 19,50 : Buletinul meteorologic. Publicitate ; 20 : Film serial : Vikingii ; 20,30 ; Seară de romanţe ; 21,15 | Program de varietăţi ; 22,30 | Varietăţi pe peliculă ; 23 ; Telejurnal. M E M E N T U TE ATEE CINEMATOGRAFE wm — wusms — pag. «s-a „România liberă* DESCHIDEREA SESIUNII INTERNAŢIONALE PENTRU PRELUCRAREA ELECTRONICĂ A INFORMAŢIILOR Luni dimineaţa s-a deschis la Bucureşti, în sala mică a Palatului Republicii, sesiunea internaţională pentru prelucrarea electronică a informaţiilor, organizată sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite. La lucrări iau parte oameni de ştiinţă, specialişti şi experţi în domeniul calculului electronic din 22 de ţări, precum şi reprezentanţii unor organisme internaţionale. Participă, de asemenea, personalităţi ştiinţifice din ţara noastră, reprezentanţi ai conducerii unor organe economice şi ştiinţifice centrale ai unor ministere şi instituţii, specialişti din institute de cercetări şi întreprinderi, experţi în prelucrarea electronică a datelor. La deschiderea lucrărilor, în prezidiul adunării au luat loc : Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, Barrie Davies, directorul Diviziei de Statistică din Comisia Economică a Organizaţiei Naţiunilor Unite precum şi reprezentanţi ai unor organe economice şi ştiinţifice. Cuvintul de deschidere a fost rostit de directorul general al Direcţiei Centrale de Statistică, Constantin Ionescu. Preşedintele Consiliului Economic, Manea Mănescu, a adus participanţilor salutul guvernului Republicii Socialiste România. Ţara noastră — a spus vorbitorul — acordă o importanţă deosebită colaborării internaţionale pe tărâmul tehnicii şi ştiinţei, factor de mare însemnătate pentru progresul economic şi social al omenirii, pentru instaurarea unui climat de înţelegere reciprocă între popoare, pentru consolidarea păcii în întreaga lume, în conformitate cu idealurile umanităţii. Guvernul ţării noastre, transpune în viaţă un vast program, eşalonat pe cîţiva ani, de perfecţionare a sistemului informaţional economic, prin echiparea centrelor de calcul mecanografice şi electronice cu maşini moderne, sistem menit să contribuie la îmbunătăţirea continuă a organizării producţiei şi a muncii, a dezvoltării întregii activităţi economice. Relevînd importanţa acestei reuniuni internaţionale în această epocă în care ştiinţa şi tehnica ocupă un loc atît de important în viaţa societăţii, vorbitorul şi-a exprimat convingerea că prezenţa la această manifestare a unor oameni de ştiinţă specialişti şi experţi cu recunoscută autoritate este o garanţie a succesului acestei sesiuni. Luînd apoi cuvintul, Barrie Davies, directorul Diviziei de statistică din Comisia economică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa, a exprimat guvernului Republicii Socialiste România recunoştinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru organizarea la Bucureşti a acestei sesiuni şi pentru condiţiile bune create în acest scop. Vorbitorul a apreciat sprijinul puternic pe care guvernul Republicii Socialiste România îl acordă Organizaţiei Naţiunilor Unite în acest domeniu, în care prelucrarea electronică a informaţiilor are o importanţă deosebită pentru oficiile naţionale de statistică din toate ţările. In şedinţa de după-amiază a fost ales ca preşedinte al sesiunii Constantin Ionescu, directorul general al direcţiei Centrale de Statistică. Lucrările sesiunii vor dura 3 zile. (Agerpres) ★