România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)

1970-08-02 / nr. 8018

P­rintr-o stratagemă litera­ră simplă, biografia protagonistului noului roman al lui Petre Sălcudea­­nu (,,De ce văd invers ?“ Ed. Eminescu) devine proiecţia publică — propusă meditaţiei şi „arbitrajului“ nostru — a u­­nei crize de conştiinţă juveni­le. Naratorul, botezat cu exce­sivă solicitare a sugestiilor o­­nomastice Trandafir Pacoste, debitează pe un ton familiar şi uşor teribilist, care amin­teşte, printre altele, maniera tinerilor prozatori americani/ monologul unor întristătoare avataruri, la capătul cărora a­­junge printr-un complex ne­fericit de împrejurări ratat şi ucigaş fără voie, la numai douăzeci de ani. Curtea începe cu o dură punere în temă : protagonistul se află pe banca acuzaţilor, înainte de pronunţarea sen­tinţei. Acuzarea a cerut pen­tru el o pedeapsă severă, douăzeci de ani de detenţiune — încă o dată anii pe care-i are — şi clipele petrecute în aşteptarea verdictului devin în ţesătura epică a romanului, prilej de a retrăi mental în­tâmplările care l-au adus în boxă. Reamintindu-şi însă toa­te prin cîte a trecut de cînd a început să trăiască pe pi­cioare proprii, ca muncitor la una din marile uzine braşove­ne, tinărul nostru o face cu o deconcertantă dezinvoltură, astfel incit confesiunea lui, a­­mestec de sinceritate naivă şi inocenţă, trădînd mentalita­tea fiinţelor elementare, neso­fisticate, ajunge dacă nu să-l absolve în ochii, cititorului, în orice caz să explice circums­tanţele critice pe care le par­curge, punînd într-o altă lu­mină epilogul tribulaţiilor sale. Petre Sălcudeanu reia aici intr-o tratare personală moti­vul „omului sucit“ construin­­du-şi personajul pe juxtapu­nerea indirectă a contrastelor caracterologice : tînărul are a­­pucături brutale şi un voca­bular imposibil, pe care pro­zatorul îl supralicitează ade­sea prin şarjă, dar este fun­*) Petre Sălcudeanu ? .,DE CE VĂD INVERS ?“ ! B­i­­or Nedel­­covici : „ULTIMIV, d­armente un om de ispravă, curat la suflet, bun la inimă, cinstit, muncitor, practicînd pe deasupra, mai cu seamă în ra­porturile cu aceea pe care o consideră aleasa inimii, un soi de romantism primitiv. Faptul de a-şi fi omorît şe­ful într-un moment de furie se justifică astfel prin imix­tiunile brutale în viaţa sa in­timă, prin eşecul activităţii de pedagogie socială de care tî­nărul nostru ar fi trebuit­­ să beneficieze implicit în clima­tul uzinei, infestat din păcate, la data aceea — sîntem prin 1918—1949 — de anumite ele- CRONICĂ literară mente descompuse, profitoare și oportuniste de teapa mais­trului ucis fără premeditare. Paralel cu un proces al pro­cesului, intentat unui om îm­pins spre săvârşirea unei fap­te abominabile, dar care în mentalitatea personajului na­rator apare ca un act de jus­tiţie, prozatorul încearcă, în perspectiva înţelepciunii pe care ne-o aduc vîrsta, detaşa­rea în timp, dar mai ales rec­tificările de optică, survenite în mod obiectiv prin consens unanim, prezentarea unei e­­poci revolute. Faptul de a fi văzut-o şi înfăţişat-o cîndva altfel, într-o carte apărută să zicem, cu douăzeci de ani în urmă, nu-i retrage, ci dimpo­trivă îi atestă dreptul reveni­rilor. Există în acest al doilea pro­ces intentat de astă dată de către autor, în paralel, unor stări de lucruri reprobabile depăşite, multă ironie voind să ne reamintească adagiul „ne despărţim de­ trecut rî­­zînd“, şi nu puţină tristeţe, a­­ceasta fiind caracterizată de scriitorul însuşi drept „toni­că“, în măsura în care poate fi aşa ipostaza de detaşare, ca faţă de un lucru lăsat in ur­mă, adoptată astăzi de el şi de noi. Planurile romanului sunt al­ternate abil, dezbaterea „ca­zului“ investită cu argumente etice concludente, tabloul e­­pocii este cel mai adesea su­gestiv şi evocator. Ceea ce i se poate reproşa cărţii este un anume ilustrativism, cam ru­dimentar, vizibil de la prefe­rinţa pentru onomastica tru­cată prin hiperostentaţie, pînă la unele stridente pete de cu­loare, insinuate în corpul na­raţiunii, nedorite, involunta­re, extraartistice, interludii ca­ricaturale. D­ebutul de romancier al lui Bujor Nedelcovici („Ulti­mii“ Ed. „Eminescu“), sa­lutat cu admiraţie de critică, a oferit celor mai operativi co­mentatori posibilitatea de a for­mula cîteva observaţii definito­rii şi definitive. Una dintre ele se referea la apartenenţa tînă­­rului scriitor la „şcoala“ lui Nicolae Breban, concluzie confirmată accidental de fap­tul că intriga cărţii divulgă a­­nalogii cu aceea a „Animalelor bolnave“. (Inclusiv rezonanţa xenofonă a numelor). Nedez­­minţindu-şi, în adevăr, voca­ţia de analist, proza lui Bu­jor Nedelcovici nu are însă in­flexiunile dure, virile, ale ace­leia a lui Breban, apanajul ei fiind un lirism subteran, ne­disimulat, gustul transcripţii­lor subtile, în filigran. Matur construită, cartea este popu­lată de situaţii şi personaje de un insolit neoromantism , o tînără balerină de bar trăind în intimitatea unui factor poş­tal, proaspăt venit de la ţară, un trompetist solitar, autor de compoziţii ciudate, un poli­ţist enigmatic. Aceste perso­naje eterice sunt determinate să joace, pe canavaua unei vagi intrigi poliţiste, o dramă socială clasică, context în care personalitatea lor dobîndeşte pregnanţă şi consistenţă. Este vorba de procesul de ireme­diabilă extincţie a uneia din fostele clase parazitare — a­­ristocraţia — temă tratată de scriitor cu fină intuiţie artis­tică, navigând cu dibăcie prin­tre iceberg-urile vechilor cli­șee sociologiste. BORIS BUZILA DOUĂ ROMANE ') Pagina a 2-a — 2 august 1970 SPECTACOLELE SAPTAMINII VIITOARE T­i­mp m „LUMEA NOASTRĂ E­­ PLINĂ DE MUZICĂ“, spectacol de divertisment mu­zical ce va fi prezentat la Sala Palatului, în seara de 2 august de un ansamblu de e­­stradă din R. D. Germană. ■ „PARADA ŢINTELOR“, încă un spectacol de estradă prezentat, de data a­­ceasta, de Formaţia de estradă şi varietăţi din Cluj a Ansam­blului de cîntece şi dansuri al armatei. 5 august, ora 20 în sala Teatrului ,,C. Tănase“ din Calea Victoriei. Spectacolul, în două acte şi 18 tablouri, este regizat de Victor Tudor Popa şi Eugen Ghinescu. Conduce­rea muzicală : Radu Odeştea­­nu. Coregrafia : Nicolae Lupu­­lescu, Ioan Gîrbă, Vasile Solo­mon. CONIMA FRAŢII SAROIAN, pro­ducţie U.R.S.S., ecran normal, alb-negru. Regia­­ Ho­ren Abramian şi Arkadi Ak­a­petian. In distribuţie­­ Horen Abramian, Frunze Davlatian, Babken Nersesian, Anaid Mas­­cian. Pornind de la confrunta­rea, în cadrul aceleiaşi familii, a unor orientări politice dife­rite, filmul evocă un dramatic conflict în care sunt antrenaţi doi fraţi, militari, în perioada dinaintea instaurării Puterii sovietice în Armenia. * NOUL ANGAJAT, pro­ducţie R. P. Polonă. E­­cran normal, alb-negru. Regia şi scenariul : Jarzy Ziernik. Interpretează : Damian Da­­miecki, Bogdan Baer, Krysty­­na Borowicz, Janusz Bylczyn­­ski. O satiră la adresa forma­lităţilor excesive care intervin pe parcursul unei acţiuni în centrul căreia se află un tînăr care vrea să se angajeze. ■j DRAGOSTE ŞI VITEZĂ, producţie spaniolă, ecran normal, color. Regia­ Ramon Torrado. In distribuţie ! Peret, Nieves Navarro, Fernando Sancho, Florinda Chico. O nouă peliculă care, „beneficiind“ de concursul unui cîntăreţ, de data aceasta Peret, şi de tradi­ţionalele încurcături senti­­mentalo-muzicale speră să e­­moţioneze pe fidelii genului. I TIFFANY MEMORAN­DUM, coproducţie fran­­co-italiană, cinemascop, color. Regia : Terence Hathaway. In distribuţie: Ken Clark, Irina De­mick, Luigi Vannucchi, Lo­­redana Nusciak. Reîntîlnire cu autorul lui ,,Argoman super­­diabolicul", care semnează „englezește" pelicule italiene submediocre, ""in . ii . "" ii.in.ii.,i,i.ii. 1 ■ '.................... M­EME­NT­O TEATRE Y FAIR LADY: Teatrul de opere­tă, la Teatrul de vară ,,Herăstrău“, ora 20; ACTUI­ DE CĂSĂTORIE: Te­atrul Evreiesc de Stat, ora 19,30; SONATUL LUNII: Teatrul ,,C. Tă­nase", la Grădina ,,Boema", ora 20; GEAMANDURA : Teatrul Giulești, la Arenele Romane, ora 20. CINEMATOGRAFE! SUNETUL MUZICII: PMrl» (1) 86 25). orele 9 — 12.45 — 16.70 — 20.15 MONSTRI: Republici fii 03 72), o­­rele 8.45 — 11.15 — 13.45 — 16.15 — 18.45 - 21.15! JANDARMUL SE INSOARA: Lucea­­farul ( 15 8? 67), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.30 — 211 Doina-or­­­dină, ora 20.30; Bucurași) (15 6! 54). 9 — 11.15 — 13.30 — 16.30 — 18.15 — 21. Favorit (3106 15). orele 10 — 13 — 15.30 — 18 — 20 30. Grădina Fes­tival ora 20 15: PETRECEREA- Capitol (16 29 171. o­­rele 9.15 — 11 39 — 14 — 16.15 — 18.30 — 20.45: Melodia (12 06 88). orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18 30 — 20.45: Modern (23 71 011 orele 9 — 11 15 - 13.30 — 15 _ 18 15 — 20.15, UN MINUT DE ADEVĂR: Grădina Capitol, ora 20 — 22 CĂSĂTORIE IN STIL GREC: Festi­val (15 63 841 orele 9 — 11.15 — 13.30 16 - 18.30 — 21: DREPTUL DE A TE NAȘTE: Victoria (16 28 791 orele 8.30 — 11 — 13.30 — 1R _ 18 30 — 20.45: Buceai (17 05 47), orele 10 — 10 — 18.30: Grădină ora 29 30: Floreasta (33 29 711, orele 15,30 - 18 — 20 30 PAN WOLODYJOWSKI: Central (14 12 24], orele 9,30 — »3 — 16,30 — 20 ANICIKA: Lumina (16 23 35). orele 9.30 — 15,30 — Io continuare — 18.15 — 20.30 SALUTARI DIN ADA-KALEH — GEOMETRIA DURA — ORIZONT STI­INŢIFIC NR. 6­070 — OAMENI DE SEAMA Al AGRICOLIrjRII ROMA­NESTI Iseria I!) BAIATUL SI PORUM­BELUL — IN ORAS l$I CAUT­A CHI­PUL (Mediaș}: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 2) în continuare BĂNUI­ALA: Doina (16 35 38) orele 11.30 — 13.45 — 16 — 18.15 — 20.30 PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII: Doina, ora 10 ARGOMAN SUPERDIABOLICUL: Fe­roviar (16 22 731, orele 9 — 11.15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30: Excelsior (18 10 881 orele 9 — 11,15 — 13 30 16 — 18,30 — 21: Gloria (33 44 01). o­­rele 9 — 11 15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30: Expoziția, ora 20,30 ACEASTA FEMEIE: Griviţa (17 08 58) orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30: Tomis (21 49 461, orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.15; grădină, ora 20.30; Flamura (23 07 40), orele 11 — 15.45 — 18.15 — 20.30 AFURISITUL DE BUNIC: înfrățirea Intre popoare (17 31 64), orele 15.15 — 17.45 — 20 MV FAIR LADY: Buzesti (15 62 79), ora 16. grăd­ină, ora 20 15 MARILE VACANŢE: Dacia (16 26 10), orele 8.45 — 20.30 — in continuare: Arta­­21 31 861 orele 15.30 — 18: Gră­dină ora ''O 30 MOLL FLANDERS: Grădina Unirea, ora 20.30 MARILE MANEVRE, orele 9 — 11 — 13: ARTICOLUL 420, ora 15.30: FRUMOASELE NOPTII ora 18.30: MINASTIREa DIN PARMA (do­uă serii), ora 20.15: Cinemateca, sala Union (13 49 04)­ AVENTURILE LUI JUAN: Feren­tari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15 FERESTRELE TIMPULUI : Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 — 20,15 JOC DUBLU IN SERVICIUL SE­CRET : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 DEPARTE. IN APUS: Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 18 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE: Lira (31 71 71), orele 15.30 — 13: grădină ora 20 15 SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Drumul Sării (31 28131, orele 1­5.30 — 1,7.45 — 20; Progresul Parc (23 94 101 ora 20,15 STRĂINII: Giulești (17 55 461, orele 15.30 — 18 — 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18,15; grădină, orele 20.30 SUBIECT PENTRU O SCHITA: Co­­troceni (13 62 56), orele 15.30 — 17.45 — 20 ASTEAPTA PINA SE ÎNTUNECA : Crîngasi (17 38 81), orele 15.30 — 18 — 29.15: Rahova (23 91 00), orele 15.30 — 18; grădină, ora 20.15: Moșilor (12 52 93), ora 18 si grădină ora 20.30 OMUL CARE NU POATE FI ACU­ZAT: Volna (11 91 26), orele 16 — 18.15 — 20 30 P­RSDV SI CINTECUI PREERIEI : Viitorul (11 48 03), orele 16 — 23 ARMANDO CALUL ALB: Viitorul, ora 20 SALARIUL GROAZEI : Mioriţa, (14 27 141, orele 11 — 14.30 — 17.15 — 20: Vitan 121 39 82), ora 16 — şi Grădină, ora 20.1­6 MARELE SEMN ALBASTRU: Moşilor ora 15 30 OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN : Popular (35­­5 17), orele 15,30 — 18 — 20,15 VANATORUL DE CĂPRIOARE: Mun­ca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 MISTERIOSUL X DIN COSMOS: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,30 IXPOICTD8 I La galeriile „APOLLO“ :­­ Nicolaie Albani și Vladi­mir Boborelu — pictură ; Dan Cristian — grafică ; Nică Pe­tre — sculptură. I La „ATENEUL TINERE­TULUI“ : Tiberiu Maria­­nov — pictură. I La CASA DE CULTURĂ „ER. SCHILLER“: Hel­mut Sabini — pictură. TRANSPORTURILE și-au reluat rapid­activitatea normală (Urmare din pag. 1) restabilire. S-A LUCRAT ZIL­NIC CU UN EFECTIV DE CIRCA 9 000 DE OAMENI, CARE AU PUS ÎN OPERĂ APROAPE 300 000 TONE PRODUSE DE CARIERĂ ȘI BALASTIERĂ ȘI PESTE 200 TONE GRINZI METALICE PENTRU PODURI. ESTE NECESAR DE SUBLINIAT CĂ NUMAI ACESTE LU­CRĂRI DE REFACERE A CIRCULAŢIEI FEROVIARE AU SOLICITAT UN EFORT FINANCIAR CONSIDERABIL DIN PARTEA STATULUI, CARE SE RIDICĂ LA A­­PROAPE 200 000 000 LEI, SUMA CE ECHIVALEAZĂ CU CONSTRUCŢIA A 4 KI­LOMETRI DE PODURI DE CALE FERATĂ. Acest spri­jin al statului continuă şi se amplifică acum, căci, după încheierea etapei de restabi­lire a circulaţiei, ne aflăm în plină fază de reconstrucţie şi consolidare a liniilor şi a po­durilor, în scopul readucerii mijloacelor respective la si­tuaţia normală de exploatare. Este vorba, în primul rînd, de ameliorarea şi reducerea restricţiilor de viteză in circu­laţia unor trenuri, restricţii rămase într-o serie de puncte în care s-au efectuat restabi­liri, avîndu-se în vedere nor­malizarea încă în acest an a capacităţii de transport şi a factorului de regularitate al circulaţiei. Şi să nu uităm că acţiunea de refacere şi conso­lidarea definitivă a liniilor, podurilor şi instalaţiilor fero­viare, se desfăşoară simultan cu celelate lucrări de cons­trucţii şi dotări, prin care se asigură punerea în funcţiune a noi capacităţi necesare pen­tru realizarea volumului de transport în creştere cerut de economia naţională. Avînd în­ vedere întregul sistem circulator al ţării, mi­nistrul transporturilor s-a re­ferit şi la acţiunile întreprinse pentru lichidarea urmărilor inundaţiilor pe reţeaua de drumuri naţionale .­­ Şi în acest sector pagu­bele provocate de calamităţi au fost deosebit de mari. DIN TOTALUL DE 117 DRU­MURI NAŢIONALE AU FOST AFECTATE 63, PE 840 DE SECTOARE CE AU ÎNSU­MAT PESTE 500 KM, LA CARE SE ADAUGĂ 75 DE PODURI ŞI PODEŢE DIS­TRUSE SAU AVARIATE. ASTĂZI, TOATE DRUMU­RILE SÎNT REDATE CIRCU­LAŢIEI RUTIERE. ACEAS­TA A ÎNSEMNAT NUMAI PENTRU ANUL 1970 LU­CRĂRI ÎN VALOARE DE PESTE 84 000 000 LEI, UR­­MÎND CA PIVĂ LA NIVE­LUL TOTAL AL DEGRADĂ­RILOR, ESTIMAT LA 206 000 000 LEI. STATUL SĂ ALOCE ÎN CONTINUARE FONDURI PENTRU ÎNCEPU­TUL CINCINALULUI UR­MĂTOR. Pe lingă lucrările de refa­cere a podurilor, rutiere şi a platformei drumurilor, o pondere deosebit de importan­tă o au lucrările de combate­re a fenomenelor de aluneca­re a terenurilor. Acestea au afectat peste 20 de drumuri naţionale în circa 210 sectoare diferite. Numai valoarea lucră­rilor de remediere a acestor sectoare degradate este de peste 120 000 000 lei, reprezen­tau­­16 600 metri liniari dru­muri, circa 10 000 metri liniari susţineri cu ziduri de sprijin sau cu ramforţi pe coloane şi piloţi de beton, peste 4 509 metri liniari ziduri de apărare. Mai există un compartiment important în cadrul Ministeru­lui Transporturilor, care, ne­­fiind prea mult afectat de ca­lamităţi, a fost în măsură să acorde un sprijin substanţial regiunilor sinistrate, prostind o activitate pentru care s-au cheltuit alte­ multe milioane de lei. Aceasta este Centrala transporturilor auto, care, prin coloanele sale organizate de autovehicule, a participat la evacuarea oamenilor şi a bu­nurilor, la lucr­ările de prote­jare a oraşelor şi satelor, la transportul materialelor de construcţie ,a alimentelor şi efectelor, sau preluînd traficul de mărfuri şi călători pe acele secţiuni de cale ferată între­rupte. în acest mod, în perioa­dele de vîrf amintita centrală a contribuit în medie pe zi cu peste 3 100 de autovehicule, care au executat prestaţii în valoare de peste 15 000 000 lei. Subliniind încă o dată rolul hotărîtor al eforturilor finan­ciare făcute de stat în norma­lizarea sistemului circulator al economiei naţionale, ing. ŞTE­FAN PAVEL, ministrul trans­porturilor, a ţinut să adauge în încheierea convorbirii : „ Nu putem desprinde nici un moment sprijinul conside­rabil primit în toate aceste momente grele, de volumul mare de investiţii pe care sta­tul l-a făcut şi îl face în con­tinuare în sectorul transportu­rilor. Amintesc numai că vo­lumul investiţiilor din perioa­da 1960—1970 întrece cu 77 la sută realizările din perioada celor cinci ani anteriori. Şi în noul cincinal, sectorul trans­porturilor se află în atenţia conducerii de partid şi de stat. Cele circa 56 000 vagoane (în echivalent pe două osii) de u­­tilizări diferite, cele 28 250 autocamioane, cele 57 nave maritime, şlepuri fluviale în­­sumînd 153 000 tone, 15 remor­chere şi 16 nave de pasageri constituie numai cîteva din prevederile acestei perioade menite să dezvolte în mod substanţial baza tehnico-mate­­rială a transporturilor. fi MifflMtomiMw Noul han turistic „Bucura" din Haţeg FAMILIA TOT: Progresul (23 94 10), orele 15 30 — 18 T&EVi&tfHE PROGRAMUL I 9: Vara copiilor. Film serial pentru copii; 10: Viaţa satului; 11,15: In re­luare la cererea telespectatorilor. Recital cu Harry Bel­afon­te. Mici recital Luminiţa Dobrescu; 12: De strajă patriei; 12,30:Concert simfonic. Pagini cunoscute din muzica lui W.A. Mozart; 13,15: Emisiune în 1 ba maghiară; 14,45: Tele-vacanţa; 15,30: Duminică sportivă. Campiona­­tele mondiale de caiac-canoe. Trans­misiune directă de la Copenhaga; 17,40: Atletism ,,Cupa Europei" — semifinale; 19,40: Telejurnalul; 20,15 Film artistic: Heidi. Producţie a stu­diourilor britanice; 22: Jocuri mari­năreşti. Reportaj filmat de la serbă­rile marine; 22,10: Invitaţii noştri: Nina Lisiyel, An­ Primer­a şi Mihaela Mihai; 23: Telejurnalul. PROGRAMUL II 20,15: Seară, de teatru. ..Corupţie la Palatul de Justiţie" de Ugo Betti; 22.05: Vocea lui Luis Mati­aho; 22,20: Reluarea serialului de sîmbătă seara (I). LUNI 3 AUGUST 18: Microavanpremieră; 18,05: Mi­­nitehnicus '70. Expoziţie organizată de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pi­onierilor; 18,35: Panoramic ştiinţific; 19: Actualitatea în economie; 19,20: 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30: Telejurnalul; 19,50: A­­genda politică; 20: Roman foileton. Iluzii pierdute (III); 21: Selecţiuni din Festivalul internaţional de muzică­­ uşoară — Sopot 1969; 21,30: Rampa; 22,10: Telejurnalul; 22,20: Fotbal. Re­trospectivă Mexic­o’70. DES (Urmare din pag. I) decretase cu parapon, de pa­truzeci de ani, „stricător de poezie şi frumuseţe“. Se to­piseră multe devotamente. într-un fel, aniversarea de atunci a fost preferabilă, poate, lui Arghezi, aceleia din anul 1936 cînd bune gîn­­duri au limit să sublinieze împlinirea a patru decenii de la aşternerea pe hârtie a primelor strofe argheziene. Poeţi, prozatori, critici (chiar şi critici !), tineri şi vârstnici, consacraţi şi începători, au umplut cu urări de bine şi cu laude, a căror sinceritate nu existau temeiuri să fie sus­pectată, două pagini ale unei gazete care se numea chiar „Gazeta“, ea fiind un coti­dian de după amiază, destul de răspândit, avîndu-i, prin­tre alţii, colaboratori frec­venţi, pe Camil Petrescu şi Vladimir Streinu­. TIN Redactorul, alcătuitor al paginilor festive consacrate evenimentului, mărturisea după zece ani, in condiţii cînd toate adevărurile puteau să fie spuse, că manifestarea despre care e vorba dezlăn­­ţuise o foarte indignată cam­panie, începînd cu „Neamul Românesc“, ziarul profesoru­lui Iorga, continuând, cu Aca­demia, Societatea Scriitori­lor, Parlamentul, Presa, Bi­serica. ...Acesta a fost destinul poetului de la a cărui sosire pe lume s-au împlinit, în urmă cu două luni, 90 de ani, de la a cărui plecare dintre noi — trei. Destin de creator care, datorită geniului său, a stirnit deopotrivă adoraţie şi invidie , destin de luptă­tor, angajat în serviciul cau­zei frumosului, adevărului şi dreptăţii , care a dat lovituri strimbătăţii, untului, min­ciunii, şi a primit, la rin­­du-i, lovituri. „România liberă“ COTIDIENE Cîrtiţă bipedă O cîrtiţă foarte avidă, dădea iama prin la­nurile întreprinderii agricole de stat din co­muna■ Mihăileşti, judeţul Olt. într-o zi a dispărut un sac de grîu, apoi au dispărut doi, apoi trei. Cîr­­tiţa noastră depăşea aşadar toate recordurile. Paznicii însă i-au dat de urmă şi i-au identificat existenţa bipedă. Cu pri­lejul unei descinderi făcu­te la domiciliul, lui Marin Pitaru­ din comuna Călmă­­ţuiul de Jos, judeţul Te­leorman, s-au găsit sacii cu grîu cu tot, pe care a­­cesta i-a furcat. In prezent este cercetat în stare de arest, de către organele de miliţie. P­e distanţa Oradea— Cluj, s-au comis în­tr-un vagon de dor­mit patru furturi. Sesizate imediat, organele de mili­ţie au verificat diagrama şi au constatat că un că­lător — deşi avea reţinu­tă o cuşetă pînă la Bucu­reşti — a coborit în grabă la Cluj. Să i se fi făcut oare omu­lui rău de drum ? Da de unde. Diagnosticul (neme­dical) era cu totul altul. La o ... consultaţie mai a­­tentă s-a stabilit că Va­sile Borca (voiajorul sus­pect) avea asupra lui o­­biectele furate. In plus, mai deţinea la activ şi cîteva condamnări penale. Iar acum se va adăuga încă una. Într-un vagon de dormit Au plecat împreună V­asile Ciolan din Tr. Severin a venit la Bucureşti, să-şi facă unele cumpărături. Avea la el un libret CEC cu suma de 4 000 lei şi circa 400 lei, bani de buzunar, în gara Basarab, i-a cunoscut in­­tîmplător pe Dumitru Mi­hai şi Vasile Vancea, vechi clienţi ai penitenciarelor din Galaţi, Brăila, Văcăreşti etc., care abia aşteptau o­­cazia să „ajute“ un provin­cial să-şi cheltuiască banii în Bucureşti! L-au invitat frumuşel într-un bufet de unde i-au sustras CEC-ul şi banii. Apoi, cei doi excroci, l s-au dus chiar la sediul central al CEC-ului pe ca­lea Victoriei, unde, folosin­­du-se de buletinul lui Vasi­le Ciolan şi de neatenţia sa­lariatelor de la ghişeu, au ridicat suma de 050 lei. Au colindat şi prin alte agenţii şi, pînă la urmă, au ajuns în faţa controloarei Stela Bîneaţă de la sectorul 5 al­ CEC-ului. Aceasta a observat că nici uinul din cei care s-au prezentat să ridice banii nu seamănă cu fotografia din buletinul de identitate, în tim­p ce excro­­cii completau formularele respective... a sosit şi mili­ţia.­­ Şi bineînţeles, au ple­cat împreună ’ Aventura căpriorului din căprior ieşit din­­ pădurile din apropi­erea comunei Ză­­neşti-Neamţ a ajuns pînă în vecinătatea, canalului de aducţiune al hidrocentra­lei. O mişcare greşită şi iată-l ... in apele Bistriţei. Toate încercările de a ur­ca taluzul din beton al canalului, pentru a se sal­va de la înec, s-au dove­dit zadarnice, în ultima clipă a fost zărit de coo­peratorii­ din echipele lui Ion Blaga şi Ilie Paşcani, care lucrau în apropiere. Scos din­apă, căpriorul a fost dus la ferma zooteh­nică , unde i s-au dat în­grijirile necesare şi a­poi a fost pus din nou în liber­tate. Rubrica fictivitate de DUMITRU TABACU cu sprijinul rerespondenţilor judeţeni POŞTA REDACŢIEI , POŞTA REDACŢIEI ELIADE SINGUREANU, Giurgiu. A cumpărat un rate mobilă. Întreabă dacă această mobilă pe care ur­mează să o achite singur constituie bun comun şi dacă este obligat să o îm­partă cu soţia (cu care se află în divorţ) prin acţiune de partaj. RĂSPUNS: Bunurile do­­bîndite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi sunt, de la dobîndirea lor, — potrivit prevederilor Codului familiei — bunuri comune ale aces­tora, fără ca soţii să aibă posi­bilitatea să convină altfel. Bu­nurile achiziţionate cu plata în rate devin proprietatea cumpărătorului din momentul semnării contractului de vîn­­zare-cumpărare, cu singura restricţie privind înstrăinarea acestor mărfuri înainte de a se plăti întregul preț prevăzut în contract. Mărfurile cumpărate în rate devin bunuri comune prin ieşirea lor din patrimo­niul organizaţiei socialiste la data cînd s-a încheiat contrac­tul de vînzare, în ipoteza însă că se vor dovedi, în cadrul acţi­unii de împărţire a bunurilor comune între soţi, că o parte din preţ a fost achitat numai de unul dintre ei după ce con­vieţuirea a încetat, în această situaţie valoarea mărfurilor cumpărate bun comun se di­minuează cu sumele plătite, care constituie bun propriu pentru cel care a efectuat plata. GH. I. ALEXANDRU, corn. Bălceşti — Olteţu, în­treabă unde există mai a­­proape de locuinţa sa şcoli de asistenţi medicali. RĂSPUNS: Candidaţii din judeţul Vîlcea se pot înscrie la cursurile şcolare sanitare din Rm. Vîlcea, piteşti sau Craiova. înscrierile pentru concurs se primesc la secreta­riatele grupurilor şcolare sani­tare intre 1 şi 22 septembrie. La şcolile de specializare post­­liceală sanitară, se primesc absolvenţi ai şcolilor de cultu­ră generală cu examen de ba­calaureat sau cu certificatul de absolvire. Informaţii supli­mentare puteţi obţine la se­cretariatul grupului şcolar sa­nitar Rm. Vîlcea, str. Gh. Praporgescu nr. 36. UN GRUP DE PENSIO­NARI din Sectorul 8, Bucu­reşti, doresc să afle dacă nu fie cine an calendaristic pot cumula, c­a angajaţi timp de patru luni, pensia cu salariul. RĂSPUNS : Legea stabileşte că pensionarii cu pensii inte­grale pentru limită de virstă, după împlinirea vîrstei de 1,2 ani, bărbaţii, şi 57 de ani, femeile, primesc, pe lingă sa­lariu şi pensia în întregime pe timpul cit sunt angajaţi cu contracte de muncă pe durata determinată de pînă la patru luni, în cursul unui an calen­daristic. Aşadar, dv. puteţi, în fiecare an calendaristic, să cu­mulaţi pensia cu salariul pe perioade de cel mult patru luni. UNA PE ZI de MATTY / tf • w mg. • , \ mai ’vm H '(*•••' ■ I I niihi l. La viteza asta, are de ales între mine și spital...

Next