România Liberă, august 1971 (Anul 29, nr. 8327-8352)
1971-08-01 / nr. 8327
Fata Mihnea Gheorghiu areori veţi afla in maturile oraşe din ţările cu *■ tradiţii industriale, o firească şi reală îmbinare intre peisajul urban şi cel natural, pentru că abia in vremea din urmă consiliile municipale au început să înţeleagă campania urbaniştilor luminaţi pentru o ambianţă plăcută şi sănătoasă a aşezărilor omeneşti. Vigoarea şi eficienţa acestor campanii creşte, pe măsură ce poluarea naturii înconjurătoare devine un pericol public. Oaspeţii noştri străini, invitaţi oficial sau simpli turişti, recunosc cu incîntare că Bucureştiul este frumos şi din acest punct de vedere, ia o metropolă „curată“, in care poţi să respiri, zic ei, bucuroşi de verdeaţa copleşitoare a grădinilor şi a pulevardelor, de mulţimea şi varietatea florilor. « Se bucură şi de modul ingenios in care s-a rezolvat problema traficului de autovehicule, in sensul că aglomeraţia epuizantă, din alte capitale, aici nu se simte. (Adevărul e însă că începe să se simtă, şi ar trebui să ne preocupe mai mult, mai înainte de a deveni o problemă acută). Acesta e punctul de vedere al pietonului şi al omului de la volan. Dar circulaţia şi parcul de autovehicule, revitalizate mai repede acum, de cind avem fabrici proprii de automobile, au de la un timp cusurul de a înclina prea mult spre „sectorul particular“, neglijind importanţa transportului in comun, a necesităţilor lui sanitare şi estetice. Pe vremuri, cind pasagerii vociferau împotriva mizeriei din autobuze, conducătorii (Continuare în pag. a 2-a) V. Anul XXIX Nr. 8327 • 6 pagini 30 bani Valoroasa iniţiativă a muncitorilor de la uzinele „Tractorul“-Braşov: „CONTROLUL OBŞTESC AL CALITĂŢII PRODUCŢIEI // O TRIBUNĂ DE MANIFESTARE A CONSTANŢEI Nici nu a făcut bine înconjurul ţării valoroasa iniţiativă a forforilor de la uzina „Rulmentul“ care au pus „MICRONUL, GRAMUL ŞI SECUNDA IN SLUJBA EFICIENŢEI MUNCII“ şi iată că o nouă iniţiativă a apărut pe firmamentul activităţii muncitorilor braşoveni. De data aceasta, locul de „naştere“ este uzina „Tractorul“ secţia de montaj general şi ea se desfăşoară sub deviza „CONTROLUL OBŞTESC AL CALITĂŢII PRODUCŢIEI“. Cum a apărut această importantă iniţiativă, ce forme îmbracă şi ce scopuri şi-a propus , iată cîteva întrebările care am căutat răspunsul la faţa locului. Primul nostru interlocutor este montatorul VASILE ŞTEFANESCU, secretarul Comitetului de partid din secţia montaj general. „ Partidul ne-a pus pe noi muncitorii în faţa unui mare deziderat, acela al îmbunătăţirii continue a calităţii produselor realizate de economia noastră socialistă, împreună cu ceilalţi muncitori, tehnicieni şi ingineri din uzina „Tractorul“, colectivul secţiei montaj general, in frunte cu cei peste 300 de comunişti a dezbătut cu discernămînt politic şi cu răspundere cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, în spiritul acestui document suntem datori său acţionăm conştient şi cu fermitate pentru rezolvarea problemelor pe care le ridică în faţa noastră procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Aceasta înseamnă că fiecare salariat trebuie să înţeleagă necesitatea prestării unei munci de calitate superioară pentru a obţine produse tot mai bune, mai căutate şi mai apreciate de beneficiarii interni şi externi. In acest context, s-a desfăşurat recent o dezbatere în care comuniştii secţiei au analizat măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea calităţii montajului la tractoarele de diverse tipuri. Succesele dar, mai ales, neajunsurile consemnate au fost aduse la cunoştinţa întregii secţii în cadrul adunărilor grupelor sindicale ţinute în luna iulie a.c. Aici, în aceste şedinţe sindicale, din discuţiile şi propunerile muncitorilor s-a conturat ideea de a se organiza echipe formate din câte 3—4 muncitori fruntaşi, bine pregătiţi profesional şi politic, care să execute la diferite locuri de muncă controale prin sondaje asupra calităţii producţiei. Controlul se face „din mers“ în timpul disponibil şi de răgaz al celor investiţi cu mandatulcolectivului iar constatările făcute devin imediat obiectul unor scurte dezbateri. Prin articole de la- CITOREŞTI zetă şi prin afişele fulger care se editează şi se afişează adhoc sunt supuse criticii opiniei publice aspectele negative reieşite in urma controalelor. Ne-am interesat, evident, şi de primele efecte ale controlului obştesc, respectiv ale acestei iniţiative şi am aflat că rezultatele au întrecut orice aşteptări. Muncitorii care formează grupurile de control obştesc — pregătiţi în prealabil asupra aspectelor ce trebuie controlate — sunt însoţiţi, de regulă, de către lucrătorii din sectorul C T.C. Controlul nu se face pe baza unui plan prealabil, ci inopinat, dar cu adresă precisă, tocmai pentru a nu se crea paralelisme cu activitatea C.T.C. Sunt deabia două săptămini de cir.da început acţiunea dar eficienţa este deosebită. Se realizează cu succes scopul propus, de a întări opinia de masă împotriva superficialităţii şi a lipsei de răspundere profesională. S-au putut constata progrese evidente în munca de educare a muncitorilor uzinei, în spiritul intransigenţei faţă de delăsare şi nepăsare în muncă, pentru dezvoltarea sentimentului de mîndrie patriotică. Pentru marca uzinei, pentru renumele produselor româneşti iniţiativa are deci un fundal economic dar şi un puternic rol politicoeducativ. Pe un afiş fulger editat imediat după un asemenea control obştesc al calităţii, la grupa sindicală numărul 3 am notat cîteva nume — Florea Handor, Mircea Eftimie, Ioan Kutsch, ale unor muncitori găsiţi în culpă. Controlul obştesc, opinia muncitorească, își fac încontinuare datoria, întrebînd, în I. PITICU corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Aspect de la prestigioasa uzină braşoveană creatoare : numeroase tipuri de tractoare pentru diferite sectoare ale economiei româneşti. Ultima realizare : tractorul de 150 C.P. S. 1 500, cu şenile destinat lucrărilor de construcţii, drumuri şi hidroamelioraţii. Despre munca şi iniţiativa constructorilor de tractoare din Braşov este vorba în reportajul pe care il publicăm alăturat. N CUPRINSUL ZIARULUI: • Sensul militant al creaţiei de prof. univ. dr. Mircea Mancaş • Sibiul, centru universitar in dezvoltare Convorbire cu prof. univ. dr. docent Ştefan Pascu (In pagina a 2-a) • Dezarmarea nucleară - cerinţă imperioasă a tuturor forţelor păcii şi progresului de Marin Buhoară (In pagina a 6-a) Pe Calea 13 Septembrie era înainta de eliberare un atelier de lăcatuşerie mecanică al unui patron. Făcea o grămadă de lucruri, li cereai un grilaj de fier, îţi făcea grilaj, voiai să-ţi repare maşina, îţi reparai maşina... Meseriaşi buni ? Buni, sigur, dacă făceau ce le cereai din te miri ce şi cu te miri ce. Aici era atelierul, între stîlpii ăştia. Cam 100 de metri pătraţi. Mai erau vreo două magazii mici pe stingă şi cam atît. Ciştiga bine patronul. Dintre cei bătrîni sînt unii care mai ţin minte şi atelierul şi pe patron. — După naţionalizare s-a făcut aici un atelier de prototipuri , s-au construit celelalte corpuri de clădiri de pe dreaptata. Făceam de toate. La un moment dat am realizat şi teodolite. — Bune ? — Bune, da, pentru vremea aceea foarte bune. Şi nu numai teodolite. Ştiţi automobilul ARO, care cîştigă concursuri internaţionale... — Da, il ştiu. — Primul exemplar s-a construit cindva aici. De fapt, îi zicea pe- atunci „maşină tot-teren“. Este o distanţă cam mare, ce e drept, de la una la alta dar au trecut şi ceva ani. Acum, vedeţi : baza de experimentare a Institutului de cercetări tehnologice pentru Construcţii de maşini. Institutul face proiectele pentru diverşi beneficiari, pe urmă vine aici şi face prototipul. Adică noi realizăm maşina şi o punem să meargă. Merge bine, intră în producţia de serie sau ajunge la beneficiarul care a cerut-o. , — Aveţi utilaje moderne ? — Avem tot ce se cere. Dar, ştiţi, maşina se poate folosi binişor, bine şi foarte bine. Noi cred că o folosim foarte bine. Poate credeţi că-i o laudă doar aşa.. Nu, nu, muncitorii noştri au mîini de aur... Şi secretarul de partid Dumitru Blaga întinde spre mine cu un gest involuntar mîinile cu degetele îngrijite. — Aveţi muncă de birou ? Ride şi coboară privirea spre mîini. — Nu, lucrez în fabrică. Vi se pare ciudat că nu le vedeţi înnegrite şi crăpate ? La— De unde ştiţi că erau gata ? — Am eu nişte studii înalte... Ride tare, făcind cu ochiul spre ceilalţi, ştiţi unde am absolvit eu cele mai înalte studii ? — Nu știu. — La gura cuptorului. Fiecare piesă călită era o lucrare de control ; fiecare oțel nou, un examen, înțelegi dumneata.. Și unde iar, mîndru și pari că dintr-odată trist... Eu am fost copil năcăjit, tovarășe ! Aveam numai cinci clase. Acum sînt într-a zecea. M-am dus întîi la Ploieşti. Pe urmă la Braşov, că auzisem eu de nişte fabrici. Fără bilet m-am dus. La doi ani după armată eram maistru. Cind am plecat de la Hidromecanică din Braşov — da, n-am plecat fiindcă am vrut ei fiindcă era nevoie în altă parte — deci, cind am plecat, directorul tehnic de acolo mi-a luat capul aşa între mîini şi mi-a zis : „Măi, doctore, cind ţi-o fi rău pe unde te duci, să vii la noi aici, auzi ?“. Aşa mi se zicea „doctore“. „Să te duci la Neagu că ăla-i doctor“. — Dar n-aţi scos cuţitele prea repede ? — Nici o grijă. Erau exact 1300 grade Celsius. Ultimele cuvinte le spune ceva mai rar, privindu-mă drept în faţă. — Şi dacă n-aveau ? — Ba aveau. Eu nu greşesc in treburi de astea ! Ştiu după culoarea oţelului. La 800 de grade are o culoare, la 1 000 alta. La 1 300 alta. Şi fiecare oţel se încinge în felul lui. — Şi cine vă spune ce fel ANTON NICU (Continuare în pag. a 3-a) Trepte ale înaltei specializări • De la un atelier de 100 m.p. la o modernă întreprindere • Fiecare oţel nou, un examen • Tinereţe, maturitate — o chestiune de răspundere faţă de muncă, nu de vîrstă, să că vă lămuriţi dumneavoastră. Intrăm intr-o hală mare, în care trei guri de cuptor aruncă spre noi limbi fierbinţi. Sunt doar trei oameni şi pe peretele din spate trei umbre de uriaşi aureolate de flacără., Tratamentiştii. Pe bancuri lungi stau aliniate cuţite de strung de diverse forme şi mărimi. Ne întimpină un bărbat bronzat cu cămaşa desfăcută pe piept. — Cum îmi spune ? Aha ! Eu mă numesc Virgil Neagu. Sunt călitor. — Nu tratamentist ? — Dacă vrei dumneata, fie şi tratamentist. Dar dacă îmi găseşti un oţel să nu-l ştiu călit. Mă părăseşte o clipă şi ridică uşa grea a unuia dintre cuptoare, în care se văd cîteva cuțite de strung puse la foc... Acum e gata. Apucă cu un cleşte lung unul din cuţite şi-l aruncă în baia de ulei. Apoi pe celelalte. Duminică 1 august 1971 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE SECRETARUL GENERAL ADJUNCT AL UNIUNII PROGRESISTE SENEGALEZE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, sîmbătă dupăamiază, la Mangalia Nord, staţiunea Neptun, pe Emile Badiane, secretar general adjunct al Uniunii Progresiste Senegaleze şi ministru al cooperării din Senegal, care face o vizită în ţara noastră. In cadrul convorbirii care a avut loc, au fost abordate probleme privind relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Progresistă Senegaleză, dintre România şi Senegal. De asemenea, au fost discutate unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. DE LUNI PÎNĂ DUMINICĂ Evenimentele care au avut loc pe plan intern în cursul acestei săptămîni probează un modul cel mai convingător valabilitatea şi actualitatea , tezei marxiste potrivit căreia, pătrunzind în mase, ideile avansate dobîndesc o excepţională forţă materială. Suntem martori ai profundei reverberaţii pe care au produs-o în conştiinţa poporului, a întregii noastre naţiuni, principiile, măsurile prezentate şi argumentate cu atîta adevăr şi cu atîta strălucire de către secretarul general al partidului — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în expunerea ţinută la Consfătuirea consacrată intensificării şi perfecţionării activităţii de educaţie politico-ideologică a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, însuşindu-şi organic spiritul acestor documente politice — spiritul dinamic, de înaltă principialitate, profund novator al Congresului al zecelea — muncitorii, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea îşi mobilizează resursele de energia, priceperea, talentul pentru a îndeplini în mod exemplar obiectivele economicosociale puse de partid în actuala etapă, participă cu vigoare sporită la acţiunile care au drept ţel modelarea cadrului nostru social, crearea de condiţii optime pentru afirmarea plenară a personalităţii umane. Momentele cele mai semnificative ale săptămînii pe care o încheiem au fost, desigur, vizitele de lucru întreprinse de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de alţi conducători de partid şi de stat la Institutul de Fizică Atomică precum şi într-o serie de unităţi agricole şi industriale din judeţele Argeş, Vilcea şi Olt. Colocviile purtate cu oamenii de ştiinţă atomişti au relevat ritmul crescînd în care se îndeplinesc sarcinile stabilite în acest sector în a cărui dezvoltare sunt interesate vital numeroase ramuri economice, vaste domenii ale ştiinţei. Acest fapt demonstrează pregnant cit de amplă şi de multilaterală este angajarea oamenilor noştri de ştiinţă pe poziţiile cele mai avansate ale construcţiei socialiste, cit de unanimă este dorinţa lor, în egală măsură partinică şi patriotică, de a înavuţi patrimoniul naţional al ştiinţei şi culturii cu noi şi autentice valori. Remarcile făcute de către secretarul general in cursul vizitei, indicaţiile preţioase pe care le-a dat privind perspectivele care se deschid în faţa Institutului de Fizică Atomică, analiza planurilor noilor construcţii destinate acestui Institut, conduc şi spre concluzii valabile pe un plan mai larg. Aşa, de pildă, s-a subliniat necesitatea unei mai strînse legături între ştiinţă şi producţie, între învăţămintul superior şi practica cercetării. Regăsim aici o constantă a preocupării partidului nostru, a secretarului său general, aceea de a înlătura din procesul formării cadrelor de specialişti tot ceea ce poate semnifica rupere de viaţă, de practică, de a conferi cercetării ştiinţifice atributele înalte ale eficacităţii. Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţele: Argeş, Vâlcea, Olt, însoţită pretutindeni de exprimarea caldă şi spontană a dragostei pe care oamenii muncii o nutresc faţă de Partidul Comunist, faţă de secretarul său general, a dezvăluit multitudinea de planuri pe care înaintează edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, problemele cu care suntem confruntaţi în acest proces complex. Oamenii muncii — fie ei, cei dintr-un sector atît de specific zonei, cum este pomicultura, fie din întreprinderile chimice sau din ramura construcţiilor — au raportat secretarului general un bogat mănunchi de rezultate dobîndite în muncă, au înfăţişat dificultăţile pe care le mai întimpină, au ascultat cu profund interes indicaţiile privitoare la amplasarea unor viitoare obiective productive. Dincolo de toate acestea, în ION PAVELESCU (Continuare in pag. a 2-a) Cronica evenimentelor interne Horia fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pag.e 5*e ZILE DE VIRF In agricultură Au mai rămas de recoltat circa 230000 ha cu grîu .Intr-o ştire lapidară publicată ieri, anunţam faptul că practic in zona I agricolă (in care sunt încadrate judeţele cu pondere în producţia de cereale) secerişul griului s-a încheiat. Cum se prezintă situaţia în restul ţării ? Din ultimele date centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor reiese că această lucrare este realizată în ZONA A II-A (cegrupează judeţele din sudul şi centrul Moldovei, precum şi din zona subcarpatică a Munteniei şi Olteniei) in proporţie de 90 la sută atit în I.A.S. cit şi în C.A.P. De subliniat faptul că unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie din şase judeţe (GALAŢI, VRANCEA, MEHEDINŢI CARAŞ-SEVERIN. (Continuare în pag. a 3-a) Excelenţei Sale Domnului RUDOLF GNAEGI Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu ocazia zilei naţionale a Confederaţiei Elveţiene am deosebita plăcere ca, in numele Consiliului de Stat şi al meu personal, să adreseze Excelenţei Voastre şi membrilor Consiliului Federal, calde felicitări şi cele mai bune urări poporului, elveţian. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului, de Stat al Republicii Socialiste România Rog pe Excelenţa Voastră să accepte viile mele mulţumiri pentru amabilele felicitări şi urări pe care a binevoit să mi le adreseze cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a independenţei Algeriei. împărtăşesc întru totul convingerea dv. că relaţiile de cooperare care leagă cele două ţări vor continua să se dezvolte spre binele popoarelor noastre. îmi este plăcut să vă prezint, în numele poporului algerian, al Consiliului Revoluţiei, al guvernului şi al meu personal, cele mai bune dorinţe de prosperitate şi fericire poporului român prieten. Cu înaltă consideraţie, HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Algeriene Democratice şi Populare