România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)

1971-07-03 / nr. 8302

Pagina a 2-a - 3 iulie 1971 P­REMIILE Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă decernate pentru lucrările de literatură si artă plastică realizate in cadrul aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român Consiliul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă în şedinţa din 30 iunie a.c. pe baza propunerilor unor jurii largi, compuse din perso­nalităţi marcante ale culturii şi artei, specialişti, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi organizaţii profesionale şi obşteşti, a hotărât să acorde în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român următoarele premii pentru cele mai valoroase lucrări de lite­ratură beletristică şi literatură social-politică, apărute în perioada 1 iulie 1970 — 31 mai 1971, precum şi pentru lucrările de artă plastică şi decorativă de înaltă valoare prezentate în cadrul expoziţiilor orga­nizate cu prilejul sărbătoririi semicentenarului Partidului Comunist Român. I. In domeniul literatu­rii BELETRISTICE ȘI CRITI­CII LITERARE S-AU ACOR­DAT URMĂTOARELE PREMII : L a de Ac pe sii Isi Ac Rc pr 1 PREMII SPECIALE : — acad. aharia Stancu, pentru volumul de poezii „Cintec șoptit“ ; — Acad. Alexandru Philippide, pentru volumul de eseuri „Con­sideraţii confortabile“ ; — Nagy István, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, pentru volumul de proză „Cum va fi“. PENTRU PROZĂ : Al. Ivasiuc, „Păsările“ ; — Pop Simion, „Ploaia bleu“; — Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonţul pa­­triei“ ; — Titus Popovici, „Moar­tea lui Iou“. PENTRU POEZIE : — Al. An­­driţoiu, „Simetrii“ ; — M. Be­­niuc, „Etape“ ; — Emil Botta, „Versuri“ ; — St. Augustin Doi­naş, „Alter ego“ ; — Ion Gheor­­ghe, „Mai mult ca plinsul“. PENTRU CRITICĂ, ESEISTI­CA ŞI ISTORIE LITERARĂ : — Mircea Anghelescu, „Prero­­mantismul“ ; — N. Balotă, „La­birint“ ; Şerban Cioculescu, „Me­ridiane franceze“ ; — C. Ciopra­­ga, „Literatura română 1900— 1920“ ; — Franz Liebhard, „Oa­meni şi timpuri“ . S-a acordat o menţiune specială lucrării „A­­veam 18 ani" de Ecaterina Lá­zár, revelator document de via­ţă din lupta ilegală şi antifas­cistă a P.C.R. IN DOMENIUL LUCRĂRILOR SOCIAL-POLITICE S-AU A­­CORDAT URMĂTOARELE PRE­MII : — G. Ioniţă, „P.C.R. şi ma­sele populare“ ; — Gall Erno, „Idealul prometeic“ ; I. Rach­­muth, „Teorie şi practică în do­meniul preţurilor“ ; — Al. Roş­ca, „Metode şi tehnici experi­mentale in psihologie“ ; — I. Vîntu şi colectiv, „Organele administraţiei de stat în R.S.R.“. II. IN DOMENIUL ARTELOR PLASTICE SI DECORATIVE PENTRU PICTURA (13 pre­mii ex-aequo) : Albani Con­stantin, pentru lucrarea „50 de ani“ ; Almăşanu Virgil, pentru lucrările „Prietenie“ şi „Dom­nul Tudor“ ; Blendea Constan­tin, pentru lucrarea „Tudor Vladimirescu şi pandurii“ ; Brădean Traian, pentru lucrări­le „Doftana“, „Ştefan Gheor­­ghiu“ şi „Mihail Gh. Bujor“ ; Ciucurencu Alexandru, pentru lucrarea „13 Decembrie 1918“ ; Covaliu Brăduţ, pentru lucra­rea „Ultimul drum al luptăto­rului“ ; Ghiaţă Dumitru, pentru lucrarea „Peisaj“ ; Kovács Zol­tán, pentru lucrarea „Amintiri“ (prezentată în cadrul expozi­ţiei de la Cluj) ; Năpăruşi Gri­­gorescu Georgeta, pentru lucră­rile „1 Mai“ şi „Spaţii verzi“ ; Piliuţă Constantin, pentru lu­crările „Griviţa 33“ şi „Tipo­grafie ilegală“ ; Mihai Rusu, pentru lucrările „Pregătirea ti­neretului pentru apărarea pa­triei“ şi „Gînduri de viitor“ ; Sălişteanu Ion, pentru lucrarea „Lupeni 1929“ ; Schreiber Frie­­derich, pentru lucrările „Căde­­­­rea coroanei“, „Naţionalizarea“ (prezentată în cadrul expozi­ţiei din Timişoara) şi „Refor­mă“ (prezentată in cadrul ex­poziţiei din Timişoara). PENTRU SCULPTURA (9 premii ex-aequo) : Apostu Gheorghe, pentru lucrările „Victorie“ şi „Recoltă“ ; Cocea Maria, pentru lucrarea „Victo­rie“ ; Condiescu Ion, pentru lu­crările „Partizan căzut“ şi „Do­­brogeanu Gherea“ ; Corcescu Naum, pentru lucrarea „Ero­ism“ ; Eberweim Anton, pentru lucrarea „In memoria celor căzuţi“ ; Gergely Ştefan, pentru lucrarea ..Can de răscoală „ Horia“ ; Vasilescu Paul, pentru lucrările „V.T. Lenin“ şi „Victo­rie“ ; Vida Geza, pentru lucra­rea „Sfatul Bătrînilor“ ; Vlasiu Ion, pentru lucrarea „1907“. PENTRU GRAFICA (9 pre­mii ex-aequo) : Baciu Constan­tin, pentru lucrările „Manifes­taţie“, „23 August 1944“ şi „După grevă“ ; Chirnoagă Mar­cel, pentru lucrările „Pămint şi oameni“, „Serbare“ şi „Belşug“ ; Dobrian Vasile, pentru lucrările „Paralele I“, „Paralele II“ şi Pa­­raleleu­l“ ; Donca Ion, pentru lu­crarea „Cronică“ ; Feszt Ladis­­lau, pentru lucrările „Aniver­sare“, „în ilegalitate“ şi „Con­struim viitorul" ; Fritz Karola, pentru lucrările „Ne întrecem cu timpul“ şi „Automatizare“ (prezentată în cadrul expoziţiei de la Timişoara) ; Ivancenco Gheorghe, pentru lucrările „Munca“, „Progres“ şi „Luptă" ; Kazar Vasile, pentru lucrările „Spumele vînturilor“ şi „Ciobu­rile umbrei“ ; Petraşcu Mariana, pentru lucrările din ciclul „Bara­jul de la Porţile de Fier“, „Baraj II“, „Baraj IV“ şi „Pauze“. PENTRU ARTĂ DECORA­TIVA (6 premii ex-aequo) : A­­lexie Lazăr Florian, pentru lu­crarea „Victorie“ ; Badea Costel, pentru lucrarea „Coloană oma­gială" ; Balotă Ileana, pentru lu­crările „Evocări“, „Instantaneu“ (prezentată in cadrul expoziţiei de la Cluj) şi „Migraţie“ (pre­zentată in cadrul expoziţiei de la Cluj) ; Ciubotaru Florin, pen­tru lucrarea „Laudă omului“ ; Ghiaţă Aurelia, pentru lucrările „Unire, 1859", „Aniversare“ și „Tudor" ; Podeanu Mimi, pen­tru lucrarea „Vis împlinit“, „I (Urmare din pag 1) România şi-a exprimat in repetate rinduri in cele mai înalte şi mai diverse foruri politice punctul de vedere al naţiunii noastre socialiste referitor la căile de soluţio­nare a problemei securităţii europene. Spiritul de res­ponsabilitate faţă de idealu­rile păcii şi ale socialismului stă la temeiul răspunsurilor constructive ale purtătorilor de cuvint a­i statului nostru pe toate temele majore ale contemporaneităţii. Preocuparea necontenită faţă de destinele păcii şi co­operării pe continentul din care facem parte s-a oglindit la fel de limpede şi in comu­­municatele vizitelor oficiale ale delegaţiei de partid şi guvernamentale române in ţările socialiste din Asia, una din cele mai importante acţiuni internaţionale din is­toria României socialiste, puternică manifestare a soli­darităţii cu lupta forţelor an­­tiimperialiste, prilej cu care neobosita activitate a dele­gaţiei in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit opiniei publice mondiale un nou exemplu de clarviziune revoluţionară şi de patrio­tism luminat. După cum bine se ştie, Ro­mânia, împreună cu alte ţări socialiste din Europa, este printre iniţiatoarele acţiuni­lor pentru înfăptuirea secu­rităţii eropene şi realizarea unei Conferinţe. Există insă, precum de asemenea prea bine se ştie, rezerve şi pozi­ţii îndoielnice, a căror rezis­tenţă împiedică progresul, rezerve ce decurg mai ales dintr-un soi de mentalităţi provenite şi conservate „din umbra cabinetelor secrete", cum zicea Manualul citat la început. Opinia publică eu­ropeană şi mondială înţele­ge, desigur, răspunderea pe care o au ţările mari, dar se impune, pe zi ce trece mai mult, aprecierea că nici o problemă internaţională nu poate fi soluţionată decât cu participarea efectivă a tutu­ror statelor şi că ţările mici şi mijlocii (aşa cum sunt România, sau Finlanda, ca să luăm exemplul cel mai recent din agenda politică europeană) au de jucat un rol tot mai important în lu­mea de azi, a colaborării şi a păcii. Dar ce enormă cantitate de cuvinte s-a tot avansat, in ultimul deceniu, despre a­­ceastă lume şi despre civili­zaţia ei ameninţată de tigri şi rechini de tot soiul, acum cind atita singe omenesc continuă să se verse inutil pe această lume ! Prea mul­te vorbe, vorbe, vorbe. Iată pentru ce, o dată mai mult, cel mai competent purtător de cuvint al Româ­niei, şeful statului şi condu­cătorul partidului nostru, a exprimat cu marea lui ener­gie şi fierbinte pasiune uma­nistă, punctul de vedere al contemporaneităţii, atunci cind răspunzind salutului gazdei sale finlandeze, preşe­dintele Nicolae Ceauşescu a spus clar : „Apreciem că a so­sit timpul să se acţioneze cu mai multă fermitate pentru înfăptuirea dezarmării gene­rale şi, în primul rînd, a celei nucleare. In acest sens, con­siderăm utilă luarea unor măsuri cum sunt diminuarea bugetelor militare, reducerea de forţe armate şi armamen­te în Europa, lichidarea ba­zelor militare, retragerea tru­pelor în teritoriile naţionale, desfiinţarea blocurilor mili­tare, precum şi alte măsuri care să permită folosirea tu­turor resurselor materiale şi umane ale societăţii în sluj­ba progresului, a bunăstării popoarelor“. Iată pentru ce, după tur­neul asiatic triumfal, o con­tribuţie reală, efectivă, la cauza coeziunii ţărilor socia­liste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, — vizita preşe­dintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, in Finlanda, con­stituie nu numai un eveni­ment important in cadrul re­laţiilor excelente dintre două ţări europene, dar, in acelaşi timp confirmarea curajoasă şi principială a poziţiei clare a ţării noastre faţă de princi­palele dificultăţi ce stau in calea bunei înţelegeri dintre toate naţiunile de aici şi pini la capătul lumii şi faţă de realele ei şanse de succes. POZIŢIE CLARĂ •Kr UNA PE ZI de MATTY 0 r* V — Sint cu muşchii zdrobiţi şi cu nervii la pămint ! Gîndeş­­te-te : europenele de box, Cupa Davis, ultimele meciuri din campionat, Le Mans-ul. Nici nu ştiu cum o să fac faţă la finala Cupei... î C­ALITATEA INTR-UN DIALOG PRODUCŢIE-COMERŢ (Urmare din pag. 1) al Fabricii de Confecţii din Iaşi, Mircea Andronic. — Consfătui­rea aceasta m-a pus pe gînduri... Ar trebui să vorbesc cu capul în jos... afirma inginerul şef N. Dănilă, de la fabrica de în­călţăminte Modern-Timişoara. — Noi luptăm pentru îmbunătă­ţirea calităţii şi nouă ne dă de gindit calitatea slabă a unor produse şi ţinem la marca fa­bricii, spunea la rindul său I. Onofrei inginerul şef la Fabrica de Confecţii Călăraşi. De fapt primului i se reproşea­ză livrarea a mii de sacouri sau pantaloni cu betelii strimte, fără rezerve obligatorii la cusături, cu alte mărimi decit cele înregistra­te în etichete şi deci cu un plus de preţ ilegal ; celui de-al doilea i se arată că a trimis mari cantităţi de pantofi din care cîteva mii i-au şi fost re­­turnate pentru că s-au desfăcut încă la probă, în magazin sau după o zi-două de purtare , cel de-al treilea ■ este învi­nuit că a vrut să îmbrace şco­larii judeţului cu nişte unifor­me inadmisibil de prost lucrate (2 000 ce asemenea uniforme i-au şi fost returnate alături de 5 000 rochiţe). Bun e şi „regre­tul“, bun e „capul in jos“... bine va fi şi dacă cei de faţă vor transmite colectivelor lor în ce situaţie penibilă au fost puşi din cauza minusurilor de calitate. Dar aceste declaraţii sentimentale nu pot să disimu­leze fapte care atestă, înainte de toate, încălcarea prevederilor legii calităţii în întreprinderile respective, la recepţionarea lor în comerţ şi, mai departe, in cazurile în care cumpărătorul reclamă un produs în termenul legal. In primul rînd e nevoie de o activitate productivă corectă cu respectarea întocmai a pre­vederilor legii calităţii. Lucrul este valabil nu numai pentru cele trei întreprinderi ci şi pentru multe altele. Au fost auzite în consfătuire critici la a­­dresa unor întreprinderi jude­ţene de produse alimentare (Prahova, Dîmboviţa, Slatina, Tulcea, Vaslui ş.a.) care produc şi livrează smîntină, brlnzeturi, mezeluri, conserve, uleiuri, si­ropuri şi vinuri necorespunză­toare. Au fost aduse în discuţie defectele unor produse ale fa­bricilor de confecţii Curtea de Argeş, de încălţăminte — Agni­ta şi Progresul — Bucureşti, de ciorapi — Timişoara, de con­fecţii — Tricodava, Steaua Ro­şie — Sibiu, Someşul-Cluj, de biciclete şi motorete — „8 Mar­tie“ Zărneşti, Combinatul de prelucrare a lemnului Reghin, Emailul Roşu — Mediaş, UREMOAS — Bucureşti şi lis­ta poate fi mult lungită. Merită notate­­şi sperăm că aceste rinduri vor cădea şi sub ochii comitetului de direcţie al Uzinelor Electronica, şi ai miilor de salariaţi ai acestei uzine) criticile violente cu care a fost intimpinat directorul tehnic al acestor uzine, ing. O Juncu, care declara, cu o emfază care trăda lipsa totală de simţ al realităţii, că uzina lor a atins un nivel de performanţe de nivel com­petitiv mondial şi care, încer­­cînd să minimalizeze numărul şi gravitatea unor defecţiuni ale televizoarelor şi radioreceptoa­relor, a făcut apel la comerţ ca la un aliat care, vezi bine, nu trebuie să cedeze unor „nazuri“ ale clienţilor. Pe bună dreptate credem, i s-a dat replica us­turătoare că aceste „nazuri“ sunt de fapt nişte urmări ale neres­­pectării unor obligaţii ale uzinei producătoare şi că el are o po­ziţie greşită faţă de lege, în primul rind, după cum dacă e vorba de alianţe atunci aliat al comerţului este şi cumpărătorul, mai ales cumpărătorul, care plăteşte aparatul şi căruia tre­buie să i se asigure o marfă de calitate. „Ani de zile, am acuzat muni­cipalitatea, trei primari la rind, am învinovăţit pentru stricăciu­nile intervenite la televizoare deoarece consideram vinovat... drumul nereparat de la gară spre depozit. Ne dăm seama că nu e aşa acum, când drumul e reparat, dar televizoarele tot se strică pentru că nu sunt bine lucrate şi nici bine ambalate, a spus Mircea Jinga, directorul di­recţiei comerciale judeţene Pra­hova. Uzinele Electronica trebuie să-şi dea seama că ne alungă clienţii şi că încâlcind legea ca­lităţii produc pagube mari şi comerţului şi cumpărătorilor, statului, a adăugat el. De altfel această uzină în­calcă şi alte dispoziţii ale le­gii calităţii : nu are organizată activitate de „service", nu asi­gură piesele de schimb necesa­re, recepţia de calitate pe faze şi fiabilitatea (siguranţa în func­ţionare) a produselor este defec-t tuoasă etc. I 1 Este grav faptul că directorul tehnic al unei asemenea mari uzine are o asemenea poziţie faţă de lege, dar şi mai grav ni se pare faptul că nu este sin­gurul. In consfătuire am ascul­tat cuvintul directorului direc­ţiei industriale din Centrala pentru valorificarea şi industri­alizarea fructelor, ing. St. Opriş, centrală care are în subordinea ei fabricile de con­serve, atit de des criticate pen­tru calitatea produselor lor. Faţă de numeroasele exemple de încălcare a legii calităţii in aceste fabrici, dînsul s-a mărgi­nit să găsească tot felul de scu­ze fabricilor respective, poziţie inadmisibilă tocmai pentru că nu oferă premise pentru intra­rea rapidă în legalitate şi res­pectarea întocmai a prevede­rilor legii calităţii Cit de puţin mai este cuno­scută legea calităţii şi ce poziţie adoptă faţă de ea unele condu­ceri de întreprinderi am des­prins din intervenţia şefului ser­viciului C.T.C. de la întreprin­derea Progresul — Bucureşti. — Bun, se îndirjeşte el, noi am fabricat marfa aşa proastă, cum e, dar comerţul de ce a primit-o, de ce n-au respins-o comisiile lui de recepţie ? Are dreptate, conform legii, comerţul nu tre­buia să primească marfă de ca­litate inferioară şi din acest punct de vedere sunt criticabile organizaţiile comerciale care în­calcă şi ele, de multe ori, pre­vederile legii recepţionînd pro­duse fără exigenţa impusă de lege. Dar poziţia şefului C.T.C. al unei întreprinderi ultramo­derne ca „Progresul“ demon­strează o concepţie total greşită bazată pe necunoaşterea preve­derilor legii care stipulează că răspunzător de calitatea produ­selor este producătorul. Să ne mai mire miile, zecile de mii de reclamaţii în legătură cu pro­ducţia acestei fabrici ? Ca o pri­mă măsură şi ca un exemplu, Inspectorul General de Stat al Calităţii aflat în consfătuire ho­tărăşte pe loc dezatestarea vor­bitorului din funcţia sa, măsură cu care ne declarăm de acord. Credem insă că şi Combinatul de Pielărie şi încălţăminte nr. 2 ca şi Ministerul Industriei Uşoa­re trebuie să vadă ce se întim­­plă în conducerea acestei între­prinderi, al cărei purtător de concepţie şi cuvint a fost şeful C.T.C. Mai mulţi vorbitori s-au refes­rit şi la alte Încălcări ale un prevederi legale. S-a arătat unele organizaţii comerciale respectă H.C.M. 1826 care schimbarea pe loc a pro dovedit necorespunzător men de garanţie (sin­ puşi pe drumuri mulţi se încalcă dispoziţiile f­­vind calitatea lucrării sporturi, reparaţii, î o serie de contracte precis clauzele de cai loc la interpretări car fi evitate dacă ar exi­să la contractare­­. Scoţîm­­ la iveală şi abaterile de la lege rea a fo­st fără îndă pentru producători şi i­mercianţi. Din acestă vedere exemplul popular judeţean merita să fie ur, alţii. Ea reprezintă mai un început, de stat, toţi cei m­ai ales întreprinderea pri trebuie să urmărească­ măsurilor stabilite pe­­rea imediată în legalii lex sed lex. Mai ales că lege­a calităţii apără inţei cetăţenilor, ale consumatorilor dar şi ale producătorilor în ace­lași timp. Vă satisfac prestările de servicii medicale? (Urmare din pag 1) rurali-educativi care influenţea­ză indicele de mortalitate ma­­terno-infantilă, organizarea re­gimului de viaţă şi metodele u­­tilizate în creşe pentru stimula­rea dezvoltării normale a copi­ilor ocrotiţi în aceste unităţi, pregătirea cadrelor necesare dării în funcţiune a unităţilor noi din acest sector, precum şi modul cum se aplică măsurile pentru profilaxia îmbolnăvirii prin tuberculoză la copii. Spe­răm că, pe baza datelor ce vor fi adunate de către comisie, să contribuim la finalizarea unor măsuri eficiente. Pe de altă parte, consider că în această direcţie organizarea unor acţiuni în colaborare cu organizaţiile de femei şi de Crucea Roşie pot fi de un real sprijin pentru mobilizarea popu­laţiei la înfăptuirea unor mă­suri cu caracter igienic şi cul­­tural-educativ. Prevalenţa bolilor cardiov­as­­culare, a cancerului, a reuma­tismului şi a bolilor psihice, confruntă organele de ocrotire a săntăţii cu numeroase probleme a căror soluţionare implică as­pecte complexe şi activităţi de lungă durată. Considerăm că nouă, organelor sindicale sani­tare, ne incumbă atribuţii spo­rite pentru organizarea eficien­tă a acţiunilor de depistare pre­coce a acestor maladii, de urmă­rire a cazurilor şi de îngrijire competentă — faze ale unei prime etape din cadrul progra­mului de lungă durată preconi­zat pentru rezolvarea acestor importante şi actuale probleme de sănătate. — Ştim că in perioada ca­re urmează, o principală preocupare a organelor sani­tare şi a sindicatelor este perfecţionarea şi moderniza­rea asistenţei medicale pen­tru a o face mai accesibilă şi mai corespunzătoare solici­tărilor. — Sub raportul organizării ra­ţionale a muncii şi al funcţio­nalităţii unităţilor medico-sa­­nitare, se impun măsuri care să realizeze evitarea aglomerărilor existente la dispensare şi poli­clinici, care creează nemulţumiri şi, totodată, disfuncţiuni în a­­cordarea consultaţiilor şi îngri­jirilor. In această ordine de idei, se înscrie şi utilizarea la întreaga capacitate a dotărilor tehnico-medicale şi de cadre pen­tru investigaţii şi tratament. Pornind de la analiza critică a acestor aspecte, vrem să con­tribuim la organizarea mai bu­nă a unor locuri de muncă din asistenţa ambulatorie, de exem­plu. Şi lucrul acesta e posibil. Se poate reglementa mai bine circuitul bolnavilor la birouri­le de informaţii, fişier şi cabi­netele medicale, pentru a anula orice risipă de timp sau întîr­­zieri în acordarea asistenţei me­dicale. Vrem să vedem, bunăoa­ră, în ce măsură cadrele din policlinici pot fi mai bine uti­lizate în timpul dimineţii, atun­ci cind solicitările sunt maxime la punctele de recoltare a pro­belor pentru laboratorul de ana­lize şi minime in unele cabinete. Dorim să găsim formule efici­ente de a nu mai repeta în spi­tal analizele efectuate de paci­ent cu cîteva zile înainte la po­liclinică, pentru a reduce peri­oada de spitalizare şi costul a­­sistenţei medicale. Important pentru optimizarea prestaţiilor medicale este şi mo­dul în care folosim cadrele me­dii. Recrutarea, formarea şi folosirea lor sunt astăzi pro­bleme ce se pun pe plan mon­dial. La ora actuală, în condi­ţiile unei revoluţii a tehnicii şi ştiinţei medicale, se preconizea­ză ideea ca acestea să preia o parte din atribuţiile medicului, lăsându-i acestuia timpul nece­sar acordării unei asistenţe di­ferenţiate, de specialitate cres­­cînd astfel calitatea diagnosti­cului, te­rapiei şi urmăririi în timp a bolnavilor. Pentru a­­ceasta însă, avem nevoie de su­rori şi asistente bine pregătite, care să dovedească reale însu­şiri pentru această nobilă, dar grea profesiune, Uniunea noas­tră va edita pînă la sfîrşitul a­­nului o monografie a meseriei, cu ajutorul căreia cei ce doresc s-o îmbrăţişeze să-i cunoască nu numai avantajele dar şi servitu­ţile. In sfirşit, ne gîndim, de a­­semenea, ca în perioada urmă­toare să colaborăm cu Ministe­rul Sănătăţii pentru îmbunătă­ţirea organizării şi funcţionării spitalelor. Mijloacele moderne de investigaţie şi tratament al căror cost este în general foar­te ridicat, impun dirijarea apa­raturii de mare fineţe şi a ca­drelor de specialitate spre cen­trele cu un număr important de locuitori şi cu unităţi medicale puternice, concentrarea lor în laboratoare şi servicii unice de explorări funcţionale, radiolo­gie, fizioterapie etc. In acest sens, ierarhizarea spitalelor in raport cu mijloacele tehnice şi de cadrele de specialitate de care dispun, precum şi selecţionarea riguroasă a cazurilor trimise spre internare, în raport cu ca­racterul şi stadiul bolii, consti­tuie altă măsură importantă ca­re urmează a se perfecta, aşa cum a fost discutată în acest an în colegiul Ministerului Să­nătăţii şi pe care Consiliul U­­niunii Sindicatelor din Unitățile Sanitare urmează să o sprijine. m C­OTIDIENE Colecţie de ceasuri şi pipe Intr-o clădire situată in veci­nătatea edificiului roman mu­zeistic din Constanta, ne comu­nică corespondentul nostru Ion Popovici, s-a inaugurat o expo­ziţie cuprinzind peste 1000 cea­suri şi pipe din secolul al XIX-lea de reală valoare isto­rică şi artistică. Organizată de către Muzeul de arheologie din localitate, această colecţie are caracter permanent. Ce e mai scump? La magazinul cooperaţiei de consum din comuna Negraşi, judeţul Argeş — ne relatează corespondentul nostru judeţean D. Bujdoiu — au avut loc trei spargeri consecutive, soldate cu pagube de ordinul zecilor de mii. Pînă in prezent, organele de miliţie locale nu au reuşit să-i prindă pe infractori. Este interesant de reţinut faptul că intrările in magazin s-au făcut prin aceeaşi fereastră, neasigu­rată cu grile metalice, deşi după fiecare furt, conducerii coope­rativei i s-a pus in vedere să asigure securitatea magazinului. Dar in zadar. Adresele au ră­mas in sertar, uşile şi ferestrele au rămas mai departe vraişte, iar hoţii se pregătesc probabil să săvirşească cea de a patra spargere. In timpul acesta, pre­şedintele cooperativei, Dumitru Dumitrache, meditează la ce e mai scump : o grilă metalică de 100 de lei sau avutul de zeci de mii al cooperativei ? De unde-i ruptă... bătaia? Unii zic că-i ruptă din rai, alţii susţin că originea bătăii se trage de pe undeva din fun­dul iadului. Maistrul Aurel Neagu de la Uzina mecanică de material rulant Cluj nu zice nimic : tace şi face ! Aşa i s-a intimplat şi mai zilele trecute cind l-a snopit in bătaie pe unul din ucenicii săi, Augustin Opriş. In consecinţă, pentru fap­ta sa inadmisibilă — după cum ne informează corespondentul nostru judeţean Al. Kiss,­­ maistrul Aurel Neagu a fost condamnat la şase luni închi­soare. Două „premii“ pentru... tata Serbarea sfirşitului de an şcolar în localitatea Fişer, ju­deţul Braşov . Pună aici nimic neobişnuit. Dar iată că, printre cei prezenţi, se află şi Nicolae Covaci. Deodată, spectacolul a fost întrerupt de respectivul tata, care a început să protes­teze că nu i s-a dat fiului său premiul I. Cadrele didactice şi publicul au primit ca din senin o ploaie de injurii şi de ofense care nu s-au terminat decât la intervenţia miliţiei. S-a apre­ciat că Nicolae Covaci merita atribuirea pe loc a unui „pre­miu“ de 972 lei... amendă. Lu­crurile nu s-au terminat insă aici. Ajuns la un bufet, recal­citrantul părinte l-a bătut pe G.D. atribuindu-se astfel al doilea „premiu“ de 900 lei. Ade­vărat cumul, zău aşa ! Creşă cooperatistă In comuna Şaroşu de pe Tir­­nave, din judeţul Sibiu, a luat fiinţă prima creşă a cooperati­vei agricole de producţie, ne informează corespondentul nos­tru Virgil Lazăr. Cooperatorii de aici au hotărit construirea a încă două încăperi şi amenaja­rea unor spaţii de joacă pentru copii. De remarcat că pină la primăvara viitoare in alte 15 lo­calităţi din judeţul Sibiu — A­­poldu de Sus, Aţei, Biertan etc. — cooperatorii şi-au propus în­fiinţarea de creşe. Poposiţi la Cibin! De ciţiva ani încoace, Gura Riului, localitate situată la poa­lele munţilor Cibin a ieşit din anonimat prin vestitele cusături şi ţesături realizate de sătence. Recent — ne informează cores­pondentul nostru judeţean — vestita creatoare populară MARIA HANZU, a iniţiat cu concursul elevelor sale o inedită şi interesantă expozi­ţie vizitată în aceste zile şi de numeroşi turişti. Expoziţia cu­prinde lucrări decorative şi de port popular, feţe de mese cu alesături, ştergare ornamentale pentru „casele dinainte“, feţe de perinăr­ii şi bri­e etc. In ace­laşi timp, sunt prezentate publi­cului şi eşantioane de motive tradiţionale clatină de la 1800 încoace, achiziţionate de la arti­zanii locali sau din împrejurimi­ populată. Interpretarea, mate­rialului arheologic duce la con­cluzia că populaţia băştinaşă se ocupa cu păstoritul și întreținea legături cu triburile situate pe actualele teritorii ale Moldovei și Transilvaniei. Descoperiri pe Valea Bistriţei Arheologii de la Muzeele din Bicaz şi Piatra Neamţ au desco­perit in aşezările de pe Valea Bistriţei, situate mai sus de la­cul de acumulare al hidrocen­tralei de la Stejaru, un şir de a­­şezări datină din perioada pa­leoliticului superior. Cercetările au scos la iveală un mare nu­măr de vase din lut ars, unelte şi podoabe din fier şi bronz, care demonstrează că această zonă, situată intr-un punct de răscruce spre trecătorile Carpa­­ţilor orientali, a fost intens Poate n-o să credeţi Maistrul Simion Gavrilescu, şeful sectorului 1 şi 11 la­ exploa­tarea minieră Leşul Ursului, nu era de găsit în zilele de marţi la lucru. Misterul a fost recent descoperit. Ce credeţi că făcea ? In zilele de t­rg d­in oraşul Gura Humorului, respectiv marţea, Si­mion Gavrilescu era văzut cu regularitate în piaţă. Ce afacere a invirtit încă nu se ştie. Cert este că a cumpărat 15 viţei pe care ii creştea in (poate n-o să credeţi) in perimetrul minei. Totul a mers ca pe roate pină intr-o zi cind s-au aflat şi tu­­nere amănunte despre această gospodărie prosperă. In primul rînd in calitatea sa de şef de sector, a recurs la... statele de plată ale minerilor. Astfel, pe luna mai au fost plătiţi din fon­dul de producţie fără a lucra in mină, Nicolae Chişovan, Victor Filea, Vasile Dumitru şi încă alţi trei care îngrijeau şi păzeau turma stăpinului prin rotaţie. In prezent se aşteaptă ca conturile acestuia să fie lichidate iar pen­tru matrapazlicurile sale, să dea socoteală in faţa legii. Rubrică redactată de DUMITRU TANACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni România liberăn DOMNISOARA DE BELLE-ISLE: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (14 60 60) la Arenele Romane, ora 20 ; PISICA SALBATICA : Tea­­trul Mic (15 65 88), ora 20 ; LA GRADINA CĂRĂBUŞ : Teatrul „C. Tănase" la grădina Boema, ora 20 şi SE CAUTĂ O VEDETA, ora 19,30, la sala Savoy ; CON­CERT SIMFONIC : Ateneul Ro­mân, ora 20. CONCERT EXTRA­ORDINAR DE MUZICA USOA­RA : Tony Bolton, Shirley şi Johnny, Mel James, formaţia „Icarus" — Anglia la Teatrul de vară „23 August", ora 20. HELLO DOLLY : Patria (11 86 25), orele 9,30 — 13 — 16,30 — 20 : ' LA REVEDERE, PRIETENE í Scala (11 03 72). orele 8,45 — 11,15 13.45 — 16,15 — 18,45 _ 21,15 ; ;ădina Dinamo, ora 20,30 ; Favo- 1310615). orele 9 — 11,15 — 15,45 — 18,15 — 20,30 ; (ti (15 61 54), orele 8,45 —­­ 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21. ININITI-L PE ȘERIF .• Poafarul (15 87 67), orele 9 — 5 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; ■ădina Doina, ora 20,30 ; Ferd­­iar (16 22 73), orele 9 — 11,15 —*­­13,30 — 16 — 18,30 20,45 ; Excel­sior (18 10 88) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Mo­dern (23 71 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 8,15 — 20,15 ; Grădi-­­a Modern, ora 20,45 ; CORTUL ROȘU : Capitol (16 29 17), orele 9,30 — 12,30 — 6,45 — 20; Grădina Capitol, ora 10,30; GRESEALA FATALA : Festival ,15 63 84), orele 8,45 — 11,15 — 13,30 16 — 18,30 — 21 ; Grădina Festi­val, ora 20,15; TRECI PRAGUL : Central nr 12 24), orele 8,30 — 10,45 — 13 —­ 15,30 — 18 — 20,15 ; 100 DE DOLARI PENTRU SE­RIF : Bucegi (17 05 47), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Grădina Bucegi, ora 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 19,45 ; To­mis (21 49 46), orele 9 — 12 — 14,45 17,30; Grădina Tomis, ora 20,30 Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,41 _ 14,30 _ 17,15 — 19,45 ; O FLOARE SI DOI GRADI­NARI : Victoria (16 28 79), orele 9 _ 12,30 — 16 — 19,30 ; Dacii (16 25 10), orele 8,30 — 19, în con­tinuare ; Ciulești (17 55 46), orei 11 — 15,15 — 19 ; Melodia (12 06 68), orele 8,30 - 12 — 15,30 — 19; ÎNGERII NEGRI : Lumini (16 23 35), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 . ELEFANTUL SLOWLY : Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. La ora 10 Pro­gram de desene animate pentru copii ; Mioriţa (14 27 14), orele 10 — 12.30 — 15 - 17,30 — 20 ; Grădina Herăstrău, ora 20.15 ; DE. AŞ FI HARAP ALB : Tim­puri Noi (15 61 10), orele 9 — 20.15 în continuare : ESOP : Griviţa (17 08 58), orele 9.30 - 11.30 - 16 — 18,15 — 20,30; HAIDUCII LUI ŞAPTECAI si ZESTREA DOMNIŢEI RALU : înfrăţirea intre popoare (17 31 64), orele 15,30 — 19 ; REGELE LEAR : Buzești (15 62 79), ora 16 ; Grădina Buzeşti, ora 20,15 ; SERATA : Unirea (17 10 21), or­­a 16 - 18,15 ; CINCI PENTRU INFERN : Lita (31 71 71) orele 15,30 — 18 ; APA CA UN BIVOL NEGRU : Drumul Sării (31 28 13),­ orele 16 — 18 — 20 ; CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL: Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 17,45 —20 ; FACEREA LUMII : Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; MOARTEA FILATELISTULUI : Cringaşi (17 38 81), orele 16 — 18 — 20 ; ŞI CAII SE ÎMPUSCA, NU.I ASA ? : Floreasca (33 29 71), orele 15,15 — 18 — 20,30 ; DA­I ÎNAINTE COWBOY : Volga (119126), orele 9,15 — 11,15 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Au­rora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — — 13,30 — 15,45 — 18 ; Grădina Aurora, ora 20,15 ; Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădina Arta, ora 20,15 ; DIN NOU DESPRE DRAGOSTE: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20 . BATALIA DE PE NERETVA: Moșilor (12 52 93), orele 15,30 — 19 ; IUBIRE : Popular (35­ 1517), ore­le 15,30, — 18 — 20,15 ; CAZUL C.L. : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 ; BUTCH CASSIDY SI SUNDAN­CE KID : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Laromet (Bd. Bucureştii Noi 166), orele 15,30 — 17,30 - 19,30 ; PRINŢUL NEGRU : vitán (21 39 82), orele 15,30 — 18 ; Grădi­na Vitán, ora 20,30 ; PE COMETA : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 — 20,15 : MY FAIR LADY : Grădina Uni­rea, ora 20.30 ; PRINT RE COLINELE VERZI : Grădina Lira. ora 20,15 ; Cinemateca — sala Union (13 49 04) ÎNDRĂZNEȚUL PAR­­DAILLAN, orele 9 — 10,45 — 12,30 — 14,15 — 16 — 18,30 — 20,30 ; SIMBATA 3 IULIE 16,15 : Emisiune în limba ger­mană ; 18 : Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul; 20,00 : Reportaj filmat de la vizita în Finlanda a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialis­te România ; 20,35 : Tele-enciclo­­pedia ; 21,50 : ,,Să nu-ţi faci reci­tal fără scară"7. Spectacol umo­­ristico-muzical de Octav Sava şi Mihai Maximilian, cu Ileana Sta­na Ionescu, Dem Rădulescu şi Mi­hai Fotino ; 22,50 : Telejurnalul. Sport ; 23,10 : Seară de romanţe cu Viorica Albul­escu, Ştefan Pîr­­jol, Ana Bălăci, K­ariana Negruţi» Tnevunime

Next