România Liberă, august 1971 (Anul 29, nr. 8327-8352)

1971-08-01 / nr. 8327

Fata Mihnea Gheorghiu areori veţi afla in ma­tu­rile oraşe din ţările cu *■ tradiţii industriale, o firească şi reală îmbinare intre peisajul urban şi cel natural, pentru că abia in vre­mea din urmă consiliile mu­nicipale au început să înţe­­leagă campania urbaniştilor luminaţi pentru o ambianţă plăcută şi sănătoasă a aşeză­rilor omeneşti. Vigoarea şi eficienţa acestor campanii creşte, pe măsură ce polua­rea naturii înconjurătoare devine un pericol public. Oaspeţii noştri străini, in­vitaţi oficial sau simpli tu­rişti, recunosc cu incîntare că Bucureştiul este frumos şi din acest punct de vedere, ia o metropolă „curată“, in care poţi să respiri, zic ei, bucuroşi de verdeaţa copleşi­toare a grădinilor şi a pule­­vardelor, de mulţimea şi va­rietatea florilor. « Se bucură şi de modul in­genios in care s-a rezolvat problema traficului de auto­vehicule, in sensul că aglo­meraţia epuizantă, din alte capitale, aici nu se simte. (Adevărul e însă că începe să se simtă, şi ar trebui să ne preocupe mai mult, mai înainte de a deveni o pro­blemă acută). Acesta e punc­tul de vedere al pietonului şi al omului de la volan. Dar circulaţia şi parcul de autovehicule, revitalizate mai repede acum, de cind avem fabrici proprii de automobile, au de la un timp cusurul de a înclina prea mult spre „sectorul particular“, negli­­jind importanţa transportului in comun, a necesităţilor lui sanitare şi estetice. Pe vremuri, cind pasagerii vociferau împotriva mizeri­ei din autobuze, conducătorii (Continuare în pag. a 2-a) V. Anul XXIX Nr. 8327 • 6 pagini 30 bani Valoroasa iniţiativă a muncitorilor de la uzinele „Tractorul“-Braşov: „CONTROLUL OBŞTESC AL CALITĂŢII PRODUCŢIEI // O TRIBUNĂ DE MANIFESTARE A CONSTANŢEI N­ici nu a făcut bine încon­jurul ţării valoroasa ini­ţiativă a forforilor de la uzina „Rulmentul“ care au pus „MICRONUL, GRAMUL ŞI SECUNDA IN SLUJBA E­­FICIENŢEI MUNCII“ şi iată că o nouă iniţiativă a apărut pe firmamentul activităţii munci­torilor braşoveni. De data aceasta, locul de „naşte­re“ este uzina „Tractorul“ secţia de montaj general şi ea se desfăşoară sub deviza „CONTROLUL OBŞTESC AL CALITĂŢII PRODUCŢIEI“. Cu­m a apărut această im­portantă iniţiativă, ce forme îmbracă şi ce scopuri şi-a propus , iată cîteva întrebări­le care am căutat răspunsul la faţa locului. Primul nostru interlocutor este montatorul VASILE ŞTEFANESCU, se­cretarul Comitetului de partid din secţia montaj general. „ Partidul ne-a pus pe noi muncitorii în faţa unui mare deziderat, acela al îmbunătăţi­rii continue a calităţii produ­selor realizate de economia noastră socialistă, împreună cu ceilalţi muncitori, tehnici­eni şi ingineri din uzina „Tractorul“, colectivul secţiei montaj general, in frunte cu cei peste 300 de comunişti a dezbătut cu discernămînt po­litic şi cu răspundere cuvin­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta Cons­fătuire privind îmbunătăţi­rea activităţii politico-ideo­­logice şi cultural-educati­ve, în spiritul acestui do­cument suntem­ datori său ac­ţionăm conştient şi cu fermi­tate pentru rezolvarea proble­melor pe care le ridică în faţa noastră procesul făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. Aceasta înseamnă că fiecare salariat trebuie să înţeleagă necesitatea prestării unei munci de calitate supe­rioară pentru a obţine produse tot mai bune, mai căutate şi mai apreciate de beneficiarii interni şi externi. In acest context, s-a desfăşurat recent o dezbatere în care comuniş­tii secţiei au analizat măsurile ce se impun pentru îmbunătă­ţirea calităţii montajului la tractoarele de diverse tipuri. Succesele dar, mai ales, nea­junsurile consemnate au fost aduse la cunoştinţa întregii secţii în cadrul adunărilor gru­pelor sindicale ţinute în luna iulie a.c. Aici, în aceste şedin­ţe sindicale, din discuţiile şi propunerile muncitorilor s-a conturat ideea de a se orga­niza echipe formate din câte 3—4 muncitori fruntaşi, bine pregătiţi profesional şi politic, care să execute la diferite locuri de muncă controale prin sondaje asupra calităţii producţiei. Controlul se face „din mers“ în timpul disponi­bil şi de răgaz al celor inves­tiţi cu mandatul­­colectivului iar constatările făcute devin imediat obiectul unor scurte dezbateri. Prin articole de la- CITOREŞTI zetă şi prin afişele fulger care se editează şi se afişează ad­­hoc sunt supuse criticii opiniei publice aspectele negative re­ieşite in urma controalelor. Ne-am interesat, evident, şi de primele efecte ale contro­lului obştesc, respectiv ale a­­cestei iniţiative şi am aflat că rezultatele au întrecut orice aşteptări. Muncitorii care for­mează grupurile de control obştesc — pregătiţi în preala­bil asupra aspectelor ce tre­buie controlate — sunt însoţiţi, de regulă, de către lucrătorii din sectorul C­ T.C. Controlul nu se face pe baza unui plan prealabil, ci inopinat, dar cu adresă precisă, tocmai pentru a nu se crea paralelisme cu activitatea C.T.C. Sunt deabia două săptămini de cir.d­a început acţiunea dar eficienţa este deosebită. Se realizează cu succes scopul propus, de a întări opinia de masă împotriva superficiali­­tăţii şi a lipsei de răspundere profesională. S-au putut cons­tata progrese evidente în munca de educare a muncito­rilor uzinei, în spiritul intran­sigenţei faţă de delăsare şi ne­păsare în muncă, pentru dez­voltarea sentimentului de mîn­­drie patriotică. Pentru marca uzinei, pentru renumele pro­duselor româneşti iniţiativa are deci un fundal economic dar şi un puternic rol politico­­educativ. Pe un afiş fulger e­­ditat imediat după un aseme­nea control obştesc al calităţii, la grupa sindicală numărul 3 am notat cîteva nume — Flo­­rea Handor, Mircea Eftimie, Ioan Kutsch, ale unor munci­tori găsiţi în culpă. Controlul obştesc, opinia muncitorească, își fac în­­con­tinuare datoria, întrebînd, în I. PITICU corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Aspect de la prestigioasa uzină braşoveană creatoare : numeroase tipuri de tractoa­re pentru diferite sectoare ale economiei româneşti. Ul­tima realizare : tractorul de 150 C.P. S. 1 500, cu şenile destinat lucrărilor de con­strucţii, drumuri şi hidroame­lioraţii. Despre munca şi ini­ţiativa constructorilor de tractoare din Braşov este vor­ba în reportajul pe care il publicăm alăturat. ­N CUPRINSUL ZIARULUI: • Sensul militant al creaţiei de prof. univ. dr. Mircea Mancaş • Sibiul, centru universitar in dezvoltare Convorbire cu prof. univ. dr. docent Ştefan Pascu (In pagina a 2-a) • Dezarmarea nucleară - cerinţă­­ imperioasă a tuturor forţelor păcii şi progresului de Marin Buhoară (In pagina a 6-a) P­e Calea 13 Septembrie era înainta de eliberare un atelier de lăcatuşerie mecanică al unui patron. Fă­cea o grămadă de lucruri, li cereai un grilaj de fier, îţi fă­cea grilaj, voiai să-ţi repare maşina, îţi reparai maşina... Meseriaşi buni ? Buni, sigur, dacă făceau ce le cereai din te miri ce şi cu te miri ce. Aici era atelierul, între stîlpii ăştia. Cam 100 de metri pă­traţi. Mai erau vreo două ma­gazii mici pe stingă şi cam atît. Ciştiga bine patronul. Dintre cei bătrîni sînt unii care mai ţin minte şi atelie­rul şi pe patron. — După naţionalizare s-a făcut aici un atelier de proto­tipuri , s-au construit celelalte corpuri de clădiri de pe dreapta­ta. Făceam de toate. La un moment dat am realizat şi teodolite. — Bune ? — Bune, da, pentru vre­mea aceea foarte bune. Şi nu numai teodolite. Ştiţi automo­bilul ARO, care cîştigă con­cursuri internaţionale... — Da, il ştiu. — Primul exemplar s-a construit cindva aici. De fapt, îi zicea pe- atunci „maşină tot-teren“. Este o distanţă cam mare, ce e drept, de la­­ una la alta dar au trecut şi ceva ani. Acum, vedeţi : baza de experimentare a Institutului de cercetări tehnologice pen­tru Construcţii de maşini. In­stitutul face proiectele pentru diverşi beneficiari, pe urmă vine aici şi face prototipul. A­­dică noi realizăm maşina şi o punem să meargă. Merge bine, intră în producţia de se­rie sau ajunge la beneficiarul care­ a cerut-o. , — Aveţi utilaje moderne ? — Avem tot ce se cere. Dar, ştiţi, maşina se poate folosi binişor, bine şi foarte bine. Noi cred că o folosim foarte bine. Poate credeţi că-i o lau­dă doar aşa.. Nu, nu, munci­torii noştri au mîini de aur... Şi secretarul de partid Dumi­tru Blaga întinde spre mine cu un gest involuntar mîinile cu degetele îngrijite. — Aveţi muncă de birou ? Ride şi coboară privirea spre mîini. — Nu, l­ucrez­ în fabrică. Vi se pare ciudat că nu le ve­deţi înnegrite şi crăpate ? La­— De unde ştiţi că erau gata ? — Am eu nişte studii înal­te... Ride tare, făcind cu ochiul spre ceilalţi, ştiţi unde am absolvit eu cele mai înalte studii ? — Nu știu. — La gura cuptorului. Fie­care piesă călită era o lucrare de control ; fiecare oțel nou, un examen­, înțelegi dumnea­ta.. Și unde iar, mîndru și par­i că dintr-odată trist... Eu am­­ fost copil năcăjit, tovarășe !­­ Aveam numai cinci clase. A­cum sînt într-a zecea. M-am dus întîi la Ploieşti. Pe urmă la Braşov, că auzisem eu de nişte fabrici. Fără bilet m-am dus. La doi ani după armată eram maistru. Cind am ple­cat de la Hidromecanică din Braşov — da, n-am plecat fiindcă am vrut ei fiindcă era nevoie în altă parte — deci, cind am plecat, directorul teh­nic de acolo mi-a luat capul aşa între mîini şi mi-a zis : „Măi, doctore, cind ţi-o fi rău pe unde te duci, să vii la noi aici, auzi ?“. Aşa mi se zicea „doctore“. „Să te duci la Nea­gu că ăla-i doctor“. — Dar n-aţi scos cuţitele prea repede ? — Nici o grijă. Erau exact 1300 grade Celsius. Ultimele cuvinte le spune ceva mai rar, privindu-mă drept în faţă. — Şi dacă n-aveau ? — Ba aveau. Eu nu greşesc in treburi de astea ! Ştiu du­pă culoarea oţelului. La 800 de grade are o culoare, la 1 000 alta. La 1 300 alta. Şi fiecare oţel se încinge în felul lui. — Şi cine vă spune ce fel ANTON NICU (Continuare în pag. a 3-a) Trepte ale înaltei specializări • De la un atelier de 100 m.p. la o moder­nă întreprindere • Fiecare oţel nou, un exa­men • Tinereţe, maturitate — o chestiune de răspundere faţă de muncă, nu de vîrstă, să că vă lămuriţi dumneavoas­tră. Intrăm intr-o hală mare, în care trei guri de cuptor arun­că spre noi limbi fierbinţi. Sunt doar trei oameni şi pe peretele din spate trei umbre de uriaşi aureolate de flacă­ră., Tratamentiştii. Pe bancuri lungi stau aliniate cuţite de strung de diverse forme şi mărimi. Ne întimpină un băr­bat bronzat cu cămaşa desfă­cută pe piept. — Cum îmi spune ? Aha ! Eu mă numesc Virgil Neagu. Sunt căli­tor. — Nu tratamentist ? — Dacă vrei dumneata, fie şi tratamentist. Dar dacă îmi găseşti un oţel să­ nu-l ştiu călit. Mă părăseşte o clipă şi ridică uşa grea a unuia dintre cuptoare, în care se văd cîteva cuțite de strung puse la foc... Acum e gata. Apucă cu un cleşte lung unul din cuţite şi-l aruncă în baia de ulei. Apoi pe celelalte. Duminică 1 august 1971 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE SECRETARUL GENERAL ADJUNCT AL UNIUNII PROGRESISTE SENEGALEZE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, a primit, sîmbătă după­­amiază, la Mangalia Nord, staţiunea Neptun, pe Emile Badiane, secretar general ad­junct al Uniunii Progresiste Senegaleze şi ministru al co­operării din Senegal, care face o vizită în ţara noas­tră. In cadrul convorbirii care a avut loc, au fost abordate probleme privind relaţiile dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Uniunea Progresistă Senegaleză, dintre România şi Senegal. De asemenea, au fost discutate unele aspecte ale si­tuaţiei internaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. DE LUNI PÎNĂ DUMINICĂ E­venimentele care­­ au a­­vut loc pe plan intern în cursul acestei săptă­­mîni probează un modul cel mai convingător valabilitatea şi actualitatea , tezei marxiste potrivit căreia, pătrunzind în mase, ideile avansate dobîn­­desc o excepţională forţă ma­terială. Suntem­ martori ai profundei reverberaţii pe ca­re au produs-o în conştiinţa poporului, a întregii noastre naţiuni, principiile, măsurile prezentate şi argumentate cu atîta adevăr şi cu atîta stră­lucire de către secretarul ge­neral al partidului — tovară­şul Nicolae Ceauşescu — în expunerea ţinută la Consfă­tuirea consacrată intensifică­rii şi perfecţionării activităţii de educaţie politico-ideologi­­că a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, în­­suşindu-şi organic spiritul a­­cestor documente politice — spiritul dinamic, de înaltă principialitate, profund nova­tor al Congresului al zecelea —­ muncitorii, ţărănimea co­operatistă, intelectualitatea îşi mobilizează resursele de ener­gia, priceperea, talentul pen­tru a îndeplini în mod exem­plar obiectivele economico­­sociale puse de partid în­ ac­tuala etapă, participă cu vi­goare sporită la acţiunile ca­re au drept ţel modelarea ca­drului nostru social, crearea de condiţii optime pentru a­­firmarea plenară a personali­tăţii umane. Momentele cele mai semni­ficative ale săptămînii pe ca­re o încheiem au fost, desi­gur, vizitele de lucru între­prinse de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de alţi conducători de partid şi de stat la Institutul de Fizică Atomică precum şi într-o se­rie de unităţi agricole şi in­dustriale din judeţele Argeş, Vilcea şi Olt. Colocviile purtate cu oa­menii de ştiinţă atomişti au relevat ritmul crescînd în ca­re se îndeplinesc sarcinile sta­bilite în acest sector în a că­rui dezvoltare sunt interesate vital numeroase ramuri eco­nomice, vaste domenii ale ştiinţei. Acest fapt demon­strează pregnant cit de am­plă şi de multilaterală este angajarea oamenilor noştri de ştiinţă pe poziţiile cele mai avansate ale construcţiei so­cialiste, cit de unanimă este dorinţa lor, în egală măsură partinică şi patriotică, de a înavuţi patrimoniul naţional al ştiinţei şi culturii cu noi şi autentice valori. Remarcile făcute de către secretarul ge­neral in cursul vizitei, indi­caţiile preţioase pe care le-a dat privind perspectivele ca­re se deschid în faţa Institu­tului de Fizică Atomică, ana­liza planurilor noilor con­strucţii destinate acestui Insti­tut, conduc şi spre concluzii valabile pe un plan mai larg. Aşa, de pildă, s-a subliniat necesitatea unei mai strînse legături între ştiinţă şi pro­ducţie, între învăţămintul su­perior şi practica cercetării. Regăsim aici o constantă a preocupării partidului nostru, a secretarului său general, aceea de a înlătura din pro­cesul formării cadrelor de spe­cialişti tot ceea ce poate sem­nifica rupere de viaţă, de practică, de a conferi cerce­tării ştiinţifice atributele înal­te ale eficacităţii. Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţele: Argeş, Vâlcea, Olt, însoţită pretutindeni de exprimarea caldă şi spontană a dragostei pe care oamenii muncii o nutresc faţă de Partidul Co­munist, faţă de secretarul său general, a dezvăluit multitu­dinea de planuri pe care îna­intează edificarea societăţii socialiste multilateral dezvol­tate, problemele cu care sun­tem­ confruntaţi în acest pro­ces complex. Oamenii muncii — fie ei, cei dintr-un sector atît de specific zonei, cum este pomicultura, fie din în­treprinderile chimice sau din ramura construcţiilor — au raportat secretarului general un bogat mănunchi de rezul­tate dobîndite în muncă, au înfăţişat dificultăţile pe care le mai întimpină, au ascultat cu profund interes indicaţiile privitoare la amplasarea unor viitoare obiective productive. Dincolo de toate acestea, în­ ION PAVELESCU (Continuare in pag. a 2-a) Cronica evenimentelor interne Horia fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pag.­e 5*e ZILE DE VIRF In agricultură Au mai rămas de recoltat circa 230000 ha cu grîu .Intr-o ştire lapidară publica­tă ieri, anunţam faptul că practic in zona I agricolă (in care sunt încadrate judeţele cu pondere în producţia de cerea­le) secerişul griului s-a înche­iat. Cum se prezintă situaţia în restul ţării ? Din ultimele date centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor reiese că această lucrare este realizată în ZONA A II-A (ce­grupează judeţele din sudul şi centrul Moldovei, precum şi din zona subcarpatică a Mun­teniei şi Olteniei) in proporţie de 90 la sută atit în I.A.S. cit şi în C.A.P. De subliniat fap­tul că unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie din şase ju­deţe (GALAŢI, VRANCEA, ME­HEDINŢI CARAŞ-SEVERI­N. (Continuare în pag. a 3-a) Excelenţei Sale Domnului RUDOLF GNAEGI Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu ocazia zilei naţionale a Confederaţiei Elveţiene am deosebita plăcere ca, in numele Consiliului de Stat şi al meu personal, să adre­­seze Excelenţei Voastre şi membrilor Consiliului Federal, calde feli­citări şi cele mai bune urări poporului, elveţian. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului, de Stat al Republicii Socialiste România Rog pe Excelenţa Voastră să accepte viile mele mulţumiri pen­tru amabilele felicitări şi urări pe care a binevoit să mi le adreseze cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a independenţei Algeriei. îm­părtăşesc întru totul convingerea dv. că relaţiile de cooperare care leagă cele două ţări vor continua să se dezvolte spre binele popoa­relor noastre. îmi este plăcut să vă prezint, în numele poporului al­­gerian, al Consiliului Revoluţiei, al guvernului şi al meu personal, cele mai bune dorinţe de prosperitate şi fericire poporului român prieten. Cu înaltă consideraţie, HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Algeriene Democratice şi Populare

Next