România Liberă, august 1971 (Anul 29, nr. 8327-8352)

1971-08-05 / nr. 8330

Pagina a 2 a «— 5 august 7977 O selecţie exigentă a traducerilor din literatura străină „Traducerile nu pot constitui o literatură“ — spunea cindva Ko- trebuie foarte bine aleasă şi că griniceanu dar ele colorează in mod decisiv un climat literar. A face trebuie, în primul rind să şti­­abstracţie de traduceri, a le supralicita sau a le considera unilateral mutăm creaţia originală, sunt riscuri la fel de mari pe care nici o literatură nu şi le mai poate — Care vi se par modalităţile permite la ora actuală, de realizare a sarcinilor forma­ _ .. ., . . . , „­tiv-educative prin activitatea de Aşadar — cum să înţelegem activitatea de traducere ? traducere ? — Epoca socialistă a adus cu sine alături de atîtea alte biru­inţe, n nu numai înrădăcinarea deplină a traducerilor ca artă, dar şi numeroase realizări sem­nate de pildă de Tudor Vianu, Cezar Petrescu, Al. Philippide şi atîţia altii, ne-a spus profeso­rul univ. AL. DIMA, directorul Institutului „G. Călinescu“. Este evident că e necesară şi astăzi, ca şi în trecut, şi am a­­dăuga, chiar mai mult decit a­­tunci, o politică a traducerilor. In ce ar consta ea ? Desigur, numai într-o selecţie critică a marilor cărţi ale omenirii din toate timpurile care să cores­pundă ideii, de tezaur universal şi peren. Se îmbină aci, deopo­trivă, un conţinut bogat şi ex­presiv de valori etico-sociale ca şi un veşmînt artistic adecvat organic acestora Se înţelege că nu pot interesa valori etico­­sociale abstracte, valabile ori­­cînd, oriunde şi oricărei cate­gorii de cititori. Literatura e o manifestare spirituală concretă şi ea se referă totodată la un moment istoric şi la clasele so­ciale interesate atunci. Politica traducerilor în contextul literar actual nu poate exprima decît in mod limpede imperativul în­drumărilor cuprinse în expune­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ca şi literatura ori­ginală, traducerile trebuie sfi exprime nu numai fondul uman şi etica lui veşnică, ci şi aspec­tele cele mai caracteristice ale epocii socialiste, idealurile ei specifice, cristalizate în esenţă în gestul istoric al edificării unei noi orînduiri. — Fiecare epocă istorici s-a caracterizat printr-o politică cul­turală specifică in care tradu­cerile au avut, întotdeauna, un rol important. — Primii noștri scriitori mo­derni, ne spune prof. univ. ED­GAR PAPU, au fost în primul rînd traducători şi apoi s-a pu­tut consolida o literatură naţio­nală. Fenomenul e comun tutu­ror literaturilor, dar traducerile au avut o influenţă hotărîtoare şi mult mai tîrziu, iar în zilele noastre, cind am ajuns la un foarte înalt nivel artistic ele dispun de o înrîurire enormă atit asupra cititorilor cît şi asu­pra scriitorilor. — Care sint cărţile de care credeţi că avem nevoie acum ? — Avem nevoie, şi acesta e criteriul cel mai sigur, de cla­sici. In al doilea rînd, de scrii­tori moderni şi contemporani din toate literaturile, care au caracter realist şi urmăresc pro­gresul umanităţii — ceea ce au urmărit şi marii clasici din toa­te timpurile. Desigur că nu tre­buie să evităm unele iniţiative noi ale străinătăţii, dar numai după ce le-am verificat temei­nic valabilitatea. Trebuie, cred eu, să înlăturăm formarea mo­delor în literatură şi să căutăm îndrumarea cititorilor către cărţile în adevăr bune sub toate aspectele : estetic, social, politic, educativ. De aceea, consider că politica traducerilor de acum e necesar să se caracterizeze prin­tr-o atitudine mai atentă faţă de cărţile străine şi un interes mai dezvoltat în orientarea şi propunerea cărţilor pentru tra­dus. — In trecut nu putea fi vor­ba de o activitate organizată, ştiinţifică, supusă în întregime nevoilor unei societăţi libere şi cerinţelor unui om nou, cu o concepţie nouă despre lume şi despre viaţă, ne-a declarat D. MAZILU­­, redactor şef la edi­tura „Univers", încercînd să surprindă accentul specific al actualei noastre politici cultu­rale. Prin urmare, acum pornim de pe baze calitativ noi şi tre­buie să obţinem rezultate calita­tiv noi, de cel mai înalt nivel valoric. — Cum a fost realizată pină acum ? — După cum se ştie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit în mod special la activitatea de traduceri care constituie obiec­tul primordial al muncii editu­rii „Univers“ — ne spune D. MAZILIU. Trebuie să recunoaş­tem că nu ne-am orientat, pină acum îndeajuns de judicios şi nu am fost îndeajuns de fermi pentru a pune la îndemîna ci­titorilor numai lucrări care ser­vesc educaţiei maselor, creării omului nou. Desigur, în cadrul marelui avînt cultural înfăptuit în ţara noastră sub conducerea partidului, activitatea de tradu­ceri a cunoscut succese însem­nate, care ar fi fost de necon­ceput în alte condiţii social-po­­litice. în această ordine de idei aş vrea să arăt că astăzi nu e­­xistă figură de frunte din tradi­ţia cea mai glorioasă a litera­turii universale care să nu fi căpătat, prin traducere, haină românească, integrîndu-se ast­fel culturii noastre socialiste, cel puţin cu operele sale funda­mentale. Ne putem mindri că astăzi avem în româneşte un Dante complet, un La Fontaine complet, ca fabulist, sau întrea­ga operă dramatică a lui Sha­kespeare. Marile figuri ale uma­nismului contemporan, marii scriitori din ţările socialiste fră­ţeşti şi din celelalte ţări, au fost puşi şi ei la îndemîna cititorilor noştri. Insă, pe lingă toate aces­tea, am publicat şi cărţi lipsite de valoare umanistă, culturală şi educativă. — Ar fi trebuit eliminate în mare parte romanele de pură distracţie sau de aventuri — e de părere EDGAR PAPU, pentru că o instituţie de cultu­ră nu trebuie să aibă în vedere exclusiv criteriul cîştigului. Prin urmare, consiliile redacţionale (din unele fac şi eu parte) tre­buie să fie mai atente şi să nu amestece criteriul strict comer­cial cu cultura. E o treabă care priveşte, în primul rînd, pe di­rectorii editurilor. Astăzi avem mai mulţi cititori ca oricînd. Cărţile se vînd imediat... e pă­cat că pot fi cărţi care să con­tracareze toată influenţa bună a altor cărţi traduse. — Cantitativ orice cititor s-ar putea declara mulţumit, ne-a declarat bibliotecara IOANA ARSUREANU. Dar în ceea ce priveşte titlurile, nu întotdea­una alegerea a fost cea mai in­dicată. Dacă traducerile din cla­sici nu ridică probleme, nu aşa stau lucrurile în ce priveşte li­teratura contemporană şi, mai a­­les, cea care se adresează tine­retului. — Cum credeţi că trebuie ac­ţionat spre a aduce îmbunătă­ţirile cuvenite in viitor? — Vom aplica — ne spune D. MAZILIU — în modul cel mai riguros criteriile noastre de selecţie pentru a alege şi pune la dispoziţia cititorilor numai ce este cu adevărat bun şi folo­sitor educării comuniste — din literaturile ţărilor socialiste şi din literatura progresistă de pe toate meridianele, tot ce este valoros in literatura universală. — Criteriul cel mai sigur mi se pare selectarea cărţilor ce­lor mai bune şi cu un conţinut substanţial. Bune din toate punctele de vedere : estetic, so­cial, politic — precizează ED­GAR PAPU. îmi întăresc con­vingerea că literatura străină — Cartea are un rol important în formarea sufletelor tinerilor — ne-a răspuns IOANA ARSU­REANU. Bine aleasă şi bine tradusă­­de scriitori de talent dacă se poate — şi se poate pentru că Sadoveanu s-a aplecat cu multă înţelegere şi gingăşie asupra lui Turgheniev, Iosif sau Blaga ne-au dat adevărate crea­ţii din poezia universală, Maria Banuş traduce din lirica po­poarelor...), recomandată cu pri­cepere, printr-o propagandă in­teligentă şi modernă, traducerea poate crea îndemnuri şi un mo­del de viaţă, poate forma gîn­­direa şi vocabularul tinerilor ei cititori. Radioul şi televiziunea programînd emisiuni speciale traducerilor, presa prin rubrici adecvate, marile biblioteci prin bibliografii selective. Centrul de difuzare a cărţii prin buletinul „Cărţi noi“ trebuie să dirijeze gustul cititorilor către traduce­rea valoroasă, stimulativă. Nu trebuie uitate nici consfătuirile organizate de biblioteci, cluburi sau librării unde traducătorii să vină în mijlocul cititorilor, să le asculte doleanţele, părerile des­pre modul în care au reuşit sau nu să ducă la bun sfîrşit tălmă­cirea unei cărţi. Să asculte răs­punsul la întrebările : ce cărţi aţi dori să fie traduse ? Dar re­editate ? — Modalităţile de realizare a sarcinilor educative ale traduce­rilor sînt multe şi variate şi de aceea nu pot fi expuse pînă la epuizare, ne-a spus AL.­DIMA. Alegerea lor stă în mina scrii­torilor înşişi şi a categoriei edu­cative pe care o servesc : edu­caţia socială, estetică, patriotică, politică etc. Spre deosebire de disciplinele teoretice care stu­diază aceste domenii, literatura are avantajul de a lucra con­cret, prin imagini, sprijinind astfel difuziunea contaminantă a idealurilor educative. Acestea impun nu prin discursuri, siste­me filozofice sau lecţii, ci reies de la sine din acţiuni şi perso­naje — cel puţin in ce priveşte genul epic şi dramatic. Ideile educative devin astfel mai con­vingătoare fiindcă ne apar su­gerate pe căile subtile ale artei, care exprimă, în fond, modali­tăţi ale vieţii. E viaţa care vor­beşte vieţii. De aceea trebuie să selectăm acele opere ale altor literaturi care promovează eti­ca, patriotismul, marile pasiuni intelectuale şi eroice ale uma­nităţii în mersul spre o soartă mai bună pe care, după atîtea zbuciumări milenare, o merită din plin. Prin urmare, nu pre­dici literare, ci exemplificări concrete, verosimile. Numeroa­se capodopere ale literaturilor de peste hotare aşteaptă încă să fie transpuse în limba lui Emi­­nescu şi Sadoveanu şi receptivi­tatea noastră contemporană, în epoca socialistă, e largă şi pe acest tărîm. E necesară însă aci o colaborare strînsă între isto­rici­ de literatură universală şi scriitorii noştri dornici de a ve­hicula valorile temeinice îna­intate de pe alte meleaguri. — De ce traduceţi din Günter Grass SÂNZIANA POP ? — Iniii pentru că am descoperit afinităţi comune cu literatura pe care o scrie. Nu cred în tra­ducerile făcute la întîmplare. Cred in traducerile care por­nesc de la o alianţă subiectivă, un mod comun de reprezentare etică şi estetică. In ce mă pri­veşte, întii votez cu opera unui scriitor şi numai după aceea îl traduc. Despre Günter Grass cred că este unul dintre cei mai mari prozatori europeni la ora actuală. Nu-mi plac toate cărţile lui, dar unele sunt capo­dopere. Cum a văzut şi cum a urît Günter Grass fascismul nu este scris în nici o carte de is­torie. Ce are special acest mare scriitor cred că este, odată, da­rul cu totul aparte al observa­ţiei, iar, a doua oară, darul cu totul aparte al înţelegerii şi, în plus, un har al cuvîntului, o stă­­pinire a tuturor compartimente­lor limbii care plăteşte cu satis­facţii neîntîlnite munca grea de traducere. Vreau să spun că traducînd Günter Grass — cu mare chin şi îndelungă disci­plină, am senzaţia că scriu pro­priile mele cărţi, cele mai bune pe care le pot visa. — A reieşit, credem din cu­vintele participanţilor convin­gerea că suntem­ martorii unei perioade de substanţiale recon­siderări şi reevaluări in acest domeniu — ca şi în altele — de stimulare a eforturilor pentru găsirea unor mijloace educative mai eficace, mai hotărîte, mai bune. — Da, ne-a împărtăşit D. MA­­ZI­U cîteva din proiectele ime­diate ale editurii Univers, in­tenţionăm să acordăm mai multă atenţie muncii de educaţie pro­­priu-zisă, procedînd la o acţiune organizată de reeditare a lucră­rilor cuprinse în bibliografia şcolară. Vom acorda mai multă atenţie acelor cărţi care demască tarele societăţii burgheze şi în­făţişează consecinţele complete ale asupririi şi exploatării, fi­indcă acestea sunt foarte asemă­nătoare cu ce a existat cîndva la noi, iar astăzi tineretul nos­tru nu le cunoaşte din viaţă şi se pare că mai sunt şi unii care le-au uitat, deşi le-au cunoscut, sau le află dintr-o bună parte a literaturii noastre originale. Vom începe, de asemenea, pu­blicarea unor aşa-numite ediţii de autor, care să cuprindă cea mai mare parte şi nu de puţine ori totalitatea operei unui mare scriitor, în ediţii largi prefaţate şi cu aparat critic de înalt nivel ştiinţific, prima dintre ele ur­­mînd să fie opera integrală a lui Stendhal, în citeva volume, pe care vrem să le publicăm chiar în cursul anului viitor. Tot în cursul anului viitor vom în­cepe să publicăm, într-o colecţie denumită „Dialog“, o serie de lucrări originale axate pe pro­bleme ale literaturii şi culturii contemporane şi în care cercetă­torii şi criticii noştri să anali­zeze de pe poziţii marxiste, com­bative, edificatoare, probleme de stringentă actualitate. încă un sector in care suntem­ hotăriţi să facem o cotitură ra­dicală este acela al prefeţelor şi aparatelor critice. In ultima vreme, ajunsesem să publicăm destul de rar prefeţe chiar şi la autori traduşi pentru prima oară şi deci necunoscuţi celei mai mari părţi a publicului, mărgi­­nindu-ne uneori la citeva date sumare. Or, prefeţele, studiile introductive temeinice şi com­bative sunt necesare nu numai pentru lămurirea şi orientarea unui cititor mai mult sau mai puţin avizat, ci mai ales pentru exprimarea clară a punctului nostru de vedere faţă de scriito­rul sau opera respectivă, pentru o analizare şi evaluare de pe poziţiile, şi cu criteriile esteti­cii marxiste. Dar toate aceste noi preocupări, eliminarea hotă­­rîtă a lipsurilor manifestate în munca noastră, se vor face con­comitent cu asigurarea unor tra­duceri de cea mai înaltă cali­tate, potrivit cerinţelor oameni­lor muncii al căror nivel cultu­ral şi de educaţie artistică creşte vijelios. Dacă alegem — şi vom alege — tot ce este mai valoros in literatura mondială, este fi­resc să luăm toate măsurile şi pentru asigurarea unui veşmînt românesc corespunzător valorii originalului. TIA ŞERBANESCU Ajutor marinăresc C­orespondentul nostru jude­ţean I. POPOVICI ne re­latează un fapt care s-a petrecut acum citeva zile in apele Oceanului Atlantic. Pe o navă sub pavilion liberian, un navigator suferise un grav acci­dent şi avea nevoie de o inter­venţie medicală urgentă. Apelul lansat de pe această navă a fost recepţionat de cargoul „Bucu­reşti“, care se afla in drum spre Capul Bunei Speranţe. La ordi­nul comandantului Nicolae Lá­zar, nava românească şi-a în­trerupt cursa pentru a veni un ajutor. Asistentul medical Du­mitru Marin, transportat imediat cu o barcă pe nava liberiană a reuşit, după cinci ore de îngri­jiri, să salveze viaţa marinaru­lui aflat in pericol. Se caută nişte păgubaşi C­u aproape un an in urmă pe strada Movilei din Si­biu, ne scrie coresponden­tul nostru judeţean VIRGIL LAZAR, s-au „depozitat“ sub cerul liber in bătaia ploilor, un mare stoc de cărămizi provenite din demolarea unor clădiri vechi. Desigur, la început, a fost vorba ca aceste cărămizi să ră­­mină in acest loc doar citeva ore, pînă la sosirea autocamioa­nelor. Dar lucrătorii au plecat şi, de atunci, stocul de mii de cărămizi a fost pur şi simplu uitat in strada Movilei, impie­­dicind circulaţia fără ca nimeni să se interesezi de ele. Mai mult. In momentul de faţă, nu se mai cunoaşte nici proprieta­rul, incit cetăţenii străzii res­pective n-au cui să se adreseze pentru ridicarea cărămizilor. Propunem pe această cale Con­siliului popular municipal Sibiu să ia in administrare materia­lele respective şi să le dirijeze spre alte şantiere. Cit despre păgubaşi, poate se vor trezi măcar de data aceasta din somnolenţa dovedită în păs­trarea unor bunuri încredinţate. Pe post de... fazani / I­n apropierea localităţii Reci, judeţul Covasna, unde au avut loc manifestările ar­tistice prilejuite de Festivalul „Nufărul ’71“, se află şi o faza­nerie. Unii participanţi s-au apucat să alerge după fazani spre a-i prinde. Rupind un gard de sirmă de aproximativ 100 de metri, ei au început „vină­­toarea“. Dar, de data aceasta, păsările nu au vrut să pice „de fazani“. Au zburat toate care încotro. In schimb au rămas aici citeva pagube materiale, iar cei vinovaţi vor fi amendaţi pentru astfel de fapte necivilizate. Adică sunt ei acum pe post de... fazani! Nababul... cerşetor etre Gaure, din comuna Vi­rani­ea — Livezi, judeţul Vrancea şi-a făcut din cer­­şit o profesie. Îmbrăcat în zdrenţe, el colinda satele jude­ţului implorind mila cetăţenilor. Zilele trecute a fost găsit cer­şind pe străzile comunei Vidra. Dar să vedeţi surpriza pe care ne-o comunică corespondentul nostru judeţean C. AZOIŢII. La controlul efectuat de organele de miliţie, asupra lui s-au găsit treizeci de mii de lei. Con­dus la frizerie, la baie, apoi îm­brăcat in haine noi, (bineînţeles, pe cheltuială proprie), cerşetorul nabab urmează să compară acum in faţa instanţei sub acuzaţia de contravenient la regulile de con­vieţuire socială... Şi, bineînţeles, de parazitism social! Chiar după inspecţie raţiunea Slănic — Prahova, redeschisă anul trecut este din ce in ce mai mult soli­citată. Duminică numai, la Baia Baciului — una din cele trei băi ale staţiunii — numărul oas­peţilor a ajuns la aproximativ 6 500. In faţa unei asemenea a­­valanşe de vizitatori — ne infor­mează corespondentul nostru ju­deţean MIHAI ALEXANDRU — conducerea staţiunii oferă o aprovizionare cu evidente la­cune. Duminica trecută de pil­dă, sucul şi berea au sosit seara, in jurul orei ÎS, adică atunci cind vizitatorii plecau. Şi cind te gîndeşti că lucrul acesta s-a petrecut după ce staţiunea a fost vizitată de şeful Inspecţiei comerciale judeţene şi de direc­torul comercial al Oficiului ju­deţean de turism Prahova. Vor­ba aceea : Poftiţi la noi la masă, că noi nu suntem­ acasă !­ ­ Speologi de peste hotare oaspeţi în munţii noştri , grup de studenţi belgieni, speologi din cadrul Uni­versităţii din Liege, între­prinde, la invitaţia Institutului de speologie din Cluj, o călăto­rie de studii in munţii Rodnei. Un alt grup de speologi sosiţi de la Institutul de specialitate din Praga, împreună cu speologi clu­jeni, vor face o călătorie de studii în zona carstică Padiş — Cetăţile Ponorului. Turistică P­e drumul naţional nr. 13, intre Miercurea Ciuc şi Si­ghişoara — ne scrie cores­pondentul nostru judeţean I. DELEANU — turiştii iau cu­noştinţă cu o mulţime de micro­­staţiuni, zise de interes local, puncte naturale de un pitoresc deosebit. Numai că grija de gospodar nu s-a alăturat peste tot darurilor naturale. Cabane­le Homorod şi Szeiteraz ii pot reţine pe turişti chiar şi mai multe zile prin ambianţa plă­cută pe care o oferă, dar nu acelaşi lucru se întimplă la ca­bana Chirul. Aici, la vederea as­pectului camerelor, călătorul de­vine în mod subit grăbit să ajungă cît mai repede în altă parte. La Băile Sărate, de lin­gă Cristurul Secuiesc, amatorul de curse de inot în oricare din cele patru bazine existente, nu îşi poate satisface dorinţa decit cu riscul escaladării gardurilor care le înconjoară. La băile Harghita, staţiune si­tuată într-un cadru încîntător, la 1400 m. altitudine, bufetul cabanei oferă băuturi alcoolice şi nici o băutură răcoritoare. Tot aici, cele două mofete cu ape tămăduitoare sunt neîngri­jite, împrejurimile cabanei nu au mai fost curăţate de multă vreme, astfel incit movilele de cutii de conserve, sticle, se înalţă zilnic sub ochii îngădui­tori şi nepăsători ai responsa­bililor staţiunii. Judeţul Har­ghita posedă pe teritoriul său trei mari staţiuni republicane: Borsec, Tuşnad, Lacul Roşu. Este oare acesta paravanul din­colo de care micro­staţiunile se zbat într-o existenţă mediocră ! Ce-a ieşit­ ­ î­ntreprinderea judeţeană de construcţii montaj Bistriţa — ne informează corespon­dentul nostru judeţean AL. KISS — a solicitat serviciului de circulaţie al judeţului reexa­minarea pe bază de chestionare a tuturor conducătorilor auto. Nu mică le-a fost insă surpriza iniţiatorilor acestei măsuri cind au aflat că din cei 37 şoferi pre­zenţi la examen... 30 au fost declaraţi „repetenţi". Ca să vedeţi ce-a ieşit pină la urmă ! Rubrica realizată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Kp" I...c­oliDmn Cititorul PETRE DOBRE din comuna Birza-Dolj vrea să transporte o butelie de aragaz de la Bucureşti la domiciliul său, dar nu ştie care e moda­litatea de a rezolva această pro­blemă. C.F.R.-ul nu primeşte pentru transport butelii de la persoane particulare. Pe căile ferate se primesc numai buteliile trimise de fabrică la depozitele centre de vînzare, în vagoane com­plete. Există totuşi o posibilitate şi pentru o asemenea situaţie. La Bucureşti, butelia trebuie predată la un depozit din oraş. In baza dovezii primite în schimbul buteliei predate, pose­sorul ei se prezintă apoi la cel mai apropiat depozit de domi­ciliul său, de unde o poate ri­dica. ANTON NECULAI, com. Za­­mostea, jud. Suceava, ar vrea să afle „după citi ani, de căsă­torie cu un pensionar, soţia a­­cestuia dobîndeşte dreptul la pensie de urmaş“. In această privinţă, articolele 29 şi 31 din Legea nr. 27/1966 prevăd că so­ţia supravieţuitoare care a îm­plinit vîrsta de 55 de ani do­bîndeşte dreptul la pensie de urmaş imediat după decesul so­ţului pensionar, indiferent de durata căsătoriei. Iar mai de­parte se spune : Soţia supravie­ţuitoare are dreptul, la pensie de urmaş, chiar la împlinirea vîrstei de 50 de ani, dacă căsă­toria cu soţul decedat a durat cel puţin 20 de ani. N. MARC ALO­IU, profesor, com. Baldovineşti, jud. Olt, do­reşte să-i comunicăm dacă se poate înscrie, fără concurs de admitere, la Facultatea de şti­inţe juridice. Ordinul Ministe­rului Invăţămîntului nr. 340 din 1969 prevede că absolvenţii cu examen de diplomă ai insti­­­­tutelor pedagogice de trei ani se pot înscrie în anul III la cursu­rile fără frecvenţă de la facul­tăţile din cadrul institutelor de învăţământ superior de acelaşi profil cu cele absolvite, fără concurs de admitere, înscrierea la facultăţi de alt profil se poate face numai prin promovarea concursului de admitere. Dr. GEORGETA GRISARU, Bucureşti, întreabă dacă pentru pregătirea şi susţinerea exame­nului de medic secundar se a­­cordă concediu plătit. Răspun­sul este : nu. Atit pentru pre­gătirea cit şi pentru susţinerea examenului de medic secundar nu se acordă concediu plătit. Pentru zilele în care are loc examenul, se poate cere con­ducerii unităţilor sanitare în care lucrează cei interesaţi con­cediu fără plată sau prin com­pensare. „Románia libera“ 1. c. Aspect arhitectural al noilor construcţii ploieştene. Foto : ION POPESCU Festivalul „Cîntecele Oltului la cea de-a treia ediţie P­itoreştile staţiuni balneocli­materice vilcene vor găzdui cu începere de azi cea de-a treia ediţie a amplului festival folcloric interjudeţean, „Cânte­cele Oltului“. In legătură cu a­­ceasta, am solicitat prof. VA­­SILE ROMAN, preşedintele Co­mitetului pentru cultură şi artă al judeţului Vîlcea, cîteva pre­cizări. In constelaţia manifestărilor consacrate artei populare, „Cin­­tecele Oltului“ — ne-a spus in­terlocutorul nostru — se înscrie, ne place să credem, cu un ele­ment de vie şi originală strălu­cire. Solii cântecului şi dansului popular din şase judeţe (Harghi­ta, Covasna, Braşov, Sibiu, Vil­­cea şi Olt)­­ demonstrează de data aceasta la Călimăneşti, Go­vora, Olăneşti şi Rm. Vîlcea, în faţa localnicilor şi a miilor de oameni ai muncii veniţi aici din întreaga ţară pentru tratament şi odihnă, nu numai măiestria lor interpretativă, ci şi frumuse­ţile şi vitalitatea valorilor fol­clorice ale românilor, maghiari­lor şi germanilor, care de veacuri trăiesc şi muncesc împreună pe pămînturile udate de bătrînul Olt. Festivalul are caracter de com­petiţie şi îşi propune să contri­buie la valorificarea comorilor artei populare in expresia lor cea mai autentică şi diversă. Fiecare judeţ va fi prezent nu printr-un ansamblu „reunit“ sau „selecţionat“, ci prin spectacole de artă populară autentică, în­temeiate pe o tradiţie sau un o­­bicei local, propriu unei anu­mite vetre sau zone folclorice, pe material muzical şi coregra­fic reprezentativ. — Care sunt principalele categorii de manifestări care conferă festivalului profilul său propriu ? — Formaţiile artistice din fie­care judeţ vor prezenta cite un spectacol la Călimăneşti, în ca­drul festivalului propriu-zis şi alte două în turneu, în celelalte staţiuni vilcene. Este vorba de transpuneri scenice fidele mo­delului, într-o formă cît mai a­­propiată de sursa de inspiraţie, păstrind nealterată savoarea o­­riginalităţii unor obiceiuri stră­vechi dintr-o arie folclorică re­­strinsă. Tot la Călimăneşti îşi va desfăşura lucrările, pe par­cursul a trei zile, o sesiune şti­inţifică pe tema „De la mate­rialul folcloric la spectacolul artistic“, la care vor participa specialişti ai unor institute de cercetări şi organisme culturale din întreaga ţară. In ultima zi a Festivalului va avea loc, pe stră­zile oraşului Rm. Vilcea, pito­rescul alai al formaţiilor artis­tice, iar la Călimăneşti o paradă a portului popular. Ea va fi ur­mată, pe scena în aer liber de pe Ostrov, de „acordul final“ al întregului Festival, spectacolul de gală „Rapsodia Oltului“, care va reuni toate ansamblurile par­ticipante. Pentru prima oară în acest an se va deschide un tîrg al ola­rilor, la care îşi dau întîlnire meşteri în lut de pe întreg cu­prinsul ţării, cu creaţii reprezen­tative pentru renumite centre ale ceramicii populare din ju­deţele Argeş, Bihor, Cluj, Har­ghita, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu şi Vîlcea. Vor fi organizate, de asemenea, in zilele Festivalului, expoziţii de fotografii artistice cu tema­tica inspirată din frumuseţile naturale ale Văii Oltului şi ale artei populare, expoziţii de carte ştiinţifică, beletristică şi turistică privitoare la judeţele participante. Programul Festi­valului include şi gala de filme documentare pe teme folclorice, consacrate unor obiceiuri sau meşteşuguri populare. La spec­tacolul de închidere se va pre­zenta publicului şi o formaţie de peste hotare, Ansamblul Bakir­­köy din Istanbul. Aş mai adăuga că Întregul Festival se va desfăşura intr-o ambianţă adecvată. Pe lingă cele amintite, publicul care va asis­ta la programele artistice, va avea prilejul să ia parte la pe­treceri în stil popular (Stîna ciobănească, han haiducesc, ca­zan cu ţuică, taraf lăutăresc etc). In sfîrşit, o bogată colecţie de tipărituri, — pliante, afişe, pro­grame, fluturaşi, — panouri, em­bleme, medalioane ş.a. au fost pregătite pentru popularizarea acestei manifestări. F. VASAS ■INIA ASUPRA MATERIEI (Urmare din pag. 1) volane, uși, schelete de foto­lii rabatabile, totul devenea un fel de anatomie nudă a plăcutului mijloc de trans­port ce ne duce departe de case d­in păduri sau lingă mare. Materia nu­fărîmițată, ordonată, strunjită, eloxată, devenea ceva luxuriant, un decor strălucitor şi tentant numai prin munca omului. Deodată, mina şi inteligenţa individului mi se părură ceva inestimabil şi umii explicai, dacă mai era nevoie, istoria, civilizaţia şi viitorul. Unii vorbesc despre pacea primor­dială, despre avantajul de a trăi intr-un univers nepo­luat, lipsit de nervii, de exci­taţia mecanică şi nebunia se­colului nostru şi sincer vor­bind sint momente cind mă visez intr-un ev al vieţii la ţară, cu trăsură cu cal, cu dar­­ama printre găini şi focuri molcome, fără gaze, cu lemn de la mama lui care lasă un iz splendid de fum, dar... Dar mă pot lipsi de avion, de rapiditate adică, de ştirile sosite de peste lume intr-o secundă ? Mai putem să re­nunţăm la oraşele ridicate in citeva luni, la scutirea de e­­fort datorită unor macarale de neimaginat alt cinci ? Cu ajutorul acestor minţi ale noastre, ale tuturor, am a­juns pe Lună şi am dezvelit taina fundului de ocean, ceea ce altă dată nu putea fi pre­văzut şi venea dintr-o voinţă necunoscută. Tentaţia de a scormoni a omului, de a cerceta şi a spu­ne a individului. Vreau să mă izolez de ceilalţi şi totul îmi vorbeşte despre ei. Dacă ies in grădină îmi amintesc viaţa plantelor. Cineva imi taie primăvara copacii şi-i stropeşte■ la începutul lui iu­lie apar în curte cosaşi care retează finul ; îi văd, sunt semeni de ai mei care trudesc după aceea ca să-l întoarcă şi să-l usuce, să-l care cu căru­ţele şi să-l depoziteze. In galimatiasul de flori crescute anarhic vine un vecin cu o foarfecă. El corectează des­trăbălarea naturii şi-i dă un sens, retează paraziţii vege­tali şi face trandafirii rămaşi mai puternici şi mai frumoşi. Omul care munceşte se aşea­ză pe pămint şi bea apă cu un gest primordial. Îmi pla­ce, dacă aş fi sculptor, in loc să scot din piatră abstracţiuni aş dedica statui secerătorului, omului de la volanul tracto­rului. Şi asta nu pentru că am fi tentaţi să credem că există la ora de faţă o mis­tică a maşinismului, ci pen­tru că un om conducind o se­­cerătoare înseamnă biruinţa unei idei asupra inerției ma­teriei. MEMENTO FETELE DIDINEI : Teatrul „Ion Va­­silescu" la Arenele Romane ora 20 ; VOX... BOEMA : Teatrul ,,C. Tanase", ora 20, la Gradina Boema ; LA IZ­VOARE DE FRUMUSEŢE : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 17,30 ; SPECTACOL DE SUNET ŞI LU­MINA, organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Arta a­ Municipiului București la Rotonda scriitori­lor Grădina Cîşmigiu, orele 20,15 — 21. BRIGADA Diverse IN ALERTA : Pa­tria (11 86 25) orele 9 - 11.30 - 14 - 16,30 — 19 — 21.15 . Gradina Doina (15 87 67), ora 20,15 ; UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIȚI ! Capitol (16 29 17), orele 9 - 11 - 13 - 15 — 17 - 19 —21 ; Grădina Capi­tol, orele 20 - 21,45 ; Favorit:. (3106 15) orele 9 15 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ! ÎNTOARCEREA SFINXULUI LUCA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 . ÎL CUNOAŞTEŢI PE URBAN ? ! Lu­x mina (16 23 35) orele 9—16 în conti­nuare 18,15 — 20,30 ; DETAȘAMENTUL ROȘU DE FEMEI ! Central (14 12 24), orele 10 - 13 -16,30 - 20 ; FLOAREA SOARELUI , S c a r a (11 03 72), orele 10,30 - 13,45 - 16 - 18,45 — 21,15 ; Gradina Select­­ (14 27 14), ora 20; Modern (23 71 01), orele 8,45 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 , - 20,45 ; Gradina Modern, ora 20 ; Tomis (21 49 46), orele 10 - 12,30 -15,30 — 18 ; Grădina Tomis, ora 20 30 ;­­ LANȚISOARE VERZI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—20 în continuare ; SĂPTAMANA NEBUNILOR : Excel-­ sior (18 1088), orele 9 - 01,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Gloria (22 44 01) orele 9 - 11,15 - 13 30 - 16 - 18,15 - 20 30 ; Flamura (23 07 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 SECRETUL PLANETEI MAIMUȚELOR : Festival (156384), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18 30 - 21 ; Grădina Fes-­­ tival, ora 20,15; Feroviar (16 22 73), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30­ - 20,45 ; Melodia (12 06 38), orele 9 - 11,15 - 13 30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; DISPARIŢIA LUI TINO­­ Moşilor (12 52 93), orele 15,45 - 17 45; Gră­dina Moşilor, ora 20,15 ; ÎNDRĂGOSTIŢII : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; CUM AM DECLANŞAT AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL : Rahova (23 91 60), orele 15 30 - 19,30 ; CORTUL ROŞU : Floreasca (33 29 71) i­a orele 16 - 19 ; ASTERIX ŞI CLEOPATRA - CIRCUL­­ D-L GOE ; Doina (16 35 38), orele 10 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -­­ 20.30 ; II­­. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI - ZESTREA DOMNIŢEI RALU , Crîngaşi (17 38 81), *« orele 15,30 - 19 ; TURNUL DE ARAMA: Buzeştî'. (156279), orele 15,30 - 18; Grădina Buzeştî ora 20,15 ; unic AL 41-LEA : Unirea (17 10 21), orele , 16 - 18,30 ; Grădina Unirea, ora 20,30 ; SUNETUL MUZICII : Lira (31 71 71),­ ora 15,30 ; Grădina Lira, ora 20 ; Popular (35 15 17), orele 15,30 -1930 : FACEREA LUMII : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; NOTRE DAME DE PARIS­­ Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Gradina Arta, ora 20,15 ; UN SURIS TN PLINA VARA : Laro- --­­met (Bd. Bucureștii Noi nr. 166) orele 16.30 - 17,30 - 19,30 ; GRESEALA FATALA : Miorita (14 27 14), orele 10 - 12,30 - 15 -­ 17.30 - 20; Bucegi (17 05 47), orele 15.30 — 18 ; Grădina Bucegi, ora., 20 15 ; MAYERLING: Munca 121 50 97), o-n rele 16 - 19,15 ; nici SECRETUL DIN SANTA VITTORIA tu Vltan (21 39 82), orele 15 - 17,30 : Grădina Vlran, ora 20 ; TN ARŞITA NOPŢII : Dacia '‘,t (16 26 10), orele 8,30—20 în continua­re : ÎNTÎLNIRE CU O NECUNOSCUTA Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 [° 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 : Aurora (35 04 66) orele 9-11 15 - 13,30 -iii 15,45 - 18 : Grădlno Auroro orow*:q 20,15 ; mn ULTIMUL MOHICAN: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 -17.45 - 20 ;nig UN ITALIAN IN AMERICA : Giu-i nrr J ieşti (17 55 46), orele 15,30 -17.45 - 20 I O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : * oh Victorio (16 28 79), orele 9 - 12,30 -■«« 16 - 19,30 : Pacea (31 32 52), orele 9 si­ - 16 - 19,15; Progresul (23 94 10), o­­rele 10 — 15 — 19 : S-A INTTMPLAT IN RECUNOASTE­­RE : înfrăţirea între popoare (17 31 64) la orele 15,30 - 17 45 - 20 ; B. D. INTRA TN ACŢIUNE : Viitorul­­ (11 48 03) orele 15,45 - 18 - 20 15 : PRINŢUL NEGRU : Volga (11 91 26), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20 30: FIII MARII URSOAICE : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 - 17,45 - 20 : HIBERNATUS : Parcul Herăstrău (11 91 26), ora 20,15 : Cinemateca—sale Union (13 49 04) | YO:YO orele 10 - 12 - 14 - 16 -18,15 - 20 30 | JOI 5 AUGUST PROGRAMUL I­TC; 17,30 : Emisiune în limba ma­ghiară ; 18,30 : La volan ; 18,50 :­­ Timp şi anotimp în agricultură ; 19,10 : Pentru sănătatea dv ; 19,20 :­­ 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul ; 20 : Aparenţe şi realităţi în lumea capitalului; 20,15 : Interpreta săp­­tămînii : Florica Bradu ; 20,30 : un Din cronica eroică a insurecţiei ; 20,50 : Antologia umorului. Stan Si Bran studenţi la Oxford ; 21.50: Cadran internaţional ; 22.20 : Te­lejurnalul. "(ț (» PROGRAMUL II 20,00: Punct şi contrapunct; 20.1­0: Buletin de ştiri. Sport ; 21.00 : Film artistic : Umbrelele din Cherbourg. Cu Catherine Deneu­ve, Nino Castelnovo.

Next