România Liberă, aprilie 1970 (Anul 28, nr. 7914-7939)

1970-04-01 / nr. 7914

Anul XXVIII Nr. 7 914 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniți-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Folosirea eficientă, gospodărească, in spiritul h­otăririlor plenarei, a condiţiilor naturale de care dispunem PRINCIPALA CALE DE CREȘTERE A SECTORULUI ZOOTEHNIC mm. • "twtbiimttiti ■""* IWT”im:cinMlia!iiMI",,sa”^^ P unind in­ centrul dezbate­rilor problemele dezvol­tării si modernizării agri­culturii, recenta Plenară a C.C. al P.C.R. a aprobat documente de o importanţă vitală pentru viaţa economică a patriei noas­tre. Discutarea şi aprobarea a­­­cestor documente, rod al unor­­aprofundate studii efectuate din iniţiativa şi sub îndruma­rea conducerii partidului, re­flectă grija neabătută, consec­ventă, responsabilă a partidului şi statului nostru pentru con­tinua întărire a potenţialului economic al României socialis­te, al prestigiului ei în lume. In cuvîntarea rostită in cadrul Plenarei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia: „Prevederi­le acestor documente care pre­supun un uriaş efort material şi financiar din partea statului, oglindesc forţa economiei noas­­tre socialiste, resursele şi po­tenţialul de care dispune as­­tâzi patria noastră. Prin impli­caţiile şi consecinţele deosebite pe care aceste măsuri le vor avea în viaţa economică a ţă­rii, prin perspectivele pe care le deschid propăşirii materiale a societăţii noastre, bunăstării poporului ele constituie par­te integrantă a programului a­­doptat de Congresul al X-lea de creare în România a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate“. Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creş­terea producţiei animaliere in anii 1970-19110 constituie, prin prevederile pe care le cuprin­de, un amplu program de lucru şi pentru judeţul­ nostru. Cu atît mai mult cu cit, condiţiile, naturale, tradiţiile, priceperea oamenilor au situat zootehnia printre preocupările de frunte ale locuitorilor de pe meleagu­rile harghitene. Cu deosebire, ■pămînturile acestea, cuprinse între Mureş, Olt şi Tîrnave sunt prielnice creşterii bovinelor. Furajele cultivate aici, de na­tură fibroasă sînt bine supor­tate de către animale. La rîrf­­du-le, zeci­le de mii de hectare de pajişti naturale ce urcă pe versanţii Călimanilor­ şi Har­ghitei constituie un depozit fu­rajer care, bine gospodărit, poate asigura producţii bogate d­e hrană pentru animale. In sfîrşit, tradiţia creşterii bovi­nelor îşi are suport, în aşeză­rile rurale ale judeţului, în priceperea oamenilor, transmi­să din ■generaţie in generaţie. După cum subliniază docu­mentele Plenarei, efectivele de bovine de care dispunem, posibilităţile de sporire şi de îmbunătăţire a calităţii aces­tora, alături de sporirea­ gre­utăţii­ medii de sacrificare, constituie principalele căi de creştere,a producţiei de carne in ţara noastră. Aceste preve­deri, cu vorbel er­­ei,trai, sunt întrutotul proprii şi judeţului Harghita. Pentru noi, folosirea eficientă, gospodărească în spi­ (Gontinuare in pag a 3-a) Ludovik Fazeka; prim-secretar al Comitetului judeţean P.C.R., preşedintele Consiliului popular al judeţului Harghita, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al Frontului,Unităţii Socialiste a: Profilarea unor ferme ca îngrăşătorii pentru tinere­tul bovin reprezintă un prim pat spre industriali­zarea procesului de îngrăşare. Aici, prin aplicarea unei tehnologii moderne se ajunge în final la o îngrăşare uniformă, raţională a animalelor, sporul de creştere ridicat obţinîndu-se cu un consum mic , de furaje SINTEROM — O NOUĂ PREMIERĂ ROMÂNEASCĂ CLUJ (coresp. R. I.). Agenda economică a Clujului înscrie din aceas­tă săptăm­înă în filele sale o nouă prezenţă. Ceea ce numai cu câţiva ani în urmă constituia pentru cercetătorii Institutului Politehnic­ din Cluj o pasionantă muncă de cercetare şi de căutări, — descoperirea pulberii metalice — a devenit astăzi o realitate palpabilă şi de o ex­tremă importanţă pentru economia noastră naţională. Prima Fabrică de produse sinterizate din ţară inaugurată la­ Cluj cuprinde sectoare de presaj de piese sinterizate, acoperiri metalice, prelucrări mecanice şi în prima etapă va produce anual 773 tone piese sinterizate necesare industriei de automobile. Din relatările specialiştilor Uzinei de bujii „Triumf" pe lingă care funcţionează noul obiectiv care a primit deumirea de Sinterom, am aflat că prin sinterizare — tratament termic special aplicat unor piese presate din amestecuri de pulberi metalice, în urma căruia particulele metalifere se sudează între ele — se obţin piese cu calităţi superioare celor ce rezultă prin turnare sau prelucrare mecanică din aliaje. . Favoritismul in sfera comerţului ■ Imn servit cu aprobarea tovarăşului director avoritism înseamnă ceea ce bine ştim cu toţii. Dacă ne referim la sfera comerţului, pentru a vedea cum se manifestă aici favoritismul, aproape că nu-i nevoie de nici o lămurire. Cite unuia i se nă­­zare că el nu trebuie să cum­pere pe o cale normală, că mărfurile rare sau noutăţile i se cuvin lui întîi. Găseşte el pe cine îi trebuie ca să-l „serveas­că“ şi lucrurile se aranjează cum nu se poate mai bine. I s-a fă­cut lui un serviciu, o favoare, are grijă ca la rîndul său să-l ,,servească“ pe ’ cel cu pricina, incit favoritismul se răspînde­ş­­te, prin sistemul acesta cu rapi­ditate, cuprinzind în cercul lui pe muritorii care vor să aibă totul numai pentru ei. Ştim într-adevăr ce înseamnă favoritism, aşa cum ştim şi care este calea pentru a bara ase­menea practici care duc la ine­chitate socială. Numai la direc­ţia comercială a judeţului Bra­şov a fost aproape cu neputinţă să intrăm pe terenul unei dis­cuţii concrete despre favori­tism. Cuvîntul părea aproape străin. Parcă a­rm­ai fost auzit cîndva, dar nu se ştia bine în legătură cu ce. Cu nişte produ­se alimentare distribuite în cartiere, parcă aşa ceva, dar nu era prea clar. Unul dintre lu­crătorii vechi ai direcţiei — el singur a mărturisit că lucrează de douăzeci de ani în conduce­rea comerţului —, tovarăşul Ilie Mucea, a fost pînă într­­atîta de nedumerit ce-i cu­ fa­voritismul ăsta, că atunci cînd a fost întrebat cum se manifes­tă în domeniul alimentaţiei pu­blice, şi-a permis să ia totul în derîdere . „Nu înţeleg. Ce anu­me, să-l servească pe cutare sau cutare cu o bere ?“. Am fi res­pectat această naivitate inexpli­cabilă, dacă cel care o afişa ca pe un scut n-ar fi contrasem­nat actele unei anchete care se ocupa tocmai de favoritismul practicat în alimentaţia publică, şi era, deci, cel puţin în cazul anchetat în măsură să se pro­nunţe. Pînă la urmă a rezultat însă că Ilie Mucea a contrasem­nat concluziile respectivei an­chete în virtutea unui automa­tism administrativ şi că nu ştia mare lucru despre cele ce se petrecuseră în­­ incinta restau­rantului „Timiş“. Tăcerea celor ale la direcţia comercială, cînd este vorba­ de­ favoritism, îndreptăţeşte cumva presupunerea că orice practi­care a favoritismului este re­primată cu promptitudine­, in­cit astfel de apucături nici nu au vreme să se nască ? Jude­cind după unele fapte, o atare presupunere n-are prea mare temei. Controlul obștesc a sem­nalat în câteva rînduri că ges­tionarul Mircea Ionescu, de la o unitate de legume și fructe din cartierul . ..Tractorul“, prac­tică un favoritism sfidător. S-a gîndit cineva să ia­­vreo măsu­ră ? La început nu, iar cînd s-au gîndit, au pus şi condiţii. Trebuie destituit, da, dar nu a­­vem­­ cu cine să-l înlocuim, să­­ căutăm, să ne uităm­­ bine pe cine punem, să îndeplinească toate condiţiile legale etc.. Siunt argumente pe care directorul întreprinderii de legume și fruc- P. SOLCAN ii I (Continuare In pag. a 3-a) A intrat in funcţiune FABRICA DE BERE DIN CRAIOVA CRAIOVA (col­esp. R.I.).­­ Combinatul de industrie ali­mentară Dolj a sărbătorit ieri, împreună cu constructo­rii Întreprinderii şantier de construcţii montaje din loca­litate o nouă premieră, indus­trială : intrarea în producţie a noii Fabrici de bere din Craiova. Eforturile depuse de factorii care au conlucrat la construcţia fabricii,— proiec­tanţi, beneficiari, construc­tori — au condus la­ diminua­rea costului investiţiei cu 10 la sută faţă, de Unităţile de a­­ceiaşi capacitate construite la Bacău şi Piteşti. De aseme­nea, se cuvine menţionat fap­tul că fabrica intră în funcţi­une la termenul planificat. Cuprinzind un ansamblu de clădiri pentru secţiile de fierbere şi fermentare, îmbu­­teliere, centrale de frig şi a-­­teliere auxiliare, fabrica dis­pune de­ un proces tehnolo­gic,complet automatizat,, fiind singura unitate de acest fel din ţară. Foto : AGERPRES Secvenţă din metamorfoza urbanistică a vechiului oraş moldovenesc, Focşani HOTĂRÎ FERMĂ DE A REALIZA PROGRAMELE DE DEZVOLTARE A AGRICOLTURII SOCIALISTE Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Zilele trecute,­a avut loc de­cernarea drapelelor şi diplome­lor de cooperative,agricole frun­taşe pe ţară în întrecerea socia­listă desfăşurată în 1969. In adu­nările, festive care au avut loc cu acest prilej, cooperatorii s-au an­gajat­­ să muncească cu toată energia şi priceperea pentru ca toate lucrările agricole să fie făcute la timp şi în con­diţii superioare din punct de vedere calitativ, să ducă la îndeplinire sarcinile care de­curg din aplicarea celor două programe naţionale adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R. În cadrul adunărilor pri­lejuite de decernarea acestor distincţii, membrii cooperative­lor fruntaşe au adresat Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, te­legrame în care îşi exprimă ho­­tărîrea de a obţine rezultate şi mai bune în sporirea producţiei şi dezvoltarea unităţilor din care fac parte. Membrii cooperativei agricole din Cobadin, judeţul Constan­ţa, arată, printre altele, în tele­grama trimisă . ..In anul tr­ecut, cooperativa noastrâ a realizat, în medie la hectar, 2 900 kg grîu, 6 262 kg porumb, 3 000 kg teroa­­rea-soarelui, a depăşit efectivele de animale la toate speciile şi a obţinut 2 722 litri lapte de la fie­­­care­­ vacă, 3,1 kg­ lină de oaie... 136 ouă de la fiecare pasăre. S-au valorificat la stat, peste plan, 1 500 tone porumb, 200 tone floarea-soarelui, 195 hectolitri lapte, 36 000 ouă, depăşindu-se toţi indicatorii de plan. Primind steagul de cooperativă fruntaşă pe ţară la cultura florii-soarelu­i, considerăm că rezultatele obţi­nute se d­atoresc ajutorului ne­precupeţit acordat ţărănimii cooperatiste de partidul şi statul nostru. In întrecerea socialistă organizată in acest an, ne-am an­gajat să realizăm, peste plan, 500 tone porumb, 127 tone floarea­­soarelui, 1 000 hectolitri lapte, 30 tone carne şi să livrăm la fondul de stat cantităţi supli­mentare la toate produsele con­tractate“. „In această zi deosebită, cînd pentru rezultatele obţinute în întrecere ni s-a acordat, drept preţuire a muncii noastre, înalta distincţie , de cooperativă agri­­■ colă ■ de producţie fruntaşă pe ţară, obţinând premiul I la cul­tura cartofului, asigurăm Comi­tetul Central al Partidului Co­munist Român, pe dumneavoas­tră personal, iubite tovarăşe ■Nicolae Ceauşescu, căi,sarcinile de plan ce ne revin pe anul 1970 vor fi îndeplinite şi depăşite la toţi,indicatorii — se arată în te­legrama cooperatorilor din Tuş­' na­d, judeţul Harghita. Vă ra­portăm, stimate tovarăşe secre­tar general, că însufleţitoarele angajamente , pe care ni le-am asumat în acest an au şi început, să prindă viaţă.. Astfel, în pe­rioada care­­a trecut din acest an am livrat peste prevederi 20 000 litri lapte, 13 tone carne şi alte produse ; peste 1 200 ha teren este bine pregătit şi ame­najat în vederea începerii însă­­mînţărilor de primăvară, lucrare pe care suntem­ hotărîţi să o e­­fectuăm în maximum 20 de zile. Mulţumindu-vă încă o dată, din toată inima, pentru înal­ta distincţie acordată, ne an­gajăm să obţinem în acest an o producţie, medie de 22 000 kg cartofi la hectar, de pe întreaga suprafaţă de 500 ha, să livrăm 500 tone cartofi peste prevederi. Vom depăşi, totodată, planul de livrări cu 500 hl lapte, 35 tone carne, 1 000 kg lină şi alte produse, depunînd tot efor­tul pentru a obţine succese deo­sebite şi la cultura de grîu, mr­­zoaică, în sectorul creşterii ani­malelor, dovedind prin aceas­ta ataşamentul nostru faţă de partid, faţă de scumpa noastră patrie,„ Republica Socialistă Ro­mânia“. In telegrama, membrilor coo­perativei agricole din Lenau­­heim, judeţul Timiş, cooperativă care s-a situat pe­ primul joc în domeniul creşterii şi îngrăşării porcilor, se arată, printre altele : Avind o puternică bază teh­(Continuare in pag. a 5-a) I­fi Uf­j j ■ , , 1 I 1 I­I­I i I­f Miercuri 1 aprilie 1970 FRUNTAŞII CONFIRMA • Au primit botezul focului ultimele două cuptoare de la laminorul Slebing • La laminorul de benzi la rece — primele operaţii de reglaj • Primii metri cubi de be­ton în fundaţia staţiei de sortare primară a uzinei cocso­chimice. GALAŢI (de la trimisul nos­tru pe platforma siderurgică). Ziua de ieri, ultima din primul trimestru, a fost deosebit de bo­­gată în­­ evenimente. Din noia­­ntu de Veşti bune ne-am oprit la trei dintre ele deosebit de semnificative pentru sublinierea patosului cu care constructorii marelui combinat desfăşoară în­trecerea pentru înfăptuirea an­gajamentelor luate. ...La laminorul Slebing am participat la o veritabilă pre­mieră. încă de dimineaţă a fost aprins focul, la cuptoarele 23 şi 24, ulti­moale din ra­diul dezvol­tării capacităţii de încălzire a luigourilor pîn­ă la două milioa­ne, tone anual. In urmă cu circa trei săptămâni au primit botezul focului cuptoarele nr. 21 şi 22 care peste două zile vor da pri­mele lingouri încălzite. Prin pu­nerea în funcţiune a­ acestor pa­tru noi cuptoare, cu 272 şi res­pectiv 246 zile , înainte de ter­men, se va putea realiza supli­mentar o producţie de peste 170 000 tone sleburi. Aceasta este opera zidarilor şamotori din e­­chipă Ilii Ştefan Csömör, a elec­tricienilor conduşi de maistrul Pavel Salomchin şi a maiştrilor instalatori Nicolae Dragoş şi A­­laxen-­ ni Mihăi­lescu. ....Laminorul­ de, benzi la rece. Scurt­ dialog cu Nicolae Hi­rea, inginerul şef coordonator. — La hala de decapare, pri­ma secţie din fluxul tehnologic al marelui laminor au început operaţiile de reglaj ale părţii e­­lectrice din cadrul sălii de ma­şini nr. 2. — Ce semnificaţie are acest eveniment ? — Este vorba­ de demararea operaţiilor premergătoare înce­perii probelor mecanice ale uti­lajului tehnologic, operaţii care, înscriindu-se in grafic, vor asi­gura respectarea angajamentului nostru de a preda noul laminor cu un avans de 13 zile. Iată, de ce este foarte important ca a­­cestor reglaje să li se asigure continuitatea necesară printr-o alimentare cu energie electrică pe soluţia definitivă. In acest sens este obligatoriu să fie solu­ţionat de către beneficiar cu maximum de urgenţă echipa­mentul electric care mai lipseş­te staţiei şi sistemului de distri­buţie aferente laminorului. ...La 20 februarie a.c. echipa­jul mecanicului Amariei Ior­­dache introducea­­în fundaţia vi­itoarei uzine cocsochimice pri­mul pilot de beton. Ieri, în acest loc unde se vor ridica bateriile de cocsificare nr. 1 şi 2, turnul de cărbuni şi coşurile de fum, s-au încheiat săpăturile. Imediat în preajmă, la staţia de sortare primare cocs, constructorii mai­strului Ştefan Stancu­­ au turnat ieri primii metri cubi de beton. — Acţionăm cu toate forţele — ne-a completat cele văzute pe şantier inginerul, şef coordona­tor Aurel Manolache — pentru a deschide fronturi de lucru cit mai mari, îndeosebi la obiecti­vele cu ciclu lung de execuţie de care depinde în ultima in­stanţă punerea în funcţiune a noii uzine gălăţene. Cîştigători pentru a doua oară consecutiv ai steagului de între­prindere fruntaşă pe ramură, constructorii şi montorii gălă­­ţeni au încheiat, trimestrul întîi 1970, realizînd peste 24 la sută din planul anual. Fruntaşii în întrecere confirmă: TUDOR GHEORGHIU Recent a intrat în producţie totală Filatura de fire şi fibre chimice şi bumbac Olteniţa, cea mai modernă unitate de acest gen din ţară. Cele patru secţii sunt amplasate într-o clădire monobloc, cu o supra­faţă de SC 400 mp. La atin­gerea parametrilor proiec­taţi, întreaga filatură va avea o capacitate anuală de 7 410 tone de fire de bumbac şi sin­tetice. In clişeu , un aspect din secţia de fire pieptănate din bumbac D TEOREME Mihnea Gheorghiu­ ac­ă vom cădea de acord cu ideea că în lumea de azi şi înainta fără vreuna din ramu­rile Matematicii şi că fiecare în­crengătură a acesteia e consti­tuită dintr-un şir de teoreme le­gate între ele ca un lanţ de a­devăruri inseparabile, filozofia noastră va fi obligată să reţină, ca o lege morală a societăţii (de azi şi de mîine), în primul rinel relaţia de sinceritate dintre e­­nunţul şi demonstraţia oricărei teoreme. Fără această lege fun­damentală a matematicilor, deci a progresului, ne vom întoarce în haosul tuturor confuziilor. Ia faţa acestei ameninţări, primul simptom al­­curios ştiinţe­­lor curate’ este trema­­ de" in­certitudine, adică, în ultimă a­­naliză, oroarea de minciună. Educată în respectul ştiinţei, generaţia noului mileniu e pre­gătită să-şi asume riscul celui mai rece adevăr, în locul căldu­ţei ape de roze a promisiunilor fără fin­alit­ate. Toate mişcările contemporane ale tineretului­ ne-o demonstrează, uneori cu o tragică energie.­­Societatea aşa numită „de consum“ care face mult caz de întinerirea cadre­lor în toate compartimentele propăşirii sale economice, pre­zintă cele mai evidente simpto­­me de confuzie cu privire la forţa­ de muncă. Conform anche­tei Oficiului Statistic al Comu­nităţii Economice Europene as­pectul considerat „cel mai des­curajator“ al situaţiei tinerilor apţi de muncă din ţările vest­­europene este faptul că 42 la su­tă din şomeri,sunt între 18 şi 24 de ani). Agitaţia tineretului dezamă­git de galeria noilor zei care li se propun este pozitivă oricând ea se prezintă ca o referire ştiin­ţifică la baza materială a isto­riei. Ea presupune atunci­­ res­pingerea fanatismului spiritua­list şi­ nevrotic, care este altceva decît o mentalitate revoluţio­nară. Filozofia construcţiei socia­liste insistă, în schimb, asupra ideii participării active a noilor cadre în politica internă a sta­telor, în conducerea adminis­traţiei, în dezvoltarea noilor structuri, în totalitatea efortu­lui tehnico-ştiinţific pe care ne bizuim în aplicarea programelor naţionale de perspectivă şi mai departe,­ în cooperarea interna­ţională. Antrenat conştient în acest program, omul tînăr nu mai riscă să fie cufundat în­tr-o lume ,care-l depăşeşte, în necunoscut, în incertitudine , şi alienare. Entuziasmul­ revoluţio­nar specific tinerelor conştiinţe îşi găseşte atunci ţelul, şi ca­lea de a­-l atinge în chip prac­tic, în conformitate cu aptitudi­nile şi capacitatea de lucru a fiecăruia şi cu pregătirea sa so­cială. Nevoia de adevăr, sau a nevo­ii, de filozofie“- cum o numea­­lege], nu.­e parii din naib­a ci­mitiul tînăr. Colocviul naţional studente de la Iaşi înfruntări colegiale scot în e­­videnţă rolul filozofiei marxiste şi al culturii umaniste în for­marea viitorului specialist, a viitorului conducător de între­prinderi productive sau din ad­ministraţia de stat. Nevoia d­e cunoaştere este un element al nevoii de schimbare şi reciproc. Activitatea intelectualului nou nu admite­­ să se situeze în marge, pe marginea din afară a realităţii în modificare. Nu un observator şi un comentator „de pe tuşă“, un outsider, ne este acum absolut necesar, ci un participant (intelectual şi ma­nual) la modificările istorice în care s-a antrenat naţiunea mo­dernă. In presa şi publicaţiile de ti­neret din lumea întreagă se dez­bate cu pasiune, cu argumente ştiinţifice şi uneori cu gesturi spectaculoase, nevoia de revo­luţie a generaţiei tinere. Ea­ este universală şi permanentă, ca o forţă a naturii, în teoremele dezvoltării po­­litico-economice ale­­României,­ noi nu putem înţelege relaţia teorie-practică, decît ca un ra­port de sinceritate indubitabi­lă. Mi-ar plăcea să aflu, sub semnul acestui raport necesar, cum se vor constitui brigăzile voluntare de tineret care vor ore să ia parte la efortul pen­tru înfăptuirea celor două pro­grame naţionale, dintre care „programul apelor“ îmi apare ca expresia unor supreme i­­dealuri socialiste. Pe de­ altă parte, filozofia noastră ar face un, mare bine poporului, dacă s-ar decide mai repede la am­­plificarea muncii de educaţie a maselor şi îndeosebi a tinere­tului într-o luptă necruţătoare împotriva tentaţiilor tehnome­­dipcraţiei şi parazitismului so­cial, împotriva indiferenţei. Un tovarăş mult stimat­­ de mine, din vechea gardă a „re­­voluţionarilor de profesie“, de­­plîhgea faptul că romantismul ti­neretului a lăsat să se birocrati­zeze în termenii profiturilor pres­tabilite, cu simţămîntul amar că entuziasmul se cam drămuieşte de la o vreme după măsura re­mizierilor cu bonier. Există în asta un sîmbure de adevăr. Pe de­ altă parte însă, nu e mai puţin adevărat că demon­straţia adevărurilor revoluţio­­are se face prin ceea ce se face şi nu prin, ceea ce se e­­nunţă de la tribune mai mult sau mai puţin înalte cu­­ toate citatele de rigoare despre feri­cirea omului pe pămînt. (Nimic nu este mai primejdios, pentru (Continuare in pag. a 5-a) Tovarăşul Mae Ceauşescu -U _, a primit delegaţia Uniunii Democrate de stingă din Grecia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, pe tovarăşii Antonis Brillakis, Haralambos Drakopoulos şi Nikos Karas, membri ai Co­mitetului Executiv al Uniunii, Democrate de stingă din Gre­cia (E.D.A.). . La primire au participat to­varăşii Paul Niculescu Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C.­ al P.C.R., şi Ghizela Vass, mem­bru al C.C. al P.C.R. Convorbirea care a avut loc cu acest prilej s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. CREŞTE FAMILIA TRACTOARELOR BRAŞOVENE BRAŞOV (coresp. R.L.).— Concentrîn­­du-şi eforturile în scopul continuei di­versificări a pro­ducţiei de tractoa­re, proiectanţii şi inginerii Uzinei „Tractorul“ din Braşov lucrează în prezent la asimila­rea tractorului S-­ 500 — o variantă îmbunătăţită a ti­pului S-­ 300 — programat să intre în fabricaţie de se­rie în a doua ju­mătate a anului 1970. cu cele două noi variante ale tractorului U-630 31 şi U-651 M intro­duse în fabricaţie în primul trimestru la care se adaugă gama tipurilor de tractoare de 40 CP destinate lucrărilor din legumicultura, pomicultură și viti­cultură — rezultă că la Uzina Trac­torul în acest an s-au realizat 14 va­riante ale tractoru­lui românesc.

Next