România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)

1971-06-10 / nr. 8282

’Pagina a 2-a 10 iunie 1970 Încheierea vizitei în republica populară chineză A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU COMUNICAT COMUN ROMÂNO - CHINEZ La Invitaţia Comitetului Central al Partidului Comu­nist Chinez şi a guvernului Re­publicii Populare Chineze, în­tre 1 şi 9 iunie 1971, o delega­ţie de partid şi guvernamen­tali a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Chineză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în această vizită de soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu. Tovarăşul Mao Tzedun, preşedintele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez, şi tovarăşul său de luptă apropiat, vicepreşedin­tele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarăşul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, şi soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu, pre­cum şi cu toţi tovarăşii din delegaţia de partid şi guver­namentală română. întrevede­rea s-a desfăşurat într-o at­mosferă de prietenie şi cor­dialitate, în spiritul solidari­tăţii militante dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei. In continuare, preşedintele Mao Tzedun, vicepreşedintele Lin Biao şi tovarăşii Ciu En-lai, Kan Sen şi alţi tovarăşi au avut convorbiri prieteneşti cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi tovarăşi din delegaţia de par­tid şi guvernamentală a României. In timpul şederii în Repu­blica Populară Chineză, de­legaţia de partid şi guverna­mentală română a vizitat o­­raşele Pekin, Nankin şi San­­hai, uzine şi fabrici, o comună populară şi instituţii de învă­­ţămint, s-a întîlnit cu masele largi revoluţionare. Oaspeţii români s-au bucurat pretu­tindeni de o primire deosebit de caldă şi o ospitalitate cor­dială — expresie a sentimen­telor de prietenie frăţească dintre poporul român şi po­porul chinez. Delegaţia ro­mână a exprimat mulţumiri sincere pentru ospitalitatea prietenească, pentru sentimen­tele cu care a fost întîmpinată peste tot în Republica Popu­lară Chineză. In timpul vizitei, părţile ro­mână şi chineză au purtat convorbiri într-o atmosferă de prietenie cordială şi înţelegere reciprocă, în legătură cu dez­voltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare, pre­cum şi asupra problemelor in­ternaţionale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat , conducătorul delegaţiei de partid şi guver­namentale, Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Per­manent al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Manea Mă­­nescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumi­tru Popa, membru al Comite­tului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Co­mitetului municipal București al Partidului Comunist Ro­mân, primarul general al Ca­pitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, print-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, ambasa­dorul Republicii Socialiste Ro­mânia în Republica Populară Chineză, Ioan Florescu, mem­bru supleant al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, şef de secţie la Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român, Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prim­­arlii­­ţt de şef de secţie la Comistul Central al Partidu­lui Comunist Român, Constan­tin Mitea şi Emilian Dobres­­cu, membri supleanţi ai Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, consi­lieri la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Din partea chineză, tova­răşii : Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Bi­roului Politic al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Chinez, premierul Consi­liului de Stat, Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Arma­tei Populare Chineze de Eli­berare, Iao Ven-juan, mem­bru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien­­nien, membru al Biroului Po­litic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Chinez, adjunct al şefu­lui Marelui Stat Major al Ar­matei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Chinez, Ci Pîn­­tei, ministru ad-interim al a­­facerilor externe, Fan I, mem­bru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relaţiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Chinez, ministru ad­junct al comerţului exterior, Cian Hai-jun, ambasadorul Republicii Populare Chineze in Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Siu şi Liu Ka-min, lucrători cu munci de răspundere în ministerele interesate. Partea română a informat partea chineză despre realiză­rile obţinute de poporul ro­mân, sub conducerea Partidu­lui Comunist Român, în frun­te cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in edificarea­ so­cialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfăşoară muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplini­rea sarcinilor planului cinci­nal 1971—1975 în vederea dez­voltării continue a economiei, ştiinţei şi culturii, a perfec­ţionării organizării şi condu­cerii vieţii sociale, a realizării obiectivului trasat de Congre­sul al X-lea al Partidului Co­munist Român — făurirea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei celor două linii in interiorul Partidului Comunist Chinez, despre sem­nificaţia şi necesitatea marii revoluţii culturale proletare, iniţiată şi condusă personal de tovarăşul Mao Tzedun, şi despre marile victorii obţi­nute în această revoluţie. De asemenea, ea a informat des­pre construcţia socialismului în Republica Populară Chineză şi despre succesele obţinute de poporul chinez în înfăptui­rea sarcinilor de luptă trasate de Congresul al IX-lea al Par­tidului Comunist Chinez pen­tru desfăşurarea continuă a procesului luptă — critică — transformare, pentru transpu­nerea multilaterală în practi­că a liniei de a promova re­voluţia, de a stimula munca, producţia şi pregătirile împo­triva războiului. Partea română a subliniat uriaşa însemnătate internaţio­nală a victoriei luptei revolu­ţionare a poporului chinez, sub conducerea partidului Comu­nist. Crearea Republicii Popu­lare Chineze a determinat o cotitură radicală in destinele poporului chinez şi, totodată, a produs o schimbare istorică în raportul de forţe pe plan internaţional, sporind conside­rabil potenţialul socialismului în lume. Prin munca sa eroică şi plină de abnegaţie, harnicul şi talentatul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea glo­riosului partid comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tze­dun, profunde transformări re­voluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a obţinut suc­cese strălucite în opera de făurire a societăţii noi, socia­liste. Poporul român se bu­cură din toată inima de ma­rile realizări dobîndite de po­porul frate chinez în spo­rirea continuă a potenţia­lului economic, tehnic şi ştiin­ţific al ţării, văzînd în aces­tea o contribuţie de preţ la creşterea puterii şi prestigiului socialismului în lume, la con­solidarea forţelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru liber­tate şi independenţă, pentru salvgardarea păcii. Poporul român adresează poporului chinez felicitări cordiale şi îi urează noi succese în opera de construire a socialismului în­­ Republica Populară Chineză. Partea chineză a elogiat in mod călduros spiritul revolu­ţionar de luptă al poporului român. Harnicul şi curajosul popor român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ţinut piept cu hotărîre presiunilor imperia­liste, obţinînd astfel victorii însemnate în lupta pentru a­­părarea independenţei naţio­nale şi a suveranităţii ţării. Poporul român, ducind în mod consecvent o politică indepen­dentă de sine stătătoare, de valorificare a propriilor forţe şi a resurselor ţării, a dezvol­tat, prin munca sa harnică, economia intr-un ritm accele­rat şi a dobîndit în felul a­­cesta mari succese în opera de construire a socialismului. Partea chineză a reafirmat că poporul chinez, călit prin marea revoluţie culturală pro­letară, îndeplinindu-şi înda­toririle internaţionaliste, spri­jină cu fermitate, ca şi până acum, lupta dreaptă a po­porului român pentru apăra­rea independenţei naţionale şi suveranităţii de stat, spri­jină cu fermitate poporul ro­mân, în opera sa de constru­ire a socialismului. La convorbiri, cele două părţi au subliniat că poporul român şi poporul chinez şi-au manifestat întotdeauna simpa­tia unul faţă de altul, s-au sprijinit reciproc şi au înche­gat o profundă prietenie mili­tantă în lupta comună împo­triva imperialismului şi reac­­ţiunii, împotriva politicii de forţă, precum şi în opera de construire a socialismului în ambele ţări. Cele două părţi au relevat cu satisfacţie că, în ultimii ani, s-au dezvoltat foarte pu­ternic relaţiile dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei, au sporit întîlnirile dintre conducătorii celor două ţări, s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, a cu­noscut o întărire şi lărgire în­semnată colaborarea româno­­chineză în domeniile politic, economic, cultural şi în alte domenii. Relaţiile de prietenie şi co­laborare dintre cele două par­tide, ţări şi popoare ale Ro­mâniei şi Chinei sunt bazate pe marxism-leninism şi inter­naţionalism proletar, pe res­pectarea cu stricteţe a prin­cipiilor egalităţii depline în drepturi, independenţei, res­pectului reciproc şi neameste­cului în treburile interne, re­laţii care pot rezista la încer­cări. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi China este în folo­sul cauzei revoluţionare a ce­lor două popoare şi a popoa­relor din lumea întreagă. Am­bele părţi au exprimat în una­nimitate hotărîrea de a întări mai departe prietenia revolu­ţionară şi unitatea de luptă dintre cele două partide, ţări şi popoare, de a lărgi relaţiile de colaborare în diferite do­menii. Partea română a exprimat şi cu acest prilej Partidului Comunist Chinez şi Guvernu­lui Republicii Populare Chi­neze vii mulţumiri din partea poporului român pentru soli­daritatea tovărăşească şi prie­tenească manifestată prin aju­torul material preţios acordat, în mod gratuit, în legătură cu calamităţile naturale din pri­măvara anului 1970. Partea chineză a exprimat mulţumiri cordiale pentru sprijinul şi ajutorul pe care Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România şi poporul român le-au acor­dat poporului chinez în lupta sa revoluţionară şi în opera de construire a socialismului. Ambele părţi consideră că evoluţia situaţiei internaţio­nale actuale este tot mai fa­vorabilă popoarelor lumii şi tot mai defavorabilă imperia­lismului american şi tuturor reacţionarilor. Cele două părţi au arătat că Indochina constituie în pre­zent principalul cîmp de bă­tălie în cadrul luptei duse de popoarele din întreaga lume împotriva imperialismului a­­merican. In deplin acord, păr­ţile au reafirmat că sprijină cu hotărîre eroicele popoare vietnamez, cambodgian şi lao­ţian în războiul lor de rezis­tenţă împotriva agresiunii a­­mericane şi pentru apărarea fiinţei naţionale. Ele au cons­tatat cu bucurie că, după con­ferinţa la nivel înalt a po­poarelor din Indochina, unin­­du-se strîns şi coordonîndu-şi eforturile, popoarele din Viet­nam, Cambodgia şi Laos au devenit tot mai puternice pe măsură ce luptă, au creat o situaţie excelentă pe cîmpul de bătălie. Ambele părţi feli­cită cu căldură cele trei po­poare din Indochina pentru marile victorii dobîndite în războiul de rezistenţă împo­triva agresiunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţio­nale. Ele felicită cu căldură poporul cambodgian pentru marile victorii obţinute sub conducerea şefului de stat, prinţul Norodom Sianuk, şi a Frontului Unit Naţional din Cambodgia, în lupta dreaptă împotriva imperialismului a­­merican şi a lacheilor lui de la Pnom Penh şi Saigon ; ele salută cu căldură marea vic­torie obţinută pe şoseaua nr. 9. Ambele părţi consideră că problema vietnameză trebuie să fie rezolvată pe baza solu­ţiei globale în zece puncte şi a iniţiativei in opt puncte pre­zentate de Frontul naţional de eliberare din Vietnamul de Sud şi Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Viet­namului de Sud. De asemenea, ele consideră că problema laoţiană trebuie soluţionată de poporul laoţian însuşi, în conformitate cu pro­punerile in cinci puncte pri­vind rezolvarea politică, pre­zentate de partidul Neo Lao Haksat, la 6 martie 1970. Cele două părţi sprijină cu fermitate poziţia solemnă, cuprinsă în declaraţia în cinci puncte, făcută la 23 martie 1970, de prinţul Norodom Sia­nuk, şeful statului Cambod­gia. Trupele agresoare ale Sta­telor Unite ale Americii şi ale sateliţilor lor trebuie să fie retrase complet din Indochina şi să fie respectat dreptul popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian de a-şi hotărî singure destinele, fără nici un amestec din afară. Po­poarele din Indochina vor în­vinge în mod sigur, iar im­perialiştii americani şi lacheii lor vor eşua cu siguranţă. Ambele părţi sprijină cu hotărîre lupta popoarelor ja­ponez, coreean şi din alte ţări ale Asiei împotriva reînvierii militarismului japonez de că­tre reacţiunea americano-ja­­poneză. Părţile sprijină cu fermi­tate lupta dreaptă a eroicului popor coreean contra agresi­unii imperialismului ameri­can şi pentru unificarea paş­nică a patriei. Cele două părţi şi-au rea­firmat solidaritatea şi spriji­nul hotărît cu lupta popoare­lor din Asia, Africa şi Ame­rica Latină împotriva impe­rialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru e­­liberarea naţională şi menţi­nerea independenţei naţio­nale şi a suveranităţii de stat. Părţile sprijină în mod ferm lupta poporului cubanez împotriva agresiunii şi ame­ninţării din partea imperia­lismului american, pentru a­­părarea independenţei şi su­veranităţii naţionale. Expunîndu-şi poziţiile în legătură cu soluţionarea con­flictului din Orientul Apro­piat, cele două părţi au rea­firmat solidaritatea cu lupta dreaptă a popoarelor arabe împotriva imperialismului, pentru apărarea independen­ţei naţionale, pentru progres social. Ele se pronunţă pen­tru rezolvarea problemei populaţiei palestiniene în conformitate cu interesele ei naţionale. Ambele părţi sunt solidare cu lupta popoarelor din dife­rite ţări pentru retragerea tuturor trupelor străine de pe teritoriul altor state, pen­tru desfiinţarea tuturor baze­lor militare străine, pentru desfiinţarea tuturor blocuri­lor militare. Cele două părţi au subliniat că imperialismul întreprinde agresiuni, promovează o po­litică de dictat, dominaţie şi subminare, se amestecă în tre­burile interne ale altor state. Aceasta constituie sursa în­cordării situaţiei Internaţio­nale. Atîta vreme cit mai e­­xistă imperialismul, continuă să existe pericolul unui nou război mondial. De aceea, popoarele lumii trebuie să fie vigilente şi pregătite. • Cele două părţi consideră că prin lupta popoarelor se pot ob­ţine cu siguranţă noi victorii împotriva imperialismului, pentru pace. Părţile au relevat că, în ul­timii ani, tot mai multe state mici şi mijlocii se unesc şi se împotrivesc politicii impe­rialiste de forţă, îşi apără in­teresele naţionale, indepen­denţa şi suveranitatea. A­­ceasta constituie o compo­nentă importantă a luptei ce se desfăşoară în prezent îm­potriva imperialismului şi neocolonialismului. Ambele părţi consideră că relaţiile dintre state, indife­rent de regimul lor social, indiferent dacă sunt mari sau mici, trebuie să se întemeieze pe respectul reciproc al prin­cipiilor suveranităţii, inde­pendenţei şi integrităţii teri­toriale, al neagresiunii reci­proce, al neamestecului re­ciproc în treburile interne, al egalităţii şi avantajului reciproc, al coexistenţei paş­nice. Partea română a informat despre activitatea desfăşu­rată de România in vederea realizării securităţii în Euro­pa, pentru a se preveni orice agresiune sau acte de folosire a forţei, ori de ameninţare cu forţa. Partea chineză a ex­primat sprijinul său faţă de această activitate a Româ­niei şi a afirmat că pentru menţinerea păcii şi secu­rităţii, popoarele din Europa trebuie să se pronunţe cu ho­tărîre împotriva imperialis­mului, a politicii de dominaţie şi dictat ; trebuie ca popoare­le şi ţările europene, mari sau mici, să depună eforturi co­mune, să întreprindă măsuri concrete şi, în felul acesta, să obţină pacea şi securitatea europeană. Partea română declară că rezolvarea durabilă a marilor probleme ale vieţii internaţio­nale nu poate fi concepută astăzi fără participarea Re­publicii Populare Chineze. Tendinţele tot mai pronunţa­te care se observă, în ultimul timp, din partea unor state capitaliste pentru normaliza­rea relaţiilor cu Republica Populară Chineză corespund cauzei colaborării între state cu orînduiri sociale diferite, intereselor păcii şi securităţii internaţionale. România se pronunţă cu hotărîre pentru retragerea bazelor militare ale S.U.A. din Taiwan — teri­toriu inalienabil al Republicii Populare Chineze. Partea română reafirmă şi cu acest prilej sprijinul său hotărît în favoarea restabilirii dreptului legitim al Republicii Populare Chineze la Organizaţia Na­ţiunilor Unite, în Consiliul de Securitate şi în alte orga­nisme internaţionale. Cele două părţi au consta­tat cu bucurie că relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez au cunoscut o nouă dezvoltare în ultimii ani. Am­bele părţi au căzut de acord să întreprindă măsuri cores­punzătoare pentru a dezvolta şi mai mult relaţiile bilate­rale dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez. Părţile au apreciat că vizita de prietenie în Republica Populară Chineză a delega­ţiei de partid şi guvernamen­tale a Republicii Socialiste România a adus o contribuţie preţioasă la întărirea şi mai puternică a prieteniei mili­tante şi a unităţii revoluţio­nare dintre cele două partide, ţări şi popoare. Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român şi Guvernul Republicii Socia­liste România au adresat Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Chinez şi Gu­vernului Republicii Populare Chineze invitaţia ca o dele­gaţie de partid şi guverna­mentală să efectueze o vizită de prietenie în Republica So­cialistă România. Partea chi­neză a acceptat cu plăcere a­­ceastă invitaţie, data efectu­ării vizitei urmînd să fie sta­bilită ulterior. NICOLAE secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Pekin, 9 iunie 1971 CEAUȘESCU CIU EN-LAI membru al Comitetului Permanent al Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze HEIDELBERGUL DE ALTADA­­TA : Teatrul Naţional I. L. Ca­­ragiale" — sala Comedia (14 71 71), ora 20 şi O FEMEIE CU BANI : sala studio (15 15 53), ora 20 ; SE MARITA FETELE : Teatrul de O­­peretă (14 80 10), ora 19,30; LEON ŞI LENA, ora 15,30 şi PLAY STRINDBERG, ora 20 Teatrul „Lucia Sturdză Bulandra" — sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60); POVESTIRI DIN PĂDUREA VIENEZA : sala Studio (12 44 16), ora 20 ; C1ND LUNA E ALBAS­TRA : Teatrul ,,C. I. Nottara" — sala Studio (15 93 02), ora 20 ; CO­MEDIE CU OLTENI : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19 30 si TANGO LA NISA, ora 20 la Gră­dina Boema ; MICUL INFERN : Teatrul C. Tănase" — sala Sa­voy (15 56 78), ora 19,30 şi LA GRADINA CĂRĂBUŞ, ora 20 la Grădina Boema ; REVISTA LA VOLAN : Teatrul , Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30­; CĂLUŢUL COCOŞAT : Teatrul Ţăndărică — sala din str. Academiei (16 14 92), ora 17; LA IZVOARE DE FRU­MUSEŢE; Ansamblul .Rapsodia Română" (13 13 00) ora 18,30; ARENA PRIMĂVERII: Circul . Globus" (11 01 20), ora 19,30. HELO DOLLY : Patria (11 86 25) orele 9,30 — 13 — 16,30 — 20; 100 DE DOLARI PENTRU ȘE­RIF : scala (11 03 72), orele 9,30 — 12,30 — 15 30 — 18,30 — 21,30 ; Stadionul Dinamo ,ora 20,15 ; Fe­stival (15 63 84), orele 7,45 — 10,30 — 13,15 - 16 - 18,45 — 21,30 ; Gră­dină ora 20,15 ; ȘI CAII SE ÎMPUSCA NU-I AȘA ? : Capitol (16 29 17), ore­le 9,15 — 11,45 ; Feroviar (16 22 73) orele 9 — 11 45 — 15 — 18 — 20,30 ; Modern (23 71 01), orele 9— 11,45 — 14 30 - 17 15 — 20 ; Gră­dină, ora 20,30 ; REGELE LEAR : Capitol, orele 14,15 — 17 _ 20. APA CA UN BIVOL NEGRU : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11 30 — 13 45 — 16 15 — 18,15 — 20 30 : BAT­ALIA DE PE NERETVA Grivița (14 08 58), orele 9 _ 12,30 — 16­­ 19 30 : Aurora (35 04 66) orele 9 — 12,30 — 16 _ 19,30 : Grădină, ora 20 : Flamura (23 07 40), orele 9 — 12,30 _ 16 — 19,30 : FACEREA LUMII ! Bucegi (17 05 47) orele 15 30 — 18 — 20.30 ; Grădină, ora 20,30 ; Flo­reasca (33 29 71), orele 15 30 — 18.15 — 20,30 ; VULPILE ŞI ŞORICEII : Tim­puri Noi (15 81 10), orele 9 — 20.15 în continuare ; PRINTRE COLINELE VERZI : Viitorul (11 48 03), orele 15,45 __ 18 — 20 15 ; O FLOARE ŞI DOI GRĂDI­NARI : Luceafărul (15 87 67), o­­rele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 ; Gră­dina Doina, ora 20 ; Excelsior (18 10 88) orele 9 — 12,30 — 16 — 19 30 ; Miorița (14 27 14), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9 — 12,30 — 16; Grădină, ora 20 ; DA­I ÎNAINTE COWBOY : Me­lodia (12 06 88), orele 9 — 1115 — 13 30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Bucu­rești (15 61 54), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 _ 21 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 1115 — 13,30 — 16 _ 18,15 — 20,30 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 — 11,30 — 15 45 — 16 _ 18,15 — 20,30 ; Grădina Ca­pitol, ora 20,15 ; Arenele Roma­ne (23 71 01) ora 20,30. Z . Moșilor (12 52 93), orele 15.30 — 18 — 20,30 ; ELEFANTUL SLOW­LEY: Victo­ria (16 28 79) orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18 30 — 20,45 ; BUTCH CASSIDY ŞI SUN­DANCE KID : Lumina (16 23 35), orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18.30 — 20,45 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15. CLANUL SICILIENILOR : In­frăţirea între popoare (17 31 64) orele 15 30 17,45 — 20 ; DOMICILIUL CONJUGAL : Bu­­zeşti (15 62 79), orele 15 30 — 18 ; Grădină, ora 20 30 ; Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20 15 ; CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : Dacia (16 26 10), orele 8,45 — 20 în continuare ; PREŢUL PUTERII : Unirea (17 10 21) orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Grădină, ora 20,15 ; SERATA : Lira (31 71 71), orele 15 30 — 18 ; Grădină, ora 20 16 . HAIDUCII LUI SAPTECAI . ZESTREA DOMNITEI RALU : Munca (21 50 97), orele 15—19 ; MIHAI VITEAZUL : Cosmos (35 19 15), orele 15—19 ; CAZUL C. L. : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 2015 ; 100 DE CARABINE : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; EU FRANCISC SKORINA : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; SUNETUL MUZICII : Giulești (17 55 46), orele 15 30 — 19 ; Volga (11 91 26), orele 9 30 — 12,45 — 16,15 — 19 45 ; Grădina Herăstrău, ora 20,15 ; PE COMETA : Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20 ; TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA : Crîngaşi (17 38 81), orele 15 30 — 18 — 20 15 ; VAGABONDUL : Popular (35 15 17), orele 10 — 15,30 — 19­; LOS TARANTOS : Vitán (21 39 82), orele 15 30 — 18 ; Grădi­nă. ora 20,15 : DE ŞAPTE ORI ŞAPTE : Raho­­va (23 91 00) orele 15,30 — 18 — 20,15 ; CRONOMETRUL : Laromet (Bd. Bucureștii Noi nr. 365), orele 15,30 17,30 — 19 30 ; ■ B. D INTRA IN ACTIUNE Doina (16 35 33), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20 30 ; La ora 10 Program de desene anima­te : Cinemateca sala Union (13 49 04). CONFLICT CONJUGAL ora 9 ; CINE-I CRIMINALUL : o­­rele 10,30 _ 12 30 — 14,30; CRI­MINALUL: orele 16,30 —........ —— „ România liberă ”• ECOURI ÎNFLĂCĂRATE LA CHEMAREA ADRESATĂ CETĂŢENILOR PATRIEI NOASTRE DE CĂTRE CONSILIUL NAŢIONAL AL FRON­TULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Dezbateri creatoare, sursă a unor importante angajamente in „Adresăm eroicei noastre clase muncitoare, cadrelor de spe­cialişti chemarea de a-şi dedica cunoştinţele, experienţa şi spi­ritul inovator promovării tehnicii noi, extinderii automatizării, creşterii productivităţii muncii, realizării de produse cu para­metri calitativi superiori, asigurind — prin deplina valorificare a tuturor capacităţilor de producţie, a surselor de materii prime şi materiale, a forţei de muncă, precum şi prin continua redu­cere a cheltuielilor materiale — ridicarea eficienţei economice a tuturor întreprinderilor“. Au trecut zece zile de cînd, aflaţi în plin efort creator pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a anga­jamentelor pe care şi le-au asu­mat pentru acest an, oamenii muncii din ţara noastră au luat cunoştinţă de chemarea adresată tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste în legătură cu înfăptuirea pla­nului de dezvoltare a econo­miei naţionale pe perioada 1971—1975. Zece zile de acti­vitate rodnică, de căutări creatoare pentru ca răspunsul la acest înflăcărat apel să fie pe măsura înaltei conştiinţe cetăţeneşti a maselor, să oglin­dească pe deplin maturitatea politică şi profesională a ma­selor de oameni ai muncii. Corespondenţii noştri din ju­deţele ţării, numeroase scri­sori sosite pe adresa redacţiei noastre, ne informează­­despre puternicul ecou pe care che­marea Consiliului Naţional al F.U.S. l-a trezit în rîndul oa­menilor muncii de cele mai diferite profesii, români, ma­ghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi. Analizînd în adu­nări de lucru rezervele exis­tente la fiecare loc de muncă, colectivele din numeroase în­treprinderi au făcut nume­roase propuneri preţioase pen­tru depăşirea propriilor an­gajamente luate în întrecerea socialistă. Via confruntare de idei, dezbaterea minuţioasă, plină de răspundere care au avut loc cu aceste prilejuri au reflectat hotărîrea tuturor ce­lor ce muncesc de a-şi aduce maximum de contribuţie la înfăptuirea marilor obiective ale actualului cincinal. Este de remarcat faptul că acor­­dînd în continuare atenţia cu­venită sporirii producţiei, co­lectivele de muncă şi-au fi­xat printre preocupările lor prioritare laturile calitative ale activităţii, în scopul obţi­nerii unei înalte eficienţe. * Din ÎNTREPRINDERILE IN­DUSTRIALE ALE CAPITALEI au sosit veşti care ilustrează dorinţa şi eforturile colectivelor de muncă pentru sporirea an­gajamentelor iniţiale asumate in întrecerea socialistă pe acest an. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii cunoscutei uzine con­structoare de maşini „23 Au­gust“, de exemplu, au găsit noi posibilităţi pentru folosirea mai bună a capacităţilor existente şi în acest fel, vor da un plus faţă de angajamentul iniţial încă 60 tone utilaje diferite pen­tru industria chimică. In sec­torul oţelărie angajamentul în­treprinderii a fost suplimentat cu 300 tone de oţel. Gospodă­­rindu-se mai bine, constructorii de maşini de aici vor econo­misi, de asemenea, în plus 210 tone combustibil convenţional Corespondentul nostru din Re­şiţa, de exemplu, consemnea­ză faptul că analiza temeinică întreprinsă în ultima decadă de către siderurgişti a permis nu numai depistarea unor noi surse de sporire a producţiei (este vorba de obţinerea su­plimentară a unei producţii marfă vîndută şi încasată de circa 25 milioane lei) ci şi posibilitatea asimilării in fa­bricaţie a altor 10 mărci de oţeluri, în 24 de tipodimen­­siuni, pentru construcţia de autoturisme, autocamioane, u­­tilaje petroliere etc. Fapt ce denotă capacitatea tehnică a metalurgiştilor reşiţeni, dar şi conştiinţa lor patriotică, viul ataşament faţă de politica marxist-leninistă a partidului. Căci oamenii Reşiţei, ca toţi cetăţenii patriei, făuritori ai bunurilor noastre materiale, înţeleg profund sensul politic şi social al eforturilor lor, ştiu că oţel mai mult şi — cu deo­sebire — mai bun înseamnă în ultimă instanţă o ţară tot mai prosperă, viaţa cetăţenilor săi tot mai îmbelşugată. Exemple ale felului în care oamenii muncii au înţeles să răspundă Chemării Consiliului Naţional al F.U.S. printr-o reevaluare creatoare a pro­priilor lor posibilităţi sunt nu­meroase şi la fel de semnifi­cative, fie că se referă la plu­suri de producţie (în cazul întreprinderilor din judeţul Arad evaluate la circa 46 mi­lioane lei), fie la îmbunătăţiri de ordin calitativ (şase noi produse vor fi asimilate în producţie la „Tehnofrig“­­Cluj, colectivul rafinăriei Te­­leajen va obţine economii su­plimentare la preţul de cost de 2 milioane Iei etc., etc.). Alături de colectivele de muncă din industria de inte­res republican, salariaţii din unităţile economiei locale, a căror pondere în producerea bunurilor necesare aprovizio­nării populaţiei devine tot mai importantă, au studiat cu a­ ★ şi un milion kwh energie elec­trică. Colectivul Uzinei de maşini grele şi-a suplimentat şi el an­gajamentul la producţia marfă cu 6,5 milioane lei, propunîn­­du-şi să realizeze, totodată, în plus circa 200 tone utilaje me­talurgice. La Uzinele „Steaua Roşie“, chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a însufleţit, de ase­menea, întregul colectiv, care s-a angajat să realizeze în plus anul acesta 50 trolii, 200 vin­­ciuri şi 100 macarale portal, venind astfel în sprijinul con­structorilor de pe şantierele patriei. La rîndul lor, muncito­rii, tehnicienii şi inginerii de la Industria Optică Română şi-au suplimentat angajamentul la producţia globală cu 1,5 milioa­celaşi simţ de răspundere po­sibilităţile de a-şi fructifica mai bine resursele de care dispun, adăugind angajamen­tele lor sporite celor ale ma­rilor întreprinderi, într-o de­claraţie făcută coresponden­tului nostru din­ Constanţa, in­ginerul şef al întreprinderii de producţie alimentară şi tex­tilă, una din cele mai im­portante unităţi locale din ju­deţ, tovarăşul Arcadie Grosu, sublinia o iniţiativă interesan­tă a colectivului acestei în­treprinderi. Prin schimbarea agentului frigorific la fabrica­rea gheţii — produs atît de solicitat pe litoral — se vor obţine în acest an circa 30 tone mai mult, ceea ce echivalează cu producţia unei noi fabrici. Iată şi un ecou dintr-unul din satele ţării, în comuna Sălă­­truc, judeţul Argeş, ca răs­puns la Chemarea Consiliului Naţional al F.U.S., au avut loc întrlniri ale deputaţilor cu ce­tăţenii. Rezultatul ? Numeroa­se propuneri dintre care unele au şi început să fie concreti­zate. Bunăoară aceea a valorifi­cării pietrei de var existente pe dealurile învecinate, prin crearea unei cărămidării şi a unei vărării. Oamenii au cal­culat că în acest fel vor ,asi-:. gura cetăţenilor cantităţi su­plimentare de materiale de construcţie, iar statului încă o jumătate de milion beneficii pe an. Idei, iniţiative, calcule, cău­tări. O continuă tendinţă spre autodepăşire. Gînduri ce se confruntă şi din care izvorăsc acţiuni. Acestea sunt caracte­risticile esenţiale ale felului în care oamenii patriei noas­tre răspund caldului apei pe care presa l-a consemnat în­ urmă cu zece zile. Se contu­rează de pe acum faptul că bilanţul general al angajamen­telor suplimentare va consem­na promisiunea unor nume­roase plusuri în avuţia patriei noastre, iar oamenii muncii au dovedit în nenumărate rînduri că ştiu să transforme aceste promisiuni în realităţi materiale, contribuind la rea­lizarea cît mai deplină şi mai apropiată a marelui lor obiec­tiv — construirea societăţii socialiste multilateral dezvol­tată, PAUL MARIAN ★ de lei, iar la beneficii cu un milion lei. Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a fost primită cu entuziasm şi de COLECTIVELE DE MUNCA DIN MUNICIPIUL SIGHIŞOA­RA. O­amenii muncii din uni­tăţile industriale majorează an­gajamentele iniţiale, pe baza valorificării unor noi resurse locale. Astfel, la Combinatul textil , una din cele mai mari unităţi industriale ale municipiului, în urma unor a­­nalize judicioase efectuate în ateliere, secţii şi servicii s-a suplimentat angajamentul ini­ţial la 30 milioane lei la pro­ducţia marfă, realizind pe a­­ceastă cale peste prevederi 850 000 mp. ţesături textile, pre­cum şi confecţii în valoare de 18 milioane Iei. muncă TELEVIZIUNE JOI 10 IUNIE 17.30 : Emisiune în limba maghiară; 18 30 : La volan - 18 50 Timp și anotimp în agricultură ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Te miruii^m' “a2° ?5. .P«!”1”1116 despre sănătate. Copilul îr 1 11 d* i?tăA«InVitat11 em'siunii, conf. dr. Coman Petres­­cu, dr. Constantin Păunescu; 20,20: „Locul şi rolul tineretului în procesul dezvoltării societăţii contemporane" ; 21 10 Antologia r­morului ;21,40 : Cadran internaţional; 22,25 : Interpretul săr­tăminii : Gică Petrescu ; 22 45 : Telejurnalul. Programul II 20,05: Punct contrapunct; 21,35: Film artistic: „Lancea ruptă" Un western cu Spencer Tracy Richard Widmark, Robert Wag. ner. Regia Edward Dmytrick.

Next