România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-02 / nr. 8018
Printr-o stratagemă literară simplă, biografia protagonistului noului roman al lui Petre Sălcudeanu (,,De ce văd invers ?“ Ed. Eminescu) devine proiecţia publică — propusă meditaţiei şi „arbitrajului“ nostru — a unei crize de conştiinţă juvenile. Naratorul, botezat cu excesivă solicitare a sugestiilor onomastice Trandafir Pacoste, debitează pe un ton familiar şi uşor teribilist, care aminteşte, printre altele, maniera tinerilor prozatori americani/ monologul unor întristătoare avataruri, la capătul cărora ajunge printr-un complex nefericit de împrejurări ratat şi ucigaş fără voie, la numai douăzeci de ani. Curtea începe cu o dură punere în temă : protagonistul se află pe banca acuzaţilor, înainte de pronunţarea sentinţei. Acuzarea a cerut pentru el o pedeapsă severă, douăzeci de ani de detenţiune — încă o dată anii pe care-i are — şi clipele petrecute în aşteptarea verdictului devin în ţesătura epică a romanului, prilej de a retrăi mental întâmplările care l-au adus în boxă. Reamintindu-şi însă toate prin cîte a trecut de cînd a început să trăiască pe picioare proprii, ca muncitor la una din marile uzine braşovene, tinărul nostru o face cu o deconcertantă dezinvoltură, astfel incit confesiunea lui, amestec de sinceritate naivă şi inocenţă, trădînd mentalitatea fiinţelor elementare, nesofisticate, ajunge dacă nu să-l absolve în ochii, cititorului, în orice caz să explice circumstanţele critice pe care le parcurge, punînd într-o altă lumină epilogul tribulaţiilor sale. Petre Sălcudeanu reia aici intr-o tratare personală motivul „omului sucit“ construindu-şi personajul pe juxtapunerea indirectă a contrastelor caracterologice : tînărul are apucături brutale şi un vocabular imposibil, pe care prozatorul îl supralicitează adesea prin şarjă, dar este fun*) Petre Sălcudeanu ? .,DE CE VĂD INVERS ?“ ! Bior Nedelcovici : „ULTIMIV, darmente un om de ispravă, curat la suflet, bun la inimă, cinstit, muncitor, practicînd pe deasupra, mai cu seamă în raporturile cu aceea pe care o consideră aleasa inimii, un soi de romantism primitiv. Faptul de a-şi fi omorît şeful într-un moment de furie se justifică astfel prin imixtiunile brutale în viaţa sa intimă, prin eşecul activităţii de pedagogie socială de care tînărul nostru ar fi trebuit să beneficieze implicit în climatul uzinei, infestat din păcate, la data aceea — sîntem prin 1918—1949 — de anumite ele- CRONICĂ literară mente descompuse, profitoare și oportuniste de teapa maistrului ucis fără premeditare. Paralel cu un proces al procesului, intentat unui om împins spre săvârşirea unei fapte abominabile, dar care în mentalitatea personajului narator apare ca un act de justiţie, prozatorul încearcă, în perspectiva înţelepciunii pe care ne-o aduc vîrsta, detaşarea în timp, dar mai ales rectificările de optică, survenite în mod obiectiv prin consens unanim, prezentarea unei epoci revolute. Faptul de a fi văzut-o şi înfăţişat-o cîndva altfel, într-o carte apărută să zicem, cu douăzeci de ani în urmă, nu-i retrage, ci dimpotrivă îi atestă dreptul revenirilor. Există în acest al doilea proces intentat de astă dată de către autor, în paralel, unor stări de lucruri reprobabile depăşite, multă ironie voind să ne reamintească adagiul „ne despărţim de trecut rîzînd“, şi nu puţină tristeţe, aceasta fiind caracterizată de scriitorul însuşi drept „tonică“, în măsura în care poate fi aşa ipostaza de detaşare, ca faţă de un lucru lăsat in urmă, adoptată astăzi de el şi de noi. Planurile romanului sunt alternate abil, dezbaterea „cazului“ investită cu argumente etice concludente, tabloul epocii este cel mai adesea sugestiv şi evocator. Ceea ce i se poate reproşa cărţii este un anume ilustrativism, cam rudimentar, vizibil de la preferinţa pentru onomastica trucată prin hiperostentaţie, pînă la unele stridente pete de culoare, insinuate în corpul naraţiunii, nedorite, involuntare, extraartistice, interludii caricaturale. Debutul de romancier al lui Bujor Nedelcovici („Ultimii“ Ed. „Eminescu“), salutat cu admiraţie de critică, a oferit celor mai operativi comentatori posibilitatea de a formula cîteva observaţii definitorii şi definitive. Una dintre ele se referea la apartenenţa tînărului scriitor la „şcoala“ lui Nicolae Breban, concluzie confirmată accidental de faptul că intriga cărţii divulgă analogii cu aceea a „Animalelor bolnave“. (Inclusiv rezonanţa xenofonă a numelor). Nedezminţindu-şi, în adevăr, vocaţia de analist, proza lui Bujor Nedelcovici nu are însă inflexiunile dure, virile, ale aceleia a lui Breban, apanajul ei fiind un lirism subteran, nedisimulat, gustul transcripţiilor subtile, în filigran. Matur construită, cartea este populată de situaţii şi personaje de un insolit neoromantism , o tînără balerină de bar trăind în intimitatea unui factor poştal, proaspăt venit de la ţară, un trompetist solitar, autor de compoziţii ciudate, un poliţist enigmatic. Aceste personaje eterice sunt determinate să joace, pe canavaua unei vagi intrigi poliţiste, o dramă socială clasică, context în care personalitatea lor dobîndeşte pregnanţă şi consistenţă. Este vorba de procesul de iremediabilă extincţie a uneia din fostele clase parazitare — aristocraţia — temă tratată de scriitor cu fină intuiţie artistică, navigând cu dibăcie printre iceberg-urile vechilor clișee sociologiste. BORIS BUZILA DOUĂ ROMANE ') Pagina a 2-a — 2 august 1970 SPECTACOLELE SAPTAMINII VIITOARE Timp m „LUMEA NOASTRĂ E PLINĂ DE MUZICĂ“, spectacol de divertisment muzical ce va fi prezentat la Sala Palatului, în seara de 2 august de un ansamblu de estradă din R. D. Germană. ■ „PARADA ŢINTELOR“, încă un spectacol de estradă prezentat, de data aceasta, de Formaţia de estradă şi varietăţi din Cluj a Ansamblului de cîntece şi dansuri al armatei. 5 august, ora 20 în sala Teatrului ,,C. Tănase“ din Calea Victoriei. Spectacolul, în două acte şi 18 tablouri, este regizat de Victor Tudor Popa şi Eugen Ghinescu. Conducerea muzicală : Radu Odeşteanu. Coregrafia : Nicolae Lupulescu, Ioan Gîrbă, Vasile Solomon. CONIMA FRAŢII SAROIAN, producţie U.R.S.S., ecran normal, alb-negru. Regia Horen Abramian şi Arkadi Akapetian. In distribuţie Horen Abramian, Frunze Davlatian, Babken Nersesian, Anaid Mascian. Pornind de la confruntarea, în cadrul aceleiaşi familii, a unor orientări politice diferite, filmul evocă un dramatic conflict în care sunt antrenaţi doi fraţi, militari, în perioada dinaintea instaurării Puterii sovietice în Armenia. * NOUL ANGAJAT, producţie R. P. Polonă. Ecran normal, alb-negru. Regia şi scenariul : Jarzy Ziernik. Interpretează : Damian Damiecki, Bogdan Baer, Krystyna Borowicz, Janusz Bylczynski. O satiră la adresa formalităţilor excesive care intervin pe parcursul unei acţiuni în centrul căreia se află un tînăr care vrea să se angajeze. ■j DRAGOSTE ŞI VITEZĂ, producţie spaniolă, ecran normal, color. Regia Ramon Torrado. In distribuţie ! Peret, Nieves Navarro, Fernando Sancho, Florinda Chico. O nouă peliculă care, „beneficiind“ de concursul unui cîntăreţ, de data aceasta Peret, şi de tradiţionalele încurcături sentimentalo-muzicale speră să emoţioneze pe fidelii genului. I TIFFANY MEMORANDUM, coproducţie franco-italiană, cinemascop, color. Regia : Terence Hathaway. In distribuţie: Ken Clark, Irina Demick, Luigi Vannucchi, Loredana Nusciak. Reîntîlnire cu autorul lui ,,Argoman superdiabolicul", care semnează „englezește" pelicule italiene submediocre, ""in . ii . "" ii.in.ii.,i,i.ii. 1 ■ '.................... MEMENTO TEATRE Y FAIR LADY: Teatrul de operetă, la Teatrul de vară ,,Herăstrău“, ora 20; ACTUI DE CĂSĂTORIE: Teatrul Evreiesc de Stat, ora 19,30; SONATUL LUNII: Teatrul ,,C. Tănase", la Grădina ,,Boema", ora 20; GEAMANDURA : Teatrul Giulești, la Arenele Romane, ora 20. CINEMATOGRAFE! SUNETUL MUZICII: PMrl» (1) 86 25). orele 9 — 12.45 — 16.70 — 20.15 MONSTRI: Republici fii 03 72), orele 8.45 — 11.15 — 13.45 — 16.15 — 18.45 - 21.15! JANDARMUL SE INSOARA: Luceafarul ( 15 8? 67), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.30 — 211 Doina-ordină, ora 20.30; Bucurași) (15 6! 54). 9 — 11.15 — 13.30 — 16.30 — 18.15 — 21. Favorit (3106 15). orele 10 — 13 — 15.30 — 18 — 20 30. Grădina Festival ora 20 15: PETRECEREA- Capitol (16 29 171. orele 9.15 — 11 39 — 14 — 16.15 — 18.30 — 20.45: Melodia (12 06 88). orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18 30 — 20.45: Modern (23 71 011 orele 9 — 11 15 - 13.30 — 15 _ 18 15 — 20.15, UN MINUT DE ADEVĂR: Grădina Capitol, ora 20 — 22 CĂSĂTORIE IN STIL GREC: Festival (15 63 841 orele 9 — 11.15 — 13.30 16 - 18.30 — 21: DREPTUL DE A TE NAȘTE: Victoria (16 28 791 orele 8.30 — 11 — 13.30 — 1R _ 18 30 — 20.45: Buceai (17 05 47), orele 10 — 10 — 18.30: Grădină ora 29 30: Floreasta (33 29 711, orele 15,30 - 18 — 20 30 PAN WOLODYJOWSKI: Central (14 12 24], orele 9,30 — »3 — 16,30 — 20 ANICIKA: Lumina (16 23 35). orele 9.30 — 15,30 — Io continuare — 18.15 — 20.30 SALUTARI DIN ADA-KALEH — GEOMETRIA DURA — ORIZONT STIINŢIFIC NR. 6070 — OAMENI DE SEAMA Al AGRICOLIrjRII ROMANESTI Iseria I!) BAIATUL SI PORUMBELUL — IN ORAS l$I CAUTA CHIPUL (Mediaș}: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 2) în continuare BĂNUIALA: Doina (16 35 38) orele 11.30 — 13.45 — 16 — 18.15 — 20.30 PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII: Doina, ora 10 ARGOMAN SUPERDIABOLICUL: Feroviar (16 22 731, orele 9 — 11.15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30: Excelsior (18 10 881 orele 9 — 11,15 — 13 30 16 — 18,30 — 21: Gloria (33 44 01). orele 9 — 11 15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30: Expoziția, ora 20,30 ACEASTA FEMEIE: Griviţa (17 08 58) orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30: Tomis (21 49 461, orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.15; grădină, ora 20.30; Flamura (23 07 40), orele 11 — 15.45 — 18.15 — 20.30 AFURISITUL DE BUNIC: înfrățirea Intre popoare (17 31 64), orele 15.15 — 17.45 — 20 MV FAIR LADY: Buzesti (15 62 79), ora 16. grădină, ora 20 15 MARILE VACANŢE: Dacia (16 26 10), orele 8.45 — 20.30 — in continuare: Arta21 31 861 orele 15.30 — 18: Grădină ora ''O 30 MOLL FLANDERS: Grădina Unirea, ora 20.30 MARILE MANEVRE, orele 9 — 11 — 13: ARTICOLUL 420, ora 15.30: FRUMOASELE NOPTII ora 18.30: MINASTIREa DIN PARMA (două serii), ora 20.15: Cinemateca, sala Union (13 49 04) AVENTURILE LUI JUAN: Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15 FERESTRELE TIMPULUI : Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 — 20,15 JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 DEPARTE. IN APUS: Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 18 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE: Lira (31 71 71), orele 15.30 — 13: grădină ora 20 15 SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Drumul Sării (31 28131, orele 15.30 — 1,7.45 — 20; Progresul Parc (23 94 101 ora 20,15 STRĂINII: Giulești (17 55 461, orele 15.30 — 18 — 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18,15; grădină, orele 20.30 SUBIECT PENTRU O SCHITA: Cotroceni (13 62 56), orele 15.30 — 17.45 — 20 ASTEAPTA PINA SE ÎNTUNECA : Crîngasi (17 38 81), orele 15.30 — 18 — 29.15: Rahova (23 91 00), orele 15.30 — 18; grădină, ora 20.15: Moșilor (12 52 93), ora 18 si grădină ora 20.30 OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT: Volna (11 91 26), orele 16 — 18.15 — 20 30 PRSDV SI CINTECUI PREERIEI : Viitorul (11 48 03), orele 16 — 23 ARMANDO CALUL ALB: Viitorul, ora 20 SALARIUL GROAZEI : Mioriţa, (14 27 141, orele 11 — 14.30 — 17.15 — 20: Vitan 121 39 82), ora 16 — şi Grădină, ora 20.16 MARELE SEMN ALBASTRU: Moşilor ora 15 30 OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN : Popular (355 17), orele 15,30 — 18 — 20,15 VANATORUL DE CĂPRIOARE: Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 MISTERIOSUL X DIN COSMOS: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,30 IXPOICTD8 I La galeriile „APOLLO“ : Nicolaie Albani și Vladimir Boborelu — pictură ; Dan Cristian — grafică ; Nică Petre — sculptură. I La „ATENEUL TINERETULUI“ : Tiberiu Marianov — pictură. I La CASA DE CULTURĂ „ER. SCHILLER“: Helmut Sabini — pictură. TRANSPORTURILE și-au reluat rapidactivitatea normală (Urmare din pag. 1) restabilire. S-A LUCRAT ZILNIC CU UN EFECTIV DE CIRCA 9 000 DE OAMENI, CARE AU PUS ÎN OPERĂ APROAPE 300 000 TONE PRODUSE DE CARIERĂ ȘI BALASTIERĂ ȘI PESTE 200 TONE GRINZI METALICE PENTRU PODURI. ESTE NECESAR DE SUBLINIAT CĂ NUMAI ACESTE LUCRĂRI DE REFACERE A CIRCULAŢIEI FEROVIARE AU SOLICITAT UN EFORT FINANCIAR CONSIDERABIL DIN PARTEA STATULUI, CARE SE RIDICĂ LA APROAPE 200 000 000 LEI, SUMA CE ECHIVALEAZĂ CU CONSTRUCŢIA A 4 KILOMETRI DE PODURI DE CALE FERATĂ. Acest sprijin al statului continuă şi se amplifică acum, căci, după încheierea etapei de restabilire a circulaţiei, ne aflăm în plină fază de reconstrucţie şi consolidare a liniilor şi a podurilor, în scopul readucerii mijloacelor respective la situaţia normală de exploatare. Este vorba, în primul rînd, de ameliorarea şi reducerea restricţiilor de viteză in circulaţia unor trenuri, restricţii rămase într-o serie de puncte în care s-au efectuat restabiliri, avîndu-se în vedere normalizarea încă în acest an a capacităţii de transport şi a factorului de regularitate al circulaţiei. Şi să nu uităm că acţiunea de refacere şi consolidarea definitivă a liniilor, podurilor şi instalaţiilor feroviare, se desfăşoară simultan cu celelate lucrări de construcţii şi dotări, prin care se asigură punerea în funcţiune a noi capacităţi necesare pentru realizarea volumului de transport în creştere cerut de economia naţională. Avînd în vedere întregul sistem circulator al ţării, ministrul transporturilor s-a referit şi la acţiunile întreprinse pentru lichidarea urmărilor inundaţiilor pe reţeaua de drumuri naţionale . Şi în acest sector pagubele provocate de calamităţi au fost deosebit de mari. DIN TOTALUL DE 117 DRUMURI NAŢIONALE AU FOST AFECTATE 63, PE 840 DE SECTOARE CE AU ÎNSUMAT PESTE 500 KM, LA CARE SE ADAUGĂ 75 DE PODURI ŞI PODEŢE DISTRUSE SAU AVARIATE. ASTĂZI, TOATE DRUMURILE SÎNT REDATE CIRCULAŢIEI RUTIERE. ACEASTA A ÎNSEMNAT NUMAI PENTRU ANUL 1970 LUCRĂRI ÎN VALOARE DE PESTE 84 000 000 LEI, URMÎND CA PIVĂ LA NIVELUL TOTAL AL DEGRADĂRILOR, ESTIMAT LA 206 000 000 LEI. STATUL SĂ ALOCE ÎN CONTINUARE FONDURI PENTRU ÎNCEPUTUL CINCINALULUI URMĂTOR. Pe lingă lucrările de refacere a podurilor, rutiere şi a platformei drumurilor, o pondere deosebit de importantă o au lucrările de combatere a fenomenelor de alunecare a terenurilor. Acestea au afectat peste 20 de drumuri naţionale în circa 210 sectoare diferite. Numai valoarea lucrărilor de remediere a acestor sectoare degradate este de peste 120 000 000 lei, reprezentau16 600 metri liniari drumuri, circa 10 000 metri liniari susţineri cu ziduri de sprijin sau cu ramforţi pe coloane şi piloţi de beton, peste 4 509 metri liniari ziduri de apărare. Mai există un compartiment important în cadrul Ministerului Transporturilor, care, nefiind prea mult afectat de calamităţi, a fost în măsură să acorde un sprijin substanţial regiunilor sinistrate, prostind o activitate pentru care s-au cheltuit alte multe milioane de lei. Aceasta este Centrala transporturilor auto, care, prin coloanele sale organizate de autovehicule, a participat la evacuarea oamenilor şi a bunurilor, la lucrările de protejare a oraşelor şi satelor, la transportul materialelor de construcţie ,a alimentelor şi efectelor, sau preluînd traficul de mărfuri şi călători pe acele secţiuni de cale ferată întrerupte. în acest mod, în perioadele de vîrf amintita centrală a contribuit în medie pe zi cu peste 3 100 de autovehicule, care au executat prestaţii în valoare de peste 15 000 000 lei. Subliniind încă o dată rolul hotărîtor al eforturilor financiare făcute de stat în normalizarea sistemului circulator al economiei naţionale, ing. ŞTEFAN PAVEL, ministrul transporturilor, a ţinut să adauge în încheierea convorbirii : „ Nu putem desprinde nici un moment sprijinul considerabil primit în toate aceste momente grele, de volumul mare de investiţii pe care statul l-a făcut şi îl face în continuare în sectorul transporturilor. Amintesc numai că volumul investiţiilor din perioada 1960—1970 întrece cu 77 la sută realizările din perioada celor cinci ani anteriori. Şi în noul cincinal, sectorul transporturilor se află în atenţia conducerii de partid şi de stat. Cele circa 56 000 vagoane (în echivalent pe două osii) de utilizări diferite, cele 28 250 autocamioane, cele 57 nave maritime, şlepuri fluviale însumînd 153 000 tone, 15 remorchere şi 16 nave de pasageri constituie numai cîteva din prevederile acestei perioade menite să dezvolte în mod substanţial baza tehnico-materială a transporturilor. fi MifflMtomiMw Noul han turistic „Bucura" din Haţeg FAMILIA TOT: Progresul (23 94 10), orele 15 30 — 18 T&EVi&tfHE PROGRAMUL I 9: Vara copiilor. Film serial pentru copii; 10: Viaţa satului; 11,15: In reluare la cererea telespectatorilor. Recital cu Harry Belafonte. Mici recital Luminiţa Dobrescu; 12: De strajă patriei; 12,30:Concert simfonic. Pagini cunoscute din muzica lui W.A. Mozart; 13,15: Emisiune în 1 ba maghiară; 14,45: Tele-vacanţa; 15,30: Duminică sportivă. Campionatele mondiale de caiac-canoe. Transmisiune directă de la Copenhaga; 17,40: Atletism ,,Cupa Europei" — semifinale; 19,40: Telejurnalul; 20,15 Film artistic: Heidi. Producţie a studiourilor britanice; 22: Jocuri marinăreşti. Reportaj filmat de la serbările marine; 22,10: Invitaţii noştri: Nina Lisiyel, An Primera şi Mihaela Mihai; 23: Telejurnalul. PROGRAMUL II 20,15: Seară, de teatru. ..Corupţie la Palatul de Justiţie" de Ugo Betti; 22.05: Vocea lui Luis Matiaho; 22,20: Reluarea serialului de sîmbătă seara (I). LUNI 3 AUGUST 18: Microavanpremieră; 18,05: Minitehnicus '70. Expoziţie organizată de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor; 18,35: Panoramic ştiinţific; 19: Actualitatea în economie; 19,20: 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30: Telejurnalul; 19,50: Agenda politică; 20: Roman foileton. Iluzii pierdute (III); 21: Selecţiuni din Festivalul internaţional de muzică uşoară — Sopot 1969; 21,30: Rampa; 22,10: Telejurnalul; 22,20: Fotbal. Retrospectivă Mexico’70. DES (Urmare din pag. I) decretase cu parapon, de patruzeci de ani, „stricător de poezie şi frumuseţe“. Se topiseră multe devotamente. într-un fel, aniversarea de atunci a fost preferabilă, poate, lui Arghezi, aceleia din anul 1936 cînd bune gînduri au limit să sublinieze împlinirea a patru decenii de la aşternerea pe hârtie a primelor strofe argheziene. Poeţi, prozatori, critici (chiar şi critici !), tineri şi vârstnici, consacraţi şi începători, au umplut cu urări de bine şi cu laude, a căror sinceritate nu existau temeiuri să fie suspectată, două pagini ale unei gazete care se numea chiar „Gazeta“, ea fiind un cotidian de după amiază, destul de răspândit, avîndu-i, printre alţii, colaboratori frecvenţi, pe Camil Petrescu şi Vladimir Streinu. TIN Redactorul, alcătuitor al paginilor festive consacrate evenimentului, mărturisea după zece ani, in condiţii cînd toate adevărurile puteau să fie spuse, că manifestarea despre care e vorba dezlănţuise o foarte indignată campanie, începînd cu „Neamul Românesc“, ziarul profesorului Iorga, continuând, cu Academia, Societatea Scriitorilor, Parlamentul, Presa, Biserica. ...Acesta a fost destinul poetului de la a cărui sosire pe lume s-au împlinit, în urmă cu două luni, 90 de ani, de la a cărui plecare dintre noi — trei. Destin de creator care, datorită geniului său, a stirnit deopotrivă adoraţie şi invidie , destin de luptător, angajat în serviciul cauzei frumosului, adevărului şi dreptăţii , care a dat lovituri strimbătăţii, untului, minciunii, şi a primit, la rindu-i, lovituri. „România liberă“ COTIDIENE Cîrtiţă bipedă O cîrtiţă foarte avidă, dădea iama prin lanurile întreprinderii agricole de stat din comuna■ Mihăileşti, judeţul Olt. într-o zi a dispărut un sac de grîu, apoi au dispărut doi, apoi trei. Cîrtiţa noastră depăşea aşadar toate recordurile. Paznicii însă i-au dat de urmă şi i-au identificat existenţa bipedă. Cu prilejul unei descinderi făcute la domiciliul, lui Marin Pitaru din comuna Călmăţuiul de Jos, judeţul Teleorman, s-au găsit sacii cu grîu cu tot, pe care acesta i-a furcat. In prezent este cercetat în stare de arest, de către organele de miliţie. Pe distanţa Oradea— Cluj, s-au comis într-un vagon de dormit patru furturi. Sesizate imediat, organele de miliţie au verificat diagrama şi au constatat că un călător — deşi avea reţinută o cuşetă pînă la Bucureşti — a coborit în grabă la Cluj. Să i se fi făcut oare omului rău de drum ? Da de unde. Diagnosticul (nemedical) era cu totul altul. La o ... consultaţie mai atentă s-a stabilit că Vasile Borca (voiajorul suspect) avea asupra lui obiectele furate. In plus, mai deţinea la activ şi cîteva condamnări penale. Iar acum se va adăuga încă una. Într-un vagon de dormit Au plecat împreună Vasile Ciolan din Tr. Severin a venit la Bucureşti, să-şi facă unele cumpărături. Avea la el un libret CEC cu suma de 4 000 lei şi circa 400 lei, bani de buzunar, în gara Basarab, i-a cunoscut intîmplător pe Dumitru Mihai şi Vasile Vancea, vechi clienţi ai penitenciarelor din Galaţi, Brăila, Văcăreşti etc., care abia aşteptau ocazia să „ajute“ un provincial să-şi cheltuiască banii în Bucureşti! L-au invitat frumuşel într-un bufet de unde i-au sustras CEC-ul şi banii. Apoi, cei doi excroci, l s-au dus chiar la sediul central al CEC-ului pe calea Victoriei, unde, folosindu-se de buletinul lui Vasile Ciolan şi de neatenţia salariatelor de la ghişeu, au ridicat suma de 050 lei. Au colindat şi prin alte agenţii şi, pînă la urmă, au ajuns în faţa controloarei Stela Bîneaţă de la sectorul 5 al CEC-ului. Aceasta a observat că nici uinul din cei care s-au prezentat să ridice banii nu seamănă cu fotografia din buletinul de identitate, în timp ce excrocii completau formularele respective... a sosit şi miliţia. Şi bineînţeles, au plecat împreună ’ Aventura căpriorului din căprior ieşit din pădurile din apropierea comunei Zăneşti-Neamţ a ajuns pînă în vecinătatea, canalului de aducţiune al hidrocentralei. O mişcare greşită şi iată-l ... in apele Bistriţei. Toate încercările de a urca taluzul din beton al canalului, pentru a se salva de la înec, s-au dovedit zadarnice, în ultima clipă a fost zărit de cooperatorii din echipele lui Ion Blaga şi Ilie Paşcani, care lucrau în apropiere. Scos dinapă, căpriorul a fost dus la ferma zootehnică , unde i s-au dat îngrijirile necesare şi apoi a fost pus din nou în libertate. Rubrica fictivitate de DUMITRU TABACU cu sprijinul rerespondenţilor judeţeni POŞTA REDACŢIEI , POŞTA REDACŢIEI ELIADE SINGUREANU, Giurgiu. A cumpărat un rate mobilă. Întreabă dacă această mobilă pe care urmează să o achite singur constituie bun comun şi dacă este obligat să o împartă cu soţia (cu care se află în divorţ) prin acţiune de partaj. RĂSPUNS: Bunurile dobîndite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi sunt, de la dobîndirea lor, — potrivit prevederilor Codului familiei — bunuri comune ale acestora, fără ca soţii să aibă posibilitatea să convină altfel. Bunurile achiziţionate cu plata în rate devin proprietatea cumpărătorului din momentul semnării contractului de vînzare-cumpărare, cu singura restricţie privind înstrăinarea acestor mărfuri înainte de a se plăti întregul preț prevăzut în contract. Mărfurile cumpărate în rate devin bunuri comune prin ieşirea lor din patrimoniul organizaţiei socialiste la data cînd s-a încheiat contractul de vînzare, în ipoteza însă că se vor dovedi, în cadrul acţiunii de împărţire a bunurilor comune între soţi, că o parte din preţ a fost achitat numai de unul dintre ei după ce convieţuirea a încetat, în această situaţie valoarea mărfurilor cumpărate bun comun se diminuează cu sumele plătite, care constituie bun propriu pentru cel care a efectuat plata. GH. I. ALEXANDRU, corn. Bălceşti — Olteţu, întreabă unde există mai aproape de locuinţa sa şcoli de asistenţi medicali. RĂSPUNS: Candidaţii din judeţul Vîlcea se pot înscrie la cursurile şcolare sanitare din Rm. Vîlcea, piteşti sau Craiova. înscrierile pentru concurs se primesc la secretariatele grupurilor şcolare sanitare intre 1 şi 22 septembrie. La şcolile de specializare postliceală sanitară, se primesc absolvenţi ai şcolilor de cultură generală cu examen de bacalaureat sau cu certificatul de absolvire. Informaţii suplimentare puteţi obţine la secretariatul grupului şcolar sanitar Rm. Vîlcea, str. Gh. Praporgescu nr. 36. UN GRUP DE PENSIONARI din Sectorul 8, Bucureşti, doresc să afle dacă nu fie cine an calendaristic pot cumula, ca angajaţi timp de patru luni, pensia cu salariul. RĂSPUNS : Legea stabileşte că pensionarii cu pensii integrale pentru limită de virstă, după împlinirea vîrstei de 1,2 ani, bărbaţii, şi 57 de ani, femeile, primesc, pe lingă salariu şi pensia în întregime pe timpul cit sunt angajaţi cu contracte de muncă pe durata determinată de pînă la patru luni, în cursul unui an calendaristic. Aşadar, dv. puteţi, în fiecare an calendaristic, să cumulaţi pensia cu salariul pe perioade de cel mult patru luni. UNA PE ZI de MATTY / tf • w mg. • , \ mai ’vm H '(*•••' ■ I I niihi l. La viteza asta, are de ales între mine și spital...