România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)
1971-06-10 / nr. 8282
’Pagina a 2-a 10 iunie 1970 Încheierea vizitei în republica populară chineză A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU COMUNICAT COMUN ROMÂNO - CHINEZ La Invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, între 1 şi 9 iunie 1971, o delegaţie de partid şi guvernamentali a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Chineză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în această vizită de soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu. Tovarăşul Mao Tzedun, preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şi tovarăşul său de luptă apropiat, vicepreşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarăşul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi cu toţi tovarăşii din delegaţia de partid şi guvernamentală română. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, în spiritul solidarităţii militante dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei. In continuare, preşedintele Mao Tzedun, vicepreşedintele Lin Biao şi tovarăşii Ciu En-lai, Kan Sen şi alţi tovarăşi au avut convorbiri prieteneşti cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi tovarăşi din delegaţia de partid şi guvernamentală a României. In timpul şederii în Republica Populară Chineză, delegaţia de partid şi guvernamentală română a vizitat oraşele Pekin, Nankin şi Sanhai, uzine şi fabrici, o comună populară şi instituţii de învăţămint, s-a întîlnit cu masele largi revoluţionare. Oaspeţii români s-au bucurat pretutindeni de o primire deosebit de caldă şi o ospitalitate cordială — expresie a sentimentelor de prietenie frăţească dintre poporul român şi poporul chinez. Delegaţia română a exprimat mulţumiri sincere pentru ospitalitatea prietenească, pentru sentimentele cu care a fost întîmpinată peste tot în Republica Populară Chineză. In timpul vizitei, părţile română şi chineză au purtat convorbiri într-o atmosferă de prietenie cordială şi înţelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare, precum şi asupra problemelor internaţionale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat , conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, print-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, Ioan Florescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, primarliiţt de şef de secţie la Comistul Central al Partidului Comunist Român, Constantin Mitea şi Emilian Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Din partea chineză, tovarăşii : Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat, Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Ven-juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Siennien, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîntei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relaţiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru adjunct al comerţului exterior, Cian Hai-jun, ambasadorul Republicii Populare Chineze in Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Siu şi Liu Ka-min, lucrători cu munci de răspundere în ministerele interesate. Partea română a informat partea chineză despre realizările obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in edificarea socialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfăşoară muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal 1971—1975 în vederea dezvoltării continue a economiei, ştiinţei şi culturii, a perfecţionării organizării şi conducerii vieţii sociale, a realizării obiectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei celor două linii in interiorul Partidului Comunist Chinez, despre semnificaţia şi necesitatea marii revoluţii culturale proletare, iniţiată şi condusă personal de tovarăşul Mao Tzedun, şi despre marile victorii obţinute în această revoluţie. De asemenea, ea a informat despre construcţia socialismului în Republica Populară Chineză şi despre succesele obţinute de poporul chinez în înfăptuirea sarcinilor de luptă trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru desfăşurarea continuă a procesului luptă — critică — transformare, pentru transpunerea multilaterală în practică a liniei de a promova revoluţia, de a stimula munca, producţia şi pregătirile împotriva războiului. Partea română a subliniat uriaşa însemnătate internaţională a victoriei luptei revoluţionare a poporului chinez, sub conducerea partidului Comunist. Crearea Republicii Populare Chineze a determinat o cotitură radicală in destinele poporului chinez şi, totodată, a produs o schimbare istorică în raportul de forţe pe plan internaţional, sporind considerabil potenţialul socialismului în lume. Prin munca sa eroică şi plină de abnegaţie, harnicul şi talentatul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea gloriosului partid comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, profunde transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a obţinut succese strălucite în opera de făurire a societăţii noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări dobîndite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al ţării, văzînd în acestea o contribuţie de preţ la creşterea puterii şi prestigiului socialismului în lume, la consolidarea forţelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru salvgardarea păcii. Poporul român adresează poporului chinez felicitări cordiale şi îi urează noi succese în opera de construire a socialismului în Republica Populară Chineză. Partea chineză a elogiat in mod călduros spiritul revoluţionar de luptă al poporului român. Harnicul şi curajosul popor român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ţinut piept cu hotărîre presiunilor imperialiste, obţinînd astfel victorii însemnate în lupta pentru apărarea independenţei naţionale şi a suveranităţii ţării. Poporul român, ducind în mod consecvent o politică independentă de sine stătătoare, de valorificare a propriilor forţe şi a resurselor ţării, a dezvoltat, prin munca sa harnică, economia intr-un ritm accelerat şi a dobîndit în felul acesta mari succese în opera de construire a socialismului. Partea chineză a reafirmat că poporul chinez, călit prin marea revoluţie culturală proletară, îndeplinindu-şi îndatoririle internaţionaliste, sprijină cu fermitate, ca şi până acum, lupta dreaptă a poporului român pentru apărarea independenţei naţionale şi suveranităţii de stat, sprijină cu fermitate poporul român, în opera sa de construire a socialismului. La convorbiri, cele două părţi au subliniat că poporul român şi poporul chinez şi-au manifestat întotdeauna simpatia unul faţă de altul, s-au sprijinit reciproc şi au închegat o profundă prietenie militantă în lupta comună împotriva imperialismului şi reacţiunii, împotriva politicii de forţă, precum şi în opera de construire a socialismului în ambele ţări. Cele două părţi au relevat cu satisfacţie că, în ultimii ani, s-au dezvoltat foarte puternic relaţiile dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei, au sporit întîlnirile dintre conducătorii celor două ţări, s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, a cunoscut o întărire şi lărgire însemnată colaborarea românochineză în domeniile politic, economic, cultural şi în alte domenii. Relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei sunt bazate pe marxism-leninism şi internaţionalism proletar, pe respectarea cu stricteţe a principiilor egalităţii depline în drepturi, independenţei, respectului reciproc şi neamestecului în treburile interne, relaţii care pot rezista la încercări. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi China este în folosul cauzei revoluţionare a celor două popoare şi a popoarelor din lumea întreagă. Ambele părţi au exprimat în unanimitate hotărîrea de a întări mai departe prietenia revoluţionară şi unitatea de luptă dintre cele două partide, ţări şi popoare, de a lărgi relaţiile de colaborare în diferite domenii. Partea română a exprimat şi cu acest prilej Partidului Comunist Chinez şi Guvernului Republicii Populare Chineze vii mulţumiri din partea poporului român pentru solidaritatea tovărăşească şi prietenească manifestată prin ajutorul material preţios acordat, în mod gratuit, în legătură cu calamităţile naturale din primăvara anului 1970. Partea chineză a exprimat mulţumiri cordiale pentru sprijinul şi ajutorul pe care Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România şi poporul român le-au acordat poporului chinez în lupta sa revoluţionară şi în opera de construire a socialismului. Ambele părţi consideră că evoluţia situaţiei internaţionale actuale este tot mai favorabilă popoarelor lumii şi tot mai defavorabilă imperialismului american şi tuturor reacţionarilor. Cele două părţi au arătat că Indochina constituie în prezent principalul cîmp de bătălie în cadrul luptei duse de popoarele din întreaga lume împotriva imperialismului american. In deplin acord, părţile au reafirmat că sprijină cu hotărîre eroicele popoare vietnamez, cambodgian şi laoţian în războiul lor de rezistenţă împotriva agresiunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţionale. Ele au constatat cu bucurie că, după conferinţa la nivel înalt a popoarelor din Indochina, unindu-se strîns şi coordonîndu-şi eforturile, popoarele din Vietnam, Cambodgia şi Laos au devenit tot mai puternice pe măsură ce luptă, au creat o situaţie excelentă pe cîmpul de bătălie. Ambele părţi felicită cu căldură cele trei popoare din Indochina pentru marile victorii dobîndite în războiul de rezistenţă împotriva agresiunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţionale. Ele felicită cu căldură poporul cambodgian pentru marile victorii obţinute sub conducerea şefului de stat, prinţul Norodom Sianuk, şi a Frontului Unit Naţional din Cambodgia, în lupta dreaptă împotriva imperialismului american şi a lacheilor lui de la Pnom Penh şi Saigon ; ele salută cu căldură marea victorie obţinută pe şoseaua nr. 9. Ambele părţi consideră că problema vietnameză trebuie să fie rezolvată pe baza soluţiei globale în zece puncte şi a iniţiativei in opt puncte prezentate de Frontul naţional de eliberare din Vietnamul de Sud şi Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud. De asemenea, ele consideră că problema laoţiană trebuie soluţionată de poporul laoţian însuşi, în conformitate cu propunerile in cinci puncte privind rezolvarea politică, prezentate de partidul Neo Lao Haksat, la 6 martie 1970. Cele două părţi sprijină cu fermitate poziţia solemnă, cuprinsă în declaraţia în cinci puncte, făcută la 23 martie 1970, de prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia. Trupele agresoare ale Statelor Unite ale Americii şi ale sateliţilor lor trebuie să fie retrase complet din Indochina şi să fie respectat dreptul popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian de a-şi hotărî singure destinele, fără nici un amestec din afară. Popoarele din Indochina vor învinge în mod sigur, iar imperialiştii americani şi lacheii lor vor eşua cu siguranţă. Ambele părţi sprijină cu hotărîre lupta popoarelor japonez, coreean şi din alte ţări ale Asiei împotriva reînvierii militarismului japonez de către reacţiunea americano-japoneză. Părţile sprijină cu fermitate lupta dreaptă a eroicului popor coreean contra agresiunii imperialismului american şi pentru unificarea paşnică a patriei. Cele două părţi şi-au reafirmat solidaritatea şi sprijinul hotărît cu lupta popoarelor din Asia, Africa şi America Latină împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională şi menţinerea independenţei naţionale şi a suveranităţii de stat. Părţile sprijină în mod ferm lupta poporului cubanez împotriva agresiunii şi ameninţării din partea imperialismului american, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale. Expunîndu-şi poziţiile în legătură cu soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat, cele două părţi au reafirmat solidaritatea cu lupta dreaptă a popoarelor arabe împotriva imperialismului, pentru apărarea independenţei naţionale, pentru progres social. Ele se pronunţă pentru rezolvarea problemei populaţiei palestiniene în conformitate cu interesele ei naţionale. Ambele părţi sunt solidare cu lupta popoarelor din diferite ţări pentru retragerea tuturor trupelor străine de pe teritoriul altor state, pentru desfiinţarea tuturor bazelor militare străine, pentru desfiinţarea tuturor blocurilor militare. Cele două părţi au subliniat că imperialismul întreprinde agresiuni, promovează o politică de dictat, dominaţie şi subminare, se amestecă în treburile interne ale altor state. Aceasta constituie sursa încordării situaţiei Internaţionale. Atîta vreme cit mai există imperialismul, continuă să existe pericolul unui nou război mondial. De aceea, popoarele lumii trebuie să fie vigilente şi pregătite. • Cele două părţi consideră că prin lupta popoarelor se pot obţine cu siguranţă noi victorii împotriva imperialismului, pentru pace. Părţile au relevat că, în ultimii ani, tot mai multe state mici şi mijlocii se unesc şi se împotrivesc politicii imperialiste de forţă, îşi apără interesele naţionale, independenţa şi suveranitatea. Aceasta constituie o componentă importantă a luptei ce se desfăşoară în prezent împotriva imperialismului şi neocolonialismului. Ambele părţi consideră că relaţiile dintre state, indiferent de regimul lor social, indiferent dacă sunt mari sau mici, trebuie să se întemeieze pe respectul reciproc al principiilor suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale, al neagresiunii reciproce, al neamestecului reciproc în treburile interne, al egalităţii şi avantajului reciproc, al coexistenţei paşnice. Partea română a informat despre activitatea desfăşurată de România in vederea realizării securităţii în Europa, pentru a se preveni orice agresiune sau acte de folosire a forţei, ori de ameninţare cu forţa. Partea chineză a exprimat sprijinul său faţă de această activitate a României şi a afirmat că pentru menţinerea păcii şi securităţii, popoarele din Europa trebuie să se pronunţe cu hotărîre împotriva imperialismului, a politicii de dominaţie şi dictat ; trebuie ca popoarele şi ţările europene, mari sau mici, să depună eforturi comune, să întreprindă măsuri concrete şi, în felul acesta, să obţină pacea şi securitatea europeană. Partea română declară că rezolvarea durabilă a marilor probleme ale vieţii internaţionale nu poate fi concepută astăzi fără participarea Republicii Populare Chineze. Tendinţele tot mai pronunţate care se observă, în ultimul timp, din partea unor state capitaliste pentru normalizarea relaţiilor cu Republica Populară Chineză corespund cauzei colaborării între state cu orînduiri sociale diferite, intereselor păcii şi securităţii internaţionale. România se pronunţă cu hotărîre pentru retragerea bazelor militare ale S.U.A. din Taiwan — teritoriu inalienabil al Republicii Populare Chineze. Partea română reafirmă şi cu acest prilej sprijinul său hotărît în favoarea restabilirii dreptului legitim al Republicii Populare Chineze la Organizaţia Naţiunilor Unite, în Consiliul de Securitate şi în alte organisme internaţionale. Cele două părţi au constatat cu bucurie că relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez au cunoscut o nouă dezvoltare în ultimii ani. Ambele părţi au căzut de acord să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru a dezvolta şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez. Părţile au apreciat că vizita de prietenie în Republica Populară Chineză a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România a adus o contribuţie preţioasă la întărirea şi mai puternică a prieteniei militante şi a unităţii revoluţionare dintre cele două partide, ţări şi popoare. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi Guvernului Republicii Populare Chineze invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală să efectueze o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. Partea chineză a acceptat cu plăcere această invitaţie, data efectuării vizitei urmînd să fie stabilită ulterior. NICOLAE secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Pekin, 9 iunie 1971 CEAUȘESCU CIU EN-LAI membru al Comitetului Permanent al Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze HEIDELBERGUL DE ALTADATA : Teatrul Naţional I. L. Caragiale" — sala Comedia (14 71 71), ora 20 şi O FEMEIE CU BANI : sala studio (15 15 53), ora 20 ; SE MARITA FETELE : Teatrul de Operetă (14 80 10), ora 19,30; LEON ŞI LENA, ora 15,30 şi PLAY STRINDBERG, ora 20 Teatrul „Lucia Sturdză Bulandra" — sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60); POVESTIRI DIN PĂDUREA VIENEZA : sala Studio (12 44 16), ora 20 ; C1ND LUNA E ALBASTRA : Teatrul ,,C. I. Nottara" — sala Studio (15 93 02), ora 20 ; COMEDIE CU OLTENI : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19 30 si TANGO LA NISA, ora 20 la Grădina Boema ; MICUL INFERN : Teatrul C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi LA GRADINA CĂRĂBUŞ, ora 20 la Grădina Boema ; REVISTA LA VOLAN : Teatrul , Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; CĂLUŢUL COCOŞAT : Teatrul Ţăndărică — sala din str. Academiei (16 14 92), ora 17; LA IZVOARE DE FRUMUSEŢE; Ansamblul .Rapsodia Română" (13 13 00) ora 18,30; ARENA PRIMĂVERII: Circul . Globus" (11 01 20), ora 19,30. HELO DOLLY : Patria (11 86 25) orele 9,30 — 13 — 16,30 — 20; 100 DE DOLARI PENTRU ȘERIF : scala (11 03 72), orele 9,30 — 12,30 — 15 30 — 18,30 — 21,30 ; Stadionul Dinamo ,ora 20,15 ; Festival (15 63 84), orele 7,45 — 10,30 — 13,15 - 16 - 18,45 — 21,30 ; Grădină ora 20,15 ; ȘI CAII SE ÎMPUSCA NU-I AȘA ? : Capitol (16 29 17), orele 9,15 — 11,45 ; Feroviar (16 22 73) orele 9 — 11 45 — 15 — 18 — 20,30 ; Modern (23 71 01), orele 9— 11,45 — 14 30 - 17 15 — 20 ; Grădină, ora 20,30 ; REGELE LEAR : Capitol, orele 14,15 — 17 _ 20. APA CA UN BIVOL NEGRU : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11 30 — 13 45 — 16 15 — 18,15 — 20 30 : BATALIA DE PE NERETVA Grivița (14 08 58), orele 9 _ 12,30 — 16 19 30 : Aurora (35 04 66) orele 9 — 12,30 — 16 _ 19,30 : Grădină, ora 20 : Flamura (23 07 40), orele 9 — 12,30 _ 16 — 19,30 : FACEREA LUMII ! Bucegi (17 05 47) orele 15 30 — 18 — 20.30 ; Grădină, ora 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele 15 30 — 18.15 — 20,30 ; VULPILE ŞI ŞORICEII : Timpuri Noi (15 81 10), orele 9 — 20.15 în continuare ; PRINTRE COLINELE VERZI : Viitorul (11 48 03), orele 15,45 __ 18 — 20 15 ; O FLOARE ŞI DOI GRĂDINARI : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 ; Grădina Doina, ora 20 ; Excelsior (18 10 88) orele 9 — 12,30 — 16 — 19 30 ; Miorița (14 27 14), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9 — 12,30 — 16; Grădină, ora 20 ; DAI ÎNAINTE COWBOY : Melodia (12 06 88), orele 9 — 1115 — 13 30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; București (15 61 54), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 _ 21 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 1115 — 13,30 — 16 _ 18,15 — 20,30 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 — 11,30 — 15 45 — 16 _ 18,15 — 20,30 ; Grădina Capitol, ora 20,15 ; Arenele Romane (23 71 01) ora 20,30. Z . Moșilor (12 52 93), orele 15.30 — 18 — 20,30 ; ELEFANTUL SLOWLEY: Victoria (16 28 79) orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18 30 — 20,45 ; BUTCH CASSIDY ŞI SUNDANCE KID : Lumina (16 23 35), orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18.30 — 20,45 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15. CLANUL SICILIENILOR : Infrăţirea între popoare (17 31 64) orele 15 30 17,45 — 20 ; DOMICILIUL CONJUGAL : Buzeşti (15 62 79), orele 15 30 — 18 ; Grădină, ora 20 30 ; Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20 15 ; CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : Dacia (16 26 10), orele 8,45 — 20 în continuare ; PREŢUL PUTERII : Unirea (17 10 21) orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Grădină, ora 20,15 ; SERATA : Lira (31 71 71), orele 15 30 — 18 ; Grădină, ora 20 16 . HAIDUCII LUI SAPTECAI . ZESTREA DOMNITEI RALU : Munca (21 50 97), orele 15—19 ; MIHAI VITEAZUL : Cosmos (35 19 15), orele 15—19 ; CAZUL C. L. : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 2015 ; 100 DE CARABINE : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; EU FRANCISC SKORINA : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; SUNETUL MUZICII : Giulești (17 55 46), orele 15 30 — 19 ; Volga (11 91 26), orele 9 30 — 12,45 — 16,15 — 19 45 ; Grădina Herăstrău, ora 20,15 ; PE COMETA : Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20 ; TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA : Crîngaşi (17 38 81), orele 15 30 — 18 — 20 15 ; VAGABONDUL : Popular (35 15 17), orele 10 — 15,30 — 19; LOS TARANTOS : Vitán (21 39 82), orele 15 30 — 18 ; Grădină. ora 20,15 : DE ŞAPTE ORI ŞAPTE : Rahova (23 91 00) orele 15,30 — 18 — 20,15 ; CRONOMETRUL : Laromet (Bd. Bucureștii Noi nr. 365), orele 15,30 17,30 — 19 30 ; ■ B. D INTRA IN ACTIUNE Doina (16 35 33), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20 30 ; La ora 10 Program de desene animate : Cinemateca sala Union (13 49 04). CONFLICT CONJUGAL ora 9 ; CINE-I CRIMINALUL : orele 10,30 _ 12 30 — 14,30; CRIMINALUL: orele 16,30 —........ —— „ România liberă ”• ECOURI ÎNFLĂCĂRATE LA CHEMAREA ADRESATĂ CETĂŢENILOR PATRIEI NOASTRE DE CĂTRE CONSILIUL NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Dezbateri creatoare, sursă a unor importante angajamente in „Adresăm eroicei noastre clase muncitoare, cadrelor de specialişti chemarea de a-şi dedica cunoştinţele, experienţa şi spiritul inovator promovării tehnicii noi, extinderii automatizării, creşterii productivităţii muncii, realizării de produse cu parametri calitativi superiori, asigurind — prin deplina valorificare a tuturor capacităţilor de producţie, a surselor de materii prime şi materiale, a forţei de muncă, precum şi prin continua reducere a cheltuielilor materiale — ridicarea eficienţei economice a tuturor întreprinderilor“. Au trecut zece zile de cînd, aflaţi în plin efort creator pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor pe care şi le-au asumat pentru acest an, oamenii muncii din ţara noastră au luat cunoştinţă de chemarea adresată tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste în legătură cu înfăptuirea planului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1971—1975. Zece zile de activitate rodnică, de căutări creatoare pentru ca răspunsul la acest înflăcărat apel să fie pe măsura înaltei conştiinţe cetăţeneşti a maselor, să oglindească pe deplin maturitatea politică şi profesională a maselor de oameni ai muncii. Corespondenţii noştri din judeţele ţării, numeroase scrisori sosite pe adresa redacţiei noastre, ne informeazădespre puternicul ecou pe care chemarea Consiliului Naţional al F.U.S. l-a trezit în rîndul oamenilor muncii de cele mai diferite profesii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Analizînd în adunări de lucru rezervele existente la fiecare loc de muncă, colectivele din numeroase întreprinderi au făcut numeroase propuneri preţioase pentru depăşirea propriilor angajamente luate în întrecerea socialistă. Via confruntare de idei, dezbaterea minuţioasă, plină de răspundere care au avut loc cu aceste prilejuri au reflectat hotărîrea tuturor celor ce muncesc de a-şi aduce maximum de contribuţie la înfăptuirea marilor obiective ale actualului cincinal. Este de remarcat faptul că acordînd în continuare atenţia cuvenită sporirii producţiei, colectivele de muncă şi-au fixat printre preocupările lor prioritare laturile calitative ale activităţii, în scopul obţinerii unei înalte eficienţe. * Din ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE CAPITALEI au sosit veşti care ilustrează dorinţa şi eforturile colectivelor de muncă pentru sporirea angajamentelor iniţiale asumate in întrecerea socialistă pe acest an. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii cunoscutei uzine constructoare de maşini „23 August“, de exemplu, au găsit noi posibilităţi pentru folosirea mai bună a capacităţilor existente şi în acest fel, vor da un plus faţă de angajamentul iniţial încă 60 tone utilaje diferite pentru industria chimică. In sectorul oţelărie angajamentul întreprinderii a fost suplimentat cu 300 tone de oţel. Gospodărindu-se mai bine, constructorii de maşini de aici vor economisi, de asemenea, în plus 210 tone combustibil convenţional Corespondentul nostru din Reşiţa, de exemplu, consemnează faptul că analiza temeinică întreprinsă în ultima decadă de către siderurgişti a permis nu numai depistarea unor noi surse de sporire a producţiei (este vorba de obţinerea suplimentară a unei producţii marfă vîndută şi încasată de circa 25 milioane lei) ci şi posibilitatea asimilării in fabricaţie a altor 10 mărci de oţeluri, în 24 de tipodimensiuni, pentru construcţia de autoturisme, autocamioane, utilaje petroliere etc. Fapt ce denotă capacitatea tehnică a metalurgiştilor reşiţeni, dar şi conştiinţa lor patriotică, viul ataşament faţă de politica marxist-leninistă a partidului. Căci oamenii Reşiţei, ca toţi cetăţenii patriei, făuritori ai bunurilor noastre materiale, înţeleg profund sensul politic şi social al eforturilor lor, ştiu că oţel mai mult şi — cu deosebire — mai bun înseamnă în ultimă instanţă o ţară tot mai prosperă, viaţa cetăţenilor săi tot mai îmbelşugată. Exemple ale felului în care oamenii muncii au înţeles să răspundă Chemării Consiliului Naţional al F.U.S. printr-o reevaluare creatoare a propriilor lor posibilităţi sunt numeroase şi la fel de semnificative, fie că se referă la plusuri de producţie (în cazul întreprinderilor din judeţul Arad evaluate la circa 46 milioane lei), fie la îmbunătăţiri de ordin calitativ (şase noi produse vor fi asimilate în producţie la „Tehnofrig“Cluj, colectivul rafinăriei Teleajen va obţine economii suplimentare la preţul de cost de 2 milioane Iei etc., etc.). Alături de colectivele de muncă din industria de interes republican, salariaţii din unităţile economiei locale, a căror pondere în producerea bunurilor necesare aprovizionării populaţiei devine tot mai importantă, au studiat cu a ★ şi un milion kwh energie electrică. Colectivul Uzinei de maşini grele şi-a suplimentat şi el angajamentul la producţia marfă cu 6,5 milioane lei, propunîndu-şi să realizeze, totodată, în plus circa 200 tone utilaje metalurgice. La Uzinele „Steaua Roşie“, chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a însufleţit, de asemenea, întregul colectiv, care s-a angajat să realizeze în plus anul acesta 50 trolii, 200 vinciuri şi 100 macarale portal, venind astfel în sprijinul constructorilor de pe şantierele patriei. La rîndul lor, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Industria Optică Română şi-au suplimentat angajamentul la producţia globală cu 1,5 milioacelaşi simţ de răspundere posibilităţile de a-şi fructifica mai bine resursele de care dispun, adăugind angajamentele lor sporite celor ale marilor întreprinderi, într-o declaraţie făcută corespondentului nostru din Constanţa, inginerul şef al întreprinderii de producţie alimentară şi textilă, una din cele mai importante unităţi locale din judeţ, tovarăşul Arcadie Grosu, sublinia o iniţiativă interesantă a colectivului acestei întreprinderi. Prin schimbarea agentului frigorific la fabricarea gheţii — produs atît de solicitat pe litoral — se vor obţine în acest an circa 30 tone mai mult, ceea ce echivalează cu producţia unei noi fabrici. Iată şi un ecou dintr-unul din satele ţării, în comuna Sălătruc, judeţul Argeş, ca răspuns la Chemarea Consiliului Naţional al F.U.S., au avut loc întrlniri ale deputaţilor cu cetăţenii. Rezultatul ? Numeroase propuneri dintre care unele au şi început să fie concretizate. Bunăoară aceea a valorificării pietrei de var existente pe dealurile învecinate, prin crearea unei cărămidării şi a unei vărării. Oamenii au calculat că în acest fel vor ,asi-:. gura cetăţenilor cantităţi suplimentare de materiale de construcţie, iar statului încă o jumătate de milion beneficii pe an. Idei, iniţiative, calcule, căutări. O continuă tendinţă spre autodepăşire. Gînduri ce se confruntă şi din care izvorăsc acţiuni. Acestea sunt caracteristicile esenţiale ale felului în care oamenii patriei noastre răspund caldului apei pe care presa l-a consemnat în urmă cu zece zile. Se conturează de pe acum faptul că bilanţul general al angajamentelor suplimentare va consemna promisiunea unor numeroase plusuri în avuţia patriei noastre, iar oamenii muncii au dovedit în nenumărate rînduri că ştiu să transforme aceste promisiuni în realităţi materiale, contribuind la realizarea cît mai deplină şi mai apropiată a marelui lor obiectiv — construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltată, PAUL MARIAN ★ de lei, iar la beneficii cu un milion lei. Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a fost primită cu entuziasm şi de COLECTIVELE DE MUNCA DIN MUNICIPIUL SIGHIŞOARA. Oamenii muncii din unităţile industriale majorează angajamentele iniţiale, pe baza valorificării unor noi resurse locale. Astfel, la Combinatul textil , una din cele mai mari unităţi industriale ale municipiului, în urma unor analize judicioase efectuate în ateliere, secţii şi servicii s-a suplimentat angajamentul iniţial la 30 milioane lei la producţia marfă, realizind pe această cale peste prevederi 850 000 mp. ţesături textile, precum şi confecţii în valoare de 18 milioane Iei. muncă TELEVIZIUNE JOI 10 IUNIE 17.30 : Emisiune în limba maghiară; 18 30 : La volan - 18 50 Timp și anotimp în agricultură ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Te miruii^m' “a2° ?5. .P«!”1”1116 despre sănătate. Copilul îr 1 11 d* i?tăA«InVitat11 em'siunii, conf. dr. Coman Petrescu, dr. Constantin Păunescu; 20,20: „Locul şi rolul tineretului în procesul dezvoltării societăţii contemporane" ; 21 10 Antologia rmorului ;21,40 : Cadran internaţional; 22,25 : Interpretul sărtăminii : Gică Petrescu ; 22 45 : Telejurnalul. Programul II 20,05: Punct contrapunct; 21,35: Film artistic: „Lancea ruptă" Un western cu Spencer Tracy Richard Widmark, Robert Wag. ner. Regia Edward Dmytrick.