România Liberă, aprilie 1969 (Anul 27, nr. 7604-7629)

1969-04-01 / nr. 7604

FOTBAL • FOTBAL • FOTBAL­• FOTBALL • FOTBAL „Tricoul nr. 9" comentează cia acum, după cinci etape, Dinamo Bucureşti a făcut primul pas spre vîrful piramidei, acolo unde tronează U.T.A. Un pas timid însă care nu schimbă deocam­dată datele problemei, echipa arădană rămînînd în conti­nuare la adăpostul unui avans substanţial, de cinci puncte, greu de recuperat, dar nu imposibil, în etapele de campionat ce au mai rămas de jucat. Duelul a devenit totuşi mai in­teresant după secvenţa de duminică, şi n-ar fi exclus ca el să capete o turnură şi mai ascuţită la sfîrşitul acestei săp­­tămîni, cînd U.T.A. se va găsi pe terenul din Tg. Mureş iar dinamoviştii pe arena lor din Ştefan cel Mare. Dar, este mai bine, mai prudent, fiind vorba de fotbal, un sport atît de capricios, să nu ne grăbim cu anticipările. Să reve­nim, deci, la etapa consumată duminică, etapă care cu două excepţii a fost dominată de echipele gazdă, aşa cum se poate vedea din lectura rezultatelor tehnice: F.C. Argeş-Petrolul 2—1 ; Rapid-U.T.A. 2—1 ; Steaua-Universitatea Craiova 2—1; Jiul-Progresul 2—1 ; Crişul-Dinamo Bucureşti 1—1; Dinamo Bacău-Farul 3—1; Vagonul-Universitatea Cluj 1—2 ; A.S.A. Tg. Mureş-Politehnica Iaşi 1-0. Impresii de la aceste me­ciuri am aflat prin intermediul purtătorilor tricourilor cu nr. 9, intervievaţi imediat după joc de colaboratorii noştri Eftimie Ionescu, N. Soare, Gh­. Nertea, I. Cupen, M. Io­­nescu, Laurenţiu Dumitrescu, L. Toncu şi de redactorul nostru, Ion Bocioacă. A VOINEA (Steaua) : „Nu am înţeles niciodată de ce terenu­rile noastre de joc sunt tratate cu atîta indiferenţă. Este oare chiar atît de greu să se aco­pere gazonul, pe timp ploios, cu o prelată pe care o avem dar nu o folosim ? Aşa cum s-a prezentat stadionul azi era foarte greu să te descurci, să conduci balonul, să-l pasezi, să încerci să combini cit de cit cu un­­coechipier. Jocul a avut foarte mult de suferit din acest motiv, dar eu cred că am reuşit, şi noi şi craiovenii, să depă­şim în bună măsură aceste difi­cultăţi, graţie dîrzeniei cu care ne-am avîntat în dispută.“ RoBl.EMENCO (Universitatea ■craiova) : „Nu meritam să pier­dem. Am făcut cel mai bun joc la Bucureşti şi o remiză s-ar fi potrivit mai bine fizionomiei meciului. Suciu a apărat foarte bine iar noi nu am fost sufi­cient de insistenţi în fazele de finalizare. Tot meciul s-a re­zumat la o luptă acerbă cu te­renul, cu acea imensă ciulama din care cu greu ne puteam urni picioarele.“ BUGIUBEI (Dinamo Bacău) : „Meci foarte greu. A trebuit să muncim mult pentru a câştiga. Am reuşit şi datorită faptului că după pauză echipa constăn­­ţeană a jucat şters, fără ori­zont. Activitatea în teren a lui Băluţă, Vătafu, Dembrovschi şi Ene Daniel a fost decisivă în ob­ţinerea victoriei.“ TUFAN (Farul) : „In prima repriză am fi putut cîştiga dacă în minutul 41 Iancu şi Sasu n-ar fi ratat pe rînd cea mai clară ocazie a partidei. După pauză i-am stins treptat şi nu am jfki putut face nimic în favoa­rea noastră.“ MAZURACHIS (Rapid): „în­ţelegeţi cred, că nu sunt prea vesel, deşi noua mea echipă a cîştigat din nou. Eu însă, e ade­vărat, nu dau randamentul aş­teptat. Cred că pînă la urmă voi reuşi integrarea în linia tactică a Rapidului. Poate că am vrut să realizez prea mult dintr-un foc. Aşa a fost pro­babil şi în meciul cu U.T.A., un meci foarte greu pentru noi.“ N.R. : Jucînd slab, Mazurachis a ţinut să se remarce, totuşi, prin citeva gesturi reprobabile, pe care le condamnăm. DOMIDE (U.T.A.) : „Pentru noi terenul a reprezentat o şi mai mare greutate deoarece, de bine de rău, noi am avut un timp mai prietenos la Arad şi am evoluat pe terenuri mai omeneşti. Aşa că, n-am realizat un joc pe măsura locului din clasament. Momentul pe care l-am trăit cel mai intens n-a fost nici acela­­cînd am primit golurile nici acela cînd am în­scris eu ci clipa cînd Petescu s-a accidentat.“ SANDU (fiul) : „Am avut mare ambiţie să joc foarte bine împotriva echipei de la care am plecat. Şi am cîştigat datorită evoluţiei noastre mai bune din a doua repriză. Introducerea lui Achim a dat un plus de lucidi­tate acţiunilor noastre ofensive şi „betonul“ bucureştean a fost „crăpat.“ OAIDA (Progresul) : „Echipa noastră a jucat sub posibilităţi. Acţiunile gindite au fost rare şi din această cauză ne-am apro­piat întîmplător de poarta apă­rată de Stan. Conducînd cu X—O jucătorii noştri au avut o încredere nepermis de exage­rată în obţinerea victoriei şi în repriza secundă au acţionat re­laxat, fără aplombul de la în­ceput.“ DUMITRACHE (Dinamo Bucu­reşti) : „Totul decurgea bine, simţeam că-mi merge jocul, ad­versarii erau corecţi dar, spre disperarea mea, prin minutul 25 am avut senzaţia că mi se face rău. Am sesizat imediat medicul. N-a fost însă nimic grav, fenomenul s-a datorat probabil stării gripale de care suferisem anterior. A fost un fel de „punct critic“ pe care l-am depăşit părăsind zona mai grea din centrul terenului pen­tru una mai lejeră, partea stin­gă. Pe acolo am creat situaţia înscrierii golului lui Sălceanu.“ RM­ II (Crişul) : „Pentru un tînăr­­ca mine un meci în care ai de luptat cu o apărare de talia aceia a lui Dinamo în­seamnă nu numai o satisfacţie dar şi un bun prilej de a-ţi ve­rifica posibilităţile. Din această intensă trăire a jocului cu Di­namo voi desprinde două mo­mente : primul, în minutul 51, cînd privindu-l pe Dumitrache cum pătrunde irezistibil spre poartă mi s-au înmuiat picioa­rele, iar al doilea în minutul 53, momentul golului marcat de mine.“ Raliul de nord-vest ORADEA (coresp. R.I.) Auto­mobil Clubul Român, filiala Bihor, a organizat duminică cea de a treia ediţie a raliu­lui automobilistic de nord-vest. Desfăşurat pe un traseu de 505 km., pe ruta Oradea- Cluj-Dej-Baia Mare-Satu Ma­­re-Oradea, la raliu au partici­pat 44 de echipaje din majo­ritatea oraşelor ţării. Pe traseu au avut loc şi probe de vite­ză vn pantă iar în Baia Mare şi Oradea, probe de viteză în circuit. învingătorii raliului de nord-vest au fost echipele întreprinderilor „Triumf“ din Cluj pe locul I, a uzinelor de autoturisme din Piteşti pe lo­cul II şi pe locul III a între­prinderii „Ciclop“ din Bucu­reşti. In clasamentul general primul joc a fost ocupat de echipajul orădean alcătuit din Adalbert Gaspar şi Rudolf Benkc. • Jucînd alături de iugos­lavul Iovanovici, tenismanul român Ion Ţiriac s-a calificat în finala probei de dublu băr­baţi din cadrul turneului in­ternaţional de tenis organizat de T.C. Parioli din Roma. In finală, cei doi jucători se vor întîlni cu cuplul format din englezul Hutchins şi italianul Merlo. In semifinalele probei, Tiriac și Iovanovici au învins cu 7—5, 4—6, 6—4 perechea engleză Stillwell—Wolridge, iar cuplul Merlo-Hutchins a dispus cu 6—3, 6—3 de pere­chea spaniolă Guerrero-Bru­­guera. • Campionul României de tenis Ilie Năstase a debutat cu o victorie în cadrul turneu­lui internaţional de la San Juan (Porto Rico). In meciul susţinut în compania ameri­canului Freddy Dejessus, Năstase a terminat învingător cu scorul de 7—5, 6—4. • După încheierea campio­natului mondial de hochei pe gheaţă din Suedia, comitetul directorial al federaţiei inter­naţionale de specialitate a desemnat pe cei mai buni 3 jucători ai competiţiei în­cheiate duminică seara pe patinoarul „Johannesov“ din Stockholm. Titlul de cel mai bun portar al campionatului a fost atribuit suedezului Leif Holmquist. Jan Suchy (Ce­hoslovacia) a fost desemnat cel mai bun fundaș, iar Ulf Steiner (Suedia) a fost apre­­ciat ca cel mai bun atacant. MERIDIANE SICO (A.S.A. Tg. Mureş) : „Mă aşteptam mai mult de la echipa mea căreia îi reproşez lipsa de angajament total în acest meci decisiv. Mă bucur că eu am decis soarta acestui joc, cu acea execuţie a loviturii de pedeapsă. Nu am avut emo­ţii dar Constantinescu s-a do­vedit a fi un portar rafinat. Ştiţi ce mi-a făcut? A simulat că plonjează în dreapta dar în acelaşi moment s-a aruncat in stingă, adică acolo unde bătu­sem eu.“ VORNICU (Politehnica Iaşi): „Meritam un meci nul. Am avut ocazii dar toţi înaintaşii au ratat, inclusiv eu, care am scuza de a nu mai fi jucat de multă vreme în linia de atac a echipei.“ Da.........­MUSTEŢEA (Universitatea Cluj): „Astăzi s-a văzut că echipa este în progres tehnic. Am pasat mult şi cu precizie, ne-am pregătit cu răbdare ori­ce acţiune, am jucat relaxat. Din momentul înlocuirii lui Adam nu am mai avut nici o îndoială asupra rezultatului.“ DEMBROVSCHI (Vagonul) : „Primul gol înscris în condiţii total neregulamentare a avut un efect demoralizant pentru noi. Nu vreau să scuz slaba compor­tare a echipei, poate cea mai slabă de pînă acum, dar o ase­menea greşală de arbitraj este de multe ori decisivă.“ TURCAN (F.C. Argeş) : „Sin­cer să fiu ambele noastre go­luri au fost marcate şi cu puţin noroc. Oaspeţii, în schimb, au ratat din poziţii excelente, iar Dridea a trimis în bară la situa­ţia de 1-0 pentru noi. Dacă egala nu ştiu ce se întîmpla.“ PAVLOVICI (Petrolul) : „Am jucat mai bine decit argeşenii, dominîndu-i majoritatea timpu­lui. Dacă noi, înaintaşii, am fi fost mai atenţi am fi putut con­cretiza cel puţin trei situaţii clare de gol. Nu pot uita faza din finalul meciului cînd min­gea a intrat deja în poartă dar arbitrul a fluierat un fault imaginar la portar. Cert este că puteam pleca cel puţin cu un punct de la Piteşti.“ MÎINE VERIFICAREA LOTULUI LA ISTANBUL Mîine, exact cu două săptămîni înaintea meciului de la Atena cu Grecia, valabil pentru preliminariile cam­pionatului mondial de fotbal, echipa ţării noastre sus­ţine o partidă de verificare, la Istanbul, în compania formaţiei Fenerbahce în rîndurile căreia joacă și fotba­listul român Nelu Nunweiller. Lotul care a făcut depla­sarea la Istanbul, ieri după amiază cu un avion special, cuprinde următorii 17 jucători: Răducanu, Gornea, Săt­­măreanu, Boc, Dinu, Dan, Hălmăgeanu, Mocanu, Deleanu, Anca, Ghergheli, Năsturescu, Domide, Dembrovschi, Do­­brin, Dumitrache, Lucescu. Antrenorul Angelo Niculescu ne-a comunicat ieri la amiază, într-o discuţie telefonică, că va începe meciul cu următoarea formaţie : Răducanu-Sătmăreanu, Boc, Dan, Deleanu-Anca, Dinu-Năsturescu, Domide, Dumi­trache, Lucescu. A TREIA OARĂ A FOST... CURSA MORŢII Sportul cu motor internaţional din nou îndoliat. După celebrul automo­bilist Jim Clark, iată că un alt ast al­­ volanului, bel­gianul de origine italiană, Lucien Bianchi, şi-a găsit moartea în lupta contra acelor cro­­nometrelor. In ul­timii ani, teribilul Lucien, cum îl răs­­făţau ziariştii în coloanele rubricii „l’auto“, a fost ani­matorul unor com­petiţii de anver­gură. Prin curajul său uimitor acest automobilist în­născut reuşise să-şi cîştige excepţiona­le certificate de pilot internaţional. In ultimul timp însă, Bianchi ur­mărit de... neşansă, ratase o serie de mari victorii, fiind transportat direct de pe pistă în să­lile de operaţie ale unor spitale de provincie. In 1964, cînd conducea de­taşat în Turul Franţei, automobi­listul Bianchi nu şi-a putut continua cursa deoarece la un moment dat drumul său a fost barat de un auto­camion care făcea o „întoarcere“ ne­­regulamentară pe mijlocul șoselei. Bianchi nu a putut urca pe podiumul învingătorilor. Cel mai mare insucces al său a fost înre­gistrat anul trecut in celebra cursă Londra-Sydney. Bi­anchi se afla în fruntea clasamen­tului şi cu numai 150 km înainte de sosire, „Citroen“-ul său a fost stopat de o micuţă maşină de turism care fă­cea o manevră în sens invers de-a lungul rutei. Inter­nat la spital în stare gravă, între viaţă şi moarte, Bianchi a scăpat numai datorită ta­lentului medicilor care au făcut totul pentru a nu-i am­puta un picior. Bianchi a zăcut mult pe pernele spitalelor. Apoi, cînd s-a refăcut complet, și-a reluat profesia sa. Bian­chi era dornic să-și reînnoiască victo­ria de anul trecut realizată pe pista autodromului Le Mans (celebra cursă de 24 de ore). Tentativa sa a eşuat însă. După preliminariile pro­bei, Bianchi a efec­tuat o cursă de încercare la vola­nul unei maşini „Alfa Romeo 19“. Aceasta a fost cursa morţii a ma­relui Bianchi. Bo­lidul, ieşit de pe pistă din motive necunoscute, s-a izbit de un stîlp de telegraf. Moar­tea a fost fulgeră­toare. Bianchi avea 35 de ani și era tată a trei copii. Amatorii sportului cu motor din lu­mea întreagă re­gretă tragicul sfîr­­șit al acestui te­merar campion, Adio Lucien. In box, spre deo­sebire de alte sporturi (handbal, lupte, scrimă, rug­­bi), antrenorii noş­tri au încă o con­cepţie greşită pre­­zentînd in general echipe alcătuite din „senatori de drept“, lăsînd pe planul doi promo­varea la timp a ti­nerelor speranţe. Exemplele în acest sens sînt multiple. In general, boxerii noştri au trebuit să evolueze pînă la sfîrşitul carierei lor în , echipa re­prezentativă (D. Ciobotaru, Gh. Fiat, M. Dobrescu, N. Puiu, C. Dumitres­cu, Gh. Negrea, V. Mariuţan, I. Miha­­lik etc.), fiind înlo­cuiţi numai din cauza retragerii lor tîrzie din activita­tea competiţională. Fără îndoială, an­trenorii au plătit scump această op­tică greşită. Aşa se explică că as­tăzi nu avem un element tînăr ca­pabil să-l înlocu­iască pe veteranul I. Monea, că la ca­tegoriile cocoş, pa­nă, semiuşoară, semimijlocie, mij­locie şi grea nu dispunem nici mă­car de două ele­mente de perspec­tivă care să poată fi formate în de­curs de cel puţin un an. In ultimii ani, au mai bătut la por­ţile antrenorilor ÎNSEMNĂRI OPTICĂ GREŞITĂ citeva elemente ta­lentate care tre­buiau imediat pro­movate cu curaj. De exemplu, tînă­­rul bucureştean Vasile Ivan, elev al antrenorului M. Voinea. Acesta a apărut pe „scena“ boxului intr-un mo­ment favorabil, a­­dică tocmai cînd AIBA aprobase in­cluderea unei noi categorii: semi­­muscă. (48 kg). Element înzestrat, care figura în ca­tegoria pugiliștilor cu greutate natu­rală, Vasile Ivan, un boxer foarte tehnic şi iscusit s-a afirmat rapid. Evoluind în echipa de tineret cu prile­jul unui turneu in­ternaţional desfă­şurat la Leningrad (august­ 1968), Va­sile Ivan a învins printre alţii şi doi pugilişti sovietici, pierzind discutabil la puncte în finală (2—3) în faţa cuba­nezului Adelin. Era de aşteptat, ca înaintea Jocurilor Olimpice din Me­xic antrenorii noş­tri să-l titularizeze la cat, semimuscă pe Vasile Ivan. A­­ceştia însă nici nu s-au gîndit. Ba mai mult decit a­­tîta au şi declinat propunerile noastre motivînd că Ivan este, la 19 ani, prea... tînăr. Noi le-am explicat a­cestora în cadrul unei şedinţe a fe­deraţiei că Lucian Popescu la 17 ani şi jumătate a de­venit campion eu­ropean profesionist şi că AIBA a ini­ţiat această cate­gorie tocmai pen­tru a oferi unor ti­neri boxeri de 48 kg să practice ofi­cial sportul lor preferat. In afara argumentelor mai sus enumerate le-am arătat antre­norilor că regula­mentul de partici­pare la J.O. spe­cifică că în com­petiţia de box sunt admişi pugiliştii care au mai mult de 17 ani împliniţi. Aşadar, oferind şi acest exemplu, pu­tem afirma că an­trenorii nu au ştiut să promoveze la timp un element tînăr. Astăzi, Ivan, este selecţionat cu întirziere în lot. A crescut, aşa cum era şi firesc in greutate, şi se „chinuieşte“ să facă „semimuscă“ (48 kg). Titulariza­rea sa este proble­matică pentru că la „muscă“ unde ar putea evolua fără un regim spe­cial alimentar, se­­lecţionabilii merg cu „veteranul“ Ciu­­că, care doreşte ca la sfîrşitul carierei să-şi înscrie în palmares titlul de campion european. PAUL OCHIAlBI CÎTEVA SUGESTII LA INAUGURAREA SEZONULUI După o întrerupere de mai bine de patru, luni, duminică a avut loc deschiderea stagiunii a­­lergărilor de trap pe hipodro­mul din Ploieşti. întrecerile au fost animate, majoritatea cailor fiind prezen­taţi într-o bună condiţie de an­trenorii lor. A lipsit, la acest debut de se­zon Iosif Szabó, ieşit la pen­sie după o activitate laborioasă de aproape 50 de ani în slujba creşterii şi pregătirii calului. „Meşterul“, cum a fost denumit I. Szabó, mai poate însă îm­părtăşi din vasta lui experien­ţă tinerelor cadre care bat la porţile afirmării. Tot ca­ o sugestie propunem conducerii hipodromului revi­zuirea „Regulamentelor probe­lor de trap şi pariuri“, regula­mente care prezintă unele la­cune. De exemplu, articolul 77, care stabileşte performanţa con­tradictorie a unui concurent şi în care un cal de prima cate­gorie este considerat că a reali­zat o performanţă neregulamen­tară dacă recordul înscris în proba respectivă este inferior cu 4 secunde recordului stabilit în ultimele 3 luni. La acest capitol — chiar de la începutul mitingului — ar trebui desfiinţate aceste hare­muri în care performanţele cai­lor sunt stabilite ca regulamen­tare sau nu, în urma unei sim­ple scăderi dintre record şi per­formanţa înregistrată, şi lăsată arbitrilor alergărilor o mai largă apreciere asupra perfor­manţei calului, ei singuri fiind în măsură să stabilească regu­laritatea cursei. Este ştiut fap­tul că o performanţă poate fi foarte bine contradictorie — con­ducătorul fiind pasibil de pedeap­să — chiar dacă recordul este „ca la carte“, dar acest fapt este strict de competenţa arbi­trilor. Socotim chiar că ar fi util ca în corpul arbitrilor să mai fie cooptaţi şi cîţiva spe­cialişti din afara hipodromului, buni cunoscători ai alergărilor, oameni de o mare probitate care prin prezenţa lor să în­tărească şi mai mult autorita­tea actualilor judecători ai curselor de cai. Regretăm fap­tul că Direcţia Hipodromului care a desemnat — conform re­gulamentului — arbitrii pe anul în curs, nu le-a făcut cunoscut numele în programul oficial. înainte de a vă face cunoscut caii cîştigători, vom mai re­marca alcătuirea programului în exclusivitate din handicapuri şi lipsa totală a unor curse de condiţie, record, performanţă, etc. mai ales acum la începutul sezonului cînd caii nu s-au mai întîlnit în probe publice încă de anul trecut. Cele şapte alergări au reve­nit următorilor trăpaşi: SUPEU, BALETISTA, RAMA, SONIA, ARENA, JIRLAU şi ELEŞTEU. CONSTANTIN DUMITRIU Idiotul : Teatrul National ,,I. L. Ca­ragiale", sala Comedia (14 7171), ora 19,30 ; Travesti : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale, sala Studio (15 15 53) ora 19,30 ; D-ale carnavalului: Tea­trul ,,Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu­­ (14 60 60), ora 20 ; Photo-finish : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20; Croitorii cei mari din Valahia : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; Vijelie în crengi­le de sassafras : Teatrul ,,C. I. Not­­tara", sala din bd. Magheru 20 (15 93 02), ora 19,30; Fedra, ora 10; Enigmatica doamnă „M", ora 20 ; Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Studio ; Cursa de şoareci : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30; Poveste neter­minată, ora 10: Egmont, ora 16 : Tea­trul „Ion Creangă" (12 85 56); Gar­derobierele ; Vin soldaţii ; Există nervi : Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale" (15 72 59), ora 19,30; Şo­ricelul şi păpuşa : Teatrul „Ţăndări­că", sala din Calea Victoriei 50 (15 23 77), ora 10; Punguţa cu doi bani : Teatrul „Ţăndărică", sala din str Academiei 28—30 (16 14 92), ora 10 ; Cafeaua cu lapte de adio : Tea­trul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78) ora 19,30 ; Femei, Femei, Femei : Teatrul „C. Tănase", sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30; De la Bach la Tom Jones : Teatrul de estradă „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 20 ; Circul „Orion“ (R. P. Bulga­ria) : Circul de stat (îl 01 20), orele 16 și 19,30 ; Omul cel bun din Sî­­ciuan : Teatrul Tineretului din Piatra­­ Neamţ, în sala Teatrului Mic, ora 20. SELECŢIA NOASTRĂ • • 9 — filme foarte bune • 9 — filme bune 9 — filme mediocre Fără nici o notaţie — film slab. • # Răutăciosul adolescent : Favorit (Drumul Taberei), ora 18 . Republica (11 03 72), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21,15 ; • • Riscurile meseriei : Lucea­fărul (15 87 67), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Festi­val (15 63 84), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; • Pe plajele lumii : Bucu­rești (15 61 54), orele 9 —­ 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 5 • • 9 1* est de Eden : Victoria (16 28 79), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 13,30 — 20,45 ; Melodia 1 (12 06 88), orele 8,30 — 10,45 — 13,15 — 15,45 — 18,15­­- 20,45 ; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; • • Oameni împietriți : Cen­tral (14 12 24) orele 12,15 — 18,45 ; 0 • 9 Un bărbat și o femeie : Central, orele 10 — 14,15 — 16,30 — 20,45 ; # Pe teren propriu : Lumina (16 23 35), orele 8,30 — 16,30 în con­tinuare, 18,45 — 20,45 ; • Micul fugar : Doina (16 35 38), orele 9 — 11 — 13 5 • • Pianele mecanice : Doina (16 35 38), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 ; • 9 9 Magazinul de pe strada Mare : Progresul, ora 20,30 ; 9 9 Drumuri : Union (13 49 04), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; 9 Totul pentru rîs : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 21 în con­tinuare ; 9 9 Tată de familie : Feroviar (16 22 73), orele 8 — 12,15 în conti­nuare, 14,30 — 16,45 — 19 — 21,15 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15­­ Glo­ria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Modern (23 71 01), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; 9 Paşa : Grivita (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Miorița (14 27 14), o­­rele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; 9 Freddy, loveşte tu întîi : înfrăţirea (17 31 64), orele 15.15 — 17.45 — 20 ; 9 Bună ziua, contesă : d­a (16 26 10), orele 8,30 — 15,30 continuare, 18 — 20,30 ; 9 9 9 Un om pentru eternit: Bucegi (17 05 47), orele 9,30 — li 15.30 — 18 — 20,30 ; 9 Marele şarpe : U n 1 1 (17 10 21), orele 15 — 17 ; 9 9 9 Hamlet : Unirea, ora 1­­9 9 • Columna : Lira (31 71 orele 15,30 — 19 ; 9 Rolls Royce-ul galic Drumul Sării (31 28 13), orele 15 17,30 — 20 ; Tomis (21 49 46), o 9 — 15,45 în continuare 18,15 — 20 9 9 Un delict aproape perf­ Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — — 20,30 ; # #• Rio Bravo : Giul (17 55 46), orele 15,30 — 19 ; Vt (11 91 26), orele 8,30 — 17 în ce m­are 20,30 ; 9 Astă seară mă destr Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 18 ; 9 • Expresul colonelului­­ Ryan : Pacea (31 32 52), orele 1 — 18 — 20,15; Vitán (21 39 82),­rele 15,30 — 18 ; 9 9 Romanţă pentru trompi Vitán, ora 20,30 ; 9 Pentru încă puţini dela Floreasca (33 29 71), orele 11,15 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Aur (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 16 r* 18/15 — 20'30 » Arta (21 31 orele 9,15 — 13,30 în continuare, — 18,15 — 20,30 t 9 Judoka agent secret : Vi­itorul (11 48 03), orele 15,30 — 18 r Ultima noapte a copilăriei: Viitorul, ora 20,30 ; 9 9 Feldmareşala : Moșilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 ; 999 Acuzatul : Moşilor, ora 20,30 ; 9 9 Profesioniștii : P o p u l a r (35 15 17), orele 15,30 — 18 ; 9 Prima zi de libertate , ora 20,30 ; 9 Pensiune pentru holtei 2 Munca (21 50 97), orele 16 — 18? 999 Gustul mierii : Munca, ora 20 ; 999 Omul care l-a ucis pe Li­berty Valance : Flacăra (21 35 40), orele 18 — 20,30 ; 9 Păgînii din Kumerov : Fla­căra, ora 15,30 ; 9 9 Operaţiunea San Gennaro : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 ? 9 9 Fidelitate : Rahova, ora 20,30 ; 9 • 9 Prinţesa : C­r­î­n­g­a­ş­i (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; • • Apoi s-a născut legenda : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; CINEMATECA — Simfonia dragostei : orele 12 — 14. M E M E N T O CINEMATOGRAFE Románia libera"tar. 7604 — 1.IV.1969 — pag. a S-d 1 Legislaţia învăţămîntului şi aplicarea ei (Urmare din pag. 1) acceptat potrivit căruia predarea unitară a acestui curs era nece­sară pentru asigurarea legăturii problemelor fundamentale de biologie generală cu cele de genetică ambele constituind baza teoretică a ameliorării plantelor şi animalelor. Din fe­ricire, toate acestea erau atît de evidente incit a trebuit să se revină imediat asupra acelei decizii greşite, înainte de a fi fost pusă în aplicare. Totuşi, după asemenea experienţă, se pot constata încă şi azi, tocmai pe fondul just al acţiunii de modernizare a programelor de învățămînt, tendințe fals „nova­toare“ care nu duc pînă la urmă decit la schimbări minore, ne­semnificative în sensul moder­nizării, ba uneori contrare a­­cestui sens. Luînd ca exemplu același curs, observăm astăzi că în planurile de perspectivă, tri­mise de minister ca bază de dis­cuţii, s-a înlocuit denumirea „biologie generală“, consacrată de savantul Emil Racoviţă, cu „evoluţia vieţuitoarelor“. Nu este o simplă schimbare de titlu­, deoarece aceasta din urmă cons­tituie numai o parte a biologiei generale. Alt exemplu : geneti­ca este şi acum subestimată, realitatea programelor de învă­­ţămint fiind încă departe de corectarea practică a atitudinii vechi faţă de aceasta, atitudine temeinic criticată în documente­le de partid şi de stat cu pri­vire la perfecţionarea învăţă­­mîntului. Ruperea ameliorării de baza sa teoretică — genetica — nu este numai o greşită deroga­re de la principiul unităţii ştiin­ţelor fundamentale cu cele apli­cative. Orice minimalizare a ge­neticii — cea mai dinamică dis­ciplină biologică cu o deosebită însemnătate filozofică, o compo­nentă principală a formaţiei materialist-dialectice a studen­ţilor, deoarece domeniul eredită­ţii constituie un vast teren de înfruntare ideologică între mate­rialism şi idealism, şi chiar de luptă politică împotriva teorii­lor şi practicilor reacţionare, ra­siste — ar fi nu numai o eroare ştiinţifică ci şi una politică. Se pot adăuga multe alte exemple de valoare şi sens si­milar, între care faptul că nu s-a dat multă vreme ponderea cuvenită în programele de învă­ţămînt — şi în multe cazuri de semnificaţie majoră, nu se dă nici astăzi — disciplinelor expe­rimentale din domeniul biologic şi agronomic, deşi se ştie foarte bine că genetica, fiziologia, bio­fizica, biochimia reprezintă pie­tre de temelie atît pentru întreg învăţămintul biologic şi agrono­mic cit şi — mai ales — pentru practica din domenii de bază ale economiei.­­Sunt inconsecvente în aplicarea noii legislaţii şi în ce priveşte personalul chemat să aplice­ în viaţă planurile şi programele de învăţămînt, în problema acor­dării normelor ştiinţifice ca şi în cea a retribuirii prin plata cu ora. Cu prilejul desfiinţării prin lege a cumulului s-a arătat, pe drept cuvînt, că — dincolo de caracterul social inechitabil al acestuia — prin cumul s-a îm­piedicat în trecut promovarea unor tinere cadre valoroase, prin blocarea mai multor pos­turi de cite o singură persoană, situaţie care totodată crea condiţii foarte precare îndepli­nirii la nivel normal a sarcini­lor complexe, din învăţămînt, între care un loc central îl ocu­pă munca educativă cu studenţii. Pentru toate aceste motive te­meinice, în lege se prevede că aprobarea pentru activităţi di­dactice cu retribuire prin plata cu ora se dă nominal de către Ministerul Invătămîntului la propunerea instituţiei de învă­ţămînt superior, deoarece aceas­tă formă de retribuire nu tre­buie acordată decit în mod ex­cepţional, personalităţilor a că­ror competenţă ştiinţifică şi di­dactică este indispensabilă învă­­tămîntului. In practică însă se „întimplă“ ca un cadru, lipsit de atributele de mai sus, avînd funcţia de bază la zeci de kilo­metri de capitală intr-un post administrativ la o unitate din agricultură, — cum este cazul conferenţiarului suplinitor N. Săndulescu — să fie totuşi re­munerat cu ora şi la un institut de învătămînt superior. O încălcare parcă şi mai cate­gorică a legii priveşte acordarea uneori încă arbitrară a unor norme ştiinţifice. In­statut se arată că pe baza aprobării Mi­nisterului Invătămîntului, unor cadre din învătămîntul superior li se pot repartiza numai activi­tăţi de cercetare ştiinţifică. De­sigur, această prevedere este binevenită, întrucît anumite ac­tivităţi de cercetare cer o preo­cupare permanentă, continuă. Intr-o catedră bine organizată întregul personal didactic ar putea să se dedice, la intervale relativ largi de timp şi prin ro­taţie, exclusiv cercetării ştiinţi­fice. Dar în toate cazurile trebuie luate în consideraţie atît nece­sităţile cît şi posibilităţile con­crete de cercetare ale unităţii respective precum şi a cadrelor în cauză, spre a nu se ajunge în situaţia în care norma de cer­cetare să fie atribuită nu în in­teresul ştiinţei şi învăţămintului superior, ci în interesul exclu­siv a unor persoane a căror spe­cialitate nu este necesară înfăp­tuirii programului de învăţă­mînt. Iată un asemenea exemplu de încălcare a legii: la facultă­ţile de ştiinţe naturale din insti­tutele pedagogice nu există în planurile de învăţămînt disci­plina „mecanizarea agricultu­rii“ , dar cu toate acestea la Facultatea de ştiinţe naturale din institutul pedagogic al Uni­versităţii Bucureşti deţine nor­mă ştiinţifică la această disci­plină conferenţiarul suplinitor Tr. Bobeica. De ce astăzi, cînd sînt, institute special consacrate cercetării în domeniul mecani­zării agriculturii şi atîtea între­prinderi pentru mecanizarea a­­griculturii au nevoie de specia­lişti în acest domeniu, se acordă o sinecură de acest gen în învă­­ţămîntul superior ? Noua legislaţie a învăţămîn­­tului consfinţeşte cu mijloacele dreptului socialist complexul de măsuri luate de partid şi de stat pentru dezvoltarea Invăţă­­mintului nostru. Orice manifes­tare de ignorare a acestei legi­slaţii, nu poate fi decit dăună­toare efortului de perfecţionare şi dezvoltare a învăţământului nostru şi consider că noi cadrele didactice, avem, printre primii, datoria să veghem la stricta ei aplicare. TELEVIZIUNE 17,30? Telex TV ? 17,35? Pentru e­­levi ; 18,05: Limba engleză. Lecţia 52 ; 18,30: Pentru copii ; Micii natu­­ralişti ; 19: Telejurnalul ; 19,30: Te­­le-universitatea ; 20: Seară de teatru: „Hora Domniţelor" de Radu Stanca ; In pauze : Cronica muzicală ; Calen­dar UNESCO; 22,20: Varietăți pe pe­liculă ? 22,45: Telejurnalul. Pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie se anunţă următo­rul timp probabil : Vremea în gene­ral umedă cu ce­rul mai mult no­­ros. Vor cădea precipitaţii locale mai ales sub for­mă de ploaie. Vîntul va predomina din sectorul vestic şi nord-vest. Tem­peraturile vor oscila între minus 4 şi plus 6 grade, iar maximele între plus 6 și plus 16 grade. La munte : Vremea în general ume­dă cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitații locale. Vînt potri­vit predominind din sectorul nord­­vestic Temperatura în creşter® ușoară.

Next