România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)
1971-02-23 / nr. 8190
A Anul XXIX Nr. 8190 6 pagini 30 bani T CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CONDUCĂTORILOR CENTRALELOR INDUSTRIALE ŞI Al CELORLALTE UNITĂŢI CU STATUT DE CENTRALĂ Luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe ministere şi ramuri de producţie, urmând ca marţi să fie reluate în şedinţă plenară. (Agerpres). OAMENI , LOCURI, TIMP... D. R. Popescu Mi-ar fi greu şi definesc judeţul obîrşiei mele, Mehedinţi. Aşa că nici n-am şi încerc. Istoricii notează prin pietrele piciorului de pod, de la Turnu Severin descălecatul decisiv al romanilor pe malul sting al Dunării ce-a devenit ulterior ţărmul de la Dunăre al românilor. Dar eu nu sunt istoric. Geografii semnalează o dulce climă ce dă libertate smochinului să rodească, şi lămitului. Pe mine calculul termometric mă depăşeşte. Deşi, iarnă fiind, şi intrînd in Mehedinţi din Banat prim Orşova îmi aduc aminte de vorba unui dăncean care spune c-a auzit, din surse sigure, că la zero grade totul îngheaţă , ceea ce, după el, e o minciună. Căci prostia nu îngheaţă niciodată. N-am să-i divulg numele, deşi la mehedinţeni nu numai oamenii au nume de oameni, ci şi magazinele, restaurantele, prăvăliile, şcolile, instituţiilesau mai precis , toate acestea poartă numele celui mai priceput şi responsabil angajat cel au.La Turnu-Severin nu mergi la restaurantul „Dunărea“ — mergi la nea Gheorghiţă , nu mergi la atelierul de reparat televizoare — mergi la Franţ, nu mergi la stomatologie — mergi la Rădoi, că-i din ţar bun, la I.T.A. de nu e ceva in regulă — vorbeşti cu pătuleanul Roateş. Ai impresia că tot judeţul e un sat mai mare unde toată lumea se cunoaşte foarte bine şi cunoscindu-se toţi e normal ca peste tot să lucreze oameni cu nume de familie şi de botez şi cind te duci la aceşti oameni cu nume de familie şi de botez ei să te recunoască şi să te asculte. Insă imediat cind cineva îşi uită numele şi devine impersonal şi implicit rău şi îşi transformă funcţia in scaun remunerat el îşi pierde intr-adevăr numele de botez şi de familie şi devine nea cutare din cutare loc. Unei doamne inginer agronom care se îngrijeşte de proprii ei puişori şi primeşte un salar pentru o funcţie pe care nu şi-o prea exercită, am auzit făcindu-i-se următoarea ca(Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In pas cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii Opinii în legătură cu proiectul de lege privind perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile socialiste de stat Documentele plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 10—11 februarie privind ridicarea continuă a calificării profesionale, însuşirea ştiinţei conducerii sociale, ca o necesitate obiectivă a progresului socialismului şi comunismului, au întrunit adeziunea unanimă a oamenilor muncii de cele mai diverse profesiuni, convinşi că pentru construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru construirea comunismului este necesar un nivel ridicat al cunoştinţelor. „Dacă vrem să construim socialismul şi comunismului — a arătat în cuvîntarea sa la plenară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să avem oameni pricepuţi, stăpîni pe cuceririle ştiinţei moderne, capabili să mînuiască tehnica avansată. Toţi trebuie să ne însuşim cunoştinţele noi !“ Potrivit hotărîrilor plenarei, a fost dat publicităţii proiectul de lege privind perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile socialiste de stat, proiect supus dezbaterii publice în spiritul democraţiei socialiste ce caracterizează viaţa politică şi socială a ţării noastre. De la apariţia proiectului au trecut doar câteva zile, totuşi numeroşi cetăţeni de profesiuni şi calificări variate au ţinut ca, o dată cu afirmarea importanţei deosebite a noii legiuiri pentru viaţa economică şi socială a patriei noastre, să-şi exprime părerile, să facă propuneri sau sugestii. Consemnăm în cele ce urmează unele din opiniile adresate redacţiei noastre, prin seris sau împărtăşite prin viu grai redactorilor noştri aflaţi în aceste zile în întreprinderi şi instituţii. „In instituţia noastră, ne spune spune ing. ŞTEFAN CARDALEV, director tehnic al Institutului pentru proiectări de uzine şi instalaţii metalurgice (IPROMET), am încercat pînă acum, cu o oarecare nesiguranţă şi timiditate, să întreprindem ceva în privinţa specializării, mai ales pentru cadrele cu pregătire In timp ce la obiectivele aflate in exploatare siderurgiştii gălăţeni înregistrează noi succese în muncă , la turnătoria de lingotiere, a cărui imagine v-o prezentăm mai jos, obiectiv intrat in funcţiune la începutul anului, s-a obţinut cea de-a 1000-a lingotieră de 26 tone, — constructorii avansează din plin in realizarea unor noi capacităţi de producţie. Astfel, la laminorul de tablă groasă, s-a trecut la lucrări de montaj. Prevăzute a intra în funcţiune încă in cursul acestui an, noile instalaţii vor conduce la obţinerea unei producţii suplimentare de 125 000 tone laminate. Foto : NICU VASILE medie ce reprezintă aproape jumătate din întregul colectiv. Asta şi pentru că munca de proiectare îndeplineşte funcţii creatoare, solicitînd cunoştinţe temeinice, dublate de fantezie constructivă. Mă bucur că avem acum posibilitatea să trecem la o activitate organizată, care să cuprindă şi sectorul ingineresc. E necesar să extindem acea activitate de „ingineering", imposibil de realizat fără studiu şi experiment. In ceea ce priveşte absolvirea formelor de perfecţionare despre care vorbeşte art.1 lb din proiectul de lege privind salariaţii din unităţile socialiste de stat, propun să se facă precizări exprese în legătură cu formele de examinare. Formularea „după caz“ mi se pare prealabilă, chiar şi in condiţiile cind se stabilesc în această privinţă obligativităţi ministerelor şi organelor centrale“. TIBERIU POPESCU, directorul Direcţiei personal-invăţămînt din Ministerul Energiei Electrice : „Proiectul de lege a devenit pentru mine de pe acum un instrument curent de muncă. Sunt de părere că el are o mare valoare teoretică şi practică, oglindind preocuparea unei ţări care, ajungînd la un stadiu înaintat de dezvoltare economică şi socială, chibzuieşte cum să facă sigur şi cu folos maxim, pasul următor, în această situaţie pretenţiile noastre faţă de Ministerul Invăţămîntului sunt foarte mari. Am dori ca institutele politehnice să ne dea un ajutor mai substanţial, în special în ceea ce priveşte cadrele didactice necesare îmbunătăţirii cunoştinţelor personalului tehnic al ministerului nostru". In ceea ce priveşte evoluţia profesională a cadrelor, NICOLAE SARĂCUŢU, tehnician la Fabrica de maşini-unelte şi agregate Bucureşti, ne-a spus : „Pentru ca procesul de perfecţionare să fie atent urmărit, sunt CONST. SIRBU (Continuare in pag. a 2-a) _ ír' PITEŞTI (Agerpres). In cadrul Combinatului petrochimic a început construcţia instalaţiei de clorură de cianuri, cel de-al 3-lea obiectiv în proiectul etapei a doua de dezvoltare a acestei unităţi industriale, © IAŞI (coresp. R.I. — M. Beram). In imediata apropiere a gării centrale a început construcţia unui nou cartier care va avea în final aproximativ 8 000 de apartamente, o reţea de unităţi comerciale, aşezăminte preşcolare şi şcolare, un cinematograf etc. • TIMIŞOARA (coresp. R.L. — I. Medoia). Din iniţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi a Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, in localitate a luat fiinţă un cor mixt ce poartă numele renumitului compozitor Béla Bartók. CLUJ (coresp. 1. — Al. Kiss). In cadrul Facultăţii de ştiinţe juridice a Universităţii „Babeş-Bolyai“ a luat fiinţă primul laborator de cercetări pentru problemele administraţiei locale. CALAN (coresp. R. I. ) I. Cojocarul La uzina „Victoria“ din Călan a început construcţia unei centrale electrice de termoficare care va funcţiona cu gaze de la bateriile de semicocsificare a cărbunelui Corul „Madrigal“ s-a Înapoiat din R.D. Germană, unde a participat la cea de-a IlI-a Bienală de muzică contemporană de la Berlin, obţinînd un succes de prestigiu. Cu acest prilej corului „Madrigal“ i-a fost atribuit Premiul criticii muzicale al Uniunii compozitorilor din R. D. Germană. CONSTANŢA (coresp. R.l. — Ion Popovici) La Constanţa, Mamaia şi Mangalia se construiesc noi staţii auto-service. Aceste unităţi vor executa lucrări de reparaţii şi întreţinere, dispunind de utilaje moderne şi de mare capacitate. CRAIOVA (coresp. R.l. - Ion Becheru). In secţia de chirurgie plastică a spitalului din localitate a avut loc cea de a 1000-a grefă de piele executată de cunoscutul chirurg Alexandru Pîrvulescu. ORADEA (coresp. R.I. — P. Maliţa). La întreprinderea de materiale de construcţii „Bihor“ s-au realizat experimentat primele şarje de plăci ondulate şi plăci de azbociment din vată minerală, înlocuindu-se astfel azbestul din import. & SINAIA (coresp. R.I. — Al. Mihai). A fost repus în funcţiune primul tronson al telefericului cu cabină, pe distanţa Sinaia — Cota 1.400. în pag. a 2-a LUCRĂRILE CELUI DE-AL IX-LEA CONGRESUL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ® Marti A 23 februarie 1971 OGLINDA RETROVIZOARE 8966 - 897© județul Dîmboviţa în pag. a 3-a TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT COMERŢUL. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit luni, 22 februarie, pe Layachi Yaker, ministrul comerţului, conducătorul delegaţiei economice a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior al României. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, ministrul algerian Layachi Yaker a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, un cordial mesaj de prietenie şi urări de sănătate şi progres din partea preşedintelui Consiliului Revoluţiei, şef al guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Houari Boumediene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat calde mulţumiri pentru acest mesaj şi l-a rugat, la rîndul său, pe ministrul algerian să transmită preşedintelui Houari Boumediene urările sale de sănătate şi fericire, de progres şi prosperitate pentru poporul algerian. In cursul convorbirilor a fost subliniată cu satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-algeriene, în special în ce priveşte dezvoltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice şi tehnice. S-a constatat că există posibilităţi pentru lărgirea şi diversificarea în continuare a schimburilor economice, pentru adîncirea cooperării în diferite sectoare de activitate, în interesul reciproc al celor două ţări. Pe parcursul convorbirii s-a făcut, totodată, un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale care interesează cele două ţări. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă de prietenie și cordialitate. Încheierea lucrărilor celui de al ix-lea CONGRES AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Scrisoarea Congresului al ix-lea al ll. T. c. şi a Conferinţei a Vlll-a a ll. A. S. R. adresată COMITETULUI CENTRAT AL PCR„ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi istoria noastră contemporană. Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gîndurilor şi sentimentelor nobile care animă tînăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-feninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adine respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României Socialiste, abordînd nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi problemele tineretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agricultură, intelectualilor, elevilor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă social-politică şi economică a ţării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dinamică, angajind energiile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan Cincinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, în scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, a prezenţei active, nemijlocite, în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, gînduri şi sentimente, prin munca noastră comună, rodnici înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să acţionăm fără preget, demni şi responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţilor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-politice şi sociale a organizaţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului in care suntem crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre comuniste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinind consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a consolidării frontului antiimperialist, organizaţia noastră, întregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, vor dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi vor aduce propria contribuţie la mişcarea mondială a tineretului şi studenţilor pentru (Continuare în pag. a 2-a) Luni, într-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfirşit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învăţăturii şi pregătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organizatorice, la adîncirea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., corespunzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii care au adoptat recomandări privindactivitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Congresul a hotărât ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute în comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rindurile tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărîrile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a anunţat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un , mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezultatele obţinute în muncă, în activitatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se angajează să aplice în viaţă, hotărîrile pe care le va adopta forumul suprem al organizaţiei de tineret a patriei noastre. Au continuat apoi dezbaterile asupra documentelor prezentate , au luat cuvîntul Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. ; Gheorghe Ţepelea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzinele „înfrăţirea“ — Oradea ; Aurel Ionaş, mecanic de mină, secretar al organizaţiei U.T.C. de la mina Săsar, judeţul Maramureş ; Petru Caragea, inginer la cooperativa agricolă de producţie Peretu, judeţul Teleorman ; Aurica Lupu, secretar al Comitetului U.T.C. al Uzinelor textile ,,Moldova“ — Botoşani ; Nicolae Baciu, economist secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzina de sîrmă şi produse de sirmă din Buzău. Dintre delegaţii de peste hotare au transmis Congresului mesajele de salut ale organizaţiilor de tineret pe care le reprezintă : Mourad Jerious, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Tineretului Democrat din Siria ; Berchiche Smail, membru al Consiliului Naţional al Tineretului Frontului de Eliberare Naţională din Algeria ; Assomany, membru al Consiliului Naţional al Tineretului Democrat Malgaş. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvîntul 59 de delegaţişi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, în lumina locului şi rolului tinerei generaţii în ansamblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congresului, delegaţii tineretului au aprobat în unanimitate raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum şi raportul Comisiei Centrale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Congresului i-au fost supuse în continuare textele unor moţiuni privind probleme ale vieţii internaţionale. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile : privind situaţia din Indochina ; referitoare la Orientul Apropiat ; privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională ; privind securitatea europeană ; cu privire la dezarmare ; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţii Ultimul punct al ordinei de zi l-a constituit alegerea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, a membrilor supleanţi ai C.C. ai U.T.C. şi a Comisiei Centrale de Cenzori. Prin vot secret Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi, şi Comisia Centrală de Cenzori, alcătuită din 35 membri. ★ După-amiază, a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, la care au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R . ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de (Continuare în pag. a 2-a)