România Liberă, aprilie 1970 (Anul 28, nr. 7914-7939)
1970-04-01 / nr. 7914
Anul XXVIII Nr. 7 914 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniți-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Folosirea eficientă, gospodărească, in spiritul hotăririlor plenarei, a condiţiilor naturale de care dispunem PRINCIPALA CALE DE CREȘTERE A SECTORULUI ZOOTEHNIC mm. • "twtbiimttiti ■""* IWT”im:cinMlia!iiMI",,sa”^^ P unind in centrul dezbaterilor problemele dezvoltării si modernizării agriculturii, recenta Plenară a C.C. al P.C.R. a aprobat documente de o importanţă vitală pentru viaţa economică a patriei noastre. Discutarea şi aprobarea acestor documente, rod al unoraprofundate studii efectuate din iniţiativa şi sub îndrumarea conducerii partidului, reflectă grija neabătută, consecventă, responsabilă a partidului şi statului nostru pentru continua întărire a potenţialului economic al României socialiste, al prestigiului ei în lume. In cuvîntarea rostită in cadrul Plenarei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia: „Prevederile acestor documente care presupun un uriaş efort material şi financiar din partea statului, oglindesc forţa economiei noastre socialiste, resursele şi potenţialul de care dispune astâzi patria noastră. Prin implicaţiile şi consecinţele deosebite pe care aceste măsuri le vor avea în viaţa economică a ţării, prin perspectivele pe care le deschid propăşirii materiale a societăţii noastre, bunăstării poporului ele constituie parte integrantă a programului adoptat de Congresul al X-lea de creare în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere in anii 1970-19110 constituie, prin prevederile pe care le cuprinde, un amplu program de lucru şi pentru judeţul nostru. Cu atît mai mult cu cit, condiţiile, naturale, tradiţiile, priceperea oamenilor au situat zootehnia printre preocupările de frunte ale locuitorilor de pe meleagurile harghitene. Cu deosebire, ■pămînturile acestea, cuprinse între Mureş, Olt şi Tîrnave sunt prielnice creşterii bovinelor. Furajele cultivate aici, de natură fibroasă sînt bine suportate de către animale. La rîrfdu-le, zecile de mii de hectare de pajişti naturale ce urcă pe versanţii Călimanilor şi Harghitei constituie un depozit furajer care, bine gospodărit, poate asigura producţii bogate de hrană pentru animale. In sfîrşit, tradiţia creşterii bovinelor îşi are suport, în aşezările rurale ale judeţului, în priceperea oamenilor, transmisă din ■generaţie in generaţie. După cum subliniază documentele Plenarei, efectivele de bovine de care dispunem, posibilităţile de sporire şi de îmbunătăţire a calităţii acestora, alături de sporirea greutăţii medii de sacrificare, constituie principalele căi de creştere,a producţiei de carne in ţara noastră. Aceste prevederi, cu vorbel erei,trai, sunt întrutotul proprii şi judeţului Harghita. Pentru noi, folosirea eficientă, gospodărească în spi (Gontinuare in pag a 3-a) Ludovik Fazeka; prim-secretar al Comitetului judeţean P.C.R., preşedintele Consiliului popular al judeţului Harghita, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al Frontului,Unităţii Socialiste a: Profilarea unor ferme ca îngrăşătorii pentru tineretul bovin reprezintă un prim pat spre industrializarea procesului de îngrăşare. Aici, prin aplicarea unei tehnologii moderne se ajunge în final la o îngrăşare uniformă, raţională a animalelor, sporul de creştere ridicat obţinîndu-se cu un consum mic , de furaje SINTEROM — O NOUĂ PREMIERĂ ROMÂNEASCĂ CLUJ (coresp. R. I.). Agenda economică a Clujului înscrie din această săptămînă în filele sale o nouă prezenţă. Ceea ce numai cu câţiva ani în urmă constituia pentru cercetătorii Institutului Politehnic din Cluj o pasionantă muncă de cercetare şi de căutări, — descoperirea pulberii metalice — a devenit astăzi o realitate palpabilă şi de o extremă importanţă pentru economia noastră naţională. Prima Fabrică de produse sinterizate din ţară inaugurată la Cluj cuprinde sectoare de presaj de piese sinterizate, acoperiri metalice, prelucrări mecanice şi în prima etapă va produce anual 773 tone piese sinterizate necesare industriei de automobile. Din relatările specialiştilor Uzinei de bujii „Triumf" pe lingă care funcţionează noul obiectiv care a primit deumirea de Sinterom, am aflat că prin sinterizare — tratament termic special aplicat unor piese presate din amestecuri de pulberi metalice, în urma căruia particulele metalifere se sudează între ele — se obţin piese cu calităţi superioare celor ce rezultă prin turnare sau prelucrare mecanică din aliaje. . Favoritismul in sfera comerţului ■ Imn servit cu aprobarea tovarăşului director avoritism înseamnă ceea ce bine ştim cu toţii. Dacă ne referim la sfera comerţului, pentru a vedea cum se manifestă aici favoritismul, aproape că nu-i nevoie de nici o lămurire. Cite unuia i se năzare că el nu trebuie să cumpere pe o cale normală, că mărfurile rare sau noutăţile i se cuvin lui întîi. Găseşte el pe cine îi trebuie ca să-l „servească“ şi lucrurile se aranjează cum nu se poate mai bine. I s-a făcut lui un serviciu, o favoare, are grijă ca la rîndul său să-l ,,servească“ pe ’ cel cu pricina, incit favoritismul se răspîndeşte, prin sistemul acesta cu rapiditate, cuprinzind în cercul lui pe muritorii care vor să aibă totul numai pentru ei. Ştim într-adevăr ce înseamnă favoritism, aşa cum ştim şi care este calea pentru a bara asemenea practici care duc la inechitate socială. Numai la direcţia comercială a judeţului Braşov a fost aproape cu neputinţă să intrăm pe terenul unei discuţii concrete despre favoritism. Cuvîntul părea aproape străin. Parcă armai fost auzit cîndva, dar nu se ştia bine în legătură cu ce. Cu nişte produse alimentare distribuite în cartiere, parcă aşa ceva, dar nu era prea clar. Unul dintre lucrătorii vechi ai direcţiei — el singur a mărturisit că lucrează de douăzeci de ani în conducerea comerţului —, tovarăşul Ilie Mucea, a fost pînă întratîta de nedumerit ce-i cu favoritismul ăsta, că atunci cînd a fost întrebat cum se manifestă în domeniul alimentaţiei publice, şi-a permis să ia totul în derîdere . „Nu înţeleg. Ce anume, să-l servească pe cutare sau cutare cu o bere ?“. Am fi respectat această naivitate inexplicabilă, dacă cel care o afişa ca pe un scut n-ar fi contrasemnat actele unei anchete care se ocupa tocmai de favoritismul practicat în alimentaţia publică, şi era, deci, cel puţin în cazul anchetat în măsură să se pronunţe. Pînă la urmă a rezultat însă că Ilie Mucea a contrasemnat concluziile respectivei anchete în virtutea unui automatism administrativ şi că nu ştia mare lucru despre cele ce se petrecuseră în incinta restaurantului „Timiş“. Tăcerea celor ale la direcţia comercială, cînd este vorba de favoritism, îndreptăţeşte cumva presupunerea că orice practicare a favoritismului este reprimată cu promptitudine, incit astfel de apucături nici nu au vreme să se nască ? Judecind după unele fapte, o atare presupunere n-are prea mare temei. Controlul obștesc a semnalat în câteva rînduri că gestionarul Mircea Ionescu, de la o unitate de legume și fructe din cartierul . ..Tractorul“, practică un favoritism sfidător. S-a gîndit cineva să iavreo măsură ? La început nu, iar cînd s-au gîndit, au pus şi condiţii. Trebuie destituit, da, dar nu avem cu cine să-l înlocuim, să căutăm, să ne uităm bine pe cine punem, să îndeplinească toate condiţiile legale etc.. Siunt argumente pe care directorul întreprinderii de legume și fruc- P. SOLCAN ii I (Continuare In pag. a 3-a) A intrat in funcţiune FABRICA DE BERE DIN CRAIOVA CRAIOVA (colesp. R.I.). Combinatul de industrie alimentară Dolj a sărbătorit ieri, împreună cu constructorii Întreprinderii şantier de construcţii montaje din localitate o nouă premieră, industrială : intrarea în producţie a noii Fabrici de bere din Craiova. Eforturile depuse de factorii care au conlucrat la construcţia fabricii,— proiectanţi, beneficiari, constructori — au condus la diminuarea costului investiţiei cu 10 la sută faţă, de Unităţile de aceiaşi capacitate construite la Bacău şi Piteşti. De asemenea, se cuvine menţionat faptul că fabrica intră în funcţiune la termenul planificat. Cuprinzind un ansamblu de clădiri pentru secţiile de fierbere şi fermentare, îmbuteliere, centrale de frig şi a-teliere auxiliare, fabrica dispune de un proces tehnologic,complet automatizat,, fiind singura unitate de acest fel din ţară. Foto : AGERPRES Secvenţă din metamorfoza urbanistică a vechiului oraş moldovenesc, Focşani HOTĂRÎ FERMĂ DE A REALIZA PROGRAMELE DE DEZVOLTARE A AGRICOLTURII SOCIALISTE Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Zilele trecute,a avut loc decernarea drapelelor şi diplomelor de cooperative,agricole fruntaşe pe ţară în întrecerea socialistă desfăşurată în 1969. In adunările, festive care au avut loc cu acest prilej, cooperatorii s-au angajat să muncească cu toată energia şi priceperea pentru ca toate lucrările agricole să fie făcute la timp şi în condiţii superioare din punct de vedere calitativ, să ducă la îndeplinire sarcinile care decurg din aplicarea celor două programe naţionale adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R. În cadrul adunărilor prilejuite de decernarea acestor distincţii, membrii cooperativelor fruntaşe au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, telegrame în care îşi exprimă hotărîrea de a obţine rezultate şi mai bune în sporirea producţiei şi dezvoltarea unităţilor din care fac parte. Membrii cooperativei agricole din Cobadin, judeţul Constanţa, arată, printre altele, în telegrama trimisă . ..In anul trecut, cooperativa noastrâ a realizat, în medie la hectar, 2 900 kg grîu, 6 262 kg porumb, 3 000 kg teroarea-soarelui, a depăşit efectivele de animale la toate speciile şi a obţinut 2 722 litri lapte de la fiecare vacă, 3,1 kg lină de oaie... 136 ouă de la fiecare pasăre. S-au valorificat la stat, peste plan, 1 500 tone porumb, 200 tone floarea-soarelui, 195 hectolitri lapte, 36 000 ouă, depăşindu-se toţi indicatorii de plan. Primind steagul de cooperativă fruntaşă pe ţară la cultura florii-soarelui, considerăm că rezultatele obţinute se datoresc ajutorului neprecupeţit acordat ţărănimii cooperatiste de partidul şi statul nostru. In întrecerea socialistă organizată in acest an, ne-am angajat să realizăm, peste plan, 500 tone porumb, 127 tone floareasoarelui, 1 000 hectolitri lapte, 30 tone carne şi să livrăm la fondul de stat cantităţi suplimentare la toate produsele contractate“. „In această zi deosebită, cînd pentru rezultatele obţinute în întrecere ni s-a acordat, drept preţuire a muncii noastre, înalta distincţie , de cooperativă agri■ colă ■ de producţie fruntaşă pe ţară, obţinând premiul I la cultura cartofului, asigurăm Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe ■Nicolae Ceauşescu, căi,sarcinile de plan ce ne revin pe anul 1970 vor fi îndeplinite şi depăşite la toţi,indicatorii — se arată în telegrama cooperatorilor din Tuş' nad, judeţul Harghita. Vă raportăm, stimate tovarăşe secretar general, că însufleţitoarele angajamente , pe care ni le-am asumat în acest an au şi început, să prindă viaţă.. Astfel, în perioada carea trecut din acest an am livrat peste prevederi 20 000 litri lapte, 13 tone carne şi alte produse ; peste 1 200 ha teren este bine pregătit şi amenajat în vederea începerii însămînţărilor de primăvară, lucrare pe care suntem hotărîţi să o efectuăm în maximum 20 de zile. Mulţumindu-vă încă o dată, din toată inima, pentru înalta distincţie acordată, ne angajăm să obţinem în acest an o producţie, medie de 22 000 kg cartofi la hectar, de pe întreaga suprafaţă de 500 ha, să livrăm 500 tone cartofi peste prevederi. Vom depăşi, totodată, planul de livrări cu 500 hl lapte, 35 tone carne, 1 000 kg lină şi alte produse, depunînd tot efortul pentru a obţine succese deosebite şi la cultura de grîu, mrzoaică, în sectorul creşterii animalelor, dovedind prin aceasta ataşamentul nostru faţă de partid, faţă de scumpa noastră patrie,„ Republica Socialistă România“. In telegrama, membrilor cooperativei agricole din Lenauheim, judeţul Timiş, cooperativă care s-a situat pe primul joc în domeniul creşterii şi îngrăşării porcilor, se arată, printre altele : Avind o puternică bază teh(Continuare in pag. a 5-a) Ifi Ufj j ■ , , 1 I 1 III i If Miercuri 1 aprilie 1970 FRUNTAŞII CONFIRMA • Au primit botezul focului ultimele două cuptoare de la laminorul Slebing • La laminorul de benzi la rece — primele operaţii de reglaj • Primii metri cubi de beton în fundaţia staţiei de sortare primară a uzinei cocsochimice. GALAŢI (de la trimisul nostru pe platforma siderurgică). Ziua de ieri, ultima din primul trimestru, a fost deosebit de bogată în evenimente. Din noiantu de Veşti bune ne-am oprit la trei dintre ele deosebit de semnificative pentru sublinierea patosului cu care constructorii marelui combinat desfăşoară întrecerea pentru înfăptuirea angajamentelor luate. ...La laminorul Slebing am participat la o veritabilă premieră. încă de dimineaţă a fost aprins focul, la cuptoarele 23 şi 24, ultimoale din radiul dezvoltării capacităţii de încălzire a luigourilor pînă la două milioane, tone anual. In urmă cu circa trei săptămâni au primit botezul focului cuptoarele nr. 21 şi 22 care peste două zile vor da primele lingouri încălzite. Prin punerea în funcţiune a acestor patru noi cuptoare, cu 272 şi respectiv 246 zile , înainte de termen, se va putea realiza suplimentar o producţie de peste 170 000 tone sleburi. Aceasta este opera zidarilor şamotori din echipă Ilii Ştefan Csömör, a electricienilor conduşi de maistrul Pavel Salomchin şi a maiştrilor instalatori Nicolae Dragoş şi Alaxen- ni Mihăilescu. ....Laminorul de, benzi la rece. Scurt dialog cu Nicolae Hirea, inginerul şef coordonator. — La hala de decapare, prima secţie din fluxul tehnologic al marelui laminor au început operaţiile de reglaj ale părţii electrice din cadrul sălii de maşini nr. 2. — Ce semnificaţie are acest eveniment ? — Este vorba de demararea operaţiilor premergătoare începerii probelor mecanice ale utilajului tehnologic, operaţii care, înscriindu-se in grafic, vor asigura respectarea angajamentului nostru de a preda noul laminor cu un avans de 13 zile. Iată, de ce este foarte important ca acestor reglaje să li se asigure continuitatea necesară printr-o alimentare cu energie electrică pe soluţia definitivă. In acest sens este obligatoriu să fie soluţionat de către beneficiar cu maximum de urgenţă echipamentul electric care mai lipseşte staţiei şi sistemului de distribuţie aferente laminorului. ...La 20 februarie a.c. echipajul mecanicului Amariei Iordache introduceaîn fundaţia viitoarei uzine cocsochimice primul pilot de beton. Ieri, în acest loc unde se vor ridica bateriile de cocsificare nr. 1 şi 2, turnul de cărbuni şi coşurile de fum, s-au încheiat săpăturile. Imediat în preajmă, la staţia de sortare primare cocs, constructorii maistrului Ştefan Stancu au turnat ieri primii metri cubi de beton. — Acţionăm cu toate forţele — ne-a completat cele văzute pe şantier inginerul, şef coordonator Aurel Manolache — pentru a deschide fronturi de lucru cit mai mari, îndeosebi la obiectivele cu ciclu lung de execuţie de care depinde în ultima instanţă punerea în funcţiune a noii uzine gălăţene. Cîştigători pentru a doua oară consecutiv ai steagului de întreprindere fruntaşă pe ramură, constructorii şi montorii gălăţeni au încheiat, trimestrul întîi 1970, realizînd peste 24 la sută din planul anual. Fruntaşii în întrecere confirmă: TUDOR GHEORGHIU Recent a intrat în producţie totală Filatura de fire şi fibre chimice şi bumbac Olteniţa, cea mai modernă unitate de acest gen din ţară. Cele patru secţii sunt amplasate într-o clădire monobloc, cu o suprafaţă de SC 400 mp. La atingerea parametrilor proiectaţi, întreaga filatură va avea o capacitate anuală de 7 410 tone de fire de bumbac şi sintetice. In clişeu , un aspect din secţia de fire pieptănate din bumbac D TEOREME Mihnea Gheorghiu acă vom cădea de acord cu ideea că în lumea de azi şi înainta fără vreuna din ramurile Matematicii şi că fiecare încrengătură a acesteia e constituită dintr-un şir de teoreme legate între ele ca un lanţ de adevăruri inseparabile, filozofia noastră va fi obligată să reţină, ca o lege morală a societăţii (de azi şi de mîine), în primul rinel relaţia de sinceritate dintre enunţul şi demonstraţia oricărei teoreme. Fără această lege fundamentală a matematicilor, deci a progresului, ne vom întoarce în haosul tuturor confuziilor. Ia faţa acestei ameninţări, primul simptom alcurios ştiinţelor curate’ este trema de" incertitudine, adică, în ultimă analiză, oroarea de minciună. Educată în respectul ştiinţei, generaţia noului mileniu e pregătită să-şi asume riscul celui mai rece adevăr, în locul călduţei ape de roze a promisiunilor fără finalitate. Toate mişcările contemporane ale tineretului ne-o demonstrează, uneori cu o tragică energie.Societatea aşa numită „de consum“ care face mult caz de întinerirea cadrelor în toate compartimentele propăşirii sale economice, prezintă cele mai evidente simptome de confuzie cu privire la forţa de muncă. Conform anchetei Oficiului Statistic al Comunităţii Economice Europene aspectul considerat „cel mai descurajator“ al situaţiei tinerilor apţi de muncă din ţările vesteuropene este faptul că 42 la sută din şomeri,sunt între 18 şi 24 de ani). Agitaţia tineretului dezamăgit de galeria noilor zei care li se propun este pozitivă oricând ea se prezintă ca o referire ştiinţifică la baza materială a istoriei. Ea presupune atunci respingerea fanatismului spiritualist şi nevrotic, care este altceva decît o mentalitate revoluţionară. Filozofia construcţiei socialiste insistă, în schimb, asupra ideii participării active a noilor cadre în politica internă a statelor, în conducerea administraţiei, în dezvoltarea noilor structuri, în totalitatea efortului tehnico-ştiinţific pe care ne bizuim în aplicarea programelor naţionale de perspectivă şi mai departe, în cooperarea internaţională. Antrenat conştient în acest program, omul tînăr nu mai riscă să fie cufundat într-o lume ,care-l depăşeşte, în necunoscut, în incertitudine , şi alienare. Entuziasmul revoluţionar specific tinerelor conştiinţe îşi găseşte atunci ţelul, şi calea de a-l atinge în chip practic, în conformitate cu aptitudinile şi capacitatea de lucru a fiecăruia şi cu pregătirea sa socială. Nevoia de adevăr, sau a nevoii, de filozofie“- cum o numealege], nu.e parii din naiba cimitiul tînăr. Colocviul naţional studente de la Iaşi înfruntări colegiale scot în evidenţă rolul filozofiei marxiste şi al culturii umaniste în formarea viitorului specialist, a viitorului conducător de întreprinderi productive sau din administraţia de stat. Nevoia de cunoaştere este un element al nevoii de schimbare şi reciproc. Activitatea intelectualului nou nu admite să se situeze în marge, pe marginea din afară a realităţii în modificare. Nu un observator şi un comentator „de pe tuşă“, un outsider, ne este acum absolut necesar, ci un participant (intelectual şi manual) la modificările istorice în care s-a antrenat naţiunea modernă. In presa şi publicaţiile de tineret din lumea întreagă se dezbate cu pasiune, cu argumente ştiinţifice şi uneori cu gesturi spectaculoase, nevoia de revoluţie a generaţiei tinere. Ea este universală şi permanentă, ca o forţă a naturii, în teoremele dezvoltării politico-economice aleRomâniei, noi nu putem înţelege relaţia teorie-practică, decît ca un raport de sinceritate indubitabilă. Mi-ar plăcea să aflu, sub semnul acestui raport necesar, cum se vor constitui brigăzile voluntare de tineret care vor ore să ia parte la efortul pentru înfăptuirea celor două programe naţionale, dintre care „programul apelor“ îmi apare ca expresia unor supreme idealuri socialiste. Pe de altă parte, filozofia noastră ar face un, mare bine poporului, dacă s-ar decide mai repede la amplificarea muncii de educaţie a maselor şi îndeosebi a tineretului într-o luptă necruţătoare împotriva tentaţiilor tehnomedipcraţiei şi parazitismului social, împotriva indiferenţei. Un tovarăş mult stimat de mine, din vechea gardă a „revoluţionarilor de profesie“, deplîhgea faptul că romantismul tineretului a lăsat să se birocratizeze în termenii profiturilor prestabilite, cu simţămîntul amar că entuziasmul se cam drămuieşte de la o vreme după măsura remizierilor cu bonier. Există în asta un sîmbure de adevăr. Pe de altă parte însă, nu e mai puţin adevărat că demonstraţia adevărurilor revoluţioare se face prin ceea ce se face şi nu prin, ceea ce se enunţă de la tribune mai mult sau mai puţin înalte cu toate citatele de rigoare despre fericirea omului pe pămînt. (Nimic nu este mai primejdios, pentru (Continuare in pag. a 5-a) Tovarăşul Mae Ceauşescu -U _, a primit delegaţia Uniunii Democrate de stingă din Grecia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, pe tovarăşii Antonis Brillakis, Haralambos Drakopoulos şi Nikos Karas, membri ai Comitetului Executiv al Uniunii, Democrate de stingă din Grecia (E.D.A.). . La primire au participat tovarăşii Paul Niculescu Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Convorbirea care a avut loc cu acest prilej s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. CREŞTE FAMILIA TRACTOARELOR BRAŞOVENE BRAŞOV (coresp. R.L.).— Concentrîndu-şi eforturile în scopul continuei diversificări a producţiei de tractoare, proiectanţii şi inginerii Uzinei „Tractorul“ din Braşov lucrează în prezent la asimilarea tractorului S- 500 — o variantă îmbunătăţită a tipului S- 300 — programat să intre în fabricaţie de serie în a doua jumătate a anului 1970. cu cele două noi variante ale tractorului U-630 31 şi U-651 M introduse în fabricaţie în primul trimestru la care se adaugă gama tipurilor de tractoare de 40 CP destinate lucrărilor din legumicultura, pomicultură și viticultură — rezultă că la Uzina Tractorul în acest an s-au realizat 14 variante ale tractorului românesc.