România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)

1970-08-01 / nr. 8017

,Románia liberó“ O PRODUCŢIE SUPERIOARĂ, CU CONSUMURI CÎT MAI REDUSE DE MATERIALE în perioada care s-a scurs­­ de la începutul acestui an,­­ organele şi organizaţiile din partid, colectivele de muncă din judeţul nostru au pus un accent deosebit pe aplicarea în practică a hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 referitoare la sporirea efi­cienţei activităţii economice prin reducerea cheltuielilor materiale de producţie. In acest sens, me­rită să fie subliniată acţiunea de revizuire a normelor de con­sum, în urma căreia s-au crista­lizat importante posibilităţi de economisire a resurselor mate­riale ,­ îndeosebi a metalului, lemnului şi fibrelor de bumbac. Deosebit de eficientă s-a do­vedit iniţiativa colectivului în­treprinderii „Bucegi“ Pucioasa pornită sub deviza : „Fiecare produs cu cheltuieli mate­riale de producţie cit mai re­duse“. Această iniţiativă a an­trenat toţi salariaţii întreprin­derii, care au făcut numeroase şi însem­nate propuneri pentru economisirea de materii prime şi materiale. Pentru generaliza­rea acestei iniţiative, secţia de propagandă şi comisia economi­că din cadrul comitetului jude­ţean Dîmboviţa al P.C.R. au or­ganizat un schimb de experin­­ţă, la care au participat repre­zentanţi din toate întreprinderi­le. Preluînd această iniţiativă, organele şi organizaţiile de par­tid din întreprinderile judeţului nostru au supus unei serioase analize critice produsele fabrica­te, atît sub raportul performan­ţelor tehnico-economice, cît şi sub acel al consumurilor speci­­­fice de metal, în comparaţie cu produsele similare realizate pe plan mondial. Rezultatul acestor acţiuni s-a concretizat în găsi­rea unor posibilităţi pentru re­ducerea consumului de metal cu 1 271 tone în 1970 faţă de reali­zările anului 1969. Totodată, prin reducerea consumurilor la ce­lelalte materii prime şi mate­riale şi a cheltuielilor neecono­­micoase se vor obţine economii de peste 4 milioane lei. In acţiunea­ complexă de redu­cere a consumurilor specifice de materii prime şi materiale, un accent deosebit s-a pus pe revi­zuirea tehnologiilor de fabrica­ţie şi reproiectarea produselor. In întreprinderile constructoare de maşini din judeţul nostru s-au obţinut rezultate bune în această direcţie. De exemplu, la Uzina de utilaj petrolier prin reproiectarea automacaralei AM-5 s-a redus consumul de metal cu 610 kg pe bucată faţă de anul 1967, concomitent cu creşterea performanţelor tehni­ce. Ca urmare a îmbunătăţirii constructive­ aduse, s-a reuşit, ca unele produse de la această uzină să aibă parametrii teh­nici apropiaţi de cei ai produse­lor similare din alte ţări. Este vorba de noul tip de agregat prin aspersiune APT 50/6, care se rea­lizează cu o greutate specifică de 21,2 kg/CP şi un debit de 180 mc/oră, faţă de vechiul tip la care greutatea specifică este de 29,9 kg CP, iar debitul de 120 mc/oră. Micşorarea gabaritelor şi re­ducerea­ greutăţii produselor , in­dustriei constructoare de maşini sunt legate nemijlocit de folosi­rea pe scară tot mai largă a înlocuitorilor şi, îndeosebi a ma­selor plastice. In ultimii ani, în întreprinderile constructoare de maşini din judeţul nostru s-au obţinut unele rezultate în acea­stă direcţie. Astfel la Uzina de utilaj petrolier Tîrgovişte s-au înlocuit cu mase plastice unele piese şi repere de la automaca­raua de 5 t­ şi de la agregatul de aspersiune. Din studiile fă­cute de specialiştii din uzină, a reieşit că prin folosirea maselor plastice la automacaraua de 5 t, se vor economisi, în 1970, peste 10 tone metal. O altă direcţie a activităţii de reducere a cheltuielilor ma­teriale de producţie a fost şi aceea a diminuării consumu­lui de combustibil şi energie electrică. In schelele petro­liere s-au obţinut importun­ ing. Ion Că­nescu secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R. de economii pe această ca­le. La Schela Tîrgovişte, de exemplu s-au raţionalizat pes­te 20 km linii electrice d­ele forţă şi lumină, s-au înlo­cuit 21 motoare supradimensi­onate şi au fost luate alte mă­suri care au condus la eco­nomisirea în primul semestru al anului , a peste 1,4 milioane kwh energie electrica. La sec­torul de foraj Moreni, prin ur­mărirea sistematică a consu­mului de combustibil şi înlă­turarea cauzelor pierderilor s-a reuşit să se reducă con­sumul de motorină pe metru forat de la 51 kg, la 31 kg, re­­zultînd o economie de peste 700 tone. O preocupare sporită pen­tru economisirea materiilor prime se manifestă şi la între­prinderea „Bucegi“, Pucioasa, unde în primul semestru al acestui an s-au economisit pes­te 30 tone bumbac pur. Avînd în vedere că cea mai mare parte din materia primă ce se consumă la această unitate pro­vine din import, comitetul de partid şi comitetul de direc­ţie au întreprins acţiuni con­crete care vor conduce la de­păşirea angajamentului de re­ducere a consumului de bum­bac pur pe acest an cu aproape 35 tone. Se preconizează ca în anul 1971, prin măsurile luate, să se reducă consumul de bumbac puf cu peste 120 tone. In ciuda tuturor acestor re­zultate pozitive, din analiza fă­cută recent într-o plenară a Comitetului judeţean de par­tid a reuşit că pe linia redu­cerii consumurilor specifice sunt încă mari rezerve, care valo­rificate pot conduce la obţi­nerea unor producţii supli­mentare şi la creşterea d efici­enţei activităţii economice. A rezultat că o problemă căreia trebuie să i se acorde o aten­ţie mai mare în toate între­prinderile constructoare de ma­şini din judeţul nostru este perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie şi introducerea me­todelor moderne de prelucra­re la cald. Pe această cale se pot reduce considerabil adau­surile de prelucrare, consu­mul de manoperă, energie şi scule. Importante rezerve pentru reducerea consumurilor spe­cifice de materii prime şi ma­teriale sunt şi pe şantierele de construcţii şi montaje din ju­deţul nostru. Pe unele şantiere ca urmare a nerespectării teh­nologiilor de construcţii pre­văzute în proiecte, a deficien­ţelor manifestate pe linia ma­nipulării, transportului şi de­pozitării, în primul semestru s-au depăşit consumurile nor­mate de ciment, var, cărămidă fier beton, cherestea şi alte­le. Depăşirea­­consumului de materiale în construcţii este cauzată şi de refacerea unor lucrări care nu corespund din punct de vedere calitativ. Dezvoltînd experienţa şi re­zultatele obţinute, militînd pentru înlăturarea deficienţe­lor care mai există, exercitînd un control temeinic în vede­rea aplicării măsurilor luate, organizaţia judeţeană de par­tid Dîmboviţa, v­a concentra şi pe viitor activitatea colective­lor întreprinderilor despre descoperirea şi folosirea judi­cioasă a rezervelor de care dispun, pentru creşterea efi­cienţei activităţii lor economi­ce. JUDEŢUL SIBIU REINTRĂ ÎN VIAŢA NORMALĂ (Urmare din pag. 1) făcut statul pentru a ne ajuta să repunem în funcţiune uti­lajele şi instalaţiile întreprin­derilor afectate. Pentru a da un singur exemplu voi arăta că numai la uzina „Emailul roşu“ cheltuielile de repunere în funcţiune s-au ridicat la 17 725 000 lei, dintre care 8,7 milioane lei pentru cele cinci cuptoare de ars email, 1,4 mi­lioane lei materii prime şi ma­teriale, 500 000 lei pentru pro­ducţie finită ş. a. m. d. A fost alocată de asemenea pentru aceeaşi întreprindere suma de 534 000 lei în valută pentru procurarea de piese de schimb din străinătate. în toată perioada cît nu s-a lucrat, statul a continuat să plătească salariile normale ale muncitorilor şi angajaţilor din întreprinderi. Numai la uzina „Emailul roşu" aceste salarii s-au ridicat la 3 800 000 lei, la Automatica din Mediaş la 2 087 615 lei ş. a. m. d. Datorită utilajelor şi mate­rialelor care ne-au fost expe­diate operativ au putut fi re­parate drumurile şi podurile, iar în toate localităţile au fost repuse în funcţiune sursele de alimentare cu apă potabilă, cu energie electrică şi gaze na­turale. Numai pentru repara­rea drumurilor naţionale şi judeţene avariate s-au chel­tuit 3 959 000 lei, iar pentru re­pararea reţelei electrice şi de gaze au fost alocate 12 140 000 lei din care o bună parte au şi fost investiţi. Un ajutor masiv a primit din partea statului populaţia­ judeţului nostru. S-au distri­buit ajutoare bănești de peste 21 000 000 lei către 3100 de familii sinistrate, 120 de fami­lii s-au mutat în apartamente noi a căror valoare se ridică la 4 320 000 Iei. Se construiesc suplimentar 400 de aparta­mente in valoare de 13 000 000, ceea ce ne va permite să re­zolvăm pînă la venirea iernii problema tuturor sinistraţilor. Trebuie să subliniez, de ase­­menea, grija mare pe care a purtat-o statul, copiilor sinis­traţi din judeţ. 300 dintre ei au fost cazaţi provizoriu în două tabere de copii care funcţionează şi în prezent în comunele Sălişte şi Cisnădi­­oara, unde li s-au asigurat şi şcolarizarea pînă la finele anului şcolar, iar, acum, o va­canţă plăcută. — Nu mi-aţi spus nimic în legătură cu reconstruc­ţia în agricultură... — Ea se desfăşoară cu aceeaşi intensitate ca şi în in­dustrie. Datorită celor 40 de tone de sămînţă de fasole şi varză de toamnă ca şi a canti­tăţilor însemnate de alte­ se­minţe primite de la stat s-au reînsămînţat aproape 15 000 ha ; şeptelul afectat de inun­daţie a fost completat, asigu­­rîndu-se totodată furajarea şi adăpostirea sa. In prezent, se desfăşoară îngrijirea lanurilor şi recoltarea lor acolo unde e cazul. — După cum observăm, o activitate aproape nor­mală... — Aş spune că e normală. Şi este cu atît mai mare meri­tul cu cît acest rezultat a fost obţinut în condiţii grele, în condiţiile unor pagube foarte mari, la care trebuie să adău­găm şi rămînerea în urmă în perioada respectivă a îndepli­nirii sarcinilor curente de pro­ducţie, care la o primă evaluare se ridică la 125 milioane lei. Mo­dul cum s-a acţionat pentru di­minuarea­ efectelor inundaţiilor şi pentru aducerea întregii vieţi economice şi sociale la nor­mal, ajutorul masiv primit din partea statului, ne vor permite ca, pînă la sfîrșitul anului, să ne îndeplinim sarcinile eco­nomice ce ne revin Sighişoara, unul din oraşele lovite cu brutalitate de revărsarea apelor Tîrnavei, revine la înfăţişarea sa dinainte. Numai pentru reconstrucţia locuinţelor individuale statul a distribuit aci pînă acum peste 10 milioane lei. Fotografia înfăţişează casa pe care şi-o construieşte muncitorul Mihai Gheorghiu cu ajuto­rul primit de la stat : patru camere, baie, bucătărie, hol. Pe aoi (strada 7 Noiembrie din Sighişoara), apele s-au revărsat de trei ori 1.660 este numărul de apartamente care se construiesc din fondurile statului la Satu Mare, oraş care a cunoscut una din cele mai puterni­ce lovituri ale apelor revărsate. In afara acestora, familiilor care doresc să-şi reconstruiască locuinţele individuale li s-au alocat în acest scop ajutoare băneşti de stat în valoare de peste 62 milioane lei. In fotografie , un nou bloc de locuinţe se ridică în cartierul Someş din Satu Mare. Prin grija partidului şi statului, asistenţa medicală a­tentă şi eficientă acordată în zone de calamitate, a asigurat de la început starea bună a sănătăţii popu­laţiei, aci ca şi în întreaga ţară. Printre altele, s-au distribuit gratuit mari cantităţi de medicamente şi fortifiante. Numai prin farmacia spitalului din Si­ghişoara au fost distribuite gratuit medicamente în valoare de peste 200 000 lei. FABRICA DF CIFECTil 3 DII Iii. SĂRAT Şl A IlFPlIIIT PLAiL CINCINAL Colectivul Fabricii de con­fecţii din Rm. Sărat şi-a rea­lizat sarcinile planului cinci­nal. Pînă la sfîrşitul anului, muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii unităţii vor obţine pes­te prevederile actualului cin­cinal o producţie suplimen­tară în valoare de 100 milioa­ne lei. Acest important succes a fost înregistrat paralel cu îmbunătăţirea indicilor cali­tativi, ceea ce a făcut ca, în prezent, peste 85 la sută din producţia fabricii să fie soli­citată pentru export. ­ Pagina a 3*a — 1 august 1970 REALIZAREA INTEGRALA A PLANULUI LA CULTURILE DUBLE! (Urmare din pag. 1) culturi duble a fost realizat în proporţie de 89 la sută, existînd condiţii ca în cel mai scurt timp să fie îndeplinit integral. O asemenea situaţie însă este, din păcate, valabilă doar pen­tru cîteva judeţe. Datele cen­tralizate demonstrează că pe ansamblul sectorului agricol cooperatist s-au însămînţat nu­mai 381 000 ha (48 la sută din prevederi), deşi la această dată suprafaţa de pe care s-au recol­tat cerealele păioase însumea­­ză peste 1,5 milioane hectare. Cooperativele agricole de pro­ducţie din ZONA I — unde se­cerişul a început mai devreme decit în celelalte zone — au re­alizat planul la culturi duble doar în proporţie de 59 la sută. Deşi dispuneau şi ele de sufi­ciente posibilităţi, cooperativele agricole din ZONA A II-A n-au realizat pînă la această dată decit 35 la sută din plan. Situaţia existentă se datoreş­­te, în cea mai mare parte, sub­aprecierii de către unii specia­lişti a eficienţei economice a sistemului culturilor duble. Şi fiindcă acest lucru nu este a­­rătat pe faţă, se caută tot felul de pretexte pentru a se justifi­ca rămînerea în urmă. In jude­ţul­­CONSTANŢA, bunăoară, nu s-au însămînţat decît 15 986 hectare, ceea ce reprezintă prea puţin faţă de posibilităţile exis­tente. Deşi se putea semăna, zil­­nic aproape 4 000 ha, în perioa­da 29—31 iulie ritmul a fost doar de... 550—600 ha. Un amă­nunt semnificativ : la dispozi­­ţia unităţilor agricole stau, pen­tru efectuarea arăturilor şi în­­sămînţărilor, aproape 1 200 trac­toare. Pînă ieri — după cum ne transmite corespondentul nos­tru — în numeroase unităţi a­­gricole cooperatiste, printre ca­re se numără unităţile din loca­lităţile ISTRIA, COGEALAC, RASOVA, CREDINŢA, CER­CHEZ etc. NU S-A ÎNSA­­MINŢAT NICI MĂCAR UN SINGUR HECTAR, şi aceasta în timp ce zeci şi zeci de trac­toare stau nefolosite. Rezultate slabe­ s-au înregistrat şi în zo­nele irigate, aşa cum este cazul cooperativelor agricole de pro­ducţie din raza de activitate a întreprinderilor pentru­ mecani­zarea agriculturii DOROBAN­­ŢU, CASTELU şi MIRCEA VO­DĂ. Cauzele care au determinat aceste întîrzieri— cu nimic jus­tificate — sînt mai mult de or­din subiectiv. Părerea unor spe­cialişti din unităţi — împărtă­şită însă şi de direcţia agricolă judeţeană — că timpul secetos poate compromite culturile, tre­buie combătută cu toată tăria. Luna august se va caracteriza în acest an nu printr-o vreme secetoasă, ci ca o lună cu un regim de umezeală favorabil culturilor. Dacă la aceste avan­taje de ordin climatic vom ală­tura aplicarea unor lucrări a­­grotehnice de bună calitate, succesul culturilor duble va fi asigurat. Corespondentul nostru în ju­deţul IAŞI ne informează că în această parte a ţării nu s-au semănat decît circa 4 000 ha, deşi mai bine de 12 090 ha sunt eliberate de paie (suprafaţa to­tală recoltată cu cereale păioa­se se ridica la aproape 40 000 ha). Cooperativa agricolă din HORLK­ŞTI se numără printre unităţile care au strîns bună parte din recolta de cereale pă­ioase. Totuşi numai cîteva hec­tare au fost arate şi nici măcar unul nu este semănat. Condu­cerea unităţii încearcă­­să mo­­r­a stare de lucruri afirmînd că, în urma ploilor torenţiale căzute cu cîteva săp­­tămîni în urmă, asupra lanuri­lor de orz, unde s-a stabilit să se amplaseze a doua recoltă, au mai rămas ochiuri de apă care împiedică aratul. Explicaţia este cel puţin stranie, ţinînd cont că totuşi recoltatul orzu­lui s-a efectuat cu mijloace me­canizate în condiţii corespunză­toare. Dacă au putut intra com-­­binele tractate, cu atît mai mult se putea ara terenul, în aceleaşi condiţii bune. Organe­le judeţene trebuie să nu îngă­duie asemenea pretexte care în­cearcă să acopere lipsa de pre­ocupare şi de­ spirit gospodă­resc. In ultimele zile, ritmul în­­sămînţării culturilor duble s-a mai intensificat în judeţul DOLJ. Faţă de 3 800 ha cît se puteau realiza, în perioada 29—31 iulie, s-au semănat 3 328 ha. Abia de ieri — ne comuni­că corespondentul nostru jude­ţean,­­■ direcţia agricolă jude­ţeană a luat măsura ca toate tractoarele, exclusiv­­ cele de la combine, să lucreze la arături, pregătirea terenului şi însămîn­­ţarea de culturi succesive. De ce acest lucru nu s-a făcut mai înainte ? Nu se mai ajungea astfel în situaţia ca la 1 august să existe în judeţ unităţi care să nu fi însămînţat pînă la ora actuală nici un hectar (VIR­­TOP, VERBITA, VERBICIOA­­RA, LAZU, CACIULATA, GU­­BAUCEA şi altele). Intrînd în prima decadă a lu­nii august ne putem considera in etapa finală a campaniei de strîngere a recoltei de păioase. Este suficient să arătăm că în ultimele trei zile s-au secerat în unităţile agricole socialiste circa 200 000 hectare, suprafaţa totală ajungînd astfel la aproa­pe 1 915 000 hectare Din situaţia centralizată ieri la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii re­iese că în întreprinderile agri­cole de stat, griul s-a recoltat in proporţie de 84 la sută din suprafaţa cultivată, iar în coo­perativele agricole de producţie realizările la acest capitol re­prezintă 72 la sută din preve­deri. Paralel cu intensificarea la maximum a secerişului, tre­buie să se organizeze mai bine transportul produselor con­tractate la bazele de recep­ţie, să se urmărească ca inma­­gazinarea noii recolte să se fa­că cu cea mai mare grijă. Se cere mai mult ca d­ecînd ca, prin desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a secerişului şi treierişului, nici un spic, nici un bob să nu fie pierdut, să nu se lase deschisă nici o portiţă pentru sustrageri din avutul obştesc. Asemenea,acte repro­babile care lovesc în­­ interesul economiei naţionale şi al fiecă­rei unităţi în parte, trebuie sancţionate cu toată severita­tea. Paralel cu lucrările de strîngere , a recoltat, pretutin­deni trebuie trecut urgent la în­­sămmţarea culturilor duble pe terenurile planificate, folosin­­du-se în acest scop in mod in­tensiv , fiecare oră, fiecare zi bună de lucru în­ cîmp. Minis­terul Agriculturii şi Silvicultu­rii, organele în subordine de la judeţe trebuie să acţioneze cu mai multă operativitate şi spi­rit de răspundere pentru a asi­gura zilnic vitezele de lucru stabilite in vederea realizării planului la culturile duble, odată cu celelalte lucrări de se­ DE LA PROPUNERI LA MASURI EFICIENTE (Urmare din pag. 1)­biectivelor ce stau în fața colec­tivelor de muncă, strîns legate de asigurarea celor mai prielni­ce condiţii de desfăşurare a ac­tivităţii. Pornind de la aceste cerințe ne-am adresat unor cadre de conducere din Ministerul In­dustriei Metalurgice care au luat parte la o serie de adu­nări generale ale salariaţilor, solicitîndu-le să ne vorbească despre modul în care au acţio­nat în cadrul misiunii pe care au avut-o. Primul nostru inter­locutor a fost ing. NECULAÎ •AGACHI, ministrul industriei metalurgice . — Din adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor Combinatului siderurgic Ga­laţi, la care am participat — ne-a declarat domnia sa — au reieşit cu claritate posibili­tăţile îndeplinirii în bune con­­diţiuni atît a planului pe 1970, cît şi pe 1971. în acest sens par­ticipanţii la dezbateri au relie­fat, printre altele, însemnăta­tea asigurării bazei materiale, îndeosebi la cocs şi minereu, criticînd­­ în mod întemeiat compartimentul comercial al combinatului care se achită încă defectuos de sarcinile sale. Deopotrivă de ascuţit s-au pus problemele activităţii din sectoarele mecano-energe­­tic, care nu sunt încă organiza­te la nivelul cerinţelor de pie­se de schimb şi al operativităţii necesare în rezolvarea unor deranjamente mecanice sau e­­lectrice ale instalaţiilor side­rurgice. In acest domeniu a fost necesar să combat tendinţa ex­primată pe atocuri de a se procura din import o serie de piese de schimb, indicînd folo­sirea judicioasă a bazei tehni­ce existente în combinat, mai ales pe calea măririi încărcării schimburilor de lucru. în ca­drul adunării generale au fost stabilite pe loc şi măsurile ne­cesare impulsionării acoperirii cu documentaţie de execuţie a noilor lucrări de investiţii, mai ales pentru uzina cocso-chimi­­că, precum şi intervenţiile ce trebuie continuate în vederea grăbirii ritmului de livrare, din ţară şi de peste hotare, a utilajelor pentru noul laminor de benzi la rece. In aceeaşi şedinţă de lucru, organele de specialitate ale ministerului nostru au primit direct sarci­na ca încă în această lună să or­ganizeze o consfătuire pe ţară avînd ca temă producţia şi ca­litatea cilindrilor de laminor în vederea reducerii importuri­lor. Cu o zi în urmă s-a întors de la Alba Iulia şi directorul Di­recţiei plan-finanţe, Ing. MIR­CEA ALEXANDRU, delegat al ministerului la adunarea gene­rală a reprezentanţilor salaria­ţilor Fabricii de produse • re­fractare din localitate. — Fabrica din Alba Iulia — ne-a precizat interlocutorul nostru — deţine locul principal în producţia de refractare. Iată de ce în adunarea de aici s-au ridicat mai ales aspecte privind crearea condiţiilor necesare realizării unei producţii supli­mentare indicatorilor de plan, producţie absolut necesară a­­coperirii cerinţelor mari re­zultate din înfăptuirea unor noi lucrări de investiţii. Por­nind de la aceste considerente au fost în primul rînd stabilite pe loc o serie de completări şi mecanizări ale instalaţiilor, lu­crări menite să finalizeze în creşterea producţiei şi a pro­ductivităţii muncii. La fel de operativ au fost fixate şi acele modificări de tehnologie impuse de ridicarea calităţii produse­lor refractare, calitate recla­mată încă de o serie de uzine siderurgice. Despre problemele aceluiaşi sector al produselor refracta­re — de data aceasta al grupu-­ lui de fabrici din Braşov — ne-a vorbit in*. LUCIAN PANŢU, consilier în minister. — în adunarea generală de la Braşov s-a ridicat ca un as­pect de bază imposibilitatea în­cadrării în indicatorul de chel­tuieli la 1009 Iei producţie marfă. Cu sprijinul ministeru­lui aceste căi au fost totuşi gă­site. Prima soluţie se referă la înlocuirea parţială a unor ma­terii prime scumpe cu altele mai ieftine, fără să sufere ca­litatea produsului finit, iar a doua priveşte îmbunătăţirea structurii sortimentale prin creşterea cantitativă a unor produse mai valoroase, dar cu costuri reduse. Ieri seară am chemat la te­lefon Reşiţa. Adunarea gene­rală a reprezentanţilor salaria­ţilor marelui combinat side­rurgic se terminase de cîteva minute. — Intr-un spirit de lucru a­­profundat — ne-a declarat ing. IOAN CHEŞA, adjunct al ministrului industriei metalur­gice — adunarea la care am participat a stabilit un amplu plan de măsuri. Pentru secto­rul de aglomerare de pildă, se începe elaborarea unui studiu menit să creeze condiţii pen­tru omogenizarea minereurilor primite, în cadrul importantei acţiuni de reducere a consu­mului de cocs, pe baza celor semnalate de participanţii la adunare, vom interveni imediat la Ministerul Transporturilor solicitîndu-i ca pentru cocsul de la Dorneşti să utilizeze nu­mai vagoane auto-descărcătoa­­re în vederea reducerii ma­nipulărilor şi în acest fel, frî­­nînd deprecierea materialului prin mărunţire. Se impune totodată să exa­minăm de urgenţă la Hunedoa­ra calitatea semifabricatelor pe care le livrează lamin­atorilor din alte uzine. Această proble­mă a fost ridicată cu mare as­cuţime de către participanţii la adunarea­* generală a salariaţi­lor de la Uzina „Oţelul Roşu“, unitate ce face parte tot din Centrala siderurgică Reşiţa. Intr-o unitate sau alta a Ministerului Industriei Meta­lurgice, delegaţii la adunările generale ale salariaţilor re­zolvă în mod operativ o parte din problemele ridicate de către participanţii la dezbateri, continuă să le urmărească pînă la soluţionare pe cele aflate încă în suspensie. Este o cerinţă majoră a actualităţii producţiei noastre siderur­gice de care depinde soarta finalizării planului pe acest an şi deopotrivă a pregătirilor pentru demararea în cele mai bune condițiuni a noului cincinal. CU UN AN MAI DEVREME TG. JIU (coresp. R.I.) In cursul lunii iulie, fabrica de produse ceramice a combina­tului de materiale de con­strucţii de la Bîrseşti — Tg. Jiu a realizat o producţie de 1 500 000 cărămizi, în­­echiva­lenţă, atingîndu-şi, capacitatea proiectată cu un an mai de­vreme. Mulţumită avansului câşti­gat, au fost create condiţii pentru obţinerea unei produc­ţii de 8 000 000 cărămizi peste sarcinile anuale de plan.

Next