România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)
1970-09-01 / nr. 8042
Pagina 2-a ~n septembrie 1970„România liberă" POEZIE CONTEMPORANĂ IN EDIŢII BILINGVE # . .y ' vi 1 ■ Ciudat, sínt „lucruri“ editoriale care pornesc maii; ' ' greu dar o dată pornite nu le mai opreşte nimeni ; dacă sínt blind» Ani, in şir am clamat (cu toţii) Butada binecunoscută , şi de loc infatuată că avem o poezie de valoare, că poezia noastră de azi prezintă sensuri, şi realizări cu nimic mai prejos decit oricare din lume. O astfel de producţie lirică elevată a fost, — se ştie — nu întotdeauna prinsă, în traduceri meritorii, chiar dacă autorii acestora erau adesea nume de prestigiu. Se recunoaşte acum, că unele antologii (recente) apărute peste hotare au fost, dacă nu incomplete, in orice caz prea puţin fidele din punctul de vedere al restituirii sensibilităţii noastre specifice. Aceasta, şi pentru că unii traducători nu cunoşteau, atit cit trebuie, tainele limbii române, pentru a nu cădea sub povara proverbului italienesc : „tradudore...“ In schimb, noi am dovedit că putem traduce cu „trădări“ mai puţine ; avem exemple clasice : Goga — Hradach, Mihail Codreanu — Rostand, Vulpescu, — Wilkin, Rabelais,Tarry etc..( Aşadar, de ce nu am trece lao producţie programată de traduceri literare, în propria noastrărăcară şi sub, auspiciile caselor noastre editoriale ? Care dispun de toate mijloacele pentru asociate cărţi valoroase, atrăgătoare, ţine îngrijite. Acum ,cîtva timp, la iniţiativa Centralei, ,cărţii, a serviciului de propagandă.(condus de I. Marinescu), iniţiativă care s-a bucurat de ecouri -imediate la Uniunea Scriitorilor*-. s-a luat hotărirea instituirii--unei serii de poezie românească de azi, în ediţii bilingve (română-engleză, română-franceză, română-spaniolă etc.) deci, în limbi de mare circulaţie. Şi iată, după o lună şi cîteva zile, prima carte a apărut : este vorba de N. Stănescu „11 elegii — 11 élégies“ (ediţie română-franceză), în timp ce a doua versiune (română-engleză), se află în tipar, deci in termeni editoriali, poate fi considerată şi ea apărută. Versiunea franceză a „Elegiilor“ este semnată de un condei exersat în tălmăciri poetice : Andree Fleury şi trebuie să spunem că, la o analiză filologică, veşmintele franceze ale frumoaselor Elegii rezistă bine. Un cuvint înainte la ediţia franceză, se datorează cunoscutului critic , literar francez, de mulţi ani iubitur pertinent al literelor noastre, Pierre de Boisdeffre. „Ce poete est bien notre contemporain“ notează Bosdeffre şi adaugă — referindu-se la fluxul ideatic al celor „11 elegii“ — : „imagini surprinzătoare, metaforice şi violente“ asigură construcţiei lirice a lui ISf. Stănescu o .,tensiu®e interioară“. Versiunea engleză se datorează cunoscutului filolog şi eseist londonez ,Roy MacGregor — piastie care semnează şi o caldă prefaţă şi care — aflăm de la Radu Lupan — făcea nu de mult cursuri universitare de lingvistică comparată pornind de la textul „Elegiei a doua, getica“. Ambele plachete, machetate de un grafician (Emil Chendea), au fost sedase de Editura Eminescu și este un merit, al poetului Ioanichie Olteanu (directorul Editurii), care, neconsiderind sitit de grea întreprinderea, s-a oferit înaintea altor confraţieditori să înceapă şi să „sfîrşeste că“ această scrie menită să dea1 o imagine ’mai amplă şi competentă asupra poeziei noastre de azi cititorilor străini. Spuneam la început că unele lucrări editoriale pornesc greu : viteza cu care au apărut aceste două — prin». — cărţi este un semn că putem reduce termenul de aşteptare între manuscris şi tipar. Mai ales cind scopul primordial al acestei noi serii (care, dacă nu are un nume, are în schimb... un conţinut) este să „corecteze“ cnt fiecare nouă apariţie imaginea cititorului străin despre valorile liricii noastre de azi. Sirri prevăzute să apară în viitor — în seria acum începută — culegeri din : Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Marin Sorescu, Gellu Naum, Geo Dumitrescu, Virgil Teodorescu, Adrian Păunaşcu, Ştefan Aug. Doinaş, Ion Caraion, Cezar Baltag ş. a. CONSTANTIN CRIŞAN ! SONATUL LUNII: Teatrul „C. Tănasie“ la grădina „Boema", ora 20 ; gîpMÂ^iijPl SUNETUL MUZICII : Patria (11 86 25), orrla 0 — 12,45 — 16,30 — 20,15, INT1LNIREA : Republica (11 03 72), 8 - 10,30 - 13,15 - 16 - 18,45 21 30; Stadionul Dinamo, ora 20 , '^'-parcul Herăstrău (11 91 26), ora 20 ; MAYERLING (ambele serii) , Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,45, Doina-grădină, ora 20,30, București (15 61 54), orele 9 — 12,15 _Ifi — 19,30, Melodia (12 06 88), orele 9 — 12,30 — 18 — 19,30, Modem (23 71 01), orele 8,30 — 11,30 — ,120 — 17,30 — 20,30, Arenele Romane, ora 20; ASA AM VENIT: Canitot (18 29 171 orele 15,15 — 13,15 — 20,15; sArmonii placai : capitol, orele 12 — 14 ; LINISTE SI STRIGAT: Capitol, ora 9,46; AMBUSCADA : Victoria (16 28 79), ore.9, 9 _ 11,15 — 13,30 — 16 — 18,50 _ 20,45; ÎNTOARCERE A DOCTORULUI MARUSE : Festival (15 63 84), orele 9,45 __ 11 _ 13,30 —16 — 18,30 — 21; Grădină, Ora 20; Favorit (3106 151, orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20 45; Feroviar (16 22 73, orele 9 — 11,15* 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 16 — 18,15 — 20,30; Flarira (23 07 40), orele 11 — 16 — 18,15 20,30. MONȘTRII: Central (14 12 24), orele 8,30 — 10,45 13,15 — 15,45 — ig.15 —db.45; Floreasca (33 29 711, orele 15,30 — 18 — 20,30; ARGOMAN SUPERDIABOLICUL : Lumina (16 23 35), orele 9,30—16,30 in continuare; Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 18 — 20,15; Moșilor (12 52 931, orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20 ; SATUL PLUTITOR : Lumina, orele 18,30 — 20,45; JANDARMUL SE ÎNSOARĂ: Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30; Miorița (14 27 14), orele 11 — 15 — 17,30 — 20; LANTERNA CU AMINTIRI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 30—20,30 in continuare ; PROGRAM PENTRU COPII: Doina ora 10; PROFESORUL INFERNULUI: Griviţa (17 05 38), orali 16 — 18,1b — 20,30; Popular (35 15 17), orele 15,30- 18; ACEASTA FEMEIE: înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20; Volga (119126), orele 16,30 — 18,30 — 20,30; Popular, ora 20,15; ASUL DE PICA : Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; PAN WOLODYJOWSKI (ambele serii): Dacia (16 26 10), orele 8,45—20,30 In continuare : TIFFANY MEMORANDUM: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 15,30 — 17,45; Grădină, ora 20; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15; Gradină, ora 20,15; IUBIRI TĂCUTE , Unirea (17 10 21), ora 15,30; AŞTEAPTA PIN A SE ÎNTUNECA: Unirea, ora 18; Grădină, ora 20,15; FRAŢII SAROYAN : Lira (31 71 71), orele 15,30; COMISARUL X ŞI PANTERELE ALBASTRE : Lira, orele 18; Grădină, ora 20 ; ORA HOT ARDOARE: Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30; FREDDY ŞI CÂNTECUL PREFERIEI : Drumul Sării, orele 17,45 — 20; SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Ferentari (23 17 50), orele 15,30 18 — 20,15; PETRECEREA : Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30; Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18; Grădină, ore 20,15; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,15; DRAGOSTE ȘI VITEZA: Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Totals (21 49 46), Oiarele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18; Grădină, ora 20; INTILNIRE LA VECHEA MOSCHEE: Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 ; AFURISITUL DE BUNIC : Flacăra (21 35 40), orele 16 — 18 — 20; DREPTUL DE A TE NAȘTE: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,30; FERESTRELE TIMPULUI: Progresul (23 94 10), orele 18; STAPIN PE SITUAȚIE: Progresul ora 15,30; Progresul-Parc, ora 20; OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20; NOUL ANGAJAT : Crîngaşi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15; DRAGOSTEA LUI SERAFIM FROLOV: Viitorul (11 48 03), ora 20,30; VALEA PĂPUȘILOR: Viitorul, orele 15,30 — 18; APORT, MUHTAR: Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15; MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ ■ Capitol-grădina, orele 19,30 — 21,30; STRĂINII : Buzești-grădină, ora 20,15: CAVALERUL PARDAILLAN și ÎNDRĂZNEȚUL PARDAILLAN orele : 9 — 12,30 — 16 — 19,30 Cinemateca. T£LEViitliN£ 18: Microavanpremiera; 18,05: Sub semnul profesiunii. Emisiune pentru tineret; 18,45: George Enescu în arta secolului XX; 19,20: 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30: Telejurnalul; 20: Reflector; 20,15: Seară de teatru. Capodopere ale dramaturgiei universale. „Năpasta” de I. L. Caragiale; 21,55: Invitata noastră: Bianca Cavallini (Suedia); 22,20: Prim plan. Horia Lovinescu; 22,50: Telejurnalul. 1 ' TEATRE " * • SUB ÎNGRIJIREA ţinut colectiv al Bibliotecii municipale Tg. Mureş a fost editat catalogul colectiv al periodicelor străine intrate în bibliotecile din judeţul Mureş între anii 1945—1969. Lucrarea — printre puţinele de acest gen din ţară — îşi vădeşte utilitatea bibliografică pentru cele mai diverse categorii de cititori. • IN ZILELE de 29 şi 30 august, la Casele de cultură din staţiunile Eforie- Nord şi Eforie-Sud, a avut loc un duel de epigrame între membri ai Cafenelei epigramiştilor „Cincinat Pavelescu“ din Bucureşti (Barbu Alexandru, D. Mazilu, Th. Maricaru, Giuseppe Navarra, G. Teodorescu, Gh. Zarafu) şi reprezentanţi ai oraşului Constanţa (C-tin Cîrnici, Alex. Bucelovschi, Ion Drăgănescu, Dinu Milcovan). De asemenea, s-a mai iniţiat şi un concurs de epigrame, pe temă marină, premiul I fiind cîştigat de bucureşteanul Barbu Alexandru. Manifestarea, prezidată de Th. Maricaru şi Gh. Zarafu, s-a bucurat de un deosebit succes. Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie se anunţă următorul timp probabil : vremea va fi uşor instabilă la începutul intervalului cînd cerul va prezenta un nou răni mai accentuate şi vor cădea ploi slabe locale, mai frecvente în Sud-Estul ţării. Vint slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, izolit mai coborîte iar maximele între 17 şi 26 grade. LA MUNTE, vreme instabilă la începutul intervalului apoi în ameliorare. Cerul va fi schimbător, favorabil ploii locale. Vint potrivit. Temperatura uşor variabilă. CUM VA FII VREMEA ! „ASUL DE PICĂ Filmele lui Milos Forman nu pot — şi nici nu trebuie — ar fi povestite ; ele trebuie văzute, -pentru a le putea pătrunde universul. Iar odată descoperit, acest univers , te surprinde, te uluieşte cit de aproape de tine se află ne stradă sau aiurea , cit de al tău este in viaţa de zi cu zi. Realizat nu mult după un film despre folclor (tras încă în anii institutului de cinematografie, cu un aparat propriu, de 10 mm.), „Asul de pică“ reprezintă, practic, debutul valoric al acestui extrem de interesant regizor cehoslovac, situat — pe bună dreptate — în fruntea grupului de creatori ce au dus la naşterea şcolii de film cehoslovace. Principalele caracteristici, maniera pro prie de lucru a lui Forman, optica sa asupra realităţii contemporane — toate acestea se văd încă de pe acum, extrem de clar. Urmărind traiectoria prin viaţă a unui adolescent, surprinzindu-l în momentele sale intime dar mai ales în relaţiile sale cu cei de altă vîrstă, filmul anunţă parcă următoarea creaţie, „Iubirile unei blonde“, aici însă,in „Asul“, universul sufletesc al eroului fiind poate ceva mai larg, mai puţin închistat de prejudecăţile altora. Realizat anioane în întregime numai in interior, beneficiind de o lumină moale, aproape ştearsă, fără tonuri stridente şi arop.i ales, împărţit pe mari secvenţe dramaturgice (vezi, de pildă, secvenţa petrecerii : ştiţi că durează cca. un sfert de oră ?) — filmul poartă , pe întreaga sa desfăşurare o amprentă de nemaipomenit autentic, de viaţă, de real disecat pînă în cele mai mici amănunte. Mai mult rău decit trist (spre deosebire de „Iubirile...“, unde lucrurile sau exact invers în ceea ce-l priveşte), Forman observă lucid — şi acid totodată — existenţa „micului fapt divers“ din cotidian, din viaţa de familie, taie cu bisturiul ironiei — dar şi cu multă înţelegere pentru eroii săi, pe care, categoric, îi îndrăgeşte — taie prin urmare, striveşte sub hohote de ris tot ce înseamnă fals, meschinărie, mentalitate micburgheză, şi, mai ales, prostie. Acest mare creator este un duşman declarat al prostiei, al lipsei de înţelegere, al pericolului răcelii d in sens de a se putea strecura între oamenii, un mare duşman al indiferenţei de orice gen, şi de oriunde s-ar fi putut naşte. La filmul lui Forman rîzi adeseori, dar rîzi cam strîmb , pentru că nu se poate să nu-ţi dai seama că multe din cele pe care le vezi — aspecte de comportament clar negative — îşi aparţin poate şi ţie, spectator. F'mul este o polemică, pilemică vie, realizată de către Forman cu un atit de înalt simţ al veridicului, cu atit de profundă şi matură experienţă a vieţii, incit publicul este transportat pe ecran şi ecranul în public. La acest film nu vă urmăreşte o acţiune (subiectul în sine neavînd de altfel o prea mare importanţă), ci se participă la ea, omeneşte vorbind. Poate că din pricina asta, greu — foarte greu — poţi sesiza unele lungimi, urnele pauze de flux (inerente poate unei prime pelicule, şi ■ are vc- ci'sne-'e cu desăvîrşire în operele următoare). Profund uman şi realizat cu o spectaculoasă inteligenţă artistică, „Asul de pică“ se încadrează, categoric, printre cele mai interesante filme ale vieţii contemporane. HORIA PATRASCU Priveliște estivală a barajului de la Bicaz. NEVOIA DE A OCROTI (Urmare din pag. I) aici despre cazurile disperate, vorbesc despre cele rezolvabile şi din nefericire frecvente. Copiii aceştia cresc mari, trec in alte instituţii de educaţie, ajung la meserii, la profesii, şi n-au cunoscut niciodată o căldură şi o dragoste care să-i fi îmbrăţişat pe fiecare in parte, au cunoscut numai o atenţie şi o grijă egal distribuită intre toţi. Şi medicii ele specialitate, şi educătoarele cu experienţă afirmă acelaşi lucru : căldura familiei, căldura maternă care învăluie un copil, dezvoltă in el mai repede şi mai sigur trăsături de caracter, sensibilitate, iniţiativă, afectivitate, siguranţă de sin din unele Case ale Copilului există săli separate în care se află copii pregătiţi pentru a fi daţi celor care vor să-i adopte. Sunt mici, nu ştiu încă i să vorbească sau abia au început, nu înţeleg nimic din nimic, dar in clipa în care intră pe uşă o persoană străină, care vrea să-şi aleagă un copil, un fior străbate sala, zeci de minute se întind către străin, o ciudată emoţie trece de la pătuc la pătuc. E inexplicabil, dar e aşa. Pruncul simte nevoia să fie strins la un piept fierbinte şi ţinut acolo, numai el, mereu. Simte, nu ştie, că se apropie un viitor părinte Măsoară părinţii consecinţele faptelor lor cind leapădă copilul cu falsa linişte că va fi adăpostit intr-o casă de copii ? Ştiu că îl jefuiesc de lucrul esenţial , de dragostea care îi e necesară la fel ca hrana, că oricit de bine şi de egal cu ceilalţi va fi tratat, sufletul lui va rămîne totdeauna niţel chircit, nu umilit de societate, prejudecata asta a trecut, dar umilit in el însuşi, cu gustul acestei părăsiri in suflet poate pentru toată viaţa, cu ■ sentimentul acestei nedreptăţi pe care greu îl va vindeca ? Măsoară ei, cu ce cintar oare care îşi înclină atit de strîmb talgerele, libertatea lor personală şi viaţa copilului lor prădată de ei, şi socotesc că au dreptul să fie chiar atit de liberi ? E greu, fireşte, să creşti un copil, dar poate că împotriva acestei greutăţi se ridică şi o fărimă de răspundere, şi o scinteie de conştiinţă, şi, ceva mai larg decit omenesc, animalic chiar (pentru că nici o fiară nu-şi abandonează puii), acea nevoie de a îmbrăţişa, a ocroti şi iubi, pe care ar trebui s-o asculte in ei, părinţii grăbiţi să scape de greutăţi. A început campionatul diviziei A de fotbal ETAPĂ LINIȘTITĂ? Probabil că nu ne-ar fi captivat atît de mult acest început de stagiune fotbalistică dacă unele echipe, pe care le considerăm favorite numai pentru că joacă acasă, nu ne-ar fi oferit chiar din prima etapă cîteva rezultate neașteptate. Semn că şi în acest an campionatul va avea o desfăşurare agitată, că lupta pentru supremaţie şi pentru supravieţuire în prima divizie va pune la grea încercare pe absolut toate competitoarele. Privind cele trei surprize consemnate în etapa de duminică te izbeşte in mod deosebit aceea de la Piteşti, unde echipa locală, F. C. Argeş, manifestă în continuare neputinţa pe care ne-a arătat-o în finalul trecutului campionat. Sau poate că ne aflăm în faţa unui insucces alimentat şi de tradiţia întîlnirilor F.C. Argeş — Steagul roşu, tradiţie care ne indică că echipa piteşteaftă nu a reuşit să cîştige în faţa braşovenilor nici unul din cele patru jocuri oficiale susţinute în ultimele două ediţii de campionat. Rămîne de văzut... O altă surpriză, plăcută pentru noi cei care dorim ca U.T.A. să ne reprezinte cit mai onorabil în meciurile din primul tur al „Cupei campionilor europeni“, s-a produs la Petroșani. Spre deosebire de anul trecut, cînd a avut un start slab, U.T.A. a început cu mult aplomb noua stagiune semn că se află într-o formă promițătoare. O confirmare o vom avea joi seară, după meciul de la Pireu cu Olimpiakos. Vom şti, oarecum, dacă arădenii deţin cu adevărat o formă acceptabilă sau dacă succesul lor de duminică s-a datorat în cea mai mare parte necazurilor ,prin care a trecut echipa Jiu după părăsirea eide către Ozon. In fine, a treia surpriză s-a produs la Timişoara, acolo unde toată lumea ar fi dorit ca echipa locală, proaspăt promovată în divizia A, să marcheze printr-o bună evoluţie revenirea fotbalului timişorean în primul campionat al ţării. C.F.R. a avut însă neşansa să se izbească chiar de la Început de ambiţia recunoscută a echipei craiovene şi de şutul necruţător al golgeterului trecutului campionat... Şi pentru că pînă acum ne-am ocupat de surprize să ne oprim asupra altui meci, acela de la Constanţa, care şi el s-a încheiat cu un rezultat neaşteptat pentru miile de spectatori prezenţi duminică în tribunele stadionului. Spunem neaşteptat deoarece foarte puţini mai credeau la un moment dat în victoria echipei locale. Au fost cele 50 de minute, extrem de chinuitoare pentru constănţeni obligaţi să facă eforturi disperate pentru a readuce echilibrul pe tabela de marcaj, stricat de doi jucători ce se numesc Ştefănescu. Unul aparţine echipei bucureştene, şi este autorul golului ridicol din minutul 15, celălalt echipei locale, portarul care a scăpat printre picioare balonul expediat de mijlocaşul militar atunci cînd şi-a dat seama că nu mai are ce face cu el. Acest gol avea să dea o turnură aprigă desfăşurării meciului, avea să transmită o totală dezorientare în angrenajul echipei constănţene. Minute In şir, foarte multe minute din păcate, jocul localnicilor a fost lipsit de cel mai elementar calcul tactic, haotic din apărare pînă în atac, acolo unde acţiunile individuale s-au izbit neputincioase de apărarea grupată a bucureştenilor. Acţionînd în acest mod Farul nu a reuşit să-şi asigure situaţii clare de gol, nici chiar atunci cînd a dat jocului o notă de exagerată bărbăţie. La mijlocul terenului şi în faţa porţii lui Suciu echipa Steaua, cu tinerii săi jucători, a dejucat cu inteligenţă pretenţiile ofensive ale gazdelor, lichidîndu-le fără prea mari eforturi atac după atac. Aşa cum se desfăşurau ostilităţile era greu de presupus o răsturnare a situaţiei, cu toate că presiunea la poarta lui Suciu devenea din ce in ce mai evidentă. A intervenit însă egalarea, la o fază confuză, datorată lui Oprea, noua achiţiţie a constănţenilor, şi din acest moment echipa lui Ştefan Covaci a intrat în panică, speriată la gîndul că poate pierde meciul. Teama i-a determinat pe Stenişti la o mai mare prudenţă în apărare, prin retragerea mijlocaşilor, oferind şi mai mult cîmp liber de acţiune unei echipe dezlănţuite. Steaua a rezistat tuturor încercărilor şi ar fi rezistat, credem noi, pînă la sfîrşit dacă nu ar fi intervenit o gravă greşeală de arbitraj la o lovitură de colţ executată de constănţeni în minutul 84. Arbitrul Mircea Rotaru, care pînă atunci a condus corect, autoritar, nu a observat că Suciu a fost împiedicat să iasă la balon, pironit la pămînt prin ţinerea în braţe de către un atacant constănţean. Caraman a avut astfel posibilitatea de a sări nestingherit şi să introducă, cu capul, balonul în poartă, chiar pe lingă Suciu. Iată, deci, cum o neatenţie de arbitraj, duce, aşa cum s-a mai întîmplat şi în alte daţi, la vicierea unui rezultat. Credem că este de datoria colegiului central al arbitrilor să dovedească de la bun început o sporită exigenţă faţă de asemenea fapte, aplicînd celor vinovaţi sancţiuni severe. ION BOCIOACA Timp de două zile stadionul Republicii a găzduit întrecerile campionatelor naţionale de atletism, dominate cu autoritate de sportivii cluburilor Dinamo şi Steaua, care au intrat in posesia celor mai numeroase titluri. întrecerile au fost destul de atractive, unele dintre ele soldîndu-se cu rezultate valoroase, aşa cum a fost, de pildă, în proba de aruncare a discului femei. Cunoscuta noastră atletă, Lia Manoliu, pe care o prezentăm în fotografia de mai sus, a reuşit să stabilească un nou şi valoros record naţional, cu performanţa de 59,48 m. • ECHIPA FEIJENOORD ROTTERDAM a obţinut o nouă victorie în campionatul olandez de fotbal. Jucînd la Alkmaar în compania echipei locale AZ-67, fotbaliştii de la Feijenoord au terminat învin- gători cu scorul de 4—0 prin punctele marcate de Kindvall, Wery şi Mouliji (2). • IN FINALA TURNEULUI INTERNAŢIONAL DE FOTBAL de la Casablanca, Atletico Madrid a dispus cu scorul de 4—1 (0—0) de Selecţionata' Armatei Marocane. Pentru locul trei, Saint Etienne (Franţa) a învins cu 5—3 pe Standard Liege. După încheierea timpului regulamentar de joc, scorul a fost egal: 1—1, fotbaliştii francezi obţinând victoria datorită numărului mai mare de lovituri transformate de la 11 m. • STADIONUL DINAMO din Capitală a găzduit meciul internaţional de fotbal dintre selecţionatele de juniori ale oraşelor Bucureşti şi Budapesta. Partida s-a încheiat cu scorul de 3—2 (1—1) în favoarea tinerilor fotbalişti români. • DUMINICĂ S-A DESFĂŞURAT PE LITORALUL românesc al Mării Negre Raliul internaţional al eleganţei în , conducerea auto, prima competiţie mondială, de acesto gen, organizată sub egida A.C.Rv' ■* şi a cunoscutei firme Europa, Turistică — Italia Lichten- ... stein. Concursul a reunit la start 32 de echipaje din Anglia, Austria, Cehoslovacia,, Franţa, R. F. a Germaniei, Italia, Polonia, S.U.A. şi România. Juriul internaţional a acordat marele premiul al Raliului eleganţei , echipajului francez alcătuit din soţii Danielle şi Gerard Durand, care a pilotat un BMW 1800. • LA KARLOVAŢ (Iugoslavia) s-a desfăşurat una din etapele culpei Dunării la moto- ■ ■ cross. Peechipe, locul întîi, a fost ocupat de U.R.S.S., urmată de România, Bulgaria, Ungaria, Iugoslavia şi Austria. • DUMINICĂ pe hipodromul „Rovine“ din Craiova, care numără şapte decenii, de existenţă, s-a dat startul balcaniadei de călărie. Această competiţie internaţională aliniază loturile de cai şi călăreţi“ ale Iugoslaviei, Bulgariei...,Turciei şi ţării noastre, întrecerile se vor desfăşura vreme de o săptămână, pînă duminică ,6 septembrie. REZULTATELE ETAPEI Dinamo Buc. — Dinamo Bc. 2—1 Farul — Steaua 2—1 Progresul — C.F.R. Cluj 1—0 „U“. Cluj — Rapid Jiul — U.T.A. F.C. Argeş — Steagul roşu 0—1 Petrolul — Poli. Iaşi C.F.R. Tim. — „U“. Craiova 1—0 0—2 3—1 0—1 ŞTIRI • PARTIDELE DISPUTATE DUMINICA, în cuplaj pe stadionul Ghencea, ne-au dat posibilitatea să urmărim la lucru primele clasate ale campionatului trecut şi două puternice teamuri ale rugbyului moldovean. In partida vedetă Steaua a întîlnit redutabila formaţie a studenţilor ieșeni. Mai tehnici şi percutanţi pe linia de trei sferturi, militarii au reuşit să cîştige cu scorul de 22—5 (14—0). în deschidere, formaţia campioană, Griviţa Roşie, cu o înaintare inteligent condusă de Demian, a reuşit o victorie comodă în faţa Rulmentului din Bîrlad, cu scorul de 28—6 (10—3). La Constanța puternica echipă franceză Tarbes a obținut o nouă victorie 12—3 (3—0) în fața formației Farul. COTIDIENE Fiii satului Cu prilejul împlinirii a 530 de ani de existenţă documentară a comunei Bahna, judeţul Neamţ a avut loc duminică o interesantă manifestare intitulată sugestiv „Fiii satului“. Cu această ocazie, în sala căminului cultural, au fost prezenţi foşti şi actuali locuitori ai comunei, fii ai satului aflaţi astăzi în posturi de răspundere in diferite întreprinderi şi instituţii din ţară. După comunicările privind istoria, mediul geografic, potenţialul economic şi spiritual al comunei Bahna, participanţii şi-au împărtăşit amintiri şi impresii despre trecutul, prezentul şi viitorul satului lor natal. 13.000 invenţii şi inovaţii! La Palatul culturii din Ploieşti s-a deschis o interesantă expoziţie de invenţii, inovaţii şi produse noi, intitulată sugestiv „Prahova 1970“. Ea înmănunchează peste 13 000 invenţii şi inovaţii concepute în anii acestui cincinal de muncitori, tehnicieni şi specialişti din întreprinderile judeţului Prahova. Două cifre : mişcarea de invenţii şi inovaţii a crescut, faţă de 1965, cu 171 la sută, iar eficienţa economică a celor 13 000 se cifrează la aproape o jumătate de miliard economii post calculate Reproducem şi noi din cartea de impresii: „Sincere felicitări expoziţiei şi autorilor exponatelor care dau viu grai tehnicii româneşti“. Intervenţie promptă In urma unei puternice descărcări electrice, unul din grajdurile I.A.S. Vităneşti, din judeţul Teleorman a luat foc. Intervenţia promptă a lui Constantin Oancea, şeful fermei zootehnice şi a pompierilor din Alexandria a făcut ca focul să fie localizat Astfel s-a evitat arderea grajdului care costa 180 000 lei, fiind evacuate în acelaşi timp şi cele 110 de bovine ce erau adăpostite aici. rţw■ -Wj-ÎSWiVUS'lj,, n.i.i...1.1.. . .........in, l ui. Client pretenţios... Vasile Florea, un tîrtăr de 19 ani din Iaşi, se număra printre cei mai „pretenţioşi“ clienţi ai magazinelor. Ori de câte ori intra în vreun magazin din Suceava, Constanţă sau Bicaz îşi „alegea“ numai mărfuri pe gust. Aşa a procedat şi la Magazinul Universal din Bacău ,wide a intrat pe scara de incendiu, forţind gratiile de la una din ferestre. După ce a probat vreo 20 de perechi de pantaloni, s-a îmbrăcat din cap pînă în picioare cu lucrurile cele mai scumpe. N-a uitat săşi ia şi un ceas şi cîteva bijuterii. Organele de miliţie au reuşit să pună,ml, na pe dubiosul client exact în clipa cind. se urca în. tren spre a se reîntoarce in, oraşul natal., Fără._ îndoială' că acum, mărfurile cu pricina... o să-l coste ! Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni "