România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)

1969-09-02 / nr. 7735

SOSIREA LA TEHERAN (Urmată din pag. 1) în revistă garda militară de onoare aliniată pe aeroport. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, au luat loc într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă spre Palatul imperial Golestan, reşedinţa rezervată înaltului oaspete român. Pe întregul traseu, de la aeroport şi pînă la intrarea în Teheran, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului au fost salutaţi cu entuziasm de locuitorii oraşului, care au făcut o călduroasă primire soliilor poporului român, ovaţionînd pentru prietenia românoiiraniană. Pe frontispiciile imobilelor şi de-a lungul bulevardelor sunt arborate drapelele de stat ale României şi Iranului. , Ghirlande de flori alcătuiesc pitoreşti arcuri de trumf. Mii de portrete ale preşedintelui Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu şi ale soţiei sale, Elena Ceauşescu, sunt expuse pe frontispiciile clădirilor şi în vitrinele magazinelor de-a lungul întregului traseu. Populaţia capitalei a inundat literalmente străzile. Sute de mii de oameni aclamă pe solul poporului român prieten, urîndu-i bun venit, pe Şahinşahul Iranului. In piaţa „Ferdousi“, dominată de monumentul care eternizează memoria marelui poet persan cu acelaşi nume, cortegiul oficial se opreşte în faţa unei estrade. Sinceritatea bucuriei mulţimilor care îl salută aici pe şeful statului român se degajă pregnant din atmosfera sărbătorească care domneşte în jur. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi persoanele care îl însoţesc, sunt întîmpinaţi de autorităţile municipale în frunte cu primarul Teheranului, Mamad Shahrestani, care le urează tradiţionala urare „bun venit“. Excelenţă, Domnule preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Doamnă, Pentru ospitaliera populaţie a Teheranului, capitala vechiului imperiu al Iranului, şi pentru mine este o mare onoare şi plăcere de a adresa un bun sosit celor mai respectaţi oaspeţi ai Şahinşahului Aryamehr şi ai împărătesei Iranului. Vizita Excelenţei Voastre împreună cu Doamna în Iran demonstrează relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări şi, fără îndoială, va face posibilă lărgirea relaţiilor şi a colaborării mutuale dintre Iran şi România. Poporul nostru dă o înaltă apreciere efortului depus de Excelenţa Voastră în folosul naţiunii române, pentru menţinerea unei politici independente, care se bazează pe interese democratice naţionale, şi vă doreşte succese. Excelenţă, domnule preşedinte, Naţiunea noastră este mîndră atît de vechea sa istorie cît şi de progresele recente în domeniul economic şi social, care sunt un rezultat al revoluţiei albe a Şahinşahului şi a poporului şi al încrederii în stabilitate şi siguranţă politică. Pentru aceste motive poporul nostru este bucuros de a avea un asemenea prestigiu în lume sub conducerea politicii celei mai rezonabile a Şahinşahului. Prilejul pe care Excelenţa Voastră şi Doamna Ceauşescu îl aveţi de a lua contact cu marile progrese ale Iranului şi cu civilizaţia noastră veche va apropia, cu siguranţă cele două ţări din ce în ce mai mult şi va face posibilă ulterior o cunoaştere din ce în ce mai bună. Acum vă cer permisiunea de a vă oferi cheia de aur a Teheranului, care este cel mai bun semn al expresiei adînci a prieteniei şi sincerităţii populaţiei oraşului nostru. Am adînca speranţă că Excelenţa Voastră şi Doamna se vor simţi foarte bine în Iran şi vor păstra o amintire foarte plăcută şi de neşters despre vizita în această ţară. Apoi, primarul înmînează preşedintelui român şi soţiei sale, în semn de omagiu, cheile porţilor oraşului Teheran. Răspunzînd urărilor ce i-au fost adresate, preşedintele Nicolae Ceauşescu a spus : Maiestate, Domnilor, Doresc în primul rînd să mulţumesc Majestăţii Sale Imperiale pentru invitaţia de a vizita frumoasa dv. ţară. Doresc, de asemenea, să exprim mulţumirile mele călduroase pentru primirea cordială făcută de dv. şi de populaţia Teheranului. Mulţumesc, de asemenea, primarului frumoasei dv. capitale pentru urările de bun venit şi oferirea cheilor oraşului, văzînd în aceasta o expresie a prieteniei dintre popoarele român şi iranian, a dorinţei lor de a dezvolta relaţii prieteneşti de colaborare spre binele popoarelor noastre, al păcii şi cooperării internaţionale. Poporul român îşi consacră întregul efort dezvoltării economice, sociale şi culturale a patriei sale. Relaţiile dintre România şi Iran sunt o dovadă a posibilităţilor de colaborare între două popoare care au orînduiri sociale diferite, care sunt animate de dorinţa comună de a contribui la consolidarea păcii şi destinderii în lume. Sunt convins că apropiatele convorbiri pe care le vom avea cu Majestatea Voastră vor contribui la dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre. Permiteţi-mi să închei, urînd poporului iranian succese în dezvoltarea patriei sale, prosperitate şi pace. Din acest punct al oraşului, continuîndu-şi drumul pe marile bulevarde ale Teheranului, cei doi şefi de state şi soţiile lor iau loc în două căleşti deschise, trase fiecare de cîte şase cai şi escortate de un escadron de cavalerie de gardă. In faţa privirilor se dezvăluie o imaginie specific persană : caleştile — desăvîrşite opere de artă — harnaşamentele purpurii ale cailor şi uniformelor albastre ale ofiţerilor dau expresie fastului şi coloritului solemnităţilor oficiale tradiţionale. Cortegiul îşi continuă drumul în aplauzele şi ovaţiile puternice ale locuitorilor capitalei. Din loc în loc, fanfare ale armatei imperiale întîmpină pe înalţii oaspeţi cu marşuri triumfale. Printr-un adevărat cordon viu, înaltele personalităţi române şi iraniene sosesc la palatul Golestan, reşedinţa pusă la dispoziţia şefului statului român în timpul vizitei sale în Iran. In sala oglinzilor are loc o convorbire cordială între Majestatea sa Imperială Şahinşahul Iranului, Aryamehr, şi împărăteasa Farah şi preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi Elena Ceauşescu. * In cursul după-amiezii, la Palatul Golestan a avut loc o nouă manifestare a deosebitei ospitalităţi a populaţiei iraniene, a sentimentelor de bucurie şi satisfacţie cu care este privită această vizită. O delegaţie a locuitorilor oraşului Teheran, în frunte cu primarul capitalei, Mamad Shahrestani, înmînează preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţiei sale, daruri specifice artelor şi meşteşugurilor tradiţionale ale populaţiei oraşului. ★ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi primarul Teheranului s-au întreţinut cordial despre diferite aspecte ale dezvoltării economice şi urbanistice a capitalei iraniene. Oaspetele român a subliniat impresia deosebit de favorabilă pe care i-a lăsat-o acest frumos oraş, încă din prima zi a vizitei sale. In cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la Palatul Nyaravan, înainte de dineu, preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, i-a fost înmînată de către Maiestatea sa Imperială Şahinşahul Aryamehr cea mai înaltă distincţie a statului iranian, Ordinul „Pahlavi“ cu colier. Soţiei preşedintelui Consiliului de Stat, Elena Ceauşescu, i-a fost înmînat de către Şahinşah Ordinul „Haftpezkar" (Ordinul iranian al pleiadelor). Au fost, de asemenea, acordate în alte ordine şi medalii iraniene persoanelor oficiale române care însoţesc pe preşedintele Consiliului de Stat. 1. Primirea extrem de cordială făcută înalţilor oaspeţi români pe pămîntul iranian, puternicul sentiment de prietenie faţă de poporul român şi reprezentanţii săi, care s-a făcut simţit pregnant din această primă zi a vizitei, climatul optim pentru desfăşurarea rodnică a convorbirilor care urmează să aibă loc între cei doi şefi de state, îndreptăţesc anticiparea că această vizită va constitui o nouă contribuţie substanţială la dezvoltarea şi adîncirea continuă a colaborăriimultilaterale româno-iraniene, la o mai bună cunoaştere, la consolidarea sentimentelor prieteneşti pe care cele două popoare le nutresc reciproc, spre binele lor, al păcii şi înţelegerii internaţionale. * In drum spre Teheran, survolînd teritoriul Republicii Populare Bulgaria, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a adresat tovarăşilor Todor Jivkov, primsecretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Bulgaria, şi Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, următoarea telegramă : „Zburînd deasupra teritoriului Republicii Populare Bulgaria, vă adresez un salut cordial şi cele mai calde urări de sănătate şi fericire. Folosim acest prilej pentru a transmite întregului popor bulgar urarea tovărăşească de a obţine noi succese în construirea socialismului, în înflorirea patriei sale“. ★ De asemenea, în timpul zborului deasupra Turciei preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a adresat preşedintelui Republicii Turcia, Cevdet Sunay, o telegramă în care se spune : „Cu prilejul survolării teritoriului ţării dumneavoastră vă adresăm un cordial salut prietenesc. Urăm poporului turc şi Excelenţei Voastre personal multă sănătate, prosperitate şi fericire“. (Urmare din pag. 1) soţia, Assadollah Alam, ministrul Curţii Imperiale, şi alţi demnitari ai Curţii Imperiale, Ardeshir Zahedi, mi(Urmare din pag. 1) neşte, cea mai recentă fiind o tălmăcire a Cărţii Regilor (Shahnameh) de Firdouşi,, din care eu am primit un frumos exemplar. Această traducere aparţine unuia din oamenii dv. de litere, pe care am avut plăcerea să-l primim, cu cîţiva ani în urmă la Teheran, cu prilejul reuniunii Congresului internaţional al iranologilor. Aceste afinităţi culturale au contribuit chiar la influenţarea limbilor şi artelor noastre, după cum s-a arătat într-un studiu apărut la finele secolului trecut la Bucureşti, sub titlul „Elemente persane în limba română". Ţin să remarc că, în mod reciproc, în Iran s-a manifestat de multă vreme un interes deosebit faţă de cultura românească, interes ilustrat printre altele de traducerea celor mai frumoase pagini ale poeziei române de la Mihai Eminescu, şi Alecsandri pînă la epoca contemporană. In cursul ultimilor ani, numeroase schimburi culturale şi artistice au avut loc între ţările noastre, iar savanţi iranieni au studiat îndeaproape fondurile de manuscrise persane ce se află în bibliotecile Academiei Române din Bucureşti şi Cluj. îmi este plăcut să scot în evidenţă faptul că aceste îndelungate relaţii culturale, au fost completate, în ultimii ani, printr-o strînsă şi fructuoasă colaborare economică şi comercială. Economiile noastre naţionale fiind în plin avînt, ambele ţări pot contribui efectiv, pe baza imenselor lor resurse naturale, a activei şi dinamicei forţe de muncă de care dispun la dezvoltarea economică reciprocă. Este evident că credinţa noastră comună în coexistenţa paşnică şi în colaborarea constructivă cu toate celelalte ţări constituie factorul principal al acestei reuşite. Cu trei ani în urmă, cînd am avut cinstea să primesc titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, am expus în mod amănunţit vederile mele asupra acestui subiect, vederi care au fost anistrul afacerilor externe, Jamshid Amuzegar, ministrul de finanţe, Hushang Ansari, ministrul economiei, generalul de armată Assadullah Samil, ministrul apărării, alţi membri pot confirmate de cursul evenimentelor. Intr-adevăr, trăim în epoca actuală într-o lume în care interdependenţa popoarelor devine din ce în ce mai mult un adevăr de netăgăduit. Ca atare, este de datoria fiecărei ţări de a se conforma, atît din punct de vedere naţional cît şi internaţional, cerinţelor comprehensiunii universale, bunei înţelegeri şi colaborări între popoare, respectînd cu stricteţe drepturile fiecăruia. Noi credem în mod ferm că lumea de astăzi, şi mai mult încă, lumea de mîine, are nevoie să fie călăuzită de o viziune nouă a lucrurilor şi faptelor, de o apreciere realistă a adevărurilor actuale, pe baza universalismului care devine, într-o măsură tot mai mare, factorul vital al vieţii societăţii umane, în era interdependenţei popoarelor. Noi credem prin urmare că multe din legile considerate pînă acum ca legi politice sau sociale imuabile nu vor mai putea să dăinuiască şi să fie urmate. Este poate util să se remarce faptul că în lumea în care trăim este tot atît de important ca fiecare societate să se adapteze necesităţilor lumii viitorului şi să aibă, de asemenea, curajul şi inteligenţa de a rupe cu multe din legile trecutului, legi care nu mai pot avea valoare chiar dacă sunt puternic înrădăcinate. Domnule președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Sunt fericit să constat că cele două țări ale noastre, bazîndu-se pe aceste vederi comune şi urmînd astfel o cale realistă, s-au legat acum printr-o fructuoasă colaborare economică şi culturală. Suntem convinşi că această colaborare se va întări şi mai mult în interesul reciproc al ţărilor noastre, al cauzei înţelegerii şi păcii în lumea întreagă. Ingăduiţi-mi, deci, să ridic paharul meu cu această urare, în sănătatea şi pentru fericirea personală a Excelenţei Voastre şi a Doamnei Ceauşescu, cît şi pentru prosperitatea şi progresul continuu al poporului prieten român, al Cabinetului iranian, Fereydun Djam, şeful statului major al Comandamentului suprem al armatelor imperiale, senatori şi deputaţi, Manouther Eghbal, preşedintele compa(Urmare din pag 7) colelor între popoarele noastre, tradiţiile străvechi ale schimburilor de valori culturale şi de informaţii între cărturari şi creatori de artă români şi iranieni, între oameni politici reprezentativi ai ţârilor noastre din trecut. Intradevăr, istoria atestă că întotdeauna în trecut aceste relaţii au contribuit la apropierea dintre popoarele noastre, la cunoaşterea reciprocă. Dar cele mai vii, mai puternice dovezi ale colaborării dintre ţările noastre ni le oferă prezentul, epoca actuală şi cu deosebire ultimii ani în care relaţiile româno-iraniene au cunoscut o evoluţie continuu ascendentă. Aceasta îşi găseşte reflectarea în creşterea şi diversificarea schimburilor economice, în dezvoltarea cooperării şi colaborării tehnico-ştiinţifice, în lărgirea continuă a legăturilor culturale. La baza acestei colaborări şi conlucrări tot mai strînse stau atît interesele reciproce ale celor două ţări de a înainta susţinut pe calea progresului lor material şi spiritual, cit şi faptul că avem numeroase puncte de contact în felul în care abordăm problemele vieţii internaţionale, în modul de a concepe şi de a înţelege colaborarea şi cooperarea dintre ţări ca o cale spre destindere, spre pace. Ne exprimăm convingerea că vizita pe care o facem acum în Iran va marca un moment important in dezvoltarea acestor relaţii. Cred că întrunesc şi asentimentul dumneavoastră apreciind că modul în care se desfăşoară colaborarea româno-iraniană constituie un model de materializare practică a principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite, de conlucrare internaţională rodnică, întemeiată pe respect şi încredere reciprocă. Evoluţia colaborării noastre ilustrează în modul cel mai unei naţionale iraniene de petrol — „Nioc“ —, personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, convingător rezultatele pozitive pe care le pot avea pentru viaţa popoarelor, pentru climatul internaţional general, respectarea strictă, în relaţiile dintre ţări, a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne și externe ale statelor, avantajului reciproc. România este convinsă că numai pe această cale, numai pe baza promovării largi a acestor principii se poate asigura dezvoltarea unor raporturi normale între state, indiferent de regimul lor social-politic, se poate crea o atmosferă politică internaţională sănătoasă. Fireşte, ca ţară socialistă, România pune în centrul politicii sale externe dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu ţările care construiesc noua orînduire socială, dezvoltă largi legături cu ţările de curînd" eliberate care luptă pentru dezvoltarea economică şi socială de sine stătătoare, sprijină eforturile popoarelor care se ridică pentru cucerirea sau apărarea independenţei lor naţionale. Totodată, pornind de la faptul că în lume există ţări cu regimuri social-politice diferite, România îşi lărgeşte relaţiile sale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, considerînd o îndatorire de înaltă răspundere internaţională de a contribui prin fapte la dezvoltarea largă a colaborării dintre toate popoarele lumii, la intensificarea schimburilor de valori materiale şi spirituale ale omenirii. Suntem profund convinşi că, cu cit fiecare ţară va întreţine şi va dezvolta legături tot mai largi cu celelalte state ale lumii, cu întreaga comunitate a popoarelor, cu atît aceasta va fi în folosul colaborării internaţionale şi al destinderii, va servi mai bine nobilele ţeluri ale păcii şi securităţii mondiale. Noi considerăm că, în condiţiile de azi, are o importanţă Şahinşahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi Arymehr şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări, deosebită manifestarea activă în viaţa internaţională a fiecărui stat, indiferent de mărimea populaţiei sau a teritoriului, de forţa lui economică sau militară ; toate ţările, toate popoarele lumii sunt chemate să contribuie nemijlocit la soluţionarea problemelor atît de complexe şi de arzătoare de care depinde dezvoltarea normală a omenirii, evitarea conflagraţiilor, a oricăror conflicte şi stări de încordare în relaţiile internaţionale. In legătură cu aceasta nu putem să nu ne exprimăm îngrijorarea pe care ne-o provoacă — ca de altfel întregii lumi — continuarea războiului din Vietnam. Noi sperăm că tratativele de la Paris vor duce la încetarea războiului, la retragerea trupelor străine din Vietnam, creîndu-se astfel condiţii ca poporul vietnamez să-şi poată hotărî singur calea dezvoltării economice şi sociale, în mod independent şi fără nici un amestec din afară. Ţara noastră se pronunţă cu toată hotărîrea pentru soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat, pe baza aplicării Rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, pentru retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectarea integrităţii teritoriale şi independenţei tuturor statelor, pentru rezolvarea problemei refugiaţilor palestinieni şi a celorlalte probleme in conformitate cu interesele popoarelor din această parte a lumii, ale cauzei păcii. România militează activ pentru înfăptuirea securităţii europene, considerînd că aceasta reprezintă nu numai un deziderat major al popoarelor de pe continentul nostru, ci şi o problemă de importanţă fundamentală pentru pacea şi securitatea întregii lumi. După convingerea noastră, securitatea europeană se poate înfăptui pornindu-se de la realităţile statornicite ca urmare a celui de-al doilea război mondial, de la existenţa celor două state germane, de la recunoaşterea inviolabilităţii graniţelor postbelice, inclusiv a frontierei Oder-Neisse. Constatăm cu satisfacţie că ţările noastre — România şi Iranul — se pronunţă şi acţionează în mod concret pentru îmbunătăţirea atmosferei internaţionale, pentru dezvoltarea încrederii şi colaborării dintre state, pentru stingerea focarelor de conflict şi încordare în lume. In această privinţă considerăm că există largi perspective pentru a dezvolta conlucrarea comună între cele două ţări şi popoare ale noastre. In viaţa internaţională, în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite — unde am conlucrat şi pînă acum în mod fructuos — în alte organizaţii şi foruri internaţionale, ţările şi popoarele noastre pot colabora şi milita activ împreună cu celelalte state ale lumii, pentru promovarea intereselor majore, de progres şi pace ale lumii, îşi pot aduce contribuţia lor activă la soluţionarea tuturor problemelor vieţii internaţionale contemporane. Cu dorinţa de a întări continuu colaborarea în eforturile popoarelor român şi iranian pentru o viaţă mai bună, de a dezvolta conlucrarea noastră in lupta pentru promovarea cauzei nobile a păcii şi progresului în lume, ridic paharul . In sănătatea Maiestăţilor Lor Imperiale, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah, a distinselor personalităţi iraniene prezente la acest dineu ; pentru prosperitatea şi fericirea poporului iranian ; pentru continua înflorire a prieteniei româno-iraniene ! ★ Dineu oferit în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Toastul Şahinşahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr Toastul preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu Pe întregul traseu, de la aeroport şi pînă la sosirea la palatul Golestan, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului au salutaţi cu entuziasm de locuitorii oraşului fost Presa iraniană despre vizita înalţilor oaspeţi TEHERAN — Corespondentul Agerpres, N. Popovici, transmite : Vizita oficială a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, constituie tema principală a ziarelor care au apărut luni dimineaţa la Teheran. Ziarele publică date biografice ale înaltului oaspete român, însoţite de fotografii. Evocînd munca depusă de preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru edificarea României socialiste, ziarul „Teheran Journal“ relevă înaltele funcţii pe care le-a îndeplinit. Sub titlul „Prietenie fructuoasă iraniano-română“ „Nedaye Iran Novin“, oficiosul partidului de guvernămînt, publică un articol în care subliniază că preşedintele Ceauşescu şi membrii delegaţiei care îl însoţesc vor avea prilejul să viziteze principalele centre istorice ale Iranului şi să ia cunoştinţă de progresele realizate în decursul ultimilor ani. Ziarul adaugă că prietenia iraniano-română datează încă din secolul XVI, cînd s-au stabilit primele contacte între conducătorul vechii Perşii şi voievodul Moldovei, Ştefan cel Mare. Aceste contacte istorice, subliniază cotidianul, au fost revitalizate in timpul vizitei în România a Şahinşahului, acum trei ani. Rezultatele contactelor cu România, continuă ziarul, nu s-au lăsat aşteptate. Ele au dus la încheierea mai multor acorduri, dintre care linul se referă la construirea uzinei de tractoare de la Tabriz, întrevederile ce vor avea loc la Teheran, încheie ziarul, vor determina o accentuare a dezvoltării relaţiilor de colaborare şi de apropiere culturală între cele două ţări. In domeniul politicii internaţionale, avînd în vedere dorinţa de pace a ţărilor noastre ne aşteptăm ca aceste convorbiri să exercite o influenţă binefăcătoare asupra păcii în lume. Sub titlul „Fiţi bineveniţi în Iran !“, cotidianul „Seday E. Mardum“ publică un amplu comentariu în care arată că relaţiile dintre Iran şi România bazate pe principiile coexistenţei paşnice, a respectului reciproc şi neamestecului în treburile interne pot fi considerate astăzi ca un model de relaţii de colaborare paşnică între două ţări cu regimuri politice diferite. „Urăm preşedintelui Nicolae Ceauşescu o vizită excelentă în Iran“, conchide ziarul. „România liberă"