România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)
1970-03-26 / nr. 7909
COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL UNITĂȚII SOCIALISTE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celeide a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastrăviaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti in diverse domenii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice în vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. In actuala sesiune deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi , conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. în lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii, au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului. în loja din dreapta au luat loc tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asigurarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Initrindu-se in ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil in presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu, masele largi , de oameni ai muncii, cu care prilej, li s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere, în continuare s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîntuldeputaţii : Ştefan Bobaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina Mecanică „Muscel“ din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Lbornyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea“ din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru prim-secretar al Comitetului judeţean Teleorman al U.T.C. La amiază lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică ; pentru industrie, construcţii şi transporturi ; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale; pentru consiliile populare şi administraţia de stat , pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură, s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Ieri au început LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE PPP -3 pW**1) în judeţul Sibiu NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE SIBIU (coresp. R.I.). — La fabricile de încălţăminte din cadrul Combinatului de pielărie şi încălţăminte Sibiu sunt in curs de execuţie două importante obiective : construcţia a două secţii de producţie la fabricile din Agnita şi Braşov. Realizarea primului obiectiv va duce în final (trimestrul III 1971) la sporirea capacităţii de producţie cu 1 230 000 perechi pantofi anual, iar realizarea celui de al doilea obiectiv va însemna creşterea capacităţii de producţie cu 600 000 perechi anual, (termen de dare în exploatare trimestrul III 1970). La fabrica de geamuri din Mediaş este în plină desfăşurare construcţia unei noi linii de fabricaţie a geamurilor trase. Proletari din toate țările, uniți-vă !. în pag. a 2-a şi a 3-a. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale LINIORII Desigur ca noi care au putut vedea pe micul ecran un excelent film documentar, (din păcate neprogramat de prea multă vreme) îşi mai amintesc şi acum acea extraordinară lecţie de abnegaţie şi curaj pe care o imortalizase pelicula prilejuindu-ne astfel un contact prim cu munca celor care sunt denumiţi liniari. Dar poate că mulţi dintre noi continuă să dovedească o vagă cunoaştere a activităţii acestor oameni. Pînă nu de mult necunoscută, profesia de liniar şi-a anexat cadre de nădejde din rindurile celor mai buni muncitori, tehnicieni şi ingineri din ramura energetică. Apariţia ei a fost determinată de către marile zidiri ale epocii noastre incandescente şi care sunt desemnate prin cuvin- Reportaj de Titus Vîjcu te ce păstrează ele însele încă, febra muncii intense, însufleţite : Bicaz, Argeş, Luduş. Hidrocentralele şi termocentralele, aceste uzine de lumină şi energie, au făcut imperios necesară geneza unei profesii pe care nici un nomenclator de bresle de pînă la Eliberare nu ar fi putut-o înregistra meseria de linior. E cunoscută marea importanţă pe care socialismul a acordat-o electrificării patriei, precum şi eforturile deosebite făcute în acest sens. Munca liniarilor se integrează organic acestor eforturi colective. Muncitorii şi electricienii care înnobilează prin munca lor această, profesie au ales agitaţia şantierului, adică acel sector dinamic în care capacităţile reale pe care le reprezintă se pot dezvolta şi ilustra la nivelul superior al productivităţii. Liniorul a devenit, astfel, un om pe care prin metafora unui scriitor contemporan l-aş numi ca fiind mai „aproape de cer“, pentru că munca sa se desfăşoară deasupra pămîntului, la înălţimea cablurilor de înaltă tensiune, care străbat în lung şi în lat solul patriei ca nişte paralele ale noii geografii a ţării. Ştiam că aceşti oameni nu pot fi găsiţi la sediul întreprinderii de care aparţin. Ei sînt gata să răspundă oricărei (Continuare în pag. a 5-a) Anul XXVIII nr. 7 909 & Joi 26 martie 1970 • 6 pagini 30 bani La Timisoara IN CONSTRUCTS O FABRICĂ DE TRAMVAIE TIMIŞOARA (coresp. R.l.) In localitate, oraş care a introdus pentru prima dată in ţară tramvaiul cu mai bine de un secol în urmă, a început în aceste zile construcţia unei moderne fabrici de tramvai menită să acopere treptat necesarul de tramvaie pentru toate oraşele ţării. Noua unitate, prevăzută cu o capacitate de pînă la 100 tramvaie pe an, va introduce în fabricaţie un vagon modern, a cărui machetă funcţională a şi fost pregătită de specialiştii de la întreprinderea de transporturi din Timişoara. Este vorba despre un vagon de mare capacitate, confortabil, elegant, cu sisteme de amortizare a zgomotelor (dispune de caroserie izolată fonic, suspensie pe cauciuc, sistem de frînare electric), cu ventilaţie naturală, bine încălzit, cu iluminat fluorescent şi cu alte caracteristici tehnicofuncţionale superioare care îl vor situa printre cele mai moderne tramvaie care se fabrică la ora actuală in lume. Acest tip de tramvai românesc, realizat de un colectiv de specialişti de la întreprinderea de transporturi din Timişoara, va ieşi pe poarta fabricii amintite în 1972, cînd va fi încheiată prima etapă de construcție a întreprinderii. Prezentări de scrisori de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, Mae Ceauşescu Ambasadorul Columbiei La 25 martie 1970, preşedintele Consiliului de Stat,al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Antonio Alvarez Restrepo, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Columbia în Republica Socialistă România. (Citiţi in pag. a 5-a: Cuvântările rostite cu acest prilej). La 25 martie 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mathias Fassou Mariba, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Guineea în Republica Socialistă România. (Citiţi în pag. a 5-a: Cuvintările rostite cu acest prilej). Ambasadorul Republicii Guineea I In agricultura ju ZOOTEHNIA VA OCUPA I LOC PREMPĂfllil n ansamblul operei de construire a socialismului partidul şi statul nostru acordă o importanţă majoră dezvoltării şi modernizării agriculturii, pe drept cuvint, progresul general al ţârii, înaintarea sa fermă pe treptele civilizaţiei sunt indisolubil legate de înflorirea acestei ramuri a economiei naţionale. Aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea rostită la plenara C.C. al P.C.R. din 17—19 martie „în ţara noastră agricultura reprezintă o ramură de bază a economiei socialiste , este limpede că fără o agricultură intensivă, modernă, de înaltă productivitate, organizată pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei, nu se poate asigura nici făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, nici edificarea comunismului în patria noastră“. Este evident — lucru care nu mai trebuie demonstrat — că, într-o agricultură modernă, intensivă, zootehnia trebuie să ocupe locul precumpănitor. Ţinînd seama de nea Nicolae Vereş prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R., preşedintele Consiliului popular al judeţului Mureş tunsurile şi greutăţile care există în acest domeniu, programul aprobat de plenara C.C. al P.C.R. prevede măsuri de cea mai mare importanţă pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii, pentru redresarea, în cel mai scurt timp a zootehniei, pentru imprimarea unui ritm rapid de dezvoltare a acestui sector. Din multitudinea măsurilor preconizate aş vrea să desprind, în rindurile ce urmează, importanţa, pentru zootehnia judeţului nostru, a îmbunătăţirii şi exploatării raţionale a pajiştilor naturale. In ansamblul judeţelor ţării, judeţul Mureş ocupă un loc relativ privilegiat din punctul de vedere al suprafeţei pajiştilor naturale. Aproape 100 000 ha de păşuni, cărora li se adaugă 50 000 ha fineţe naturale — situate cu deosebire în zone premontane — constituie o bază dintre cele mai importante pentru asigurarea cantităţilor corespunzătoare de furaje de volum. Din această suprafaţă, cea 25 000 ha sunt administrate şi gospodărite de către consiliile populare comunale, peste 500000 ha de păşuni, proprietate de stat, sunt încredinţate spre îngrijire cooperativelor agricole de producţie, cca 15 000 ha sunt proprietate a acestora, iar aproape 6000 ha aparţin fermelor I.A.S. şi staţiunii experimentale de la Sîngeorgiu de Mureş. Desigur, simpla existenţă a păşunilor nu rezolvă de la sine problema furajelor. Studiul aprofundat care ne-a fost prezentat în cadrul plenarei relevă productivitatea încă slabă a pajiştilor naturale, producţiile medii pe ţară de masa verde la hectar situîndu-se în jurul cifrei de patru mii kg.Or, unul din obiectivele ce trebuiesc atinse pînă în 1975, în această privinţă, reclamă obţinerea unei producţii medii de masă verde la hectar de circa 12 000 kg. Practica dovedeşte că prin acţiuni bine concepute şi executate şi din punct de vedere tehnic, prin preocupări sistematice se pot obţine de pe aceeaşi suprafaţă o producţie medie de masă verde la hectar de 2—3 ori mai mare. Am în vedere unele rezultate obţinute în judeţul nostru, urmare a unor acţiuni de refacere şi îmbunătăţire efectuate pe trupuri de păşune aflate în gospodărirea consiliilor populare comunale. Cea mai importantă lucrare efectuată pe teritoriul judeţului a afectat un trup de păşune în suprafaţă de 1200 ha situat într-o zonă montană — la 700—800 metri altitudine — aflat în administrarea consiliilor populare ale comunelor Eremitu şi Magherani. Pe acest trup de păşune s-au executat lucrări de defrişări, regenerări, fertilizări şi s-a început tarlalizarea. In acelaş timp, au fost construite adăposturi pentru animale, s-au făcut captări de izvoare amenajîndu-se platforme de beton pentru adăpat. Executarea în complex a acestor lucrări a permis obţinerea în anul 1969 a unei producţii de 20 000 kg de masă verde la hectar, iar calitatea furajelor s-a îmbunătăţit mult prin ameliorarea compoziţiei floristice. Totodată lucrările efectuate au condus la creştrea capacităţii de păşunat incit au putut fi dirijate spre această păşunre şi animale din ziine deficitare în pajişti naturale. O altă lucrare a fost începută pe un trup de păşune în zona Mocear, administrat de consiliile populare ale comunelor Gurghiu, Solovastru, Beica şi Oraş Reghin. Amenajările afectează deocamdată patru sute fra dintr-o suprafaţă de cca 1 000 ha. Caracteristic acestei pajişti era gradul ridicat de umezeală, vegetaţia săracă, nevaloroasă, de tipul rogozului şi pipirigului. Acţiunea a început prin efectuarea de lucrări de desecări, desţeleniri, amendare cu spuma de var (deşeu al procesului tehnologic la fabrica de zahăr Tg. Mureş) şi reînţelenire. Anul trecut a fost cosită prima recoltă de furaja de pe o suprafaţă de 40 ha obţinindu-se în medie între 20 000—27 000 kg masă verde la ha. Lucrări de fertilizări au fost făcute şi pe 220 ha de păşune aparţinând comunei Suplac ca şi la Osoi, trup de păşuni naturale în suprafaţă (Continuare in pag. a 5-a) Cu 96 de zile înainte de termen A INTRAT ÎN PRODUCŢIE LA ÎNTREAGA CAPACITATE CEA MAI MARE FILATURA DIN ŢARĂ OLTENIŢA. (Coresp. R. I.). — La Olteniţa a intrat în funcţiune, la întreaga capacitate de producţie, cu 96 de zile înainte de termenul iniţial, filatura de fire din fibre chimice şi bumbac, cea mai mare unitate de acest gen din ţară, unul din principalele obiective economice prevăzute a intra in producţie în acest cincinal. Dotată cu utilaj românesc, în proporţie de 80 la sută, randamentul lor fiind la nivelul actual al tehnicii mondiale, moderna filatură de pe malurile Dunării are o capacitate de producţie de 7 410 tone fire anual, din care 5 600 tone de fire din materie primă produsă în ţară. Aici se vor realiza totodată, pentru prima oară, fire extrafine, sortiment foarte solicitat de industria bunurilor de larg consum. • Cu prilejul intrării în funcţiune, cu întreaga capacitate, a filaturii, colectivul de ingineri, muncitori şi tehnicieni ai întreprinderii a adresat otelegramă Comitetului Central al I. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care îşi exprimă hotărîrea de a-şi spori eforturile în vederea perfecţionării şi ridicării întregii activităţi a filaturii în aşa fel incit nivelul calitativ şi cantitativ proiectat să fie atins la termenul prevăzut. Renaşterea naturii întîlneşte la Arad şi o renaştere urbanistică. Spre exemplificare, iată acest fragment din bulevardul Republicii cu volumele sale moderne din beton şi sticlă, cu noile sale magazine şi cofetării După un an de la darea in folosinţă RAFINĂRIA „CRIŞANA" DIN BIHOR LA PARAMETRII PROIECTATI ORADEA (Coresp. R. I.). La 1 aprilie 1970 se împlineşte un an de la darea în folosinţă a rafinăriei „Crişana“ din Suplacul de Barcău, judeţul Bihor. In această perioadă, relativ scurtă, tînărul colectiv al noii ramuri economice a judeţului Bihor a obţinut succese deosebite, atît în ce priveşte producţia propriu-zisă cit şi în direcţia realizării parametrilor. De remarcat că parametrii productivi au fost atinşi încă la începutul anului curent, iar indicii economico - financiari în aceste zile, ceea ce înseamnă cîştigarea unui avans de şase luni faţă de prevederile proiectului. La succesul respectiv a contribuit îndeplinirea şi depăşirea lună de lună a tuturor indicatorilor de plan. Sarcinile planului pe trimestrul I al anului curent, de pildă, au fost îndeplinite la data de 25 martie, obţinîndu-se în plus aproape 2 000 tone petrol distilat, 890 tone motorină şi 1 800 tone păcură. Prevederile trimestriale de beneficii au fost de asemenea depăşite cu 400 000 lei. De remarcat că aici se realizează mai mult de un sfert din producția de bitum a ţării, produs de cea mai bună calitate cu caracteristici competitive pe plan mondial. SE DUBLEAZĂ ARTERA DE CIRCULAŢIE DE LA MAMAIA CONSTANŢA (coresp. R.I.), — în staţiunea Mamaia se lucrează intens la dublarea arterei de circulaţie de pe malul lacului Siutghiol. Astfel, perla litoralului nostru va dispune, încă din acest an, de o autostradă de peste 4 km, cu 4 benzi de circulaţie, care va fi accesibilă tuturor categoriilor de autovehicole. Autostrada va dispune de 4 spaţii de parcare, pentru circa 100 autoturisme fiecare. TELEGRAMĂ CELUI DE AL XXII-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN AUSTRALIA SYDNEY Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist din Australia, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului australian un cald salut frăţesc. Comuniştii români nutresc sentimente de caldă simpatie faţă de activitatea partidului dumneavoastră pusă în slujba intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale maselor muncitoare, împotriva acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru independenţa şi libertatea popoarelor, pentru pace şi securitate internaţională. Subliniem şi cu acest prilej relaţiile de prietenie şi solidaritate frăţească statornicite între partidele noastre pe baza principiilor marxist-leniniste ale internaţionalismului socialist, egalităţii în drepturi, independenţei fiecărui partid. Ne exprimăm convingerea că dezvoltarea în continuare a legăturilor internaţionaliste dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Australia serveşte prieteniei dintre cele două partide şi popoare ale noastre, cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Vă urăm succes deplin în desfăşurarea lucrărilor Congresului, noi victorii în lupta pentru realizarea nobilelor ţeluri ale democraţiei, socialismului şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN