România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)
1971-07-03 / nr. 8302
Pagina a 2-a - 3 iulie 1971 PREMIILE Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă decernate pentru lucrările de literatură si artă plastică realizate in cadrul aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român Consiliul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă în şedinţa din 30 iunie a.c. pe baza propunerilor unor jurii largi, compuse din personalităţi marcante ale culturii şi artei, specialişti, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi organizaţii profesionale şi obşteşti, a hotărât să acorde în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român următoarele premii pentru cele mai valoroase lucrări de literatură beletristică şi literatură social-politică, apărute în perioada 1 iulie 1970 — 31 mai 1971, precum şi pentru lucrările de artă plastică şi decorativă de înaltă valoare prezentate în cadrul expoziţiilor organizate cu prilejul sărbătoririi semicentenarului Partidului Comunist Român. I. In domeniul literaturii BELETRISTICE ȘI CRITICII LITERARE S-AU ACORDAT URMĂTOARELE PREMII : L a de Ac pe sii Isi Ac Rc pr 1 PREMII SPECIALE : — acad. aharia Stancu, pentru volumul de poezii „Cintec șoptit“ ; — Acad. Alexandru Philippide, pentru volumul de eseuri „Consideraţii confortabile“ ; — Nagy István, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, pentru volumul de proză „Cum va fi“. PENTRU PROZĂ : Al. Ivasiuc, „Păsările“ ; — Pop Simion, „Ploaia bleu“; — Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonţul patriei“ ; — Titus Popovici, „Moartea lui Iou“. PENTRU POEZIE : — Al. Andriţoiu, „Simetrii“ ; — M. Beniuc, „Etape“ ; — Emil Botta, „Versuri“ ; — St. Augustin Doinaş, „Alter ego“ ; — Ion Gheorghe, „Mai mult ca plinsul“. PENTRU CRITICĂ, ESEISTICA ŞI ISTORIE LITERARĂ : — Mircea Anghelescu, „Preromantismul“ ; — N. Balotă, „Labirint“ ; Şerban Cioculescu, „Meridiane franceze“ ; — C. Ciopraga, „Literatura română 1900— 1920“ ; — Franz Liebhard, „Oameni şi timpuri“ . S-a acordat o menţiune specială lucrării „Aveam 18 ani" de Ecaterina Lázár, revelator document de viaţă din lupta ilegală şi antifascistă a P.C.R. IN DOMENIUL LUCRĂRILOR SOCIAL-POLITICE S-AU ACORDAT URMĂTOARELE PREMII : — G. Ioniţă, „P.C.R. şi masele populare“ ; — Gall Erno, „Idealul prometeic“ ; I. Rachmuth, „Teorie şi practică în domeniul preţurilor“ ; — Al. Roşca, „Metode şi tehnici experimentale in psihologie“ ; — I. Vîntu şi colectiv, „Organele administraţiei de stat în R.S.R.“. II. IN DOMENIUL ARTELOR PLASTICE SI DECORATIVE PENTRU PICTURA (13 premii ex-aequo) : Albani Constantin, pentru lucrarea „50 de ani“ ; Almăşanu Virgil, pentru lucrările „Prietenie“ şi „Domnul Tudor“ ; Blendea Constantin, pentru lucrarea „Tudor Vladimirescu şi pandurii“ ; Brădean Traian, pentru lucrările „Doftana“, „Ştefan Gheorghiu“ şi „Mihail Gh. Bujor“ ; Ciucurencu Alexandru, pentru lucrarea „13 Decembrie 1918“ ; Covaliu Brăduţ, pentru lucrarea „Ultimul drum al luptătorului“ ; Ghiaţă Dumitru, pentru lucrarea „Peisaj“ ; Kovács Zoltán, pentru lucrarea „Amintiri“ (prezentată în cadrul expoziţiei de la Cluj) ; Năpăruşi Grigorescu Georgeta, pentru lucrările „1 Mai“ şi „Spaţii verzi“ ; Piliuţă Constantin, pentru lucrările „Griviţa 33“ şi „Tipografie ilegală“ ; Mihai Rusu, pentru lucrările „Pregătirea tineretului pentru apărarea patriei“ şi „Gînduri de viitor“ ; Sălişteanu Ion, pentru lucrarea „Lupeni 1929“ ; Schreiber Friederich, pentru lucrările „Căderea coroanei“, „Naţionalizarea“ (prezentată în cadrul expoziţiei din Timişoara) şi „Reformă“ (prezentată in cadrul expoziţiei din Timişoara). PENTRU SCULPTURA (9 premii ex-aequo) : Apostu Gheorghe, pentru lucrările „Victorie“ şi „Recoltă“ ; Cocea Maria, pentru lucrarea „Victorie“ ; Condiescu Ion, pentru lucrările „Partizan căzut“ şi „Dobrogeanu Gherea“ ; Corcescu Naum, pentru lucrarea „Eroism“ ; Eberweim Anton, pentru lucrarea „In memoria celor căzuţi“ ; Gergely Ştefan, pentru lucrarea ..Can de răscoală „ Horia“ ; Vasilescu Paul, pentru lucrările „V.T. Lenin“ şi „Victorie“ ; Vida Geza, pentru lucrarea „Sfatul Bătrînilor“ ; Vlasiu Ion, pentru lucrarea „1907“. PENTRU GRAFICA (9 premii ex-aequo) : Baciu Constantin, pentru lucrările „Manifestaţie“, „23 August 1944“ şi „După grevă“ ; Chirnoagă Marcel, pentru lucrările „Pămint şi oameni“, „Serbare“ şi „Belşug“ ; Dobrian Vasile, pentru lucrările „Paralele I“, „Paralele II“ şi Paraleleul“ ; Donca Ion, pentru lucrarea „Cronică“ ; Feszt Ladislau, pentru lucrările „Aniversare“, „în ilegalitate“ şi „Construim viitorul" ; Fritz Karola, pentru lucrările „Ne întrecem cu timpul“ şi „Automatizare“ (prezentată în cadrul expoziţiei de la Timişoara) ; Ivancenco Gheorghe, pentru lucrările „Munca“, „Progres“ şi „Luptă" ; Kazar Vasile, pentru lucrările „Spumele vînturilor“ şi „Cioburile umbrei“ ; Petraşcu Mariana, pentru lucrările din ciclul „Barajul de la Porţile de Fier“, „Baraj II“, „Baraj IV“ şi „Pauze“. PENTRU ARTĂ DECORATIVA (6 premii ex-aequo) : Alexie Lazăr Florian, pentru lucrarea „Victorie“ ; Badea Costel, pentru lucrarea „Coloană omagială" ; Balotă Ileana, pentru lucrările „Evocări“, „Instantaneu“ (prezentată in cadrul expoziţiei de la Cluj) şi „Migraţie“ (prezentată in cadrul expoziţiei de la Cluj) ; Ciubotaru Florin, pentru lucrarea „Laudă omului“ ; Ghiaţă Aurelia, pentru lucrările „Unire, 1859", „Aniversare“ și „Tudor" ; Podeanu Mimi, pentru lucrarea „Vis împlinit“, „I (Urmare din pag 1) România şi-a exprimat in repetate rinduri in cele mai înalte şi mai diverse foruri politice punctul de vedere al naţiunii noastre socialiste referitor la căile de soluţionare a problemei securităţii europene. Spiritul de responsabilitate faţă de idealurile păcii şi ale socialismului stă la temeiul răspunsurilor constructive ale purtătorilor de cuvint ai statului nostru pe toate temele majore ale contemporaneităţii. Preocuparea necontenită faţă de destinele păcii şi cooperării pe continentul din care facem parte s-a oglindit la fel de limpede şi in comumunicatele vizitelor oficiale ale delegaţiei de partid şi guvernamentale române in ţările socialiste din Asia, una din cele mai importante acţiuni internaţionale din istoria României socialiste, puternică manifestare a solidarităţii cu lupta forţelor antiimperialiste, prilej cu care neobosita activitate a delegaţiei in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit opiniei publice mondiale un nou exemplu de clarviziune revoluţionară şi de patriotism luminat. După cum bine se ştie, România, împreună cu alte ţări socialiste din Europa, este printre iniţiatoarele acţiunilor pentru înfăptuirea securităţii eropene şi realizarea unei Conferinţe. Există insă, precum de asemenea prea bine se ştie, rezerve şi poziţii îndoielnice, a căror rezistenţă împiedică progresul, rezerve ce decurg mai ales dintr-un soi de mentalităţi provenite şi conservate „din umbra cabinetelor secrete", cum zicea Manualul citat la început. Opinia publică europeană şi mondială înţelege, desigur, răspunderea pe care o au ţările mari, dar se impune, pe zi ce trece mai mult, aprecierea că nici o problemă internaţională nu poate fi soluţionată decât cu participarea efectivă a tuturor statelor şi că ţările mici şi mijlocii (aşa cum sunt România, sau Finlanda, ca să luăm exemplul cel mai recent din agenda politică europeană) au de jucat un rol tot mai important în lumea de azi, a colaborării şi a păcii. Dar ce enormă cantitate de cuvinte s-a tot avansat, in ultimul deceniu, despre această lume şi despre civilizaţia ei ameninţată de tigri şi rechini de tot soiul, acum cind atita singe omenesc continuă să se verse inutil pe această lume ! Prea multe vorbe, vorbe, vorbe. Iată pentru ce, o dată mai mult, cel mai competent purtător de cuvint al României, şeful statului şi conducătorul partidului nostru, a exprimat cu marea lui energie şi fierbinte pasiune umanistă, punctul de vedere al contemporaneităţii, atunci cind răspunzind salutului gazdei sale finlandeze, preşedintele Nicolae Ceauşescu a spus clar : „Apreciem că a sosit timpul să se acţioneze cu mai multă fermitate pentru înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a celei nucleare. In acest sens, considerăm utilă luarea unor măsuri cum sunt diminuarea bugetelor militare, reducerea de forţe armate şi armamente în Europa, lichidarea bazelor militare, retragerea trupelor în teritoriile naţionale, desfiinţarea blocurilor militare, precum şi alte măsuri care să permită folosirea tuturor resurselor materiale şi umane ale societăţii în slujba progresului, a bunăstării popoarelor“. Iată pentru ce, după turneul asiatic triumfal, o contribuţie reală, efectivă, la cauza coeziunii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, — vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, in Finlanda, constituie nu numai un eveniment important in cadrul relaţiilor excelente dintre două ţări europene, dar, in acelaşi timp confirmarea curajoasă şi principială a poziţiei clare a ţării noastre faţă de principalele dificultăţi ce stau in calea bunei înţelegeri dintre toate naţiunile de aici şi pini la capătul lumii şi faţă de realele ei şanse de succes. POZIŢIE CLARĂ •Kr UNA PE ZI de MATTY 0 r* V — Sint cu muşchii zdrobiţi şi cu nervii la pămint ! Gîndeşte-te : europenele de box, Cupa Davis, ultimele meciuri din campionat, Le Mans-ul. Nici nu ştiu cum o să fac faţă la finala Cupei... î CALITATEA INTR-UN DIALOG PRODUCŢIE-COMERŢ (Urmare din pag. 1) al Fabricii de Confecţii din Iaşi, Mircea Andronic. — Consfătuirea aceasta m-a pus pe gînduri... Ar trebui să vorbesc cu capul în jos... afirma inginerul şef N. Dănilă, de la fabrica de încălţăminte Modern-Timişoara. — Noi luptăm pentru îmbunătăţirea calităţii şi nouă ne dă de gindit calitatea slabă a unor produse şi ţinem la marca fabricii, spunea la rindul său I. Onofrei inginerul şef la Fabrica de Confecţii Călăraşi. De fapt primului i se reproşează livrarea a mii de sacouri sau pantaloni cu betelii strimte, fără rezerve obligatorii la cusături, cu alte mărimi decit cele înregistrate în etichete şi deci cu un plus de preţ ilegal ; celui de-al doilea i se arată că a trimis mari cantităţi de pantofi din care cîteva mii i-au şi fost returnate pentru că s-au desfăcut încă la probă, în magazin sau după o zi-două de purtare , cel de-al treilea ■ este învinuit că a vrut să îmbrace şcolarii judeţului cu nişte uniforme inadmisibil de prost lucrate (2 000 ce asemenea uniforme i-au şi fost returnate alături de 5 000 rochiţe). Bun e şi „regretul“, bun e „capul in jos“... bine va fi şi dacă cei de faţă vor transmite colectivelor lor în ce situaţie penibilă au fost puşi din cauza minusurilor de calitate. Dar aceste declaraţii sentimentale nu pot să disimuleze fapte care atestă, înainte de toate, încălcarea prevederilor legii calităţii în întreprinderile respective, la recepţionarea lor în comerţ şi, mai departe, in cazurile în care cumpărătorul reclamă un produs în termenul legal. In primul rînd e nevoie de o activitate productivă corectă cu respectarea întocmai a prevederilor legii calităţii. Lucrul este valabil nu numai pentru cele trei întreprinderi ci şi pentru multe altele. Au fost auzite în consfătuire critici la adresa unor întreprinderi judeţene de produse alimentare (Prahova, Dîmboviţa, Slatina, Tulcea, Vaslui ş.a.) care produc şi livrează smîntină, brlnzeturi, mezeluri, conserve, uleiuri, siropuri şi vinuri necorespunzătoare. Au fost aduse în discuţie defectele unor produse ale fabricilor de confecţii Curtea de Argeş, de încălţăminte — Agnita şi Progresul — Bucureşti, de ciorapi — Timişoara, de confecţii — Tricodava, Steaua Roşie — Sibiu, Someşul-Cluj, de biciclete şi motorete — „8 Martie“ Zărneşti, Combinatul de prelucrare a lemnului Reghin, Emailul Roşu — Mediaş, UREMOAS — Bucureşti şi lista poate fi mult lungită. Merită notateşi sperăm că aceste rinduri vor cădea şi sub ochii comitetului de direcţie al Uzinelor Electronica, şi ai miilor de salariaţi ai acestei uzine) criticile violente cu care a fost intimpinat directorul tehnic al acestor uzine, ing. O Juncu, care declara, cu o emfază care trăda lipsa totală de simţ al realităţii, că uzina lor a atins un nivel de performanţe de nivel competitiv mondial şi care, încercînd să minimalizeze numărul şi gravitatea unor defecţiuni ale televizoarelor şi radioreceptoarelor, a făcut apel la comerţ ca la un aliat care, vezi bine, nu trebuie să cedeze unor „nazuri“ ale clienţilor. Pe bună dreptate credem, i s-a dat replica usturătoare că aceste „nazuri“ sunt de fapt nişte urmări ale nerespectării unor obligaţii ale uzinei producătoare şi că el are o poziţie greşită faţă de lege, în primul rind, după cum dacă e vorba de alianţe atunci aliat al comerţului este şi cumpărătorul, mai ales cumpărătorul, care plăteşte aparatul şi căruia trebuie să i se asigure o marfă de calitate. „Ani de zile, am acuzat municipalitatea, trei primari la rind, am învinovăţit pentru stricăciunile intervenite la televizoare deoarece consideram vinovat... drumul nereparat de la gară spre depozit. Ne dăm seama că nu e aşa acum, când drumul e reparat, dar televizoarele tot se strică pentru că nu sunt bine lucrate şi nici bine ambalate, a spus Mircea Jinga, directorul direcţiei comerciale judeţene Prahova. Uzinele Electronica trebuie să-şi dea seama că ne alungă clienţii şi că încâlcind legea calităţii produc pagube mari şi comerţului şi cumpărătorilor, statului, a adăugat el. De altfel această uzină încalcă şi alte dispoziţii ale legii calităţii : nu are organizată activitate de „service", nu asigură piesele de schimb necesare, recepţia de calitate pe faze şi fiabilitatea (siguranţa în funcţionare) a produselor este defec-t tuoasă etc. I 1 Este grav faptul că directorul tehnic al unei asemenea mari uzine are o asemenea poziţie faţă de lege, dar şi mai grav ni se pare faptul că nu este singurul. In consfătuire am ascultat cuvintul directorului direcţiei industriale din Centrala pentru valorificarea şi industrializarea fructelor, ing. St. Opriş, centrală care are în subordinea ei fabricile de conserve, atit de des criticate pentru calitatea produselor lor. Faţă de numeroasele exemple de încălcare a legii calităţii in aceste fabrici, dînsul s-a mărginit să găsească tot felul de scuze fabricilor respective, poziţie inadmisibilă tocmai pentru că nu oferă premise pentru intrarea rapidă în legalitate şi respectarea întocmai a prevederilor legii calităţii Cit de puţin mai este cunoscută legea calităţii şi ce poziţie adoptă faţă de ea unele conduceri de întreprinderi am desprins din intervenţia şefului serviciului C.T.C. de la întreprinderea Progresul — Bucureşti. — Bun, se îndirjeşte el, noi am fabricat marfa aşa proastă, cum e, dar comerţul de ce a primit-o, de ce n-au respins-o comisiile lui de recepţie ? Are dreptate, conform legii, comerţul nu trebuia să primească marfă de calitate inferioară şi din acest punct de vedere sunt criticabile organizaţiile comerciale care încalcă şi ele, de multe ori, prevederile legii recepţionînd produse fără exigenţa impusă de lege. Dar poziţia şefului C.T.C. al unei întreprinderi ultramoderne ca „Progresul“ demonstrează o concepţie total greşită bazată pe necunoaşterea prevederilor legii care stipulează că răspunzător de calitatea produselor este producătorul. Să ne mai mire miile, zecile de mii de reclamaţii în legătură cu producţia acestei fabrici ? Ca o primă măsură şi ca un exemplu, Inspectorul General de Stat al Calităţii aflat în consfătuire hotărăşte pe loc dezatestarea vorbitorului din funcţia sa, măsură cu care ne declarăm de acord. Credem insă că şi Combinatul de Pielărie şi încălţăminte nr. 2 ca şi Ministerul Industriei Uşoare trebuie să vadă ce se întimplă în conducerea acestei întreprinderi, al cărei purtător de concepţie şi cuvint a fost şeful C.T.C. Mai mulţi vorbitori s-au refesrit şi la alte Încălcări ale un prevederi legale. S-a arătat unele organizaţii comerciale respectă H.C.M. 1826 care schimbarea pe loc a pro dovedit necorespunzător men de garanţie (sin puşi pe drumuri mulţi se încalcă dispoziţiile fvind calitatea lucrării sporturi, reparaţii, î o serie de contracte precis clauzele de cai loc la interpretări car fi evitate dacă ar exisă la contractare. Scoţîm la iveală şi abaterile de la lege rea a fost fără îndă pentru producători şi imercianţi. Din acestă vedere exemplul popular judeţean merita să fie ur, alţii. Ea reprezintă mai un început, de stat, toţi cei mai ales întreprinderea pri trebuie să urmărească măsurilor stabilite perea imediată în legalii lex sed lex. Mai ales că legea calităţii apără inţei cetăţenilor, ale consumatorilor dar şi ale producătorilor în același timp. Vă satisfac prestările de servicii medicale? (Urmare din pag 1) rurali-educativi care influenţează indicele de mortalitate materno-infantilă, organizarea regimului de viaţă şi metodele utilizate în creşe pentru stimularea dezvoltării normale a copiilor ocrotiţi în aceste unităţi, pregătirea cadrelor necesare dării în funcţiune a unităţilor noi din acest sector, precum şi modul cum se aplică măsurile pentru profilaxia îmbolnăvirii prin tuberculoză la copii. Sperăm că, pe baza datelor ce vor fi adunate de către comisie, să contribuim la finalizarea unor măsuri eficiente. Pe de altă parte, consider că în această direcţie organizarea unor acţiuni în colaborare cu organizaţiile de femei şi de Crucea Roşie pot fi de un real sprijin pentru mobilizarea populaţiei la înfăptuirea unor măsuri cu caracter igienic şi cultural-educativ. Prevalenţa bolilor cardiovasculare, a cancerului, a reumatismului şi a bolilor psihice, confruntă organele de ocrotire a săntăţii cu numeroase probleme a căror soluţionare implică aspecte complexe şi activităţi de lungă durată. Considerăm că nouă, organelor sindicale sanitare, ne incumbă atribuţii sporite pentru organizarea eficientă a acţiunilor de depistare precoce a acestor maladii, de urmărire a cazurilor şi de îngrijire competentă — faze ale unei prime etape din cadrul programului de lungă durată preconizat pentru rezolvarea acestor importante şi actuale probleme de sănătate. — Ştim că in perioada care urmează, o principală preocupare a organelor sanitare şi a sindicatelor este perfecţionarea şi modernizarea asistenţei medicale pentru a o face mai accesibilă şi mai corespunzătoare solicitărilor. — Sub raportul organizării raţionale a muncii şi al funcţionalităţii unităţilor medico-sanitare, se impun măsuri care să realizeze evitarea aglomerărilor existente la dispensare şi policlinici, care creează nemulţumiri şi, totodată, disfuncţiuni în acordarea consultaţiilor şi îngrijirilor. In această ordine de idei, se înscrie şi utilizarea la întreaga capacitate a dotărilor tehnico-medicale şi de cadre pentru investigaţii şi tratament. Pornind de la analiza critică a acestor aspecte, vrem să contribuim la organizarea mai bună a unor locuri de muncă din asistenţa ambulatorie, de exemplu. Şi lucrul acesta e posibil. Se poate reglementa mai bine circuitul bolnavilor la birourile de informaţii, fişier şi cabinetele medicale, pentru a anula orice risipă de timp sau întîrzieri în acordarea asistenţei medicale. Vrem să vedem, bunăoară, în ce măsură cadrele din policlinici pot fi mai bine utilizate în timpul dimineţii, atunci cind solicitările sunt maxime la punctele de recoltare a probelor pentru laboratorul de analize şi minime in unele cabinete. Dorim să găsim formule eficiente de a nu mai repeta în spital analizele efectuate de pacient cu cîteva zile înainte la policlinică, pentru a reduce perioada de spitalizare şi costul asistenţei medicale. Important pentru optimizarea prestaţiilor medicale este şi modul în care folosim cadrele medii. Recrutarea, formarea şi folosirea lor sunt astăzi probleme ce se pun pe plan mondial. La ora actuală, în condiţiile unei revoluţii a tehnicii şi ştiinţei medicale, se preconizează ideea ca acestea să preia o parte din atribuţiile medicului, lăsându-i acestuia timpul necesar acordării unei asistenţe diferenţiate, de specialitate crescînd astfel calitatea diagnosticului, terapiei şi urmăririi în timp a bolnavilor. Pentru aceasta însă, avem nevoie de surori şi asistente bine pregătite, care să dovedească reale însuşiri pentru această nobilă, dar grea profesiune, Uniunea noastră va edita pînă la sfîrşitul anului o monografie a meseriei, cu ajutorul căreia cei ce doresc s-o îmbrăţişeze să-i cunoască nu numai avantajele dar şi servituţile. In sfirşit, ne gîndim, de asemenea, ca în perioada următoare să colaborăm cu Ministerul Sănătăţii pentru îmbunătăţirea organizării şi funcţionării spitalelor. Mijloacele moderne de investigaţie şi tratament al căror cost este în general foarte ridicat, impun dirijarea aparaturii de mare fineţe şi a cadrelor de specialitate spre centrele cu un număr important de locuitori şi cu unităţi medicale puternice, concentrarea lor în laboratoare şi servicii unice de explorări funcţionale, radiologie, fizioterapie etc. In acest sens, ierarhizarea spitalelor in raport cu mijloacele tehnice şi de cadrele de specialitate de care dispun, precum şi selecţionarea riguroasă a cazurilor trimise spre internare, în raport cu caracterul şi stadiul bolii, constituie altă măsură importantă care urmează a se perfecta, aşa cum a fost discutată în acest an în colegiul Ministerului Sănătăţii şi pe care Consiliul Uniunii Sindicatelor din Unitățile Sanitare urmează să o sprijine. m COTIDIENE Colecţie de ceasuri şi pipe Intr-o clădire situată in vecinătatea edificiului roman muzeistic din Constanta, ne comunică corespondentul nostru Ion Popovici, s-a inaugurat o expoziţie cuprinzind peste 1000 ceasuri şi pipe din secolul al XIX-lea de reală valoare istorică şi artistică. Organizată de către Muzeul de arheologie din localitate, această colecţie are caracter permanent. Ce e mai scump? La magazinul cooperaţiei de consum din comuna Negraşi, judeţul Argeş — ne relatează corespondentul nostru judeţean D. Bujdoiu — au avut loc trei spargeri consecutive, soldate cu pagube de ordinul zecilor de mii. Pînă in prezent, organele de miliţie locale nu au reuşit să-i prindă pe infractori. Este interesant de reţinut faptul că intrările in magazin s-au făcut prin aceeaşi fereastră, neasigurată cu grile metalice, deşi după fiecare furt, conducerii cooperativei i s-a pus in vedere să asigure securitatea magazinului. Dar in zadar. Adresele au rămas in sertar, uşile şi ferestrele au rămas mai departe vraişte, iar hoţii se pregătesc probabil să săvirşească cea de a patra spargere. In timpul acesta, preşedintele cooperativei, Dumitru Dumitrache, meditează la ce e mai scump : o grilă metalică de 100 de lei sau avutul de zeci de mii al cooperativei ? De unde-i ruptă... bătaia? Unii zic că-i ruptă din rai, alţii susţin că originea bătăii se trage de pe undeva din fundul iadului. Maistrul Aurel Neagu de la Uzina mecanică de material rulant Cluj nu zice nimic : tace şi face ! Aşa i s-a intimplat şi mai zilele trecute cind l-a snopit in bătaie pe unul din ucenicii săi, Augustin Opriş. In consecinţă, pentru fapta sa inadmisibilă — după cum ne informează corespondentul nostru judeţean Al. Kiss, maistrul Aurel Neagu a fost condamnat la şase luni închisoare. Două „premii“ pentru... tata Serbarea sfirşitului de an şcolar în localitatea Fişer, judeţul Braşov . Pună aici nimic neobişnuit. Dar iată că, printre cei prezenţi, se află şi Nicolae Covaci. Deodată, spectacolul a fost întrerupt de respectivul tata, care a început să protesteze că nu i s-a dat fiului său premiul I. Cadrele didactice şi publicul au primit ca din senin o ploaie de injurii şi de ofense care nu s-au terminat decât la intervenţia miliţiei. S-a apreciat că Nicolae Covaci merita atribuirea pe loc a unui „premiu“ de 972 lei... amendă. Lucrurile nu s-au terminat insă aici. Ajuns la un bufet, recalcitrantul părinte l-a bătut pe G.D. atribuindu-se astfel al doilea „premiu“ de 900 lei. Adevărat cumul, zău aşa ! Creşă cooperatistă In comuna Şaroşu de pe Tirnave, din judeţul Sibiu, a luat fiinţă prima creşă a cooperativei agricole de producţie, ne informează corespondentul nostru Virgil Lazăr. Cooperatorii de aici au hotărit construirea a încă două încăperi şi amenajarea unor spaţii de joacă pentru copii. De remarcat că pină la primăvara viitoare in alte 15 localităţi din judeţul Sibiu — Apoldu de Sus, Aţei, Biertan etc. — cooperatorii şi-au propus înfiinţarea de creşe. Poposiţi la Cibin! De ciţiva ani încoace, Gura Riului, localitate situată la poalele munţilor Cibin a ieşit din anonimat prin vestitele cusături şi ţesături realizate de sătence. Recent — ne informează corespondentul nostru judeţean — vestita creatoare populară MARIA HANZU, a iniţiat cu concursul elevelor sale o inedită şi interesantă expoziţie vizitată în aceste zile şi de numeroşi turişti. Expoziţia cuprinde lucrări decorative şi de port popular, feţe de mese cu alesături, ştergare ornamentale pentru „casele dinainte“, feţe de perinării şi brie etc. In acelaşi timp, sunt prezentate publicului şi eşantioane de motive tradiţionale clatină de la 1800 încoace, achiziţionate de la artizanii locali sau din împrejurimi populată. Interpretarea, materialului arheologic duce la concluzia că populaţia băştinaşă se ocupa cu păstoritul și întreținea legături cu triburile situate pe actualele teritorii ale Moldovei și Transilvaniei. Descoperiri pe Valea Bistriţei Arheologii de la Muzeele din Bicaz şi Piatra Neamţ au descoperit in aşezările de pe Valea Bistriţei, situate mai sus de lacul de acumulare al hidrocentralei de la Stejaru, un şir de aşezări datină din perioada paleoliticului superior. Cercetările au scos la iveală un mare număr de vase din lut ars, unelte şi podoabe din fier şi bronz, care demonstrează că această zonă, situată intr-un punct de răscruce spre trecătorile Carpaţilor orientali, a fost intens Poate n-o să credeţi Maistrul Simion Gavrilescu, şeful sectorului 1 şi 11 la exploatarea minieră Leşul Ursului, nu era de găsit în zilele de marţi la lucru. Misterul a fost recent descoperit. Ce credeţi că făcea ? In zilele de trg din oraşul Gura Humorului, respectiv marţea, Simion Gavrilescu era văzut cu regularitate în piaţă. Ce afacere a invirtit încă nu se ştie. Cert este că a cumpărat 15 viţei pe care ii creştea in (poate n-o să credeţi) in perimetrul minei. Totul a mers ca pe roate pină intr-o zi cind s-au aflat şi tunere amănunte despre această gospodărie prosperă. In primul rînd in calitatea sa de şef de sector, a recurs la... statele de plată ale minerilor. Astfel, pe luna mai au fost plătiţi din fondul de producţie fără a lucra in mină, Nicolae Chişovan, Victor Filea, Vasile Dumitru şi încă alţi trei care îngrijeau şi păzeau turma stăpinului prin rotaţie. In prezent se aşteaptă ca conturile acestuia să fie lichidate iar pentru matrapazlicurile sale, să dea socoteală in faţa legii. Rubrică redactată de DUMITRU TANACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni România liberăn DOMNISOARA DE BELLE-ISLE: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (14 60 60) la Arenele Romane, ora 20 ; PISICA SALBATICA : Teatrul Mic (15 65 88), ora 20 ; LA GRADINA CĂRĂBUŞ : Teatrul „C. Tănase" la grădina Boema, ora 20 şi SE CAUTĂ O VEDETA, ora 19,30, la sala Savoy ; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 20. CONCERT EXTRAORDINAR DE MUZICA USOARA : Tony Bolton, Shirley şi Johnny, Mel James, formaţia „Icarus" — Anglia la Teatrul de vară „23 August", ora 20. HELLO DOLLY : Patria (11 86 25), orele 9,30 — 13 — 16,30 — 20 : ' LA REVEDERE, PRIETENE í Scala (11 03 72). orele 8,45 — 11,15 13.45 — 16,15 — 18,45 _ 21,15 ; ;ădina Dinamo, ora 20,30 ; Favo- 1310615). orele 9 — 11,15 — 15,45 — 18,15 — 20,30 ; (ti (15 61 54), orele 8,45 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21. ININITI-L PE ȘERIF .• Poafarul (15 87 67), orele 9 — 5 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; ■ădina Doina, ora 20,30 ; Ferdiar (16 22 73), orele 9 — 11,15 —*13,30 — 16 — 18,30 20,45 ; Excelsior (18 10 88) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 8,15 — 20,15 ; Grădi-a Modern, ora 20,45 ; CORTUL ROȘU : Capitol (16 29 17), orele 9,30 — 12,30 — 6,45 — 20; Grădina Capitol, ora 10,30; GRESEALA FATALA : Festival ,15 63 84), orele 8,45 — 11,15 — 13,30 16 — 18,30 — 21 ; Grădina Festival, ora 20,15; TRECI PRAGUL : Central nr 12 24), orele 8,30 — 10,45 — 13 — 15,30 — 18 — 20,15 ; 100 DE DOLARI PENTRU SERIF : Bucegi (17 05 47), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Grădina Bucegi, ora 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 19,45 ; Tomis (21 49 46), orele 9 — 12 — 14,45 17,30; Grădina Tomis, ora 20,30 Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,41 _ 14,30 _ 17,15 — 19,45 ; O FLOARE SI DOI GRADINARI : Victoria (16 28 79), orele 9 _ 12,30 — 16 — 19,30 ; Dacii (16 25 10), orele 8,30 — 19, în continuare ; Ciulești (17 55 46), orei 11 — 15,15 — 19 ; Melodia (12 06 68), orele 8,30 - 12 — 15,30 — 19; ÎNGERII NEGRI : Lumini (16 23 35), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 . ELEFANTUL SLOWLY : Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. La ora 10 Program de desene animate pentru copii ; Mioriţa (14 27 14), orele 10 — 12.30 — 15 - 17,30 — 20 ; Grădina Herăstrău, ora 20.15 ; DE. AŞ FI HARAP ALB : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 20.15 în continuare : ESOP : Griviţa (17 08 58), orele 9.30 - 11.30 - 16 — 18,15 — 20,30; HAIDUCII LUI ŞAPTECAI si ZESTREA DOMNIŢEI RALU : înfrăţirea intre popoare (17 31 64), orele 15,30 — 19 ; REGELE LEAR : Buzești (15 62 79), ora 16 ; Grădina Buzeşti, ora 20,15 ; SERATA : Unirea (17 10 21), ora 16 - 18,15 ; CINCI PENTRU INFERN : Lita (31 71 71) orele 15,30 — 18 ; APA CA UN BIVOL NEGRU : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 — 18 — 20 ; CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL: Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 17,45 —20 ; FACEREA LUMII : Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; MOARTEA FILATELISTULUI : Cringaşi (17 38 81), orele 16 — 18 — 20 ; ŞI CAII SE ÎMPUSCA, NU.I ASA ? : Floreasca (33 29 71), orele 15,15 — 18 — 20,30 ; DAI ÎNAINTE COWBOY : Volga (119126), orele 9,15 — 11,15 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — — 13,30 — 15,45 — 18 ; Grădina Aurora, ora 20,15 ; Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădina Arta, ora 20,15 ; DIN NOU DESPRE DRAGOSTE: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20 . BATALIA DE PE NERETVA: Moșilor (12 52 93), orele 15,30 — 19 ; IUBIRE : Popular (35 1517), orele 15,30, — 18 — 20,15 ; CAZUL C.L. : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 ; BUTCH CASSIDY SI SUNDANCE KID : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Laromet (Bd. Bucureştii Noi 166), orele 15,30 — 17,30 - 19,30 ; PRINŢUL NEGRU : vitán (21 39 82), orele 15,30 — 18 ; Grădina Vitán, ora 20,30 ; PE COMETA : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 — 20,15 : MY FAIR LADY : Grădina Unirea, ora 20.30 ; PRINT RE COLINELE VERZI : Grădina Lira. ora 20,15 ; Cinemateca — sala Union (13 49 04) ÎNDRĂZNEȚUL PARDAILLAN, orele 9 — 10,45 — 12,30 — 14,15 — 16 — 18,30 — 20,30 ; SIMBATA 3 IULIE 16,15 : Emisiune în limba germană ; 18 : Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul; 20,00 : Reportaj filmat de la vizita în Finlanda a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ; 20,35 : Tele-enciclopedia ; 21,50 : ,,Să nu-ţi faci recital fără scară"7. Spectacol umoristico-muzical de Octav Sava şi Mihai Maximilian, cu Ileana Stana Ionescu, Dem Rădulescu şi Mihai Fotino ; 22,50 : Telejurnalul. Sport ; 23,10 : Seară de romanţe cu Viorica Albulescu, Ştefan Pîrjol, Ana Bălăci, Kariana Negruţi» Tnevunime