România Liberă, iulie 1969 (Anul 27, nr. 7681-7707)
1969-07-01 / nr. 7681
P roiectul Directivelor pentru Congresul al X-lea al P.C.R. cuprinde o serie de importante prevederi şi în domeniul lărgirii şi modernizării reţelei comerciale, fiind necesar a se urmări în principal amplasarea cit mai aproape de consumatori a magazinelor de produse alimentare, îmbunătăţirea organizării şi profilării unităţilor comerciale pentru produse nealimentare, precum şi diversificarea reţelei unităţilor de alimentaţie publică. Satisfacerea cerinţelor sporite ale consumatorilor se poate realiza numai in condiţiile existenţei unei reţele comerciale raţional dezvoltate, distribuite în raport cu densitatea populaţiei. Ţinîndu-se seama de aceste cerinţe, în primii trei ani ai actualului cincinal, numai în sistema Ministerului Comerţului Interior reţeaua comercială a crescut cu circa 600 de magazine însumînd o suprafaţă de 215.000 mp. Coordonatele jalonate prin proiectul de Directive ne fac să vedem mai clar lipsurile înregistrate în acest domeniu, arată căile pentru remedierea acestora, pentru dezvoltareareţelei comerciale în funcţie de cerinţele sporite ale populaţiei. Cu toate progresele înregistrate în acest domeniu totuşi în unele cartiere ale oraşelor reţeaua este încă insuficientă, din care motiv cetăţenii sunt nevoiţi să parcurgă distanţe lungi pentru a-şi cumpăra mărfurile necesare. Pe de altă parte, în unele oraşe procesul de modernizare se desfăşoară cu încetineală, creîndu-se un contrast supărător între unităţile construite în noile cartiere şi între vechile magazine din zona centrală a localităţilor respective. Ca atare, consider că sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a actualelor criterii de organizare, profilarea şi amplasarea teritorială a reţelei comerciale. Din experienţa ultimilor ani rezultă că sistemul concentrării magazinelor în cadrul complexelor comerciale construite în noile cartiere (cum ar fi de pildă cele din cartierele Ţiglina-Galaţi, Titan-Bucureşti etc.) nu este de natură să apropie, în toate cazurile, reţeaua comercială de consumatori. Tre- Gheorghe Barbu consilier în Ministerul Comerţului Interior buie combătută părerea unor proiectanţi şi cadre din reţeaua comercială locală, care pornind de la unele avantaje pe care le oferă construcţiile comerciale independente — consideră aceasta ca unica soluţie de rezolvare a construcţiilor de magazine. Concentrarea unităţilor de desfacere în clădiri independente nu exclude posibilitatea organizării de magazine şi la parterul clădirilor de locuit din cartiere. Ar fi bine ca ,în viitor, în paralel cu realizarea de magazine grupate in construcţii separate, sa se dea mai multă atenţie dezvoltării unei reţele complimentare de unităţi de produse alimentare (băcănii, centre de pîine, măcelării etc.) amplasate la parterul blocurilor de locuit, cit mai aproape de consumator. De asemenea, este cazul să se pună capăt tendinţei care se mai manifestă încă de a se construi unităţi de alimentaţie publică cu săli de dimensiuni mari şi spaţii anexe exagerate, aşa cum s-a petrecut de pildă cu noul restaurant din Turnu Măgurele şi cu unele localuri din Bucureşti, Galaţi etc., care au solicitat ulterior lucrări de compartimentare. O altă problemă importantă — căreia trebuie să i se acorde mai multă atenţie — este aceea a modernizării reţelei comerciale. Profilarea ■*— cu acest prilej — a tipurilor de unităţi cele mai adecvate în zonele respective, asigurarea execuţiei mai operative şi mai economicoase a lucrărilor de modernizare, sunt cerinţe de mare însemnătate. Legat de aceasta este necesar ca organele locale ale puterii de stat să sprijine mai temeinic acţiunea de redare a fostelor vaduri comerciale în folosinţa lor iniţială. Această situaţie este mai pregnantă în zona centrală a Capitalei (str. Smîrdan, str. Gabroveni, Calea Victoriei, Calea Rahovei etc.) unde există numeroase spaţii comerciale cu alte destinaţii. Numai pe strada 30 Decembrie, de pildă, din 27 localuri de magazine, 26 de spaţii servesc altor scopuri. O mai mare atenţie va trebui acordată utilizării mai eficiente a fondurilor de investiţii prin diversificarea construcţiilor. Luînd, de pildă, cazul unui centru comercial de microraion de circa 1 000 mp., pentru executarea căruia era necesar să se investească anterior, în medie, 2.500.000 lei, constatăm că în condiţiile diversificării construcţiilor comerciale, aceeaşi suprafaţă se poate realiza cu circa 1,5 milioane lei, adică cu o mare reducere. Totodată, într-o serie de cazuri unde reţeaua comercială — faţă de cerinţele crescînde ale populaţiei — se dovedeşte insuficientă, vor trebui realizate construcţii ieftine, uşoare, extinzîndu-se concomitent şi comerţul mobil. Analizarea — in funcţie de condiţiile concrete şi de posibilităţile existente — a acestor probleme, va putea duce la adoptarea soluţiilor celor mai corespunzătoare pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelei comerciale, pentru apropierea ei — în mai mare măsură — de interesele consumatorilor, pentru aprovizionarea deci în mai bune condiţiuni a populaţiei. Reţeaua comercială mai aproape de cerinţele populaţiei Dimensiunile umaniste (Urmare din pag. I) o sumedenie de procese nuanţate şi subtile, pentru care dramaturgul s-a dovedit a fi nu numai un martor, ci şi un analist şi un investigator şi nu arareori un participant activ. Dar investigaţia n-ar fi avut sorţi de izbîndă dacă cercetătorul în speţă ar fi pornit la drum neînarmat. Dar, spre deosebire de înaintaşii săi glorioşi, care şi-au tăiat singuri pîrtia, dramaturgul contemporan a fost ajutat de busola fără de greş a materialismului dialectic şi istoric, care l-a ferit de greşeli, de irosirea pe cărări lăturalnice. Pornită la drum cu acest instrument de precizie, dramaturgia noastră a înregistrat, în acest sfert de secol socialist pe care îl sărbătorim, succese strălucite. Şi-au făcut loc o serie de nume cu un prestigiu definitiv, cîştigat în ochii spectatorilor noştri iar unii şi peste hotare. Horia Lovinescu, Paul Everac, Aurel Baranga, Alexandru Mirodan, Theodor Mazilu, Dorel Dorian, Ecaterina Oproiu, Ion Omescu, Leonida Teodorescu, Alexandru Popescu, Marin Sorescu, sînt doar cîteva nume, aparţinînd unor vîrste diferite, temperamente şi sensibilităţi artistice deosebite, a căror simplă înşiruire, face proba existenţei unei dramaturgii naţionale contemporane de o valoare certă, de o mare diversitate, de o vigoare remarcabilă, de o indiscutabilă şi mereu afirmată originalitate. Şi lista nu se opreşte aci. O generaţie de tineri şi talentaţi dramaturgi bate chiar în aceste zile la porţile consacrării. Fără-ndoială că deosebirile dintre „Citadela sfărîmată“ şi „Petru Rareş“ pe de o parte sau „Mielul turbat” şi „Opinia publică“ pe de altă parte, sunt foarte mari. Dar dincolo de diversitatea de stiluri şi genuri, există trăsături esenţiale care le apropie, căci toate sînt legate strîns de realităţile noastre contemporane, toate pornesc din ataşamentul sincer, ardent al autorilor faţă de orînduirea noastră socialistă. Tot mai mult, dramaturgii noştri, găsesc, aşa cum o subliniază şi Tezele Comitetului Central al P.C.R. pentru Congresul al X-lea, „în realitatea dinamică, în continua transformare şi înnoire a vieţii noastre socialiste, un inepuizabil teren de investigaţii, un izvor nesecat de rodnică inspiraţie“. Aceleaşi Teze ale Comitetului Central vorbesc despre un „univers omenesc inedit pe care-l oferă socialismul“ şi oglindirea acestui univers constituie desigur una din condiţiile determinante ale valorii dramaturgiei noastre contemporane. Omul comunităţii socialiste, continuator al celor mai înaintate virtuţi omeneşti e depozitarul a tot ceea ce omenirea a acumulat mai de preţ în lunga ei călătorie începută în negura preistoriei. Dar este, în acelaşi timp, descoperitorul unor funcţii morale care n-au existat pînă la el, şi cărora abia acum le defineşte contururile. Şi aici, la acest capitol al unei psihologii inedite, încep greutăţile, scăderile, dar şi marile merite ale noii noastre dramaturgii. Să zugrăveşti cit de desăvîrşit un tip uman care a mai fost pictat, reprodus în mii de imagini, este, trebuie să recunoaştem, un merit limitat. Să descrii însă, fie poate şi mai stîngaci, o trăsătură omenească ce-şi face apariţia în zilele noastre, iată o strădanie nobilă şi plină de răspundere, atît de des încununată de un real succes, ceea ce a făcut şi face ca eroii dramaturgiei române contemporane să rămină în memoria spectatorilor ca prototipuri ale unei epoci. De altfel, datorită şi acestor succese incontestabile ale dramaturgiei noastre de azi — cum se arată în documentele Congresului al X-lea — „partidul şi statul acordă o înaltă preţuire artei şi literaturii — factori esenţiali de cunoaştere şi înrîurire a gindirii şi sensibilităţii umane a rolului lor în înfăptuirea progresului social, în ridicarea conştiinţei socialiste şi înnobilarea spirituală a oamenilor". „Extracţia de cărbune va trebui să atingă un nivel de 36—38 milioane tone în anul 1975. Sporul de producţie în viitorul cincinal se va realiza, în cea mai mare parte, pe seama extracţiei de lignit, din exploatări la zi de mare capacitate, cu grad înalt de mecanizare. Vor fi perfecţionate procesele tehnologice de preparare a cărbunilor, în vederea obţinerii în cantităţi sporite a unor sortimente superioare, în mod deosebit vor trebui luate măsuri pentru mărirea producţiei de cărbuni cocsificabili". (Din proiectul de Directive ale Congresului al X-lea). EXTRACŢIA DE CÂRME Numai şarje de calitate superioară (Urmare din pag. 1) Informarea prezentată de JAN MANESCU, secretarul comitetului de partid pe combinat, şi în cuvîntul celorlalţi participanţi la dezbateri, printre care s-a numărat şi ing. MIHAI NICOL, directorul general. — Noi nu cerem ministerului tutelar, a spus el, decit să ne asigure cit mai urgent condiţiile necesare pentru demararea noilor investiţii. De realizarea lor în termen şi apoi de atingerea parametrilor proiectaţi răspundem noi înşine, iar pentru aceasta comitetul de direcţie a şi luat din timp măsuri, în aşa fel incit la cele 2,2—2,4 milioane tone îngrăşăminte cît se prevăd în proiectul de Directive a fi produse de industria noastră chimică în 1975, combinatul nostru să-şi aducă din plin contribuţia. Şi pină astăzi noi ne-am făcut datoria, an de an sporind nivelul producţiei prin îmbunătăţirile aduse instalaţiilor, livrînd agriculturii îngrăşăminte de bună calitate în condiţii de maximă eficienţă economică. Pe linia calităţii, însă, mai avem încă multe de făcut, în special la producţia azotatului de amoniu. De aceea, pînă la realizarea noilor investiţii comitetul de direcţie a hotărît să urgenteze unele lucrări de modernizare la instalaţiile în funcţiune, ceea ce va ajuta şi la creşterea competitivităţii acestui produs pe piaţa externă unde suntem din ce în ce mai mult solicitaţi. Completînd ideea efortului propriu pentru a asigura calitatea constantă a şarjelor la cei mai înalţi parametri, economistul VIRGIL CORDUZA, şeful serviciului plan, a atras atenţia asupra rezervei pe care o reprezintă folosirea mai raţională a forţei de muncă, propunind comitetului de direcţie să iniţieze cu prioritate o analiză specială în această direcţie. PETRE NEACŞU, secretarul Organizaţiei de bază de la serviciul A.T.M., a subliniat necesitatea continuării acţiunii de ridicare a calificării atemiştilor ca o garanţie a funcţionării întregii aparaturi de automatizare în cele mai bune condiţii. Nominalizarea rezervelor a fost făcută cu multă competenţă şi de ceilalţi vorbitori, transformînd voinţa tuturor celor peste 600 de comunişti în una singură atunci cînd propunerea de a se trimite o telegramă Comitetului Central al partidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a fost susţinută cu îndelungi aplauze. „Comuniştii de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Piatra Neamţ, se spune în telegramă, întruniţi în adunarea generală extraordinară, dau o unanimă apreciere grijii deosebite pe care conducerea partidului, dumneavoastră personal, tovarăşe Ceauşescu, o purtaţi pentru continua propăşire a României socialiste, pentru ridicarea bunăstării poporului. Exprimînd sentimentele de dragoste şi încredere faţă de partid ale tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din combinat, ne angajăm ca planul de producţie pe primele 7 luni ale anului să-l realizăm cu 7 zile mai devreme“. Chimiştii Roznovului se vor ţine de cuvînt: încă de pe acum, cu o lună înainte de data anunţată, 5 din cele 7 zile au şi fost cîştigate. Piatra Neamţ. A intrat în probe tehnologice Fabrica de drojdie furajeră PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I.). La întreprinderea „Reconstrucţia“ din Piatra Neamţ a intrat ieri în probe tehnologice o fabrică de drojdie furajeră, cea de-a II-a unitate de acest fel din ţară, înzestrată cu instalaţii moderne care asigură valorificarea materiilor organice din apele reziduale provenite de la secţia celuloză-sulfit care prin fermentaţie sunt transformate în substanţe nutritive folosite la creşterea animalelor, noua unitate va produce anual 2.600 tone drojdie furajeră. In cinstea celui de-al X-leaSongres al partidului şi a celei de-a XXV- a aniversări a eliberării patriei, colectivul întreprinderii s-a angajat să încheie probele şi să pună în funcţiune fabrica cu două luni înainte de termenul prevăzut. nr. 7681 — 1.VII.1969 — pag. a 3-a „Rotitania liberă** Întregul popor susţine cu entuziasm ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------j,immriTTliMTMI¥fTn«1MWIMIIIIII III ■■■■■■■ -—■'——'—mu mmmiBiiMfiniininWlITTimnWBll ii lirmT-'- • n'MMirniTTi și încredere programul de dezvoltare a patriei Pentru marile şantiere energetice ale ţării IUrmare din pag. 1) ţiona cu lignit inferior din bazinul carbonifer cu acelaşi nume, fiind echipată cu un cazan de 1035 tone abur pe oră, ce se află, de asemenea, în fază de proiectare la Centrul de cercetări şi proiectări de cazane Bucureşti, urmînd ca încă din trimestrul III al acestui an să intre în fabricaţie la uzina „Vulcan“ din Bucureşti. Ţinînd seama de avantajele economice însemnate pe care le prezintă producerea combinată de energie electrică şi termică proiectul de Directive mai prevede ca cel puţin 35 la sută din puterea nouă ce se instalează în centralele termoelectrice să se realizeze cu agregate de termoficare. Pe această linie ministerul nostru a prevăzut proiectarea și realizarea în țară a unor grupuri capabile să furnizeze în paralel energie termică și electrică, cu puteri de 100— 150 MW, funcţionînd atît cu păcură indigenă, cît şi cu păcură din import cu conţinut superior de sulf şi vanadiu. Cînd vorbim de dezvoltarea energeticii noastre în următorii ani, trebuie să avem totdeauna în vedere că una din sarcinile principale ale planului de dezvoltare a bazei energetice o constituie asigurarea din resurse interne, în cît mai mare măsură, a combustibililor necesari tuturor ramurilor economiei. Intrucît în perspectiva următorilor 15—20 de ani resursele de combustibili clasici — îndeosebi ţiței și gaze — nu vor putea să crească în aceeaşi proporţie cu nevoile, trebuie să începem să pregătim condiţiile pentru introducerea şi extinderea treptată a folosirii energiei nucleare la scară industrială. In acest scop s-a elaborat programul nuclear naţional care prevede obiective importante pentru o serie întreagă de ministere şi alte instituţii, Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini revenindu-i sarcina de a dezvolta în mod corespunzător capacităţile uzinelor sale pentru producţia de utilaje destinate centralelor nuclearoelectrice, în vederea realizării lor au fost alocate pentru cincinalul 1971— 1975 importante fonduri de investiţii urmînd ca acţiunea să continue şi după 1975 în ritm ascendent. Pe această bază, în următorii zece ani se vor construi centrale nuclearoelectrice însumînd o putere de 1800—2 400 MW. încă de pe acum ministerul nostru a pregătit un program coordonat de măsuri care să asigure atît baza tehnico-industrială pentru fabricarea în ţară, în proporţie crescîndă, a utilajelor destinate realizării programului de energetică nucleară, precum şi cadrele specializate necesare acestei ramuri noi a economiei. Din prezentarea în mod succint a perspectivei dezvoltării energeticii noastre, reiese — și vreau să subliniez în mod special acest fapt — colaborarea strînsă și eficientă care trebuie să existe între toate institutele de cercetări și proiectări care participă la acest vast program de dezvoltare şi uzinele producătoare de agregate energetice, instalaţii de automatizare, etc, colaborare ce trebuie să se extindă şi la nivelul ministerelor. In faţa tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor care contribuie sub orice formă la dezvoltarea resurselor energetice ale ţării noastre, trebuie să stea permanent indicaţiile partidului nostru, sintetizate în proiectul de Directive ale Congresului al X-lea, în care se arată că procesul de edificare în continuare a economiei noastre, la care creşterea producţiei de energie electrică contribuie în mod substanţial, impune folosirea tuturor cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, valorificarea superioară a resurselor ţării, utilizarea intensivă a întregului potenţial de producţie şi productivitate înaltă a muncii sociale, sporirea eficienţei economice şi scurtarea termenelor de dare în funcţiune a investiţiilor. In aceste condiţii, programul Partidului Comunist Român de dezvoltare economică şi socială a ţării în viitor va deschide în faţa poporului nostru noi perspective de progres şi prosperitate, la care constructorii de Indicaţiile date de conducerea de partid şi de stat pentru realizarea în primul semestru a cel puţin 50 la sută din volumul anual de construcţii-montaj, a preocupat pe constructorii siderurgişti încă de la lansarea planului pe 1969. In acest sens angajamentele luate în întrecerea în cinstea celui de-al XIea Congres al partidului s-au bazat pe suportul solid al unor măsuri tehnico-economice mai bine studiate decit în anii anteriori şi urmărite permanent de către întreprinderi şi minister. Măsurile aplicate au cuprins atît îmbunătăţirea organizării execuţiei pe şantiere, creşterea productivităţii muncii prin mecanizarea suplimentară a unor activităţi, cît şi punerea la punct a aprovizionării tehnico-materiale. Cu toate dificultăţile întimpinate din partea unor furnizori, s-a reuşit totuşi să se recupereze întîrzierile, planul pe semestrul I realizîndu-se cu zece zile înainte de termen. In acest fel constructorii siderurgişti au realizat peste 50 la sută din planul anual la construcţii-montaj, fiecare întreprindere reuşind să-şi aducă aportul la depăşirea indicatorilor de plan. Planul pe semestrul al doilea are deci o bază solidă de plecare, astfel incit să se creeze condiţii pentru realizarea înainte de termen a planului anual şi respectarea termenelor de punere în funcţiune la obiectivele cărora li se asigură în timp util, de către beneficiari, agregatele tehnologice, ato. IC, ICI V-CIIC CU110U UII.IUII1 UC i — maşini vor avea o contribuţie paratajele şî echipamentele neînsemnată, cesare. Noi hale în construcţie TG. MUREŞ (coresp. R.I.). La fabrica de conductori din Tg. Mureş a început, pe o suprafaţă de cca 3 000 m.p. construirea unei noi hale de producţie. Alte spaţii productive sunt în construcţie şi la uzina „Metalotehnica“ specializată în producerea utilajelor pentru industria textilă. Aici se află în construcţie hale pe o suprafaţă de 6 000 m.p. Prin darea lor în funcţiiine, se va asigura un spor de producţie de peste 70 milioane lei anual. Valorificarea mai depină a resurselor cooperatiste • Cooperatorii din Stolnici-Argeș și-au exprimat adeziunea fierbinte la politica agrară a partidului nostru • „Dezbaterea în cadrul căreia ne spunem cuvîntul este încă o dovadă a participării efective a țărănimii la conducerea întregii societăţi“ • Există posibilităţi pentru întărirea continuă economico-organizatorică a cooperativelor agricole din această comună. In adunările extraordinare ale comuniştilor, în adunările organizate de consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste, in scrisorile adresate redacţiilor, ţărănimea — alături de întregul nostru popor — işi exprimă justificata mincirie pentru succesele înregistrate în toate domeniile vieţii economice şi sociale, vibrantă adeziune la politica internă şi externă a partidului nostru. Cooperatorii, mecanizatorii, lucrătorii din fermele de stat, specialiştii din unităţile de producţie şi cercetare subliniază în cuvinte calde justeţea politicii agrare marxist-leniniste promovată neabătut de partid, grija deosebită pentru crearea condiţiilor necesare dezvoltării multilaterale a agriculturii, — parte componentă a procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste — preocuparea continuă pentru stimularea participării tot mai active a maselor de ţărani la conducerea agriculturii, a întregii ţări. Ei îşi afirmă hotărîrea de a munci neabătut pentru înfăptuirea politicii agrare a partidului, pentru continua înflorire a agriculturii socialiste în interesul ridicării bunăstării țărănimii, al progresului multilateral al patriei noastre. Luînd cuvîntul în cadrul adunării extraordinare a comuniștilor din STOLNICI, profesorul CONSTANTIN CORBU a spus : — în anii care au trecut de la eliberarea ţării poporul român a dobîndit largi drepturi şi libertăţi democratice, s-au împlinit idealurile pentru care au luptat generaţii întregi. Azi ţărănimea reprezintă o puternică forţă socială în transformarea societăţii, în strînsă alianţă cu clasa muncitoare. Dezbaterea în cadrul căreia ne spunem cuvîntul este încă o dovadă a participării efective a ţărănimii la conducerea agriculturii, a întregii societăţi. Cu ani în urmă în satele Stolnici şi Fălfani s-au constituit cooperative agricole de producţie, unităţi care deţin peste 6 000 ha. Rezultatele obţinute in decursul anilor au demonstrat convingător că această formă de proprietate socialistă de organizare a producţiei şi a muncii s-a dovedit pe deplin corespunzătoare caracterului noilor relaţii de producţie socialiste. Cele două unităţi din comuna Stolnici, utilizind tot mai bine mijloacele şi forţele de care dispun, creditele acordate de stat s-au întărit continuu din punct de vedere economic şi organizatoric, au asigurat creşterea bunăstării membrilor săi, au livrat — pe bază de contracte — importante cantităţi fondului central de produse agricole. — Este adevărat că unele rezultate obţinute de noi sunt bune şi ne mîndrim cu ele — a spus cooperatoarea MANDA PITPALAC din Stolnici. Dar recoltele pe care le obţinem reprezintă oare adevăratul potenţial al solurilor din lunca rîului Cotmeana ? Desigur că nu. Socotesc că, dat fiind contribuţia pe care o au mecanizatorii de la IMA în sporirea rodniciei pămintului, în contractele pe care le încheiem ar trebui să stabilească răspunderea materială pentru cazurile cînd părţile sînt prejudiciate. Aşa, de pildă, pe unele suprafeţe arăturile nu sînt executate la adincimea cerută şi acest lucru se resfrînge asupra producţiei la hectar. Dar nimeni nu este tras la răspundere pentru această neglijenţă. Avem condiţii pentru a organiza îngrăşătorii de taurine şi porcine. Ar trebui ca uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie şi direcţia agricolă să ne sprijine în această direcţie. Potrivit studiilor făcute de consiliul de conducere am putea prelua animale de la alte unităţi unde o asemenea activitate, din cauza efectivelor reduse, este neeconomică. In acelaşi spirit de răspundere, de grijă gospodărească, pentru punere In valoare a rezervelor existente au vorbit şi azi cooperatori. In cooperativele agricole din Fălfani bunăoară, doar o parte extrem de mică din terenurile erodate au fost valorificate in decursul anilor prin plantarea lor cu viţă de vie. — Sectorul viticol deţine doar 32 hectare — a spus CONSTANTIN T. B. MARIN, preşedintele unităţii. Pentru a intensifica ritmul valorificării terenurilor erodate ar trebui ca, paralel cu folosirea forţelor proprii, să primim un sprijin mai mare din partea mecanizatorilor. Apreciez că direcţia agricolă, cu sprijinul cercetătorilor ştiinţifici, ar trebui să întocmească un studiu în această direcţie şi să stabilească mijloacele prin care se pot realiza suprafeţele prevăzute în fiecare an. „ Punerea în valoare a terenurilor erodate nu este un scop în sine, ci o măsură pentru a spori eficienţa economică, a arătat RADU DUMITRAŞCU, locţiitor al secretarului comitetului comunal de partid. De aceea nu ne putem împăca cu lipsa de preocupare pe care o dovedeşte consiliul de conducere al cooperativei agricole din Stolnici pentru plantaţiile existente. Deşi consiliul popular comunal a pus la dispoziţia unităţii 15 mc de lemn de salcîm pentru susţinerea viei, materialul nu a fost ridicat pină acum. Stropitul în vie nu a început, deşi neexecutarea acestei lucrări, în condiţiile acestui an, pune in pericol producţia de struguri. Aceste lipsuri se datoresc în mare măsură faptului că organele agricole dovedesc o inconsecvenţă în aplicarea legii fondului funciar, deşi există abateri flagrante. Concluziile practice care au fost trase din documentele de partid dezbătute, schimbul deschis de păreri, propunerile făcute, angajamentele luate cu acest prilej vor contribui cu siguranţă la întărirea sectorului agricol cooperatist din comuna Stolnici, la înflorirea acestei așezări. Ing. TH. MARCAROV CONSTRUCTORII SIDERURGIȘTI AU REALIZAT PESTE 50 LA SUTĂ DIN SARCINILE ANUALE