România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)

1970-09-15 / nr. 8054

t­iuretan din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8054 Marţi 15 septembrie 1970 6 pagini 30 bani Extinderea acordului global înseamnă în primul rînd: Proiecte LA TERMEN, proiecte DE CALITATE • PRIMELE EFECTE : A SPORIT CU 18—20 LA SUTĂ CAPACITATEA DE LUCRU IAR PROIECTELE SE PREDAU IN AVANS • CONDITIILE SPECIFICE ANUMITOR RAMURI ECO­NOMICE TREBUIE LUATE IN CONSIDERARE După ce a fost experimentată în ultimii ani, cu bune rezultate, noua formă de salarizare care prevede elaborarea proiectelor în a­­cord global cu plata pe lucrare a fost extinsă in acest an la toate organizaţiile de proiectare. în acest sistem, colective Complexe de proiectare elaborează documentaţii pentru investiţii întregi sau pen­tru obiecte întregi cuprinzind lucrări de diferite specialităţi. In acord sînt cuprinse toate lucrările de proiectare, începînd de la elaborarea temei pină la recepţia definitivă a obiectului respectiv, colectivul primind o anumită sumă de bani. Evident, extinderea acestei noi forme de salarizare în acord global a prilejuit o serie de observaţii interesante, lucru din plin demonstrat de dialogurile pe care le-am purtat cu cîteva cadre de conducere din sectorul de proiectare. — Despre acordul global ? A­m o părere foarte bună —ne-a spus ing. NICOLAE POPA, director al Institutului de proiectări pen­tru industria materialelor de construcţii. — Pe ce se bazează apre­cierea dumneavoastră ? — Efectele imediate pe care le-a adus noua formă de salari­zare. Este vorba mai întîi de un important spor de producţie — cu 18—20 la sută mai mult decit înainte. Deci, proiecte în plus şi, mai mult decit atît, proiecte îna­inte de termen. — A crescut deci capaci­tatea de proiectare ? — Evident. A devenit astfel posibilă elaborarea unor proiecte în devans pentru unele obiecti­ve — menţionez printre acestea Fabrica de ciment Hoghiz — ju­deţul Braşov. Pe de altă parte suntem­ acum în măsura să acor­dăm o competentă asistenţă teh­nică pe şantierele celor 12 obiec­tive cu punerea în funcţiune in acest an. — Suma cuvenită colecti­vului de proiectare se eşa­lonează... — Da. La început, proiectanţii primesc sub formă­ de avans 80 la sută din salariul tarifar de încadrare, corespunzător orelor efectiv lucrate. Apoi, la predarea in termenul stabilit prin foaia de acord, primesc diferenţa de pină la 90 la sută din suma cu­venită. Iar ultima diferenţă se eliberează după atingerea indica­torilor tehnico-economici şi re­cepţia definitivă a lucrărilor. — Cum apreciaţi aceasta ? — Ca orice lucru nou a tre­buit explicat. Şi oamenii au în­ţeles cu timpul că nu pierd nimic. Din contră. — Adică ? — Scurtarea termenelor de proiectare a adus după sine su­me în plus colectivelor. Şi ast­fel, de la data de 30 iulie, între­gul nostru personal de proiec­tare lucrează în acord global.­­ Mai ales că în felul acesta este stimulat să-şi aducă o contribuţie mai mare pentru ca indicatorii tehnico-economici să fie atinşi mai devreme... — Intr-adevăr. Şi aş mai adă­uga că acordul global, aşa cum e conceput, stimulează mult ca­litatea, eliberarea diferenţelor băneşti fiind condiţionată de ni­velul calitativ al proiectelor. — Sistemul comportă în­că îmbunătăţiri ? — Da. Sînt cazuri cînd se re­nunţă la o investiţie, dar nu din vina proiectantului. Hotărîrea prevede pentru acest caz elibe­rarea acelui 10 la sută abia du­pă doi ani. De ce oare nu s-ar putea plăti sumele reţinute chiar în momentul renunţării la lu­crarea respectivă ? ★ La Institutul de Studii şi Pro­iectări Hidroenergetice — inter­locutorul nostru a fost directorul tehnic ing. ALEXANDRU NOU­­RESCU. — Cit din capacitatea in­stitutului a fost antrenată Ing. C. VRANCEANU (Continuare in pag. a 5-a) ŢINUTA ORAŞULUI N. Barbu în orice aşezare urbană se tinde către un acord in­tre construcţii şi peisaj, intre clădiri, monumente şi oameni. Există, insă, şi exemple inverse, care sur­prind momentele de deca­laj, expresie a frămintări­­lor explozive, a mutaţiilor şi restructurărilor demogra­fice. Sunt faze fireşti, nu de criză, ci de creştere, care urmează unor fenomene revoluţionare. Victoria socia­­­­lismului la noi in ţară a schimbat radical faţa oraşe­lor şi a satelor, a dezvoltat a­mplu aşezările urbane, car­tiere altă dată dezolante nu devenit adevărate oraşe ane­xă. Construcţiile pe verticală, in funcţie de ansambluri gin­­dite sistematic au schimbat peisajul material al oraşelor. Peisajul uman, de asemenea, a suferit esenţiale modificări. Mari mase de muncitori spe­cialişti cu pregătire medie, cadre tehnice de înaltă cali­ficare şi — legat de marea dezvoltare a economiei — zeci de mii de tineri studenţi şi elevi înfloresc străzile cen­trale, parcurile, cartierele. Or, paralel cu această ra­pidă pre­facere in componenţa populaţiei se dovedeşte ne­cesară şi sporirea, pe toate căile, a acţiunilor educative vizind viaţa şi comportamen­tul în colective mari. Astfel, pe lingă instruirea susţinută a pietonilor, avînd în vedere şi creşterea considerabilă a traficului auto, devine tot mai necesară educaţia civică largă in vederea stabilirii comportamentului de înaltă ţinută al cetăţenilor pe străzi, al spectatorilor şi al persona­lului in restaurante, magazi­ne etc. în aparenţă, sunt chestiuni mărunte, insă ele au implica­ţii largi, deoarece lacunele înregistrate lezează principii­le convieţuirii civilizate : păs­trarea liniştii, respectul se­menilor, politeţea relaţiilor în orice împrejurare etc. In privinţa aceasta întîlnim li­near,­ sechele ale vechiului a­­dagiu năzuros, de sorginte burgheză şi mieburgheză : „Ştii cine-s eu ?“ sau „Aşa vreau, aşa fac“ căci „aşa am chef“ etc. Pentru în­lăturarea­ acestor scene, sce­nete şi dialoguri la care sun­tem­ siliţi să asistăm uneori, este necesară instruirea civi­că atît de susţinut şi multi­lateral incit efectele ei să du­că la intrarea în reflex a po­(Continuare în pag. a 5-a) Excelenţei Sale Domnului JOSE FIGUERES FERRER Preşedintele Republicii Costa Rica SAN JOSE Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Costa Rica, adre­sez Excelenţei Voastre cordiale felicitări şi urări de progres po­porului costarican. Nutrim convingerea că relaţiile ce s-au stabilit recent între ţările noastre se vor­­dezvolta continuu în interesul ambelor popoare şi al colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în pag. a 3-a: Un reportaj de Petre Sâ­cudeanu MARTOR OCULAR DUPĂ PATRU LUNI TT-' - Patru zile şi C­ele trei convertizoare ale marelui combinat siderurgic de la Ga- Icfţi funcţionau din plin. Şar­jele de oţel se elaborau una după alta, cu regularitate de ceasornic. Totul se des­făşura normal. La un mo­ment dat, maiştrii Gh. Fur­tună şi Ştefan Szekely ob­servă insă că la convertizo­­rui nr. 2 s-a produs o spăr­tură în imediata apropiere a orificiului de golire. Prima lor grijă este de a salva cele 150 tone de oţel ale şarjei ce se elabora. Acţionînd cu maximum de operativitate şi executînd cu precizie toa­te manevrele impuse de noua situaţie, reuşesc. Apoi opresc convertizorul şi înce­pe răcirea, operaţiune care de obicei durează, numai ea, două zile. Ei ştiu însă că nu se poate aştepta a­­tît. Avaria trebuie înlăturată cît mai urgent. Ing. Árpád Kővári, care abia ieşise din schimbul de dimineaţă, se reîntoarce la datorie. Maistrul Iosif Ficur, sudorii Ion Căpraiu şi Pe­tru Cimpoieşu sunt căutaţi şi aduşi din concediu. Specia­liştii din sectorul de între­ţinere al secţiei o­ţelărie, care s-au adunat deîndată ce au aflat de avariat din preajma convertizorului, ho­tărăsc pe loc să înceapă lucrările fără a mai aştepta răcirea completă. Începe lupta cu tempera­turile înalte. Mai întîi se demolează o porţiune din zidărie. Cînd această primă intervenţie este gata, se constată că oţelul se sudase pe menta. Intră în acţiune muncitorii Alexandru Azzol­­la şi Dumitru Buciuman care, cu ajutorul flăcărilor de oxigaz, îndepărtează tot stratul de oţel. Apoi sunt po­lizate suprafeţele unde ur­mează să se facă sudura. Temperatura mantă ii atinge 200 grade. Dogoarea din interior pătrunde şi prin costumele de protecţie din azbest. Dar oamenii nu se dau bătuţi. Înfruntă cu ero­ism căldura şi oboseala. In­ginerul Árpád Kővári a ră­mas tot timpul lingă con­­vertizor, supraveghind­­ şi coordonînd toate lucrările. Nimeni nu s-a gîndit la o­dihnă. Sudarea spărturii a fost o­­peraţia cea mai dificilă. Su­dorii Petru Cimpoieşu şi Ion Căpraru lucrau pe plăci de azbest. Din zece în zece minute se schimbau ; mai mult nu puteau rezista. 18 ore in şir, cei doi sudori au înfruntat eroic temperatura insuportabilă din converti­­zor, realizînd intr-un termen record o lucrare de bună calitate■ Ultimii au intrat în competiţia pentru cîştiga­­rea timpului oamenii mai­ştrilor Sima Laţcu şi Ion Brişcan, care au refăcut zi­dăria. După patru zile şi patru nopţi de muncă încordată, bărbătească, în mijlocul u­­nor temperaturi insuporta­bile, curajoşii oţelari gălă­­ţeni au repus în funcţiune convertizorul. VIOREL CHIURTU Vrem să facem mi testi CE SE uTIPLĂ PE JUDE AM TRECUI L A 99 m o idee ! Ce-ar fi să în­torc filele de calendar cu două săptămîni în urmă ? Și să fac un test pe... testele pe care le-am scris pină acum pen­tru a vedea ce măsuri s-au luat­­pe urmele lor ? Și am pornit la drum. Mi-am schimbat nodul de la cravata cu care am fost în reportajul „Am nevoie de o aprobare" (ca să nu mă recunoască nimeni) şi am reconstituit traseul de la... final. Vă mai amintiţi ? In odiseea schimbului de locuinţă tocmai ajunsesem la ecarisaj să iau ultima aprobare pentru depara­zitarea apartamentului imaginar. M-am reîntors, cum spuneam, la vestita unitate de pe strada A­­polodor şi am fost puns în faţa... primei infirmări. Intr-adevăr - de ce să nu o recunosc — tot s-a schimbat ceva. Anunţul. Acum nu mai scrie : „Pentru deparazitări nu se fixează ore“ ci „Pentru deparazitare nu se fixează ore“, inteligenţa şi mult chibzuita transformare a pluralu­lui în singular îl va mai bloca oare pe cetăţean de dimineaţă pînă noaptea la domiciliu în aş­­teptarea miraculoşilor agenţi ai deteranului ? Se pare că da. Pe toată filiera­­la spaţiul locativ, şi aşa mai departe, căci n-am ioc în această paranteză să înşir toate instituţiile pe care trebuie să le vizitezi atunci cînd faci un schimb de locuinţă), situaţia este la fel. Formularele-tip sunt bine mersi tot in sertarele dactilo­grafei, iar zugravii I.A.L.-ului sînt concentraţi cu mîinile pe bidinea şi abia aşteaptă să-ţi pasteleze apartamentul. M-am dus apoi la tovarăşul NICOLAE SIMIONESCU, directo­rul spaţiului locativ al munici­piului Bucureşti, care a avut amabilitatea să-mi răspundă cu multă francheţe.­­ Am citit ce aţi scris dum­neavoastră şi referindu-mă la cazul respectiv, socotesc că în general aţi avut dreptate. - De ce numai în general ? - Deoarece în testul pe care l-aţi făcut aţi nimerit din pă­cate peste nişte birocraţi de-ai noştri. - Eu aş fi vrut cu dragă inimă să nimeresc peste nişte funcţio­nari operativi. - De regulă, să ştiţi însă că lucrurile nu se tergiversează atit. Sau ar trebui să nu se tergiver­seze. Am scos din servietă un teanc de scrisori pe care le-am primit după apariţia reportajului, în care cititorii îmi confirmau că - vorba tovarăşului director - şi ei au nimerit peste... nişte biro­craţi !­­ Aşa este. Noi căutăm să simplificăm aceste operaţii şi am luat măsuri ca un singur inspec­tor de la spaţiul locativ să efec­tueze toată lucrarea, chiar dacă DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 5-a) S­ALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România ADRESAT CADRELOR DIDACTICE ŞI ELEVILOR CU PRILEJUL DESCHIDERII NOULUI AN ŞCOLAR Stimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dragi elevi, Cu prilejul începerii noului an de învă­­ţămînt, Comitetul Central al Partidului Co­munist Român, Consiliul de Stat şi Con­siliului de Miniştri ale Republicii Socia­liste România adresează un călduros sa­lut corpului didactic şi elevilor, organiza­ţiilor de partid şi tineret din şcoli, părin­ţilor şi tuturor acelora care, prin munca şi strădaniile lor, participă la nobila operă de instruire şi educare a tineretului pa­triei, la progresul şi înflorirea şcolii ro­mâneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile cînd întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noa­stră se concretizează în noi şi însemnate realizări în domeniul economiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşamentului ne­mărginit al întregului popor faţă de po­litica marxist-leninistă a partidului şi statului, a hotărîrii sale de a transpune în viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân, în vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste. Acest an şcolar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viaţă a Directivelor Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român cu privire la dez­voltarea şi perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele. Se încheie cuprinderea în clasa 1 a tuturor copiilor de la virsta de 6 ani şi începe funcţionarea cu toate cla­sele a şcolii generale de 10 ani. Se conti­nuă acţiunea de modernizare şi perfecţio­nare a învăţământului , ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor sporite pe care opera de edificare socialistă şi progresul general al ţării le pune în faţa sa. Ne exprimăm convingerea că mem­brii corpului didactic, puternicul detaşa­ment al învăţătorilor, profesorilor şi edu­catorilor , a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă şi preţuire din partea parti­dului şi statului, a întregului popor — îşi va dărui cu însufleţire şi devotament cu­noştinţele, priceperea şi întreaga sa expe­rienţă pentru educarea şi instruirea tine­relor generaţii, slujind astfel cu credinţă idealurile de progres şi civilizaţie ale na­ţiunii socialiste, ale înfloririi materiale şi spirituale a patriei. Profesori, învăţători şi educatori ! Munca dumnevoastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ştiinţei şi tehnicii moderne, să se dezvolte gîndirea creatoare, intere­sul şi pasiunea pentru studiu şi cercetare, să le stimuleze aptitudinile şi talentele, să-i pregătească temeinic pentru viaţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde con­structori ai socialismului în patria noa­stră. Receptivă la cerinţele concrete ale societăţii noastre, şcoala trebuie să educe tineretul în spiritul respectului şi dragostei faţă de muncă, ajutindu-l să-şi însuşească temeinice deprinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru activita­tea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cer dumneavoastră, cadrelor didactice, să munciţi cu pasiune pentru a înarma ti­neretul şcolar cu concepţia ştiinţifică, mar­­xist-leninistă, despre lume şi viaţă, să să­diţi in inimile tinerei generaţii sentimen­tele înălţătoare ale patriotismului socialist, preţuirea şi admiraţia faţă de trecutul glo­rios de luptă al poporului român, mincria pentru tot ceea ce se înfăptuieşte azi prin efortul comun al tuturor oamenilor mun­cii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, dragostea fierbinte faţă de patrie, faţă de Partidul Comunist Român, încrederea în viitorul nostru luminos şi hotărîrea nestrămutată de a duce mai de­parte măreaţa operă de edificare a so­cialismului şi comunismului pe pămîntul României. Cultivaţi în rîndul şcolarilor prietenia şi respectul reciproc dintre co­piii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi­­ însufleţiţi tînăra gene­raţie cu ideile nobile ale prieteniei faţă de popoarele ţărilor socialiste, de cele­lalte popoare ale lumii, ale solidarităţii internaţionaliste cu toate forţele care luptă pentru libertate socială şi naţională, for­maţi-o ca militantă neobosită pentru cauza progresului, socialismului şi păcii. Desăvîrşiţi-vă pregătirea, perfecţiona­­ţi-vă continuu arta predării, nu uitaţi nici un moment că ţinuta ştiinţifică, etica ce­tăţenească a omului de la catedră repre­zintă chezăşia succeselor activităţii in­­structiv-educative, izvor al satisfacţiei muncii împlinite. Elevi şi eleve ! Anul şcolar pe care il începeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cunoştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, tehnicii şi culturii, îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura in şcoli condiţii cit mai bune de studiu, muncind cu sirguinţă, învăţind temeinic ! Perseve­raţi în eforturile voastre de a deveni ce­tăţeni cit mai utili patriei, poporului din care faceţi parte ! Dovediţi,­in toate îm­prejurările — in şcoală, in familie, în via­ţa socială — o comportare demna, civili­zată, răspundere pentru prezentul şi vii­torul naţiunii noastre socialiste ! Partidul şi guvernul cheamă organiza­ţiile de pionieri şi TJ.T.C. — factori activi şi dinamici ai educării comuniste a tine­retului studios — să sprijine eforturile şcolii şi ale familiei pentru dezvoltarea dragostei faţă de învăţătură şi muncă, pentru întărirea simţului datoriei şi al responsabilităţii sociale, pentru o conduită atentă şi corespunzătoare în şcoală şi în viaţă. Conlucrarea strinsă dintre organi­zaţiile de tineret şi şcoală, sprijinul şi participarea învăţătorilor, profesorilor, e­­ducatorilor, la acţiunile şi manifestările iniţiate de aceste organizaţii constituie o garanţie a succesului muncii educative, a bunelor rezultate in­formarea şi educarea tinerei generaţii. Organizaţiile de partid din şcoli sunt che­mate ■ să pună in centrul activităţii tot preocuparea pentru îmbunătăţirea conti­nuă a procesului de invăţămînt, a conţi­nutului său ştiinţific şi ideologic, ridica­rea nivelului de pregătire a elevilor ; ele trebuie să ajute conducerile şcolilor şi organizaţiile de copii şi tineret, să im­prime in viaţa colectivelor şcolare un spi­rit de înaltă exigenţă, de disciplină şi res­ponsabilitate faţă de îndatoririle ce le re­vin, să mobilizeze pe comunişti, toate ca­drele didactice la înlăturarea neajunsuri­lor ce se mai constată în activitatea şcola­ră, să promoveze un spirit înnoitor în întreaga muncă pe care şcoala o desfă­şoară. Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, vă urăm, dragi tovarăşi — educatoare, în­văţători, maiştri instructori, profesori — noi şi însemnate succese în activitatea dumnevoastră ! Tuturor elevilor — din şcoli generale, licee, şcoli profesionale şi tehnice, — le dorim spor la învăţătură şi rezultate cit mai bune în acest an şcolar ! La Porţile de Fier au început probele LA AL DOILEA HIDROAGREGAT Zi de zi noi succese se înregistrează pe marele şantier de la Porţile de Fier. Astfel, în timp ce primul hidroagregat a produs pînă acum peste 30 milioane kwh, celui de-al doilea montorii i-au adău­gat noi şi noi elemente, reuşind să ajungă în zilele acestea în sta­diul de finalizare a operaţiilor de montaj. Acest succes a permis harnicilor energeticieni începerea complexului program de probe pe uscat ale hidroagregatului, program ce a debutat cu rodajul pompelor de ulei, de a căror bună funcţionare depinde reglajul aparatului director al paletelor turbinei. Aşa cum ne-a declarat ing. Petre Neagoe, totul se desfăşoară „conform programului stabilit, program în cadrul căruia sunt prevăzute numai pentru partea meca­nică 126 de diferite probe şi manevre distincte". Concomitent au început probele și la echipamentul electric. După terminarea acestor verificări, turbină va fi aptă pentru admisia apei și începerea pro­belor cu apă. O contribuţie de seamă la dezvoltarea prieteniei româno-bulgare l­n zilele de­ Î1 şi 12 sep­tembrie conform înţele­gerii stabilite anterior, o delegaţie de partid şi guver­namentală a Republicii So­cialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, s-a întîlnit la Ruse şi Giurgiu cu o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarăşul Todor Jivkov, prim­­secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria. Atît atmos­fera în care s-au desfăşurat convorbirile cît şi rezultatele rodnice dobîndite arată posi­bilităţile largi ce există pentru dezvoltarea colaborării şi re­laţiilor dintre cele două state. Cele două delegaţii au apre­ciat că întîlnirea şi convorbi­rile care au avut loc consti­tuie o contribuţie la dezvol­tarea multilaterală a relaţiilor de prietenie şi colaborare din­tre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Populară Bulgaria, dintre Partidul Co­munist Român şi Partidul Co­munist Bulgar, în interesul popoarelor român şi bulgar, al cauzei socialismului şi pă­cii. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socia­liste România aşează în cen­trul politicii externe priete­nia, alianţa frăţească şi colabo­rarea multilaterală cu ţări so­cialiste. Pe baza aceasta Româ­nia acţionează consecvent pen- ȘTEFAN MUNTEANU (Sonlinuare In pag. a 6 a)

Next