România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)
1970-11-25 / nr. 8115
•Pagina a 2-a —*■ 25 noiembrie 1970-„Romania libera• Urbanizarea in România** Urbanizarea reprezintă una din marile realităţi ale vieţii noastre sociale, un fenomen dinamic, rapid, viu, plin de interes pentru cercetător. O serie de catedre universitare şi institute de cercetări şi-au propus şi au realizat studii valoroase pentru procesul de urbanizare ce are loc în ţara noastră, de asemenea pentru nivelul de maturitate metodologică atins de sociologia noastră de teren. Intre aceste lucrări, un loc important îl ocupă cercetările efectuate sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. Miron Constantinescu, desfăşurate în diferite regiuni ale ţării cu scopul de a surprinde fazele esenţiale ale urbanizării. Lucrarea „Procesul de urbanizare în România — zona Braşovului“ (recent apărută în Editura politică) este ultima cercetare din această serie. Ea se referă la treapta superioară de urbanizare şi are un mare grad de semnificaţie pentru multe oraşe ale ţării aflate la un nivel similar de evoluţie. In conţinutul ei apar idei, analize, poziţii metodologice şi rezultate experimentale, care merită toată atenţia, datorită caracterului lor inedit şi mai ales al interesului real pe care îl reprezintă implicaţiile de ordin practic. O primă demonstraţie importantă realizată de această lucrare este adîncirea înţelesului noţiunii de urbanizare. Dincolo de aspectele economice, tehnice, edilitare etc., procesul de urbanizare ne apare, astfel, nu numai ca o simplă trecere de la rural la urban, de la agrar la industrial, de la sat la oraş, ci şi ca un fenomen uman grandios. Schimbări de statuturi şi roluri, de mentalităţi, concepţii şi atitudini, restructurări sociale, profesionale şi morale mai mult sau mai puţin profunde, adaptări şi readaptări etc. Departe de a se desfăşura lin, acest proces prezintă multe aspecte contradictorii, asincronităţi, evoluţii parţiale, rezistenţe, trăiri puternice, uneori dramatice, un noian de reacţii, de o bogăţie uluitoare, pe care numai omul este în stare să le dezvol-*) PROCESUL DE URBANIZARE IN ROMANIA — ZONA BRASOV (Editura Politică 1970) Coordonatori Miron Constantinescu, Tiberiu Bogdan, Mihai Cernea și Petru Cristea. Dr. Radu Nicolaete. Venit din alt mediu, transplantat pe o perioadă de timp în genere nelimitată, persoana din cămin sau din bloc, omul care-şi schimbă profesia şi locuinţa începe seria unor prefaceri al căror capăt îl ştim cu precizie, dar care din această cauză nu sunt mai puţin cruciale şi mai puţin tulburătoare pentru cei ce le suportă. Mai ales în partea a treia a cărţii sunt prinşi cu multă fineţe paşii „pe jumătate“ făcuţi spre oraş de noii locuitori ai blocului, evoluţiile asimetrice, destinul fiecărui obiect şi situaţii ce caracterizează urbanizarea, începînd cu înzestrarea tehnică a apartamentelor şi terminînd cu educaţia copiilor. A doua mare contribuţie a cărţii ni se pare a fi raportarea cadrului subiectiv-uman la cel obiectiv, adică la condiţiile materiale şi de conducere (în sensul grijii faţă de om, al interesului pentru dirijarea psihosocială a zecilor de mii de oameni cuprinşi în „vîrtejul“ urbanizării), în care se realizează acest proces. Din acest punct de vedere, lucrarea se remarcă printr-o valoare critică remarcabilă. Problemele social-umane ridicate de urbanizare, complexitatea lor crescîndă, impune, aşa cum se exprimă unul din autorii lucrării, „studierea şi rezolvarea lor ştiinţifică". O astfel de sarcină nu o poate rezolva concret economistul, tehnicianul, în general specialistul nesociolog, căci aria fenomenelor implicate ţin de specialitatea ultimului. Sociologul uzinal, sociologul industrial, specialistul în relaţii umane trebuie să-şi facă apariţia. A treia categorie de probleme pe care le selectăm din cuprinsul cărţii se referă la specificul socialist al urbanizării. Mai ales în ultima parte a cărţii, pe baza unei documentări bibliografice temeinice, se analizează raportul dintre general şi specific. Aşa, de exemplu, restrîngerea spaţială nu ţine de sistemul socioeconomic, ci de aspectele demografice, de soluţiile care sînt la indemînă în faza actuală a dezvoltării tehnicii. La fel, sistemul de servire, comodităţile de tot felul se înscriu pe aceeaşi linie a realizărilor actuale ale tehnicii construirii blocurilor. Din această pricină, se înţelege că cel puţin o parte din consecinţele umane vor fi şi ele universale : tendinţa la sedentarism, utilizarea la maximum a interiorului, limitări ale orizontului vizual, solicitare mai intensă a auzului etc. Dar elementele specifice nu lipsesc. In condiţiile societăţii noastre, în zona Braşovului integrarea socială a locuitorilor într-un nou cartier se realizează relativ rapid, fenomenele de cooperare dintre indivizi sunt ample, iar imitarea exemplelor pozitive de viaţă şi comportare, stimulată. In general, urbanizarea în condiţiile societăţii noastre uniformizează, omogenizează, în sensul bun al cuvîntului : servire superioară, apartament tip, o seamă de posibilităţi şi cerinţe standard, a căror satisfacere determină fizionomia orăşanului de azi şi de mîine din ţara noastră. Ea permite, în acelaşi timp, diferenţieri determinate într-o mai mare măsură de individualitatea fiecăruia, de gusturi şi opinii, ceea ce este esenţial pentru înţelegerea problemelor noi pe care le pune servirea în condiţiile de oraş. Aşadar, unele aspecte ale urbanizării în general se repetă sau prezintă analogii, apar însă şi fenomene noi. Din păcate, tocmai aceste aspecte sunt pe alocuri insuficient punctate în partea I şi a II-a a lucrării, explicabile prin faza de experimentare. Sub raport metodologic, lucrarea se caracterizează prin cîteva idei directoare clare : integrare profesională şi integrare umană, relaţia uzină — cămin — bloc — cartier — oraş etc. Tehnicile de lucru utilizate sunt cele curente azi în sociologie. In realizarea lor practică apar insă minusuri. In final, nu ne rămine decit să subliniem încă o dată valoarea şi implicaţiile practice directe ale lucrării. Nu putem să încheiem fără a face observaţia că actuala şcoală a marxiştilor sociologi din ţara noastră, depăşind limitele şcolii gustiene, îşi îndreaptă privirile spre oraş, industrie şi urbanizare, decelînd din prezent calea care ducespre viitor. RECENZIEI Memoria afectivăCASA LUCHIAN O amenii de ştiinţă au izbutit, se pare, să demonstreze nanura chimică a memoriei omeneşti. Dar dincolo de chimismul pur, strict, există în fiecare dintre noi ceva infinit mai subtil, mai greu de detectat şi de stabilit: memoria afectivă. De aceea ne şi propunem să sprijinim — prin aceste rînduri şi altele care vor urma — operaţiunea de identificare şi conservare a mărturiilor de ordin spiritual, ascunse intre zidurile unor case fie că sînt sau nu declarate monument istoric, muzeu etc. Am revăzut zilele trecute, pentru a cita oară, casa lui Luchian din plin centrul Bucureştilor (str Mendeleev nr . 29). Ca şi in urmă cu trei—patru ani, cind a fost salvată de la demolare tot datorită intervenţiei, de ultim moment, a presei, faţada clădirii e ciuruită parcă de schije, o parte a tencuielii a căzut de mult, o fisură gravă pîndeşte într-un colţ.. Pe perete, aceeaşi placă de odinioară, amintind trecătorilor prea grăbiţi că aici a trăit a suferit şi a murit neînţeles, Ştefan Luchian. Peste pragul casei acesteia au păşit mulţi oameni de seamă ai culturii româneşti, şi poate că-i destul să-i amintesc pe George Enescu şi Tudor Arghezi. Arghezi însuşi mărturiseşte că-l vizita pe Luchian ,,des în casa lui marcată astăzi cu o placă de marmură de cimitir“ şi că pictorul, pe care l-a găsit într-una din zile zguduit, dar însufleţit, şi cu ochii lui frumoşi înnecaţi în lacrimi, i-a povestit că noaptea venise la el o umbră cu pelerină, şi după ce s-a strecurat în casă pe uşa larg deschisă, umbra a scos de sub pelerină o vioară şi i-a cîntat vreme îndelungată, o muzică parcă din altă lume. Apoi, umbra a rostit doar atît: — Iartă-mă, te rog, sînt George Enescu. Nu și-au putut strînge mîinile — adaugă Arghezi — deoarece mîinile lui Luchian nu mai mişcau de un an. Aşadar, pereţii aceştia cu tapetul lor, distrus astăzi, au asistat cîndva, în tăcerea lor înţeleaptă, la scena descrisă mai înainte, la „darul discret făcut unui artist părăsit“. Şi aceeaşi pereţi au fost martorii muţi ai oribilei maşinaţii din 1916, cînd pe Luchian, „răstignit de aproape zece ani de paralizie“, au venit să-l aresteze aşa cum era, în pat, pentru... excrocherie artistică. Te întrebi dacă nu cumva zidurile, mai sensibile, n-au crăpat pe loc de ruşine (de fapt, fisurile ţin încă de la cutremuri însă de atunci nimeni n-a catadicsit să dreagă fundamental casa, doar nepoata maestrului — pictoriţa Laura Cocea — a mai făcut unele reparaţii presante, minime). După cum ni se relatează, acum un an, Comitetul pentru Cultură şi Artă (care se ocupa pe atunci de casele memoriale — dar atenţie ! casa respectivă nu are, în fond, regim de casă memorială) a hotărît repararea ei ; la faţa locului a venit chiar un binevoitor arhitect care, constatînd că aceasta aparţine moştenitorilor legali ai pictorului, a stabilit că lucrarea nu se poate face. Cu alte cuvinte, casa Luchian nu ne aparţine — într-un sens mai larg, major — nouă, tuturor, ci unei persoanei două, şi cu asta gata, timpul şi intemperiile n-au decit s-o risipească in cele patru vînturi... Tristă mentalitate, în care nu-i deloc greu să descifrezi ecourile unui tip de birocraţie şi înţelegere îngustă a lucrurilor, pe care le speram de mult decedate şi adine îngropate. Şi totuşi... Casa Luchian se macină, lent, încă în picioare. Nepoata pictorului precizează c-ar fi aflat, cu totul întîmplător (nu deţine nici un act) că, în sfîrşit, casa ar fi fost încorporată în categoria monumentelor istorice (pe faţadă însă, nici un însemn vizibil, şi, mai a- Ies, starea deplorabilă în care se află nu-i de natură să-ţi liniştească spiritul). Am întîlnit în Bucureşti nenumăraţi arbori purtînd inscripţia vizibilă. ..Arbore ocrotit“. Oare un asemenea „arbore“ masiv, fundamental, cu rădăcinile profund înfipte în solul conştiinţei naţionale, să nu merite, măcar, un tratament identic ? ! Nu este neapărat vorba despre transformarea, peste noapte, a tuturor caselor de acest tip în muzee, case memoriale, etc., ci de garanţia categorică a conservării lor, pentru că, să fie limpede, orice casă, cită vreme stă pe verticală, merită un „tratament" omenesc, o îngrijire capabilă să-i păstreze valoarea materială. Iar atunci cînd, pe lingă valoarea materială a construcţiei propriu-zise, pereţii mai închid intrînşii şi valori inestimabile, de ordin spiritual, care ţin de istorie şi suflet — cum este cazul casei Luchian — obligaţia conservării devine înzecită, înmiită, deoarece ea şi altele, asemănătoarei depun treptat, în noi, provizii neasemuit de preţioase, combustibilul unor trăiri vitale. In locul oricăror noi angajamente (acum trei—patru ani, cineva care avea calitatea respectivă promitea, la faţa locului, prompta renovare a casei Luchian) sau replici autocritice, suntem încredinţaţi că acei care vor trece zilele viitoare pe stradaMendeleev ar fi pe de-a întregul mulţumiţi, dac-ar vedea faţada casei de la numărul 29, îmbrăcată în schele. Vom consemna, realmente satisfăcuţi, elementarul gest. Mihai Stoian ** CINEMATOGRAFE FANTASME( Patria ill 86 25) orele 9,30 — 12.15 - 15 — 17 45 — 20,30 ; Capitol (16 29 17), orele 8,30 — 10.30 — 12,45 - 15 — 17,15 ; ZONA ÎNCHISA Capitol, orele 19 — 21. OMUL DIN SIERRA : Luceafărul (15 87 67) orele 8 — 10. 15 — 12,30 14.45 — 17 — 19,15 — 21,30 ; Festival (15 63 84) orele 8,45 — 11 — 13.30 — 16 - 18,30 — 21 . RĂZBUNAREA SF1NTULUI București (15 61 54) orele 8,45 — 11,15 — 13.45 — 16,15 — 18.45 — 21 ; Favorit (31 06 15) orele 9,30 — 11.30 — 13.45 — 16 - 18,15 — 20,30 ; Victoria (16 28 79) orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 - 18,30 — 20,45. KING KONG EVADEAZĂ : Feroviar (16 28 79) orele 8.45 — 11 — 13,30 — 16 - 18 30 — 21 I Excelsior (18 10 88) orele 9.15 — 11,30 - 13,45 — 16 — 18,15 — 20.30 i Melodia (12 06 88) orele 9 - 11 15 13.30 __ 16 - 11.30 — 20,45; Sala Palatului, orele 17,15 — 20.15 ; SOARELE ALB AL PUSTIULUI s Central (14 12 24) orele 9,15 - 11.30 — 13.45 — 16 — 18.15 — 20,30 i UNGHIUL DE CĂDERE : Lumina (16 23 35) orele 9,30 — 15,45 în continuare . DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNȚUITĂ : Bucegi (17 05 47). orele 10 — 16 — 19,15; Floreasca (33 29 71). orele 10 - 16 — 19,30 , 30 DE CARABINE : Flacăra (21 35 40) orele 10.30 — 15.30 — 18 — 20.15 . IN ARŞIŢA NOPŢII : Doina (16 35 38) orele 11.30 — 13.45 — 16 — 18.15 - 20.30, Ciulești (17 55 46) orele 15.30 — 18 — 20.30 , Drumul Sării (31 23 13) orele 17 45 20.15-CANARUL $I VISCOLUL : Drumul Sării, ora 15 30 . PROGRAM PENTRU COPII • Doina ora 10 , TARZAN OMUL JUNGLEI , Fiul lui Tarzan . Timpuri Noi (15 61 10) orele 9.30 — 16.30 în continuare * Program de documentare orele 19.30 — 21 în continuare CĂLUGĂRIȚĂ DIN MONZA , Grivita (17 nrl 58) orele 9 11 13 — 16 18 15 20 30; Miorița (14 27 14) orele 9 11 15 13.30 16 18 15 20.30 BINECUVINTAREA Aurora (35 04 661 orele 12 — *5 — 17.45 — 20.30 , BHUVAN SHOMB r Aurora, ora 9 GREŞEALA REGELUI i înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 » IN UMBRA COLŢULUI : înfrăţirea între popoare, orele 17,45 — 20 » CADAVRUL VIU i Buzeşti (15 62 79), ora 19,15 . FELDMAREŞALA i Buzeşti, orele 15 — 17 CICLUL DE FILME .AVENTURILE LUI FANTOMASm . Dacia (16 26 10), orele 8,30 — 19,30. în continuare. MY FAIR LADY: Unirea (17 10 21), ora 19,30. MĂSURA RISCULUI : Unirea orele 14,30 - 16,30. DE ȘAPTE ORI ȘAPTE: Volga (11 91 26), orele 10 — 12 — 14 — 16 18,15 - 20,30. Lira (31 71 71)- orele 15.30 - 18 - 20,15. PANTOMAS CONTRA SCOTLAND G YARD : Ferentari (23 1? 50) orele 15.30 - 17.45 — 20 . SENTINTA : Cotroceni (13 62 56) orele 15 30 - 17.45 —20. INTILNIREA : Viitorul (11 48 03) orele 15.30 - 18 -20,15. SECHESTRU DE PERSOANA : Gloria (22 44 01) orele 9-11,15 -13.30 - 16 - 18,15 - 20,30 . Tomis (21 49 46) orele 9 — 15 în continuare 18 - 20,15. SPLENDOARE IN IARBA Moșilor (12 52 93) orele 15.30 — 18 — 20.15 . STRĂINII Popular (35 15 17), orele 15.30 — 18 — 20.30 Vitan (21 39 82) orele 15.30 — 18 — 20.15. MAYERLING : Munca (21 50 97), orele 16 — 19. SOARELE VAGABONZILOR Cosmos (35 19 15), orele 15.30 — 18 — 20.15 ULTIMUL MOHICAN : Arta (21 31 86) orele 15,30 — 18 — 20.15 Progresul (23 94 10). orele 15,30 — 18 — 20.15 HIBERNATUS : ' Rahova (23 91 0\)). orele 16 — 18 — 20. MEDICUL DE LA ASIGURĂRI : Flamura (23 07 40) orele 10 — 12,15 — 16 - 18 15 — 20.30. CICLUL DE FILME ,LEGENDA ȘI ISTORIE* Modern (23 71 01) orele 9 — 1115 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30. O PĂRERE DEOSEBITA • Pacea (31 32 52) orele 15,45 - 18 - 20 CASTELUL CONDAMNAȚILOR •• Crîngași (17 38 81) orele 16 — 18 — 20 Cinemateca Sala Union 113 49 041 DOMNIȘOARA SE AMUZĂ, orele 9 — 10,30 - 12,30 - 14,30 ; SERENADA, orele 16,30 — 18,45 PĂLĂRIA FLORENTINA, ora 21. Teatru sau film? Iată o problemă care se pune, cel puţin virtual, fiecărui regizor atunci cînd adaptează pentru televiziune o piesă de teatru. Se poate răspunde că este o falsă problemă şi că, un bun spectacol, filmat cuminte, poate transmite telespectatorului virtuţile textului dramatic atunci cînd ele există. In acest sens argumente sînt destule, mă gîndesc mai cu seamă la spectacolele Comediei Franceze care, nu numai în scopuri didactice, însumează repertoriul clasic. Jocul actorilor şi minunatele cadenţe ale lui Racine, de pildă, rezolvă totul de la sine. Şi totuşi. A avea in mină aparatul de filmat, a dispune de mijloacele unui studiou de televiziune şi a te rezuma numai la atît nu mai mulţumeşte pe nimeni. Iată de ce, după acest cam prea lung preambul, vrem să salutăm iniţiativa studioului nostru care a încredinţat unui regizor de film, e vorba de Geo Saizescu, sarcina adaptării unui valoros text dramatic : „Ciuta" lui Victor Ion Popa. Am subliniat de film pentru că, din punctul de vedere care ne interesează, televiziunea este în primul rînd film. Geo Saizescu n-a făcut din acest spectacol un film, el a folosit mijloacele acestuia doar pe alocuri, punctînd desfăşurarea acţiunii cu plăcuţe metafore cinematografice, el a subliniat uneori ostentativ că e vorba de teatru ; el a ştiut atunci cînd a trebuit să se detaşeze de partea uşor melodramatică a textului, oferind lăudabilei iniţiative de a apela la această piesă a lui Victor Ion Popa o valoroasă formulă regizorală. Ce a mai ştiut Geo Saizescu ? El a ştiut să aleagă actorii sau aproape toţi actorii. Nineta Gusti, Fory Etterle, Ştefan Mihăilescu Brăila, Emil Hossu, Mariana Mihuţ au vorbat făcîndu-ne să vibrăm. Un spectacol bun. Aşteptăm ca asemenea spectacole să devină tradiţionale. Cu atît mai mult cu cît e vorba de valorificarea repertoriului românesc modern. ION DRAGANOIU Spiritul de răspundere butuci“ - „pe adesea. Sunt depistate de către organele miliţiei, că el circulind pe drumurile publice, autovehicule care nu sunt în cea mai perfectă stare tehnică. Şi nu de puţine ori, neglijenţele in întreţinerea autovehiculelor au fost cauzele unor grave accidente. Este, desigur, vina serviciilor de întreţinere care-şi asumă răspunderea să lase în circulaţie maşini defecte. Dar nu numai a luriin perioada 1 ianuarie—1 octombrie 1970, la un singur tip de autobuze TV, s-a înregistrat un număr de 1 603 autobuze-zile imobilizate, in poziţia , lipsă de piese“ , ne scrie tovarăşul inginer NISTOR RĂCNEA, şeful serviciului de întreţinere şi reparaţii de la întreprinderea de transporturi auto din Suceava. Situaţia relatată de tov. Răcnea este „împănată“ cu cifre revelatoare privind maşinile aflate „pe butuci“ din lipsa pieselor de schimb. Cele mai deficitare sunt grupurile diferenţiale, arborii cardanici, grupurile conice, punţile de spate. Din această cauză, in întreprindere mai există trei maşini aflate în reparaţie încă de anul trecut (!) Instantaneul fotografic de sus surprins de cititorul nostru ilustrează „preocuparea“ întreprinderilor producătoare de piese de schimb şi chiar a ministerului de resort, pentru buna întreţinere a parcului de autovehicule. Cazul nu este singular. Din Capitală ne-a parvenit alt document fotografic in temă. Iată, mai jos o imagine a cimitirului“ de motoare de la Autobaza Eilaret, surprinsă de cititorul nostru D. IONESCU. In timp ce mormanul pieselor scoase din uz crește vertiginos, zilnic, la această autobază, aproximativ 150 autovehicule „trag pe dreapta“, din cauza lipsei pieselor de schimb Imobilizarea sub cerul liber a zeci și zeci de autovehicule de tot felul in așteptarea pieselor de schimb, nu este o problemă exclusivă a întreprinderilor de transport. Lipsa pieselor de schimb auto se traduce în zeci de ore întirziere la lucru, în tone de mărfuri neexpediate la timp la destinaţie, se repercutează negativ asupra rentabilităţii, eficienţei economice cît mai ridicate a multor întreprinderi. Cu atît mai mult se cere urgentată intervenţia organelor în drept in scopul curmării acestei situaţii dăunătoare economiei in ansamblul ei. • REMARCABILA iniţiativă a Muzeului de artă din Craiova, face cunoscut publicului vizitator colecţiile sale pe genuri de artă plastică. Pe lingă sălile „Brăncuşi“ şi „Ţuculescu“ a căror permanenţă a fost statornicită, zilele acestea a fost deschisă aici o expoziţie de grafică. Aceasta cuprinde lucrări de Teodor Aman, Carol Popp de Szatmary, Ştefan Popescu, Luchian, Jean Al. Steriadi, Th. Pallady, Jiquide, C. Baba, Ţuculescu şi alţii. • CU OCAZIA unor săpături efectuate în zona fabricii de cărămizi din Sighişoara a fost descoperit un valoros depozit de obiecte dacice din fier şi cupru , căldări, seceri, un vas de bronz cu trei picioare farfurii de aramă, etern PE LINGĂ cele patru universităţi populare care funcţionează la oraşe, in cuprinsul judeţului Bacău şi-au deschis cursurile şi 13 universităţi săteşti. In zilele următoare, vor începe să funcţioneze şi universităţile săteşti din comunele Nicolae Bălcescu şi Mînăstirea Caşin. Cele 43 de cursuri ale universităţilor (istorie, medicină, astronomie, ştiinţele naturii, pedagogie, etc.) sunt frecventate de aproape 2 000 de cursanţi. In cadrul universităţii săteşti din Oituz funcţionează şi un curs practic de pomicultură iar la Dărmăneşti a luat fiinţă in acest an un curs practic de agricultură şi unul de limbă franceză. • IN SCOPUL valorificării ştiinţifice a portului popular şi a altor creaţii artistice materiale din Ţara de Sus, în oraşul Gura Humorului, situat pe frumosul traseu turistic Suceava—Vatra Dornei, s-a deschis recent — complet reamenajat — muzeul etnografic, înfiinţat în 1958, muzeul dispune în prezent de aproape 5 000 de exponate şi diverse materiale documentare expuse în 11 săli. Aici se află frumoasele costume de port popular din Bucovina, numeroase obiecte din lemn şi os, broderii, covoare, etc. care prin originalitatea şi valoarea lor artistică, au adus an de an numeroşi vizitatori. Numai anul acesta muzeul a fost vizitat de peste 12 000 de turişti, din care o mare parte din diverse țări ale lumii. BOEMA , Opera Română (16 48 20), ora 19,30 . SECRETUL LUI MARCO POLO: Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30 ; REGELE LEAR : Teatrul National „I.L. Caragiale" — Sala Comedia (14 /1 71), ora 20 şi O FEMEIE CU BANI, sala Studio (15 15 53), ora 20 ; VIRAJ PERICULOS : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra (14 60 60), ora 20, la Casa de Cultură a Sectorului 2 şi GLUGA PE OCHI, în sala Studio (12 44 16), ora 20 i PĂRINŢI TERIBILI : Teatrul de Stat din Petroşani, ora 20, în sala Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra" , ARCA BUNEI SPERANŢE .- Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 i DOI PE UN BALANSOAR : Teatrul Mic (15 65 88), ora 20 , CIND LUNA E ALBASTRA Teatrul „C.I. Nottara" (15 93 02), ora 19,30 si CERCUL MORŢII, ora 20, In sala Studio, OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30 , FETELE DIDINEI : Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu" (12 27 45) ora 19,30 , COCOŞELUL NEASCULTĂTOR : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 16 , LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ . Teatrul ,,C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi SONATUL LUNII, In sala Victoria (15 04 18), ora 19,30 , GULIVER IN TARA PĂPUŞILOR : Teatrul Ţăndărică — sala din calea Victoriei (15 23 77), ora 17 si ,STROP DE ROUĂ BROTACELUL, in sala din str. Academiei (16 14 92), ora 17 , STAR CIRCUS ‘70, Circul „Globus" (11 01 20), ora 19,30 , V, ’ -y\\ ’— h iiii ^»M»W»»^ TEIEVIZWNE 18: Caruselul năzdrăvan. 18,30: Cabinetul economic TV ? 19,10: Tragerea concursului Pronoexpres : 19,20: 1001 de seri Emishine pentru cei mici . 19,30 : Telejurnalul , 20 : Tele-cinemateca. Hotarul Întunericului, 22 : Posta TV, 22,15: Cadran international, 22 50 Tplpiornilloc. Pentru zilele de 26, 27 şi 28 noiembrie se anunţă următorul timp probabil Vremea se menţine relativ rece în prima parte a intervaluului, apoi se va încălzi treptat incepînd din sud-vestul tării. Cerul va fi mai mult noros in a doua parte a intervalului cind in .„.rui tări vor cădea ploi slabe, în rest precipitaţii izolate Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 5 si plus 5 grade, iar maximele intre 5 si 15 grade. Televizor cu taxă de intrare O metodă de încasări cu totul şi cu totul originală se află în curs de experimentare la căminul cultural din satul Greci, comuna Schitu, judeţul Olt. Ce şi-au zis cei de aici, dacă la teatru se plăteşte bilet, la cinematograf şi la alte spectacole, de asemenea, de ce nu s-ar percepe taxe de intrare şi celor care vor să vizioneze la căminul cultural emisiunile de televiziune ? Şi, uite, aşa, în baza acestei proprii deducţii — pentru că o altă bază, legală, nu există — telespectatorii din Greci sunt acum puşi să plătească la intrare un bilet tip cinema. In felul acesta sunt şi încasări, se zice că e şi activitate... — numai legalitatea lipseşte! Aşa că trebuie să se tragă urgent cortina peste această „inovaţie“, iar cei care s-au dat astfel în spectacol să încaseze drepturile de „autor“ care li se cuvin. huliţa nu a mai avut loc După ce a ispăşit nu mai puţin de şapte condamnări pentru fals în acte publice, uzurpare de funcţii etc., Alexandru S. Septimiu, originar de prin părţile judeţului Dolj, s-a îmbarcat într-un tren şi a poposit la Cluj. Aici şi-a găsit o gazdă care i-a oferit o cameră mobilată. O dată instalat, domnul „inginer“ - căci aşa se prezentase la început să vorbească gazdei despre intenţiile sale „serioase“ în vederea întemeierii unui cămin fericit. Şi, după puţin timp, el a convins pe fosta sa gazdă şi noua lui logodnică să vîndă proprietatea şi, împreună, să-şi construiască o casă mai mare. Dar, punînd mina pe banii rezultaţi din vînzarea casei, viitorul soţ a dispărut. Aşa se face că nunta proiectată nu s-a mai oficiat — în schimb se va oficia alta, specială, pentru domnul „inginer“... Pădurea a fost salvată !Ae apropia miezul nopţii cînd, deasupra pădurii Pipirig din vestiţii codri ai Neamţului, au ţîşnit spre înălţimi primele limbi de foc. Incendiul, care izbucnise într-un parchet de doborîturi de vînt în curs de exploatare, luase proporţii şi ameninţa nu numai depozitul de material lemnos fasonat, dar şi un masiv de răşinoase din apropiere. S-a dat alarma şi, în scurtă vreme, au început să sosească sute de cetăţeni din Vînători, Tîrgu Neamţ, Pipirig şi din celelalte localităţi învecinate. Înarmaţi cu lopeţi, topoare, căngi, cazmale, oamenii au făcut de trei ori benzi izolatoare în jurul porţiunii cuprinse de pîrjol şi tot de atîtea ori flăcările le-au răpus. Dar oamenii nu s-au descurajat. In ajutorul lor veneau mereu alte forţe — muncitori de la exploatările forestiere vecine, elevi ai şcolii de şoferi din Bicaz, pompierii din oraşele apropiate. Şi după şase ore de luptă cu flăcările, incendiul a fost, în sfirşit, localizat, iar pădurea salvată datorită muncii pline de abnegaţie a oamenilor. POLIFONIA UNOR FAPTE DIVERSE (Urmare din pag. 1) rile portului au fost vizitate de o altă echipăa constructorilor noştri, veniţi să stabilească modalităţile de efectuare a unor lucrări în colaborare, de cînd colaborarea specialiştilor români este căutată. Ceaţa se rostogolea peste Elba, ştergind contururile digurilor, însă ochii inginerilor şi tehnicienilor români, antrenaţi intr-o temeinică ucenicie, zăreau precis ceea ce urma să fie dres şi înnoit prin efortul lor. Seara, la o masă din Rathauskeller, un restaurant cu vechi tradiţii din pivniţa clădiri Primăriei, a cărei frumuseţe hieratică iţi dă intuiţia glorioasei istorii a Ligii hanseatice, un ziarist vest-german făcea, cu o sinceritate cursivă, elogiul constructorilor români, intîlniţi de el la München, unde se bucură, datorită rapidităţii, calităţii şi preciziei muncii lor, de cea mai vie admiraţie. In Gara de Vest a Vienei, între două trenuri internaţionale cu destinaţii opuse, o familie de turişti belgieni cerea cu stăruinţă, de la vinzătoarea unuia din chioşcurile alimentare aflate in hol, struguri româneşti. Numai cînd li s-a arătat eticheta de pe lădiţă şi au respirat fulgul de parfum al ciorchinilor dobrogeni, călătorii au plecat incintaţi, cu toate sacoşele pline, către vagonul de Ostanda ce-i adăsta la peron... Toate aceste momente diferite ca loc şi importanţă, se constituie într-un ritm unic, faptul divers prefăcîndu-se intr-o polifonie, din care auzul atent desluşeşte o nouă acustică mondială, in cele mai variate locuri şi pături, in ce priveşte România, căreia timpul îi va da perspectivă, ca şi valorificării înfăptuirilor noastre viitoare. UNA PE ZI d© MATTY — Nu, n-a înebunit ! Nevastă-sa i-a născut ieri un băiat și de bucurie, azi respectă gramajul : Face cinste !...