România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-04 / nr. 8019
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8 019 Marți 4 august 1970 6 pagini 30 bani ZIUA MARINEI o impresionantă demonstraţie a vigoarei marinei româneşti Jalon Între jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forţele navale, a constructorilor de nave. Ziua Marinei, sărbătoarea de ieri. In această zi, toate navele militare şi civile au arborat însemne de zile mari — Marele pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive şi jocuri pline de fantezie şi umor, marinarii au umplut de clocot şi farmec, porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă farmec şi strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradiţional pentru celebrarea Zilei Marinei. Încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avanport, masivulde interpus între bazinul de acostare şi largul mării au dobîndit ambianţa sărbătorească a marilor festivităţi. Pe catarguri flutură, în adierea brizei marine, mii şi mii de steguleţe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri şi drapele purpurii purtînd stema şi iniţialele Partidului Comunist Român, aşteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeţi de seamă, la sărbătoare participă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali a numeroase state. Este o atmosferă de aşteptare, în acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Bricul „Mircea“, eleganta, supra navă-şcoală a marinei noastre militare, se leagănă aproape imperceptibil pe unda clătinată de vîntul ce suflă dinspre larg. Marinarii, în elegantă ţinută albă de paradă, stau aliniaţi pe punţi, alţii în aceeaşi ţinută străjuiesc pe distanţă de kilometri, de-o parte şi de alta, drumul către avanport şi digul pînă la nava-comandant. Fanfara şi compania de gardă stau gata să dea onorul. Pe străzile Mangaliei, pe faleza oraşului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă şi către bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti români şi străini aflaţi în vacanţă pe însoritul nostru litoral, ţărani veniţi din satele împrejmuitoare, aşteaptă începerea festivităţilor. Treptele digului s-au transformat în tribune. Este în această masivă prezenţă umană, constatată plenar şi pe întreg parcursul drumului, viu exprimata dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul general al partidului, tovoâţui Nicolae Ceauşescu, a cărui tonifiantă prezenţă în mijlocul maselor este totdeauna prilej de mişcătoare manifestare a unităţii indestructibile dintre partid şi popor, împrejurare fericită în care masele îşi manifestă deschis şi sincer adeziunea lor la politica partidului şi statului, voinţa nestrămutată a tuturor categoriilor de cetăţeni ai patriei indiferent de naţionalitate, de a urma neabătut linia trasată de partid, de a da viaţă cu o zi mai devreme măreţelor obiective de înflorire a României trasate de istoricul Congres al X-lea. La festivităţile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitaţi de onoare Mitra Ribicii, preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.80., Eugeniusi Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului colectiv al Partidului Muncii din Elveţia, Adalberto Minucci, membru al Direcţiunii P.C. Italian, Karl Heinz Netzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederaţiei generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Executiv Naţional şi al secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra şi cocheta staţiune Neptun, din constelaţia Mangalia Nord, maşinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate şi explodînd de sănătate şi voie bună. Trecerea prin mulţime a maşinii deschise în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşul Emil Bodnaraş, este însoţită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute şi tot pe atît de simbolice iniţiale „P. C. R.“. Prin sunete prelungi, de alamă, un trompet dă semnalul. La una şi aceeaşi comandă, toate echipajele prezintă pentru onor armele. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate. Vice-amiralul inginer Grigore Marteş, comandantul marinei militare, dă raportul comandantului suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. După ce trece în revistă compania de onoare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu urcă pe puntea vasului comandant şi adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei şi urări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Pionieri cu feţele îmbujorate de emoţie oferă tovarăşului N. POPESCU-BOGDANESTI (Continuare în pag. a 3-a) Conducătorii da partid şi da stat sunt primiţi cu căldură da locuitorii oraşului. Mimandantul suprem al forţelor noastre Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece in revistă compania de onoare. în cinstea marii sărbători 0 LARGA DESFĂŞURARE DE ENERGII CREATOARE în şapte luni: 35806 OŢEL PESTE PREVEDERI Intrînd în cel de-al doilea semestru al anului, siderurgiştii ţării au continuat cu însufleţire acţiunile îndreptate spre depăşirea angajamentelor luate, izbutind astfel ca in luna iulie să realizeze o producţie marfă suplimentară de peste 22 630 000 lei. Mai ales prin îmbunătăţirea indicilor de utilizare a agregatelor, în această perioadă s-au produs peste prevederile planului 165 tone cocs, 3 390 tone fontă, 9 679 tone oţel şi 1193 tone laminate finite. Adăugate la sporurile de producţie obţinute de la începutul anului, cele dobîndite în luna iulie permit siderurgiştilor ţării să facă acum un bilanţ bogat. In primele şapte luni ale anului sporul de producţie marfă se ridică la In întîmpinarea zilei de 23 August întreprinderile bucureştene obţin noi succese în producţie. Planul producţiei globale pe primele 7 luni ale anului a fost depăşit cu 2 la sută. Realizările din această perioadă reprezintă 57,4 la sută din planul anual faţă de 56,1 la sută cit au fost în aceeaşi perioadă a anului precedent. Totodată valoarea producţiei globale a crescut TIRGOVIŞTE (coresp. R.I.). In prezenţa tovarăşilor MIHAIL FLORESCU vicepreşedinte al Consiliului economic, NICOLAE AGACHI, ministrul industriei metalurgice, NICOLAE TABIRCA prim secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., proiectanţi şi constructori, la Tîrgovişte a fost inaugurat ieri şantierul viitoarei uzine de oţeluri aliate, important obiectiv al industriei siderurgice. 440 000 000 lei, s-au realizat în această perioadă peste plan 8 530 tone cocs, 35 806 tone oţel şi aproape 27 000 tone laminate finite, cu 12 la sută comparativ cu anul trecut. S-a calculat, de asemenea, că valoarea producţiei marfă vîndută şi încasată a fost depăşită cu 696 milioane lei. A crescut, de asemenea, productivitatea muncii. In comparaţie cu anul trecut indicatorul este mai mare cu 9,5 la sută, pe seama acestui factor obţinîndu-se 80,5 la sută din sporul producţiei globale. Capacitatea finală a acestui gigant va fi de 600 000 tone oţel de diferite tipuri pe an, parte din ea fiind prevăzută a intra în producţie la sfirşitul anului 1973 cu produsele l oţeluri de scule, oţeluri aliate şi înalt aliate sub formă de profile mici, mijlocii, sirmă şi bare trase. In cadrul aceluiaşi obiectiv se va construi o forjă de blocuri şi bare pentru matriţe şi scule din oţeluri aliate şi înalt aliate. fContinuare in vag. ( 3-a) INDUSTRIA BUCUREŞTEANĂ A DEPĂŞIT PLANUL PE 7 LUNI Ieri a fost inaugurat şantierul unui nou obiectiv: UZINA DE OŢELURI ALIATE-TÂRGOVIŞTE Întreaga recolta IN HAMBARE, PLANUL LA CULTURILE DUBLE INTEGRAL REALIZAT! • Peste 2,1 milioane ha secerate, dar campania nu poate fi considerată încheiată decît atunci cînd recolta de pe ultimul hectar va fi pusă la adăpost • Interesele economiei naţionale obligă să nu se piardă nici un spic, nici un bob • 328 000 ha mai aşteaptă încă semănătorile • Realizarea integrală a planului la însămînţarea culturilor duble solicită întreaga răspundere a lucrătorilor de pe ogoare In săptămîna care a trecut, timpul a fost, aproape în întreaga ţară, prielnic desfăşurării lucrărilor agricole. Doar la începutul intervalului, vremea a fost schimbătoare, semnalîndu-se averse de ploaie în special în Banat şi Moldova. In asemenea condiţii, ritmul de lucru în cîmp a fost mult intensificat. După ultimele date furnizate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii în unităţile agricole socialiste s-au recoltat peste 2,1 milioane hectare cu cereale păioase, secerişul griului fiind realizat în întreprinderile agricole de stat pe 89 la sută din suprafaţă, iar în cooperativele agricole de producţie în proporţie de 81 la sută. De menţionat că la ora actuală, ACEASTA LUCRARE S-A ÎNCHEIAT pe întreaga suprafaţa IN OPT JUDEŢE şi se apropie de sfîrşit într-o seamă de judeţe din zonele I şi a II-a. Totuşi în cooperativele agricole de producţie din judeţul ARAD, TIMIŞ, CARAŞSEVERIN, NEAMŢ, ARGEŞ şi BACĂU se constată rămîneri in urmă, deşi dispun de posibilităţi ca lucrările să se desfăşoare intr-un ritm mai viu. Problema intensificării ritmului se pune şi pentru unităţile din zona a Xl-a (în special pentru cele din judeţele COVASNA, HARGHITA, SIBIU şi BRAŞOV) unde secerişul, din cauza condiţiilor climatice deosebite, a început mai tîrziu. Cauzele care fac ca la ora actuală să existe în unele judeţe suprafeţe mari nerecoltate sunt multiple, dar pot fi raportate la acelaşi numitor comun : insuficienta grijă pentru folosirea zi de zi, la întreaga capacitate de lucru, a mijloacelor şi forţelor existente. Fondul funciar este o s avuţie naţională, un bun a cărei valorificare deplină interesează întregul nostru popor. Campania de seceriş nu poate fi socotită încheiată decît atunci cînd recolta de pe ultimul hectar de teren va fi pusă la adăpost. De aceea acum cînd ne apropiem de faza finală a campaniei, trebuie verificat încă o dată ca pe cîmp să nu rămînă nici un lan în picioare. Există, ici, colo, părerea că recoltarea unor parcele puternic îmburuienate nu s-ar justifica din punct de vedere economic. O asemenea concepţie greşită trebuie combătută pentru că avem destule exemple din care rezultă că prin recoltarea manuală a unor asemenea lanuri, s-a reuşit să se scoată la hectar, o cantitate apreciabilă de boabe. Ţinînd seamă că în condiţiile acestui an nici un spic, nici un bob nu trebuie pierdut, conducerile unităţilor şi organele agricole judeţene vor lua măsuri ca treierişul (unde s-a făcut recoltarea manuală) să nu întîrzie, ca trans-Ing. TH. MARCAROV (Continuare în vag■ a 3-a) Cu sprijinul multilateral al statului SIGHIȘOARA IN PLINĂ ACȚIUNE DE REFACERE în pag. a 5-a PLECAREA PREŞEDINTELUI VECEI EXECUTIVE FEDERALE A R.S.E. IUGOSLAVIA Preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F.Iugoslavia, Mitia Ribicii, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită neoficială în ţara noastră în zilele de 30 iulie — 2 august a plecat duminică spre patrie. în cursul şederii sale în România, oaspetele iugoslav a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi a avut convorbiri cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, iar din partea iugoslavă, Iaksa Petrici, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Primirea şi convorbirile, în (Continuare în pag. a 5-a) Excelenţei Sale Donmuksi NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Sunt foarte mişcat de amabilul mesaj pe care Excelenţa Voastră aţi binevoit să mi-l adresaţi în numele dumneavoastră, al Consiliului de Stat şi al poporului român în legătură cu cutremurul de pămînt care a lovit nord-estul Iranului. Din partea poporului meu şi a meu personal ţin să exprim Excelenţei Voastre mulţumirile noastre cele mai sincere pentru această dovadă de simpatie şi prietenie. MOHAMMAD REZA PAHLAVI