România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)
1970-06-30 / nr. 7989
Proletaridin toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 7 989 Marti 30 iunie 1970 6 pagini 30 bani liniabipiilii rali Muri la Patai Kriatkr Litoralul românesc, irezistabilă atracţie estivală pentru zeci de mii de turişti, din ţară şi de peste hotare, a primit duminică personalităţi de seamă : Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah. Oaspeţii şi-au consacrat întreaga zi vizitării coastei de aur a României, strălucitoare sub un soare darnic de vară. . Sosirea suveranului Iranului şi a soţiei sale a avut loc la ora 10 pe aeroportul „Kogălniceanu“, împreună cu oaspeţii au sosit vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi membrii misiunii române ataşate pe lingă şeful statului iranian în timpul vizitei în ţara noastră. Constantin Stătescu,secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Maria Groza vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. Au sosit, de asemenea, Ardesir Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Malektadi Alam, doamna de onoare a Maiestăţii Sale împărăteasa Farah, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi alte persoane oficiale, iraniene. Intîmpinind la coborîrea din avion pe înaltul oaspete, preşedintele Consiliului popular judeţean Constanţa, Petre Ionescu, a exprimat printr-un cordial ,,bun venit", pe meleagurile constanţene, sentimentele de simpatie şi stimă pe care populaţia judeţului le arată distinşilor soli ai poporului iranian. Se afla de faţă Petre Nicolae, primarul oraşului, şi alte oficialităţi judeţene şi municipale. După ceremonialul sosirii oaspeţii s-au îndreptat spre Mamaia, staţiune care şi-a câştigat meritul de a fi prima dintr-un şirag încă neîncheiat de perle ale litoralului româ(Continuare în pag. a 3-a) La muzeul arheologic din Constanţa Dineu oficial oferit de înalţii oaspeţi iranieni In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat: Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniţă, cu soţiile, vicepreşedinţi ai .• Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului. Ardeshir Zahedi şi celelalte personalităţi care însoţesc pe Maiestăţile Lor Imperiale în vizita în România Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. ■ In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au toastat pentru dezvoltarea in continuare a relațiilor de prietenie româno-iraniene, pentru fericirea si prosperitatea celor două popoare. PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A UNOR REPREZENTANŢI Al PRESEI DIN S.U.A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 29 iunie pe Paul Mijler, preşedintele agenţiei americane de presă Associated Press şi al trustului de presă „Garnett", Wes Gallagher, director general al Associated Press şi Hans Neeuerbourg, corespondent permanent al Agenţiei A.P. pe lingă organismele O.N.U. de la Geneva, cu care a avut o convorbire. La întrevedere a luat parte tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A început Dezbaterea planului pe anul 1971 In pag. a 2-a . La Centrala industrială ţevi şi trefilate COLOCVIU SUB SEMNUL RĂSPUNDERII ŞI EXIGENŢEI EDITIA I Cu prilejul ,,Zilei învăţătorului“, la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. înaltele distincţii au fost îumînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. , La solemnitate au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum şi Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. In semn de preţuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea învăţămintului şi culturii din patria noastră, au fost distinşi cu titlul de „Om de ştiinţă emerit al Republicii Socialiste România“, tovarăşii : Ştefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Goma, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Răduleţ şi Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fostacordate titlurile de „Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România“, „Profesor emerit al Republicii Socialiste România“, „învăţător emerit al Republicii Socialiste România“ şi „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România". Cu acelaşi prilej, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa a II-a profesorului universitar Cristofor Simionescu şi ,,Ordinul Muncii“, clasa a Il-a, tovarăşilor prof. univ. George Ciuru, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Puşcaşu, învăţătorului Arnold Rommer şi prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rindul celor decoraţi a luat cuvîntul acad. Remus Răduleţ, profesor la Institutul politehnic „Gh. Gheorfihiu Dej“ din Bucureşti, care a spus, printre altele . Cei ce am primit astăzi, cu emoţie, mar rele distincţii suntem de vârste diferite şi acoperim o mare varietate de domenii din înviţămînt. Cu toţii ne dăm seama că pentru a dezvolta o activitate de nivel şi măreţie e necesar ca învăţătorul să urmărească mereu idealul său, de a pregăti schimbul nostru de mâine. Ridicarea ţării noastre din punct de vedere social, cultural şi economic, la nivelul de astăzi, s-a realizat sub noul nostru regim de dreptate socială. Cei mai vârstnici, care am cunoscut şi epoca de încriminare din trecut, ne dăm cel mai bine seama de importanţa, consecinţele şi măreţia acestor realizări. De aceea, tovarăşe preşedinte şi tovarăşi demnitari, noi toţi vă asigurăm de profundul nostru ataşament faţă de partid şi de stat, care, săvîrşind această operă, au creat şi pentru noi oamenii din domeniul învăţămintului, cetăţeni ai acestei ţări, noi posibilităţi şi noi condiţii de afirmare. De altfel, înseşi instituirea „Zilei învăţătorului“, acordarea titlurilor şi ordinelor care au fost înmînate astăzi, sunt un semn al grijii pe care aţi arâtat-o rezultatelor muncii noastre. Vă mulţumim dumneavoastră, personal, tovarăşe preşedinte al Consiliului de Stat, şi vă asiguram că aceasta ne va îndemna să muncim cu mai mult stot, să urmăm cu mai multă luare aminte îndemnurile şi sfaturile pe care le împărtăşiţi nu numai pentru noi, ci pentru toţi compatrioţii noştri. Văurăm sănătate pentru binele nostru, al tuturor ! A luat apoi cuvîntul prof. Maria Fanache din Sibiu, care a spus : In această sărbătoare, înclipa în care în toate satele şi oraşele din ţara noastră se sărbătoreşte munca învăţătorului, cu sufletul trăind emoţia sporită de distincţia înaltă ce mi s-a acordat de către conducerea de partid, desprindem, pe lângă cinstirea cadrelor înaintate, ale şcolii româneşti, şi preţuirea profundă pentru marile realizări ale şcolii noastre de astăzi. Vedem în aceasta chemarea adîncă, pentru tot mai mari succese în educarea tinerei noastre generaţii, în spiritul celei mai înaintate concepţii despre lume şi despre viaţă. Şi mai ve(Continuare în pag. a S-a) prilejuirei învăţătorului** Solemnitatea înmînârii unor distincţii la Consiliul de Stat Aspect din timpul solemnităţii Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rind, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincţii şi ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi în fiecare an şi să facem, cu acest prilej, bilanţul activităţii desfăşurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului. Putem, intr-adevăr, să fim mulţumiţi de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele învăţămîntului ; de altfel sîntem la încheierea anului şcolar şi se cunosc în linii generale rezultatele, care — aşa cum am spus — sunt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sínt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice : ele sínt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei tineretului nostru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nostru pentru a-şi însuşi cit mai temeinic comorile ştiinţei şi culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată şi,in împrejurările grele din luna mai cinci, datorită inundaţiilor catastrofale, în multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condiţii cadrele didactice, tineretul, au fost alături de toţi oamenii muncii, înţelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăţilor. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului şi au acţionat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activităţii educative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor acelora care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi perspectivele dezvoltării României socialiste în următorii ani, înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi serioase ; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condiţiuni acest vast program. Dar, pe lingă eforturi, se cer totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decit pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorilor şcolii — începind de la educatoare pînă la profesori universitari — vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea in acest spirit a cadrelor de miine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare — şi, în acelaşi timp, energie, exigenţă, pasiune, spre a face din (Continuare In pag. a I-a) Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei Este duminică, şapte şi jumătate dimineaţa, ora cinci gospodinele, harnicele gospodine ale Bucureştiului îşi fac tîrguielile. Este ora rind cu sacoşa sau cu plasa în nună, femeia, aceea care se preocupă de gospodărie, de aprovizionarea familiei cu cele necesare, se îndreaptă spre piaţă, spre acele centre de desfacere a mărfurilor ce în limbaj curent se cheamă „Obor“, „Traian“, ,, „Pantelimon“, „Naţiunii“, „Rahovei“ etc., loc de vânzare şi cumpărare a produselor de sezon, a mărfurilor de consum curent alimentar. Este, aşadar, duminică dimineaţa la ora şapte şi jumătate... Mesele şi tarabele sânt, încă din zori de ziuă, pline, şi camioane încărcate la Bragadiru,’ la’Mogoşoaia sau în alte zone de producţie legumicolă din centura de aprovizionare a Capitalei, aşteaptă să le vină rindul la descărcat. Halele de carne sînt pline de tot ceea ce doreşte omul într-o zi de odihnă şi în oricare altă zi, în cîrligele măcelăriilor atîrnă porci despicaţi în lung, pulpe de vacă sîngerii, muşchi de mînzat, batali, păsări frumos pregătite. La şapte şi jumătate, oră de clocot în pieţe, oră în care piaţa este în toi, la „Filantropiei“, printre vînzători şi cumpărători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul general al Capitalei, tovarăşul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o Investigaţie inopinată pe care secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, o întreprinde in acesta sectoare de mare interes pentru popu-laţia Capitalei, pentru Bucureşti, care sunt pieţele. Iar piaţa, cum se spune în limbaj curent, geme de produse. Mesele, gheretele sunt pline pînă la refuz de tot ceea ce doreşte cumpărătorul să obţină. Cartofi, varză de sezon, fasole verde şi alte legume se răsfaţă în grămezi, oferindu-se la preţuri convenabile cumpărătorului. Vestea că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să cumpere, se răspîndeşte cu iuţeală şi, din toate colţurile pieţei, mulţimea iese în întîmpinare, salută, aplaudă, îşi manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului şi statului, neobositul tovarăş Ceauşescu, omul care nu precupeţeşte nici o clipă, care uită de odihnă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde clocoteşte viaţa, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, gîndul aţintit la calitatea mărfii şi la preţ, cetăţenii se angajează în dialog cu conducătorul partidului şi statului, îşi manifestă satisfacţia deplină pentru modul în care este aprovizionată piaţa, pentru calitatea superioară a produselor şi, în egală măsură, pentru nivelul accesibil şi în mereu scădere al preţurile la roşii, la ceapă, fructe şi la celelalte produse ale grădini şi livezii. Următorul punct al itinerariului este piaţa „Ilie Pintilie“. Amenajată în stil modern cu mese de piatră, ocrotite de ploaie prin copertine de aluminiu, piaţa aceasta, cunoscută generic sub numele de „Matache Măcelarul“ sau mai simplu „La Matache“ oferă aceeaşi privelişte generoasă de abundenţă. Situată în preajma Gării de Nord, la calea producătorilor sosiţi cu trenul, acest loc de desfacere a roadelor pământului oferă în plus, în raport cu alte pieţe ale Bucureştiului, sau mai mult decit altele, contactul cu ţăranii cooperatori sau producători individuali veniţi să-şi desfacă surplusul de legume, fructe, produse lactate. Sunt ilfoveni, uscăţivi şi bruneţi ca toţi meridionalii, vînzînd verdeţuri, roşii şi caise, argeşeni cu căpşuni, oieri din părţile Sibiului şi Braşovului desfăcînd excelenta ■ brînză telemea şi urdă mirosind a munte. Dar dincolo de producătorul individual, şi în primul rînd, se impun atenţiei, prin cantitatea mărfurilor expuse spre vînzare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de desfacere ale comerţului de stat, ale coo(Continuare în pag. a 3-a) Piaţa Obor. Cetăţenii fac o caldă primire rozarătului Nicolae Ceauşescu