România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)

1970-05-03 / nr. 7940

Proletari din toate ţările, uniţi-vă* COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL­ FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Duminică 3 mai 1970 EDIŢIA I Anul XXVIII Nr. 7 940 4 pagini 30 bani 1 MAI 1970 O VIBRANTĂ MANIFESTARE A UNITĂŢII POPORULUI NOSTRU ÎN JURUL PARTIDULUI Corespondenţii „României libere“ transmit : • Gălăţenii, mîndri că oraşul lor produce acum în mai puţin de două luni cantitatea de oţel pe care o realiza în 1938 ţara întreagă • Constructorii au defilat cei dintîi şi la Turnu Severin • Coloane sărbătoreşti la Tîrgu Jiu în apropierea Coloanei infinite • Reşiţa a sărbă­torit 1 Mai dînd cel de al 900-lea motor de locomotivă Diesel electrică • Bucurii şi idealuri înfrăţite • Entuziaste serbări populare. Pe tot cuprinsul ţârii, oamenii muncii şi­ uu exprimat de a îndeplini măreţele planuri elaborate de cel de al X-lea Congres, ataşamentul deplin faţă de politica internă şi externă a Partidului Comunist Român 1 Mai 197­9. Sărbătorirea Zilei internaţionale a muncii, a so­lidarităţii celor ce muncesc de pretutindeni, a înfrăţirii lor sub semnul luptei pentru innoire şi progres, pentru libertate şi demni­tate, pentru pace şi o viaţă mai bună, celebrarea zilei care se asociază cu imaginea primăverii, cu aspiraţia înaltă spre cele mai nobile idealuri, a avut anul acesta în ţara noastră o semnificaţie de două ori simbolică. 1970 este anul in care se împlineşte un sfert de veac de cînd am trăit şi omagiat pe meleagurile româneşti primul 1 Mai liber. 1970 este totodată şi un an de confluenţă între două cincinaluri, anul în care facem bilanţul rodnic al îndeplinirii măreţului pro­gram — stabilit de cel de al IX-lea Congres al partidului şi intrăm intr-o etapă nouă, etapa realizării sarcinilor stabilite de cel de al X-lea Congres, păşind mai departe pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In perspectiva acestor coordo­nate — ce vaste orizonturi a deschis înaintea noastră acest în­sorit și fertil, acest minunat întîi de mai !... El s-a transformat peste tot într-o vibrantă manifestare de dragoste a poporului noastru pentru partid, arhitectul inspirat al edificiului nostru so­cialist. El a exprimat cu o forţă emoţionantă unitatea de granit a întregului popor în jurul partidului, a conducerii sale în frunte cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In clarviziunea politicii­­ partidului, poporul român vede cea mai sigură chezăşie a împlinirii năzuinţelor , sale de muncă­ paşnică, de bunăstare şi fericire, de prietenie tovărăşească cu ţările socia­liste, de bună convieţuire cu toate ţările lumii, de solidaritate cu toţi cei ce luptă­ pentru libertate şi independenţă împotriva im­perialismului. In coloanele sărbătoreşti ale acestui 1 Mai am regăsit întrea­gă bucuria exuberantă a oamenilor muncii pentru realizările pe care le au dobîndit în toata domeniile de activitate, hotârîrea de a păşi mai departe cu aceeaşi fermitate pe drumul luminos des­chis da partid, încrederea neţărmurită în viitor... Ţară a constructorilor P­ rin dimensiunile şi sen­surile ei, imaginea ca­re a dominat manifes­taţiile închinate zilei de 1 Mai a fost aceea a construc­torilor. La Galaţi, păşind prin faţa tribunei, ei au raportat că in lupta pe care au anga­jat-o cu timpul au izbutit să obţină cîteva performanţe mai mult decit remarcabile. Furnalul nr. 2, cel de al trei­lea convertizor al oţelăriei, fabrica de blocuri dolomiti­­ce, turnătoria de lingotiere şi alte obiective importante din cadrul marelui combinat si­derurgic au intrat in funcţiu­ne cu mult timp înainte de termenele planificate. Albia fluviului de oţel, replică în­drăzneaţă pe care oamenii o dau Dunării, se lărgeşte, de­venind suficient de încăpă­toare pentru a adăposti cea mai mare şi mai modernă bază metaliferă a României. „Ga­­laţiul — declara corespon­dentului nostru, maistrul jur­­nalist Ioan Filip, — produce nu mai pufin de două luni de zile cantitatea de oţel pe care o realiza în 1938 ţara întreagă. Nu este departe ziua cînd şi această cotă va fi depăşită“. Cuvintele vrednicului oţe­­lar aveau de fapt sensul şi valoarea unui angajament. „ Constructorii au defilat cei dintîi şi la Turnu Severin. Prin ei, străvechiul oraş şi-a regăsit vocaţia. Drubeta dea­supra căreia a stăruit umbra acelui Apollodor din legendă durează astăzi, în era socia­lismului un altfel de pod pes­ (Gontinuare in pag. a 3-a) BILANŢ GENEROS ÎN ÎNFĂPTUIRI Statisticile atestă un ritm alert de dezvol­tare a producţiei industriale — 13,3 la sută faţă de primul trimestru din 1969 — un nivel al productivităţii muncii — 9,2 la sută — superior celui planificat, un progres real în domeniul investiţiilor, al comerţului exte­rior. Răspunsurile la întrebarea, adresată de ziarul nostru unor conducători de departa­mente şi cadre de conducere din economie, reuşesc să dea o imagine, evident parţială dar totuşi convingătoare, a paşilor înainte parcurşi de economia noastră naţională în primele patru luni din anul 1970. PRIMUL GRUP ENERGETIC DE 50 M­W LA C.E.T. GOVORA Ing. Cristinel Vilciu adjunct al ministrului energiei electrice Dacă ar fi să aleg un moment reprezentativ pentru perioada ce a trecut de la începutul anului, m-aş opri la intrarea in funcţiu­ne a primului grup energetic de 50 MW de la C.E.T. Govora, sem­nificaţiile evenimentului depă­şind cadrul activităţii Ministeru­lui nostru. In susţinerea acestei afirmaţii mă gindesc la faptul că este vorba de primul grup e­­nergetic românesc ale cărui ele­mente componente — mă refer in special la turbina de 50 M şi la cazanul de 420 tone/oră li­vrate de Uzinele constructoare de maşini Reşiţa şi respectiv Vulcan , au fost executate la nivelul unei tehnicităţi compe­titive pe plan internaţional. Experienţa cîştigată la fabri­carea şi montarea acestui grup, ca şi eforturile ce se vor face cu siguranţă în continuare pe linia îmbunătăţirii calităţii fabricaţiei vor permite echiparea C.E.T. Palas-Constanţa cu două gru­puri, iar la C.E.T. Govora extin­derea centralei cu încă un grup asemănător încă în cursul aces­tui an. PESTE MEDIA PE ECONOMIE Ing. I. Pavoni secretar general al Ministerului Industriei Metalurgice Principalul rezultat al pe­rioadei de patru luni obţinut pe şantierele siderurgice : 22,2 la sută din planul anual de in­vestiţii, procent cu mult supe­rior anilor precedenţi şi peste media de acum din economie. Sunt create astfel condi­ţii pentru ca încheierea semes­trului I să coincidă cu realiza­rea a cel puţin 50 la sută din planul anual, dindu-se totodată în funcţiune obiectivele produc­tive planificate pentru această perioadă. In momentul de faţă preocu­parea centrală a constructorilor şi monturilor de pe şantierele metalurgice este îndreptată spre respectarea şi chiar devansarea apropiatelor termene de punere în funcţiune a noului laminor de la Roman, a celei de-a III-a linii de ţevi sudate de la Iaşi, a capa­cităţii sporite de oţeluri aliate de la Brăila. DEMARAJ BUN IN ULTIMUL AN AL CINCINALULUI Ing. Al. Margaritescu adjunct al ministrului­­ industriei construcţiilor de maşini Poate că ar trebui amintit în primul rind faptul că trimestrul I s-a soldat pe ansamblul M.I.C.M. cu un bilanţ favorabil la toţi indicatorii de plan, ceea ce dovedeşte că, invăţind din deficientele ce s-au manifestat in anul trecut am reuşit să ne organizăm in aşa fel activitatea îneît demarind corespunzător în acest ultim an al cincinalului să asigurăm condiţiile perpetuării succeselor şi in următoarele luni, să putem aborda viitorul cincinal de pe o bază economică trainică. Dacă m-aș referi nu­mai la sectorul produselor de serie, cred că este elocvent să vă spun că pină la 20 aprilie s-a obfinut 30,4 la sută din pla­(continuare in pag. a 3-a) 4 - - - 4 . • * * Conducători de departamente și cadre de conducere din economiie răspund la întrebarea noastră: ,*CARE AU FOST PRINCIPALELE ÎNFĂPTUIRI DIN SECTORUL ÎN CARE ACTIVAȚI, ÎN PRIMELE PATRU LUNI ALE ACESTUI AN?“ La Buzău, oraşul aflat în pli­nă dezvoltare industrială, oamenii muncii îşi manifestă dragostea fierbinte şi ataşa­mentul faţă de politica inter­nă şi externă a partidului în pag. a 2~a NOBILĂ MULȚUMIRE de Gabriela Melinescu TELEGRAME Excelenţei sale PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA BUCUREŞTI Mulţumesc în mod sincer Excelenţei Voastre, Consiliului de Stat şi poporului român pentru felicitările amabile transmise cu prilejul zilei mele de naştere şi vă adresez în mod cordial cele mai bune urări. HIROHITO Cu prilejul zilei naţionale a Sierrei Leone, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a trimis o telegramă de felicitări cordiale gu­vernatorului general ad-interim, Banja Tejan-Sie. In răspunsul său, guvernatorul general a mulțumit cu căldură preşedintelui Consiliului de Stat pentru mesajul transmit. în pagina a 2_a: Un reportaj de TRAIAN FILIP despre marile construcţii şi transformări petrecute în anii socia­lismului în oraşul de pe Dunăre — GALAŢI. Declaraţia guvernului Republicii Socialiste România cu privire la situaţia din Indochina Guvernul Republicii Socia­liste România a luat act cu a­­dînca îngrijorare de apariţia unor noi elemente de încorda­re în regiunea Asiei de sud-est. Războiul din Vietnam, dus împotriva poporului vietna­mez, nu a luat încă sfîrşit. In Cambodgia a fost înfăptuită o lovitură de stat reacţionară. Trupe saigoneze, sprijinite de aviaţia Statelor Unite, aui pătruns pe teritoriul acestei ţări. Populaţia civilă este su­pusă terorii şi masacrelor. In Laos se intensifică acţiunile militare americane împotriva forţelor patriotice. Toate acestea creează noi pericole atît pentru situaţia din Asia de sud-est, cit şi pen­tru pacea lumii, aduc prejudi­cii popoarelor din această par­te a lumii în lupta lor pentru apărarea libertăţii şi indepen­denţei, pentru dezvoltărea eco­nomică şi socială de sine stă­tătoare. Republica Socialistă Româ­nia urmăreşte cu simpatie şi se pronunţă neabătut în spri­jinul luptei popoarelor pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru cucerirea şi apărarea independenţei na­ţionale, pentru afirmarea şi promovarea dreptului lor ina­lienabil şi imprescriptibil de a-şi hotărî singure soarta. Guvernul Republicii Socia­liste România a luat cunoştin­ţă cu satisfacţie de întrunirea conferinţei la nivel înalt a po­poarelor din Indochina, la care au participat­ delegaţia poporului cambodgian, condu­să de Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedin­tele Frontului Naţional Unit; delegaţia poporului laoţian, condusă de prinţul Sufan­i­­vong, preşedintele Frontului Patriotic din Laos ; delegaţia poporului Republicii Vietna­mului de Su­d, condusă­­de Nguyen Him Tho, preşedintele Prezidiului C.C. al Frontului Naţional de Eliberare din Viet­namul de Sud, preşedinte al Consiliului Consultativ al Re­publicii Vietnamului de Sud ; delegaţia poporului Republicii Democrate Vietnam, condusă de Fam Van Dong, şeful gu­vernului­­ Republicii Democrate Vietname­Guvernul român îşi exprimă solidaritatea cu cauza dreaptă a acestor popoare, pentru apă­rarea libertăţii, independenţei şi dreptului de a decide de soarta lor şi sprijină obiecti­vele luptei lor nobile, în con­formitate cu principiile funda­mentale ale acordurilor de la Geneva. Guvernul român salu­­ta înţelegerea privind hotărî­­rea popoarelor respective de a colabora între ele în apărarea libertăţii şi independenţei fie­cărei ţări, pe baza respectului reciproc, în lupta împotriva a­­gresiunii imperialiste. Manifestîb­du-şi îngrijorarea faţă de pericolul pe care îl re­prezintă extinderea conflicte­lor militare in Indochina, gu­vernul şi poporul român de­clară încă o dată că trebuie să înceteze agresiunea Statelor Unite în Vietnam, să fie retra­se trupele acestora şi ale alia­ţilor iei din Vietnamul de Sud, consideră necesar că trebuie să se pună capăt acţiunilor a­­gresive contra popoarelor din această parte a lumii. Interesele păcii cer imperios să se respecte drepturile sacre ale popoarelor la libertate şi independenţă, impun sa po­poarele vietnamez, laoţian şi cambodgian să fie lăsate să-şi hotărască singure, fără nici un amestec din afară, calea dez­voltării lor, să-şi construiască viitorul în conformitate cu in­teresele­ şi aspiraţiile lor. Guvernul şi poporul român îşi reafirmă deplina solidarita­te şi întregul sprijin faţă de lupta dreaptă a popoarelor din Indochina pentru libertate, in­dependenţă şi apărarea fiinţei lor naţionale, pentru cauza progresului şi păcii în lume. INTRAREA TRUPELOR AMERICANE ŞI SAIGONEZE PE TERITORIUL CAMBODGIEI, un act grav de intervenţie, care stîrneşte vie dezaprobare in lumea întreagă Pătrunderea trupelor americane şi sud-vietnameze în Cambodgia constituie un amestec flagrant în treburile in­terne ale unei ţări suverane, creează noi pericole atît pentru situaţia din Asia de sud-est, cit şi pentru pacea lumii, aduce prejudicii popoarelor din această regiune a lumii în lupta lor pentru apărarea libertăţii şi independenţei naţionale. Numeroase agenţii de presă, ziare, personalităţi politice din diferite ţări ale lumii îşi manifestă profunda lor îngrijorare faţă de extinderea intervenţiei militare americane din In­dochina, pronunţindu-se cu hotărire împotriva noului act de agresiune american, pentru încetarea intervenţiei din Vietnam, pentru retragerea trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor de pe teritorii străine, pentru respectarea dreptului acestor popoare de a-şi hotărî soarta de sine stătător. Opinia publică din România îşi manifestă profunda în­grijorare faţă de intensificarea intervenţiei militare a S.U.A. în Peninsula Indochineză, menită să agraveze şi mai mult încordarea situaţiei în această regiune, sporind pericolul pentru pacea lumii. Poporul român apreciază că declaraţia preşedintelui S.U.A. relevă o nouă escaladare militară a S.U.A. în această regiune asiatică a globului pămîntesc. Intervenţia trupelor americane în Cambodgia este în con­tradicţie profundă cu dorinţele şi aspiraţiile de libertate şi independenţă ale popoarelor din Peninsula Indochineză. In cursul nopţii de 30 apri­­­lie—i 1 mai, prima mare acţiune militară rare cu forţele armate ale re­gimului de la Saigon, armata americană aflată în Vietna­mul de sud să declanşeze a­­tacuri pe teritoriul Cambod­­giei, de-a lungul frontierei cu Vietnamul de sud, împotriva (Continuare in pag. a 4-a) WASHINGTON­­ (Agerpres) — Intr-o declaraţie făcută la televiziune, preşedintele S.U.A. Richard Nixon, a anunţat că a luat hotârîrea ca, în coope­

Next