România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-01 / nr. 8017
,Románia liberó“ O PRODUCŢIE SUPERIOARĂ, CU CONSUMURI CÎT MAI REDUSE DE MATERIALE în perioada care s-a scurs de la începutul acestui an, organele şi organizaţiile din partid, colectivele de muncă din judeţul nostru au pus un accent deosebit pe aplicarea în practică a hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 referitoare la sporirea eficienţei activităţii economice prin reducerea cheltuielilor materiale de producţie. In acest sens, merită să fie subliniată acţiunea de revizuire a normelor de consum, în urma căreia s-au cristalizat importante posibilităţi de economisire a resurselor materiale , îndeosebi a metalului, lemnului şi fibrelor de bumbac. Deosebit de eficientă s-a dovedit iniţiativa colectivului întreprinderii „Bucegi“ Pucioasa pornită sub deviza : „Fiecare produs cu cheltuieli materiale de producţie cit mai reduse“. Această iniţiativă a antrenat toţi salariaţii întreprinderii, care au făcut numeroase şi însemnate propuneri pentru economisirea de materii prime şi materiale. Pentru generalizarea acestei iniţiative, secţia de propagandă şi comisia economică din cadrul comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R. au organizat un schimb de experinţă, la care au participat reprezentanţi din toate întreprinderile. Preluînd această iniţiativă, organele şi organizaţiile de partid din întreprinderile judeţului nostru au supus unei serioase analize critice produsele fabricate, atît sub raportul performanţelor tehnico-economice, cît şi sub acel al consumurilor specifice de metal, în comparaţie cu produsele similare realizate pe plan mondial. Rezultatul acestor acţiuni s-a concretizat în găsirea unor posibilităţi pentru reducerea consumului de metal cu 1 271 tone în 1970 faţă de realizările anului 1969. Totodată, prin reducerea consumurilor la celelalte materii prime şi materiale şi a cheltuielilor neeconomicoase se vor obţine economii de peste 4 milioane lei. In acţiunea complexă de reducere a consumurilor specifice de materii prime şi materiale, un accent deosebit s-a pus pe revizuirea tehnologiilor de fabricaţie şi reproiectarea produselor. In întreprinderile constructoare de maşini din judeţul nostru s-au obţinut rezultate bune în această direcţie. De exemplu, la Uzina de utilaj petrolier prin reproiectarea automacaralei AM-5 s-a redus consumul de metal cu 610 kg pe bucată faţă de anul 1967, concomitent cu creşterea performanţelor tehnice. Ca urmare a îmbunătăţirii constructive aduse, s-a reuşit, ca unele produse de la această uzină să aibă parametrii tehnici apropiaţi de cei ai produselor similare din alte ţări. Este vorba de noul tip de agregat prin aspersiune APT 50/6, care se realizează cu o greutate specifică de 21,2 kg/CP şi un debit de 180 mc/oră, faţă de vechiul tip la care greutatea specifică este de 29,9 kg CP, iar debitul de 120 mc/oră. Micşorarea gabaritelor şi reducerea greutăţii produselor , industriei constructoare de maşini sunt legate nemijlocit de folosirea pe scară tot mai largă a înlocuitorilor şi, îndeosebi a maselor plastice. In ultimii ani, în întreprinderile constructoare de maşini din judeţul nostru s-au obţinut unele rezultate în această direcţie. Astfel la Uzina de utilaj petrolier Tîrgovişte s-au înlocuit cu mase plastice unele piese şi repere de la automacaraua de 5 t şi de la agregatul de aspersiune. Din studiile făcute de specialiştii din uzină, a reieşit că prin folosirea maselor plastice la automacaraua de 5 t, se vor economisi, în 1970, peste 10 tone metal. O altă direcţie a activităţii de reducere a cheltuielilor materiale de producţie a fost şi aceea a diminuării consumului de combustibil şi energie electrică. In schelele petroliere s-au obţinut importun ing. Ion Cănescu secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R. de economii pe această cale. La Schela Tîrgovişte, de exemplu s-au raţionalizat peste 20 km linii electrice dele forţă şi lumină, s-au înlocuit 21 motoare supradimensionate şi au fost luate alte măsuri care au condus la economisirea în primul semestru al anului , a peste 1,4 milioane kwh energie electrica. La sectorul de foraj Moreni, prin urmărirea sistematică a consumului de combustibil şi înlăturarea cauzelor pierderilor s-a reuşit să se reducă consumul de motorină pe metru forat de la 51 kg, la 31 kg, rezultînd o economie de peste 700 tone. O preocupare sporită pentru economisirea materiilor prime se manifestă şi la întreprinderea „Bucegi“, Pucioasa, unde în primul semestru al acestui an s-au economisit peste 30 tone bumbac pur. Avînd în vedere că cea mai mare parte din materia primă ce se consumă la această unitate provine din import, comitetul de partid şi comitetul de direcţie au întreprins acţiuni concrete care vor conduce la depăşirea angajamentului de reducere a consumului de bumbac pur pe acest an cu aproape 35 tone. Se preconizează ca în anul 1971, prin măsurile luate, să se reducă consumul de bumbac puf cu peste 120 tone. In ciuda tuturor acestor rezultate pozitive, din analiza făcută recent într-o plenară a Comitetului judeţean de partid a reuşit că pe linia reducerii consumurilor specifice sunt încă mari rezerve, care valorificate pot conduce la obţinerea unor producţii suplimentare şi la creşterea d eficienţei activităţii economice. A rezultat că o problemă căreia trebuie să i se acorde o atenţie mai mare în toate întreprinderile constructoare de maşini din judeţul nostru este perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie şi introducerea metodelor moderne de prelucrare la cald. Pe această cale se pot reduce considerabil adausurile de prelucrare, consumul de manoperă, energie şi scule. Importante rezerve pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale sunt şi pe şantierele de construcţii şi montaje din judeţul nostru. Pe unele şantiere ca urmare a nerespectării tehnologiilor de construcţii prevăzute în proiecte, a deficienţelor manifestate pe linia manipulării, transportului şi depozitării, în primul semestru s-au depăşit consumurile normate de ciment, var, cărămidă fier beton, cherestea şi altele. Depăşireaconsumului de materiale în construcţii este cauzată şi de refacerea unor lucrări care nu corespund din punct de vedere calitativ. Dezvoltînd experienţa şi rezultatele obţinute, militînd pentru înlăturarea deficienţelor care mai există, exercitînd un control temeinic în vederea aplicării măsurilor luate, organizaţia judeţeană de partid Dîmboviţa, va concentra şi pe viitor activitatea colectivelor întreprinderilor despre descoperirea şi folosirea judicioasă a rezervelor de care dispun, pentru creşterea eficienţei activităţii lor economice. JUDEŢUL SIBIU REINTRĂ ÎN VIAŢA NORMALĂ (Urmare din pag. 1) făcut statul pentru a ne ajuta să repunem în funcţiune utilajele şi instalaţiile întreprinderilor afectate. Pentru a da un singur exemplu voi arăta că numai la uzina „Emailul roşu“ cheltuielile de repunere în funcţiune s-au ridicat la 17 725 000 lei, dintre care 8,7 milioane lei pentru cele cinci cuptoare de ars email, 1,4 milioane lei materii prime şi materiale, 500 000 lei pentru producţie finită ş. a. m. d. A fost alocată de asemenea pentru aceeaşi întreprindere suma de 534 000 lei în valută pentru procurarea de piese de schimb din străinătate. în toată perioada cît nu s-a lucrat, statul a continuat să plătească salariile normale ale muncitorilor şi angajaţilor din întreprinderi. Numai la uzina „Emailul roşu" aceste salarii s-au ridicat la 3 800 000 lei, la Automatica din Mediaş la 2 087 615 lei ş. a. m. d. Datorită utilajelor şi materialelor care ne-au fost expediate operativ au putut fi reparate drumurile şi podurile, iar în toate localităţile au fost repuse în funcţiune sursele de alimentare cu apă potabilă, cu energie electrică şi gaze naturale. Numai pentru repararea drumurilor naţionale şi judeţene avariate s-au cheltuit 3 959 000 lei, iar pentru repararea reţelei electrice şi de gaze au fost alocate 12 140 000 lei din care o bună parte au şi fost investiţi. Un ajutor masiv a primit din partea statului populaţia judeţului nostru. S-au distribuit ajutoare bănești de peste 21 000 000 lei către 3100 de familii sinistrate, 120 de familii s-au mutat în apartamente noi a căror valoare se ridică la 4 320 000 Iei. Se construiesc suplimentar 400 de apartamente in valoare de 13 000 000, ceea ce ne va permite să rezolvăm pînă la venirea iernii problema tuturor sinistraţilor. Trebuie să subliniez, de asemenea, grija mare pe care a purtat-o statul, copiilor sinistraţi din judeţ. 300 dintre ei au fost cazaţi provizoriu în două tabere de copii care funcţionează şi în prezent în comunele Sălişte şi Cisnădioara, unde li s-au asigurat şi şcolarizarea pînă la finele anului şcolar, iar, acum, o vacanţă plăcută. — Nu mi-aţi spus nimic în legătură cu reconstrucţia în agricultură... — Ea se desfăşoară cu aceeaşi intensitate ca şi în industrie. Datorită celor 40 de tone de sămînţă de fasole şi varză de toamnă ca şi a cantităţilor însemnate de alte seminţe primite de la stat s-au reînsămînţat aproape 15 000 ha ; şeptelul afectat de inundaţie a fost completat, asigurîndu-se totodată furajarea şi adăpostirea sa. In prezent, se desfăşoară îngrijirea lanurilor şi recoltarea lor acolo unde e cazul. — După cum observăm, o activitate aproape normală... — Aş spune că e normală. Şi este cu atît mai mare meritul cu cît acest rezultat a fost obţinut în condiţii grele, în condiţiile unor pagube foarte mari, la care trebuie să adăugăm şi rămînerea în urmă în perioada respectivă a îndeplinirii sarcinilor curente de producţie, care la o primă evaluare se ridică la 125 milioane lei. Modul cum s-a acţionat pentru diminuarea efectelor inundaţiilor şi pentru aducerea întregii vieţi economice şi sociale la normal, ajutorul masiv primit din partea statului, ne vor permite ca, pînă la sfîrșitul anului, să ne îndeplinim sarcinile economice ce ne revin Sighişoara, unul din oraşele lovite cu brutalitate de revărsarea apelor Tîrnavei, revine la înfăţişarea sa dinainte. Numai pentru reconstrucţia locuinţelor individuale statul a distribuit aci pînă acum peste 10 milioane lei. Fotografia înfăţişează casa pe care şi-o construieşte muncitorul Mihai Gheorghiu cu ajutorul primit de la stat : patru camere, baie, bucătărie, hol. Pe aoi (strada 7 Noiembrie din Sighişoara), apele s-au revărsat de trei ori 1.660 este numărul de apartamente care se construiesc din fondurile statului la Satu Mare, oraş care a cunoscut una din cele mai puternice lovituri ale apelor revărsate. In afara acestora, familiilor care doresc să-şi reconstruiască locuinţele individuale li s-au alocat în acest scop ajutoare băneşti de stat în valoare de peste 62 milioane lei. In fotografie , un nou bloc de locuinţe se ridică în cartierul Someş din Satu Mare. Prin grija partidului şi statului, asistenţa medicală atentă şi eficientă acordată în zone de calamitate, a asigurat de la început starea bună a sănătăţii populaţiei, aci ca şi în întreaga ţară. Printre altele, s-au distribuit gratuit mari cantităţi de medicamente şi fortifiante. Numai prin farmacia spitalului din Sighişoara au fost distribuite gratuit medicamente în valoare de peste 200 000 lei. FABRICA DF CIFECTil 3 DII Iii. SĂRAT Şl A IlFPlIIIT PLAiL CINCINAL Colectivul Fabricii de confecţii din Rm. Sărat şi-a realizat sarcinile planului cincinal. Pînă la sfîrşitul anului, muncitorii, tehnicienii şi inginerii unităţii vor obţine peste prevederile actualului cincinal o producţie suplimentară în valoare de 100 milioane lei. Acest important succes a fost înregistrat paralel cu îmbunătăţirea indicilor calitativi, ceea ce a făcut ca, în prezent, peste 85 la sută din producţia fabricii să fie solicitată pentru export. Pagina a 3*a — 1 august 1970 REALIZAREA INTEGRALA A PLANULUI LA CULTURILE DUBLE! (Urmare din pag. 1) culturi duble a fost realizat în proporţie de 89 la sută, existînd condiţii ca în cel mai scurt timp să fie îndeplinit integral. O asemenea situaţie însă este, din păcate, valabilă doar pentru cîteva judeţe. Datele centralizate demonstrează că pe ansamblul sectorului agricol cooperatist s-au însămînţat numai 381 000 ha (48 la sută din prevederi), deşi la această dată suprafaţa de pe care s-au recoltat cerealele păioase însumează peste 1,5 milioane hectare. Cooperativele agricole de producţie din ZONA I — unde secerişul a început mai devreme decit în celelalte zone — au realizat planul la culturi duble doar în proporţie de 59 la sută. Deşi dispuneau şi ele de suficiente posibilităţi, cooperativele agricole din ZONA A II-A n-au realizat pînă la această dată decit 35 la sută din plan. Situaţia existentă se datoreşte, în cea mai mare parte, subaprecierii de către unii specialişti a eficienţei economice a sistemului culturilor duble. Şi fiindcă acest lucru nu este arătat pe faţă, se caută tot felul de pretexte pentru a se justifica rămînerea în urmă. In judeţulCONSTANŢA, bunăoară, nu s-au însămînţat decît 15 986 hectare, ceea ce reprezintă prea puţin faţă de posibilităţile existente. Deşi se putea semăna, zilnic aproape 4 000 ha, în perioada 29—31 iulie ritmul a fost doar de... 550—600 ha. Un amănunt semnificativ : la dispoziţia unităţilor agricole stau, pentru efectuarea arăturilor şi însămînţărilor, aproape 1 200 tractoare. Pînă ieri — după cum ne transmite corespondentul nostru — în numeroase unităţi agricole cooperatiste, printre care se numără unităţile din localităţile ISTRIA, COGEALAC, RASOVA, CREDINŢA, CERCHEZ etc. NU S-A ÎNSAMINŢAT NICI MĂCAR UN SINGUR HECTAR, şi aceasta în timp ce zeci şi zeci de tractoare stau nefolosite. Rezultate slabe s-au înregistrat şi în zonele irigate, aşa cum este cazul cooperativelor agricole de producţie din raza de activitate a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii DOROBANŢU, CASTELU şi MIRCEA VODĂ. Cauzele care au determinat aceste întîrzieri— cu nimic justificate — sînt mai mult de ordin subiectiv. Părerea unor specialişti din unităţi — împărtăşită însă şi de direcţia agricolă judeţeană — că timpul secetos poate compromite culturile, trebuie combătută cu toată tăria. Luna august se va caracteriza în acest an nu printr-o vreme secetoasă, ci ca o lună cu un regim de umezeală favorabil culturilor. Dacă la aceste avantaje de ordin climatic vom alătura aplicarea unor lucrări agrotehnice de bună calitate, succesul culturilor duble va fi asigurat. Corespondentul nostru în judeţul IAŞI ne informează că în această parte a ţării nu s-au semănat decît circa 4 000 ha, deşi mai bine de 12 090 ha sunt eliberate de paie (suprafaţa totală recoltată cu cereale păioase se ridica la aproape 40 000 ha). Cooperativa agricolă din HORLKŞTI se numără printre unităţile care au strîns bună parte din recolta de cereale păioase. Totuşi numai cîteva hectare au fost arate şi nici măcar unul nu este semănat. Conducerea unităţii încearcăsă mora stare de lucruri afirmînd că, în urma ploilor torenţiale căzute cu cîteva săptămîni în urmă, asupra lanurilor de orz, unde s-a stabilit să se amplaseze a doua recoltă, au mai rămas ochiuri de apă care împiedică aratul. Explicaţia este cel puţin stranie, ţinînd cont că totuşi recoltatul orzului s-a efectuat cu mijloace mecanizate în condiţii corespunzătoare. Dacă au putut intra com-binele tractate, cu atît mai mult se putea ara terenul, în aceleaşi condiţii bune. Organele judeţene trebuie să nu îngăduie asemenea pretexte care încearcă să acopere lipsa de preocupare şi de spirit gospodăresc. In ultimele zile, ritmul însămînţării culturilor duble s-a mai intensificat în judeţul DOLJ. Faţă de 3 800 ha cît se puteau realiza, în perioada 29—31 iulie, s-au semănat 3 328 ha. Abia de ieri — ne comunică corespondentul nostru judeţean,■ direcţia agricolă judeţeană a luat măsura ca toate tractoarele, exclusiv cele de la combine, să lucreze la arături, pregătirea terenului şi însămînţarea de culturi succesive. De ce acest lucru nu s-a făcut mai înainte ? Nu se mai ajungea astfel în situaţia ca la 1 august să existe în judeţ unităţi care să nu fi însămînţat pînă la ora actuală nici un hectar (VIRTOP, VERBITA, VERBICIOARA, LAZU, CACIULATA, GUBAUCEA şi altele). Intrînd în prima decadă a lunii august ne putem considera in etapa finală a campaniei de strîngere a recoltei de păioase. Este suficient să arătăm că în ultimele trei zile s-au secerat în unităţile agricole socialiste circa 200 000 hectare, suprafaţa totală ajungînd astfel la aproape 1 915 000 hectare Din situaţia centralizată ieri la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii reiese că în întreprinderile agricole de stat, griul s-a recoltat in proporţie de 84 la sută din suprafaţa cultivată, iar în cooperativele agricole de producţie realizările la acest capitol reprezintă 72 la sută din prevederi. Paralel cu intensificarea la maximum a secerişului, trebuie să se organizeze mai bine transportul produselor contractate la bazele de recepţie, să se urmărească ca inmagazinarea noii recolte să se facă cu cea mai mare grijă. Se cere mai mult ca decînd ca, prin desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a secerişului şi treierişului, nici un spic, nici un bob să nu fie pierdut, să nu se lase deschisă nici o portiţă pentru sustrageri din avutul obştesc. Asemenea,acte reprobabile care lovesc în interesul economiei naţionale şi al fiecărei unităţi în parte, trebuie sancţionate cu toată severitatea. Paralel cu lucrările de strîngere , a recoltat, pretutindeni trebuie trecut urgent la însămmţarea culturilor duble pe terenurile planificate, folosindu-se în acest scop in mod intensiv , fiecare oră, fiecare zi bună de lucru în cîmp. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, organele în subordine de la judeţe trebuie să acţioneze cu mai multă operativitate şi spirit de răspundere pentru a asigura zilnic vitezele de lucru stabilite in vederea realizării planului la culturile duble, odată cu celelalte lucrări de se DE LA PROPUNERI LA MASURI EFICIENTE (Urmare din pag. 1)biectivelor ce stau în fața colectivelor de muncă, strîns legate de asigurarea celor mai prielnice condiţii de desfăşurare a activităţii. Pornind de la aceste cerințe ne-am adresat unor cadre de conducere din Ministerul Industriei Metalurgice care au luat parte la o serie de adunări generale ale salariaţilor, solicitîndu-le să ne vorbească despre modul în care au acţionat în cadrul misiunii pe care au avut-o. Primul nostru interlocutor a fost ing. NECULAÎ •AGACHI, ministrul industriei metalurgice . — Din adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor Combinatului siderurgic Galaţi, la care am participat — ne-a declarat domnia sa — au reieşit cu claritate posibilităţile îndeplinirii în bune condiţiuni atît a planului pe 1970, cît şi pe 1971. în acest sens participanţii la dezbateri au reliefat, printre altele, însemnătatea asigurării bazei materiale, îndeosebi la cocs şi minereu, criticînd în mod întemeiat compartimentul comercial al combinatului care se achită încă defectuos de sarcinile sale. Deopotrivă de ascuţit s-au pus problemele activităţii din sectoarele mecano-energetic, care nu sunt încă organizate la nivelul cerinţelor de piese de schimb şi al operativităţii necesare în rezolvarea unor deranjamente mecanice sau electrice ale instalaţiilor siderurgice. In acest domeniu a fost necesar să combat tendinţa exprimată pe atocuri de a se procura din import o serie de piese de schimb, indicînd folosirea judicioasă a bazei tehnice existente în combinat, mai ales pe calea măririi încărcării schimburilor de lucru. în cadrul adunării generale au fost stabilite pe loc şi măsurile necesare impulsionării acoperirii cu documentaţie de execuţie a noilor lucrări de investiţii, mai ales pentru uzina cocso-chimică, precum şi intervenţiile ce trebuie continuate în vederea grăbirii ritmului de livrare, din ţară şi de peste hotare, a utilajelor pentru noul laminor de benzi la rece. In aceeaşi şedinţă de lucru, organele de specialitate ale ministerului nostru au primit direct sarcina ca încă în această lună să organizeze o consfătuire pe ţară avînd ca temă producţia şi calitatea cilindrilor de laminor în vederea reducerii importurilor. Cu o zi în urmă s-a întors de la Alba Iulia şi directorul Direcţiei plan-finanţe, Ing. MIRCEA ALEXANDRU, delegat al ministerului la adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor Fabricii de produse • refractare din localitate. — Fabrica din Alba Iulia — ne-a precizat interlocutorul nostru — deţine locul principal în producţia de refractare. Iată de ce în adunarea de aici s-au ridicat mai ales aspecte privind crearea condiţiilor necesare realizării unei producţii suplimentare indicatorilor de plan, producţie absolut necesară acoperirii cerinţelor mari rezultate din înfăptuirea unor noi lucrări de investiţii. Pornind de la aceste considerente au fost în primul rînd stabilite pe loc o serie de completări şi mecanizări ale instalaţiilor, lucrări menite să finalizeze în creşterea producţiei şi a productivităţii muncii. La fel de operativ au fost fixate şi acele modificări de tehnologie impuse de ridicarea calităţii produselor refractare, calitate reclamată încă de o serie de uzine siderurgice. Despre problemele aceluiaşi sector al produselor refractare — de data aceasta al grupu- lui de fabrici din Braşov — ne-a vorbit in*. LUCIAN PANŢU, consilier în minister. — în adunarea generală de la Braşov s-a ridicat ca un aspect de bază imposibilitatea încadrării în indicatorul de cheltuieli la 1009 Iei producţie marfă. Cu sprijinul ministerului aceste căi au fost totuşi găsite. Prima soluţie se referă la înlocuirea parţială a unor materii prime scumpe cu altele mai ieftine, fără să sufere calitatea produsului finit, iar a doua priveşte îmbunătăţirea structurii sortimentale prin creşterea cantitativă a unor produse mai valoroase, dar cu costuri reduse. Ieri seară am chemat la telefon Reşiţa. Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor marelui combinat siderurgic se terminase de cîteva minute. — Intr-un spirit de lucru aprofundat — ne-a declarat ing. IOAN CHEŞA, adjunct al ministrului industriei metalurgice — adunarea la care am participat a stabilit un amplu plan de măsuri. Pentru sectorul de aglomerare de pildă, se începe elaborarea unui studiu menit să creeze condiţii pentru omogenizarea minereurilor primite, în cadrul importantei acţiuni de reducere a consumului de cocs, pe baza celor semnalate de participanţii la adunare, vom interveni imediat la Ministerul Transporturilor solicitîndu-i ca pentru cocsul de la Dorneşti să utilizeze numai vagoane auto-descărcătoare în vederea reducerii manipulărilor şi în acest fel, frînînd deprecierea materialului prin mărunţire. Se impune totodată să examinăm de urgenţă la Hunedoara calitatea semifabricatelor pe care le livrează laminatorilor din alte uzine. Această problemă a fost ridicată cu mare ascuţime de către participanţii la adunarea* generală a salariaţilor de la Uzina „Oţelul Roşu“, unitate ce face parte tot din Centrala siderurgică Reşiţa. Intr-o unitate sau alta a Ministerului Industriei Metalurgice, delegaţii la adunările generale ale salariaţilor rezolvă în mod operativ o parte din problemele ridicate de către participanţii la dezbateri, continuă să le urmărească pînă la soluţionare pe cele aflate încă în suspensie. Este o cerinţă majoră a actualităţii producţiei noastre siderurgice de care depinde soarta finalizării planului pe acest an şi deopotrivă a pregătirilor pentru demararea în cele mai bune condițiuni a noului cincinal. CU UN AN MAI DEVREME TG. JIU (coresp. R.I.) In cursul lunii iulie, fabrica de produse ceramice a combinatului de materiale de construcţii de la Bîrseşti — Tg. Jiu a realizat o producţie de 1 500 000 cărămizi, înechivalenţă, atingîndu-şi, capacitatea proiectată cu un an mai devreme. Mulţumită avansului câştigat, au fost create condiţii pentru obţinerea unei producţii de 8 000 000 cărămizi peste sarcinile anuale de plan.