România Liberă, august 1971 (Anul 29, nr. 8327-8352)
1971-08-05 / nr. 8330
Pagina a 2 a «— 5 august 7977 O selecţie exigentă a traducerilor din literatura străină „Traducerile nu pot constitui o literatură“ — spunea cindva Ko- trebuie foarte bine aleasă şi că griniceanu dar ele colorează in mod decisiv un climat literar. A face trebuie, în primul rind să ştiabstracţie de traduceri, a le supralicita sau a le considera unilateral mutăm creaţia originală, sunt riscuri la fel de mari pe care nici o literatură nu şi le mai poate — Care vi se par modalităţile permite la ora actuală, de realizare a sarcinilor forma _ .. ., . . . , „tiv-educative prin activitatea de Aşadar — cum să înţelegem activitatea de traducere ? traducere ? — Epoca socialistă a adus cu sine alături de atîtea alte biruinţe, n nu numai înrădăcinarea deplină a traducerilor ca artă, dar şi numeroase realizări semnate de pildă de Tudor Vianu, Cezar Petrescu, Al. Philippide şi atîţia altii, ne-a spus profesorul univ. AL. DIMA, directorul Institutului „G. Călinescu“. Este evident că e necesară şi astăzi, ca şi în trecut, şi am adăuga, chiar mai mult decit atunci, o politică a traducerilor. In ce ar consta ea ? Desigur, numai într-o selecţie critică a marilor cărţi ale omenirii din toate timpurile care să corespundă ideii, de tezaur universal şi peren. Se îmbină aci, deopotrivă, un conţinut bogat şi expresiv de valori etico-sociale ca şi un veşmînt artistic adecvat organic acestora Se înţelege că nu pot interesa valori eticosociale abstracte, valabile oricînd, oriunde şi oricărei categorii de cititori. Literatura e o manifestare spirituală concretă şi ea se referă totodată la un moment istoric şi la clasele sociale interesate atunci. Politica traducerilor în contextul literar actual nu poate exprima decît in mod limpede imperativul îndrumărilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ca şi literatura originală, traducerile trebuie sfi exprime nu numai fondul uman şi etica lui veşnică, ci şi aspectele cele mai caracteristice ale epocii socialiste, idealurile ei specifice, cristalizate în esenţă în gestul istoric al edificării unei noi orînduiri. — Fiecare epocă istorici s-a caracterizat printr-o politică culturală specifică in care traducerile au avut, întotdeauna, un rol important. — Primii noștri scriitori moderni, ne spune prof. univ. EDGAR PAPU, au fost în primul rînd traducători şi apoi s-a putut consolida o literatură naţională. Fenomenul e comun tuturor literaturilor, dar traducerile au avut o influenţă hotărîtoare şi mult mai tîrziu, iar în zilele noastre, cind am ajuns la un foarte înalt nivel artistic ele dispun de o înrîurire enormă atit asupra cititorilor cît şi asupra scriitorilor. — Care sint cărţile de care credeţi că avem nevoie acum ? — Avem nevoie, şi acesta e criteriul cel mai sigur, de clasici. In al doilea rînd, de scriitori moderni şi contemporani din toate literaturile, care au caracter realist şi urmăresc progresul umanităţii — ceea ce au urmărit şi marii clasici din toate timpurile. Desigur că nu trebuie să evităm unele iniţiative noi ale străinătăţii, dar numai după ce le-am verificat temeinic valabilitatea. Trebuie, cred eu, să înlăturăm formarea modelor în literatură şi să căutăm îndrumarea cititorilor către cărţile în adevăr bune sub toate aspectele : estetic, social, politic, educativ. De aceea, consider că politica traducerilor de acum e necesar să se caracterizeze printr-o atitudine mai atentă faţă de cărţile străine şi un interes mai dezvoltat în orientarea şi propunerea cărţilor pentru tradus. — In trecut nu putea fi vorba de o activitate organizată, ştiinţifică, supusă în întregime nevoilor unei societăţi libere şi cerinţelor unui om nou, cu o concepţie nouă despre lume şi despre viaţă, ne-a declarat D. MAZILU, redactor şef la editura „Univers", încercînd să surprindă accentul specific al actualei noastre politici culturale. Prin urmare, acum pornim de pe baze calitativ noi şi trebuie să obţinem rezultate calitativ noi, de cel mai înalt nivel valoric. — Cum a fost realizată pină acum ? — După cum se ştie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit în mod special la activitatea de traduceri care constituie obiectul primordial al muncii editurii „Univers“ — ne spune D. MAZILIU. Trebuie să recunoaştem că nu ne-am orientat, pină acum îndeajuns de judicios şi nu am fost îndeajuns de fermi pentru a pune la îndemîna cititorilor numai lucrări care servesc educaţiei maselor, creării omului nou. Desigur, în cadrul marelui avînt cultural înfăptuit în ţara noastră sub conducerea partidului, activitatea de traduceri a cunoscut succese însemnate, care ar fi fost de neconceput în alte condiţii social-politice. în această ordine de idei aş vrea să arăt că astăzi nu există figură de frunte din tradiţia cea mai glorioasă a literaturii universale care să nu fi căpătat, prin traducere, haină românească, integrîndu-se astfel culturii noastre socialiste, cel puţin cu operele sale fundamentale. Ne putem mindri că astăzi avem în româneşte un Dante complet, un La Fontaine complet, ca fabulist, sau întreaga operă dramatică a lui Shakespeare. Marile figuri ale umanismului contemporan, marii scriitori din ţările socialiste frăţeşti şi din celelalte ţări, au fost puşi şi ei la îndemîna cititorilor noştri. Insă, pe lingă toate acestea, am publicat şi cărţi lipsite de valoare umanistă, culturală şi educativă. — Ar fi trebuit eliminate în mare parte romanele de pură distracţie sau de aventuri — e de părere EDGAR PAPU, pentru că o instituţie de cultură nu trebuie să aibă în vedere exclusiv criteriul cîştigului. Prin urmare, consiliile redacţionale (din unele fac şi eu parte) trebuie să fie mai atente şi să nu amestece criteriul strict comercial cu cultura. E o treabă care priveşte, în primul rînd, pe directorii editurilor. Astăzi avem mai mulţi cititori ca oricînd. Cărţile se vînd imediat... e păcat că pot fi cărţi care să contracareze toată influenţa bună a altor cărţi traduse. — Cantitativ orice cititor s-ar putea declara mulţumit, ne-a declarat bibliotecara IOANA ARSUREANU. Dar în ceea ce priveşte titlurile, nu întotdeauna alegerea a fost cea mai indicată. Dacă traducerile din clasici nu ridică probleme, nu aşa stau lucrurile în ce priveşte literatura contemporană şi, mai ales, cea care se adresează tineretului. — Cum credeţi că trebuie acţionat spre a aduce îmbunătăţirile cuvenite in viitor? — Vom aplica — ne spune D. MAZILIU — în modul cel mai riguros criteriile noastre de selecţie pentru a alege şi pune la dispoziţia cititorilor numai ce este cu adevărat bun şi folositor educării comuniste — din literaturile ţărilor socialiste şi din literatura progresistă de pe toate meridianele, tot ce este valoros in literatura universală. — Criteriul cel mai sigur mi se pare selectarea cărţilor celor mai bune şi cu un conţinut substanţial. Bune din toate punctele de vedere : estetic, social, politic — precizează EDGAR PAPU. îmi întăresc convingerea că literatura străină — Cartea are un rol important în formarea sufletelor tinerilor — ne-a răspuns IOANA ARSUREANU. Bine aleasă şi bine tradusăde scriitori de talent dacă se poate — şi se poate pentru că Sadoveanu s-a aplecat cu multă înţelegere şi gingăşie asupra lui Turgheniev, Iosif sau Blaga ne-au dat adevărate creaţii din poezia universală, Maria Banuş traduce din lirica popoarelor...), recomandată cu pricepere, printr-o propagandă inteligentă şi modernă, traducerea poate crea îndemnuri şi un model de viaţă, poate forma gîndirea şi vocabularul tinerilor ei cititori. Radioul şi televiziunea programînd emisiuni speciale traducerilor, presa prin rubrici adecvate, marile biblioteci prin bibliografii selective. Centrul de difuzare a cărţii prin buletinul „Cărţi noi“ trebuie să dirijeze gustul cititorilor către traducerea valoroasă, stimulativă. Nu trebuie uitate nici consfătuirile organizate de biblioteci, cluburi sau librării unde traducătorii să vină în mijlocul cititorilor, să le asculte doleanţele, părerile despre modul în care au reuşit sau nu să ducă la bun sfîrşit tălmăcirea unei cărţi. Să asculte răspunsul la întrebările : ce cărţi aţi dori să fie traduse ? Dar reeditate ? — Modalităţile de realizare a sarcinilor educative ale traducerilor sînt multe şi variate şi de aceea nu pot fi expuse pînă la epuizare, ne-a spus AL.DIMA. Alegerea lor stă în mina scriitorilor înşişi şi a categoriei educative pe care o servesc : educaţia socială, estetică, patriotică, politică etc. Spre deosebire de disciplinele teoretice care studiază aceste domenii, literatura are avantajul de a lucra concret, prin imagini, sprijinind astfel difuziunea contaminantă a idealurilor educative. Acestea impun nu prin discursuri, sisteme filozofice sau lecţii, ci reies de la sine din acţiuni şi personaje — cel puţin in ce priveşte genul epic şi dramatic. Ideile educative devin astfel mai convingătoare fiindcă ne apar sugerate pe căile subtile ale artei, care exprimă, în fond, modalităţi ale vieţii. E viaţa care vorbeşte vieţii. De aceea trebuie să selectăm acele opere ale altor literaturi care promovează etica, patriotismul, marile pasiuni intelectuale şi eroice ale umanităţii în mersul spre o soartă mai bună pe care, după atîtea zbuciumări milenare, o merită din plin. Prin urmare, nu predici literare, ci exemplificări concrete, verosimile. Numeroase capodopere ale literaturilor de peste hotare aşteaptă încă să fie transpuse în limba lui Eminescu şi Sadoveanu şi receptivitatea noastră contemporană, în epoca socialistă, e largă şi pe acest tărîm. E necesară însă aci o colaborare strînsă între istorici de literatură universală şi scriitorii noştri dornici de a vehicula valorile temeinice înaintate de pe alte meleaguri. — De ce traduceţi din Günter Grass SÂNZIANA POP ? — Iniii pentru că am descoperit afinităţi comune cu literatura pe care o scrie. Nu cred în traducerile făcute la întîmplare. Cred in traducerile care pornesc de la o alianţă subiectivă, un mod comun de reprezentare etică şi estetică. In ce mă priveşte, întii votez cu opera unui scriitor şi numai după aceea îl traduc. Despre Günter Grass cred că este unul dintre cei mai mari prozatori europeni la ora actuală. Nu-mi plac toate cărţile lui, dar unele sunt capodopere. Cum a văzut şi cum a urît Günter Grass fascismul nu este scris în nici o carte de istorie. Ce are special acest mare scriitor cred că este, odată, darul cu totul aparte al observaţiei, iar, a doua oară, darul cu totul aparte al înţelegerii şi, în plus, un har al cuvîntului, o stăpinire a tuturor compartimentelor limbii care plăteşte cu satisfacţii neîntîlnite munca grea de traducere. Vreau să spun că traducînd Günter Grass — cu mare chin şi îndelungă disciplină, am senzaţia că scriu propriile mele cărţi, cele mai bune pe care le pot visa. — A reieşit, credem din cuvintele participanţilor convingerea că suntem martorii unei perioade de substanţiale reconsiderări şi reevaluări in acest domeniu — ca şi în altele — de stimulare a eforturilor pentru găsirea unor mijloace educative mai eficace, mai hotărîte, mai bune. — Da, ne-a împărtăşit D. MAZIU cîteva din proiectele imediate ale editurii Univers, intenţionăm să acordăm mai multă atenţie muncii de educaţie propriu-zisă, procedînd la o acţiune organizată de reeditare a lucrărilor cuprinse în bibliografia şcolară. Vom acorda mai multă atenţie acelor cărţi care demască tarele societăţii burgheze şi înfăţişează consecinţele complete ale asupririi şi exploatării, fiindcă acestea sunt foarte asemănătoare cu ce a existat cîndva la noi, iar astăzi tineretul nostru nu le cunoaşte din viaţă şi se pare că mai sunt şi unii care le-au uitat, deşi le-au cunoscut, sau le află dintr-o bună parte a literaturii noastre originale. Vom începe, de asemenea, publicarea unor aşa-numite ediţii de autor, care să cuprindă cea mai mare parte şi nu de puţine ori totalitatea operei unui mare scriitor, în ediţii largi prefaţate şi cu aparat critic de înalt nivel ştiinţific, prima dintre ele urmînd să fie opera integrală a lui Stendhal, în citeva volume, pe care vrem să le publicăm chiar în cursul anului viitor. Tot în cursul anului viitor vom începe să publicăm, într-o colecţie denumită „Dialog“, o serie de lucrări originale axate pe probleme ale literaturii şi culturii contemporane şi în care cercetătorii şi criticii noştri să analizeze de pe poziţii marxiste, combative, edificatoare, probleme de stringentă actualitate. încă un sector in care suntem hotăriţi să facem o cotitură radicală este acela al prefeţelor şi aparatelor critice. In ultima vreme, ajunsesem să publicăm destul de rar prefeţe chiar şi la autori traduşi pentru prima oară şi deci necunoscuţi celei mai mari părţi a publicului, mărginindu-ne uneori la citeva date sumare. Or, prefeţele, studiile introductive temeinice şi combative sunt necesare nu numai pentru lămurirea şi orientarea unui cititor mai mult sau mai puţin avizat, ci mai ales pentru exprimarea clară a punctului nostru de vedere faţă de scriitorul sau opera respectivă, pentru o analizare şi evaluare de pe poziţiile, şi cu criteriile esteticii marxiste. Dar toate aceste noi preocupări, eliminarea hotărîtă a lipsurilor manifestate în munca noastră, se vor face concomitent cu asigurarea unor traduceri de cea mai înaltă calitate, potrivit cerinţelor oamenilor muncii al căror nivel cultural şi de educaţie artistică creşte vijelios. Dacă alegem — şi vom alege — tot ce este mai valoros in literatura mondială, este firesc să luăm toate măsurile şi pentru asigurarea unui veşmînt românesc corespunzător valorii originalului. TIA ŞERBANESCU Ajutor marinăresc Corespondentul nostru judeţean I. POPOVICI ne relatează un fapt care s-a petrecut acum citeva zile in apele Oceanului Atlantic. Pe o navă sub pavilion liberian, un navigator suferise un grav accident şi avea nevoie de o intervenţie medicală urgentă. Apelul lansat de pe această navă a fost recepţionat de cargoul „Bucureşti“, care se afla in drum spre Capul Bunei Speranţe. La ordinul comandantului Nicolae Lázar, nava românească şi-a întrerupt cursa pentru a veni un ajutor. Asistentul medical Dumitru Marin, transportat imediat cu o barcă pe nava liberiană a reuşit, după cinci ore de îngrijiri, să salveze viaţa marinarului aflat in pericol. Se caută nişte păgubaşi Cu aproape un an in urmă pe strada Movilei din Sibiu, ne scrie corespondentul nostru judeţean VIRGIL LAZAR, s-au „depozitat“ sub cerul liber in bătaia ploilor, un mare stoc de cărămizi provenite din demolarea unor clădiri vechi. Desigur, la început, a fost vorba ca aceste cărămizi să rămină in acest loc doar citeva ore, pînă la sosirea autocamioanelor. Dar lucrătorii au plecat şi, de atunci, stocul de mii de cărămizi a fost pur şi simplu uitat in strada Movilei, impiedicind circulaţia fără ca nimeni să se interesezi de ele. Mai mult. In momentul de faţă, nu se mai cunoaşte nici proprietarul, incit cetăţenii străzii respective n-au cui să se adreseze pentru ridicarea cărămizilor. Propunem pe această cale Consiliului popular municipal Sibiu să ia in administrare materialele respective şi să le dirijeze spre alte şantiere. Cit despre păgubaşi, poate se vor trezi măcar de data aceasta din somnolenţa dovedită în păstrarea unor bunuri încredinţate. Pe post de... fazani / In apropierea localităţii Reci, judeţul Covasna, unde au avut loc manifestările artistice prilejuite de Festivalul „Nufărul ’71“, se află şi o fazanerie. Unii participanţi s-au apucat să alerge după fazani spre a-i prinde. Rupind un gard de sirmă de aproximativ 100 de metri, ei au început „vinătoarea“. Dar, de data aceasta, păsările nu au vrut să pice „de fazani“. Au zburat toate care încotro. In schimb au rămas aici citeva pagube materiale, iar cei vinovaţi vor fi amendaţi pentru astfel de fapte necivilizate. Adică sunt ei acum pe post de... fazani! Nababul... cerşetor etre Gaure, din comuna Viraniea — Livezi, judeţul Vrancea şi-a făcut din cerşit o profesie. Îmbrăcat în zdrenţe, el colinda satele judeţului implorind mila cetăţenilor. Zilele trecute a fost găsit cerşind pe străzile comunei Vidra. Dar să vedeţi surpriza pe care ne-o comunică corespondentul nostru judeţean C. AZOIŢII. La controlul efectuat de organele de miliţie, asupra lui s-au găsit treizeci de mii de lei. Condus la frizerie, la baie, apoi îmbrăcat in haine noi, (bineînţeles, pe cheltuială proprie), cerşetorul nabab urmează să compară acum in faţa instanţei sub acuzaţia de contravenient la regulile de convieţuire socială... Şi, bineînţeles, de parazitism social! Chiar după inspecţie raţiunea Slănic — Prahova, redeschisă anul trecut este din ce in ce mai mult solicitată. Duminică numai, la Baia Baciului — una din cele trei băi ale staţiunii — numărul oaspeţilor a ajuns la aproximativ 6 500. In faţa unei asemenea avalanşe de vizitatori — ne informează corespondentul nostru judeţean MIHAI ALEXANDRU — conducerea staţiunii oferă o aprovizionare cu evidente lacune. Duminica trecută de pildă, sucul şi berea au sosit seara, in jurul orei ÎS, adică atunci cind vizitatorii plecau. Şi cind te gîndeşti că lucrul acesta s-a petrecut după ce staţiunea a fost vizitată de şeful Inspecţiei comerciale judeţene şi de directorul comercial al Oficiului judeţean de turism Prahova. Vorba aceea : Poftiţi la noi la masă, că noi nu suntem acasă ! Speologi de peste hotare oaspeţi în munţii noştri , grup de studenţi belgieni, speologi din cadrul Universităţii din Liege, întreprinde, la invitaţia Institutului de speologie din Cluj, o călătorie de studii in munţii Rodnei. Un alt grup de speologi sosiţi de la Institutul de specialitate din Praga, împreună cu speologi clujeni, vor face o călătorie de studii în zona carstică Padiş — Cetăţile Ponorului. Turistică Pe drumul naţional nr. 13, intre Miercurea Ciuc şi Sighişoara — ne scrie corespondentul nostru judeţean I. DELEANU — turiştii iau cunoştinţă cu o mulţime de microstaţiuni, zise de interes local, puncte naturale de un pitoresc deosebit. Numai că grija de gospodar nu s-a alăturat peste tot darurilor naturale. Cabanele Homorod şi Szeiteraz ii pot reţine pe turişti chiar şi mai multe zile prin ambianţa plăcută pe care o oferă, dar nu acelaşi lucru se întimplă la cabana Chirul. Aici, la vederea aspectului camerelor, călătorul devine în mod subit grăbit să ajungă cît mai repede în altă parte. La Băile Sărate, de lingă Cristurul Secuiesc, amatorul de curse de inot în oricare din cele patru bazine existente, nu îşi poate satisface dorinţa decit cu riscul escaladării gardurilor care le înconjoară. La băile Harghita, staţiune situată într-un cadru încîntător, la 1400 m. altitudine, bufetul cabanei oferă băuturi alcoolice şi nici o băutură răcoritoare. Tot aici, cele două mofete cu ape tămăduitoare sunt neîngrijite, împrejurimile cabanei nu au mai fost curăţate de multă vreme, astfel incit movilele de cutii de conserve, sticle, se înalţă zilnic sub ochii îngăduitori şi nepăsători ai responsabililor staţiunii. Judeţul Harghita posedă pe teritoriul său trei mari staţiuni republicane: Borsec, Tuşnad, Lacul Roşu. Este oare acesta paravanul dincolo de care microstaţiunile se zbat într-o existenţă mediocră ! Ce-a ieşit întreprinderea judeţeană de construcţii montaj Bistriţa — ne informează corespondentul nostru judeţean AL. KISS — a solicitat serviciului de circulaţie al judeţului reexaminarea pe bază de chestionare a tuturor conducătorilor auto. Nu mică le-a fost insă surpriza iniţiatorilor acestei măsuri cind au aflat că din cei 37 şoferi prezenţi la examen... 30 au fost declaraţi „repetenţi". Ca să vedeţi ce-a ieşit pină la urmă ! Rubrica realizată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Kp" I...coliDmn Cititorul PETRE DOBRE din comuna Birza-Dolj vrea să transporte o butelie de aragaz de la Bucureşti la domiciliul său, dar nu ştie care e modalitatea de a rezolva această problemă. C.F.R.-ul nu primeşte pentru transport butelii de la persoane particulare. Pe căile ferate se primesc numai buteliile trimise de fabrică la depozitele centre de vînzare, în vagoane complete. Există totuşi o posibilitate şi pentru o asemenea situaţie. La Bucureşti, butelia trebuie predată la un depozit din oraş. In baza dovezii primite în schimbul buteliei predate, posesorul ei se prezintă apoi la cel mai apropiat depozit de domiciliul său, de unde o poate ridica. ANTON NECULAI, com. Zamostea, jud. Suceava, ar vrea să afle „după citi ani, de căsătorie cu un pensionar, soţia acestuia dobîndeşte dreptul la pensie de urmaş“. In această privinţă, articolele 29 şi 31 din Legea nr. 27/1966 prevăd că soţia supravieţuitoare care a împlinit vîrsta de 55 de ani dobîndeşte dreptul la pensie de urmaş imediat după decesul soţului pensionar, indiferent de durata căsătoriei. Iar mai departe se spune : Soţia supravieţuitoare are dreptul, la pensie de urmaş, chiar la împlinirea vîrstei de 50 de ani, dacă căsătoria cu soţul decedat a durat cel puţin 20 de ani. N. MARC ALOIU, profesor, com. Baldovineşti, jud. Olt, doreşte să-i comunicăm dacă se poate înscrie, fără concurs de admitere, la Facultatea de ştiinţe juridice. Ordinul Ministerului Invăţămîntului nr. 340 din 1969 prevede că absolvenţii cu examen de diplomă ai institutelor pedagogice de trei ani se pot înscrie în anul III la cursurile fără frecvenţă de la facultăţile din cadrul institutelor de învăţământ superior de acelaşi profil cu cele absolvite, fără concurs de admitere, înscrierea la facultăţi de alt profil se poate face numai prin promovarea concursului de admitere. Dr. GEORGETA GRISARU, Bucureşti, întreabă dacă pentru pregătirea şi susţinerea examenului de medic secundar se acordă concediu plătit. Răspunsul este : nu. Atit pentru pregătirea cit şi pentru susţinerea examenului de medic secundar nu se acordă concediu plătit. Pentru zilele în care are loc examenul, se poate cere conducerii unităţilor sanitare în care lucrează cei interesaţi concediu fără plată sau prin compensare. „Románia libera“ 1. c. Aspect arhitectural al noilor construcţii ploieştene. Foto : ION POPESCU Festivalul „Cîntecele Oltului la cea de-a treia ediţie Pitoreştile staţiuni balneoclimaterice vilcene vor găzdui cu începere de azi cea de-a treia ediţie a amplului festival folcloric interjudeţean, „Cântecele Oltului“. In legătură cu aceasta, am solicitat prof. VASILE ROMAN, preşedintele Comitetului pentru cultură şi artă al judeţului Vîlcea, cîteva precizări. In constelaţia manifestărilor consacrate artei populare, „Cintecele Oltului“ — ne-a spus interlocutorul nostru — se înscrie, ne place să credem, cu un element de vie şi originală strălucire. Solii cântecului şi dansului popular din şase judeţe (Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vilcea şi Olt) demonstrează de data aceasta la Călimăneşti, Govora, Olăneşti şi Rm. Vîlcea, în faţa localnicilor şi a miilor de oameni ai muncii veniţi aici din întreaga ţară pentru tratament şi odihnă, nu numai măiestria lor interpretativă, ci şi frumuseţile şi vitalitatea valorilor folclorice ale românilor, maghiarilor şi germanilor, care de veacuri trăiesc şi muncesc împreună pe pămînturile udate de bătrînul Olt. Festivalul are caracter de competiţie şi îşi propune să contribuie la valorificarea comorilor artei populare in expresia lor cea mai autentică şi diversă. Fiecare judeţ va fi prezent nu printr-un ansamblu „reunit“ sau „selecţionat“, ci prin spectacole de artă populară autentică, întemeiate pe o tradiţie sau un obicei local, propriu unei anumite vetre sau zone folclorice, pe material muzical şi coregrafic reprezentativ. — Care sunt principalele categorii de manifestări care conferă festivalului profilul său propriu ? — Formaţiile artistice din fiecare judeţ vor prezenta cite un spectacol la Călimăneşti, în cadrul festivalului propriu-zis şi alte două în turneu, în celelalte staţiuni vilcene. Este vorba de transpuneri scenice fidele modelului, într-o formă cît mai apropiată de sursa de inspiraţie, păstrind nealterată savoarea originalităţii unor obiceiuri străvechi dintr-o arie folclorică restrinsă. Tot la Călimăneşti îşi va desfăşura lucrările, pe parcursul a trei zile, o sesiune ştiinţifică pe tema „De la materialul folcloric la spectacolul artistic“, la care vor participa specialişti ai unor institute de cercetări şi organisme culturale din întreaga ţară. In ultima zi a Festivalului va avea loc, pe străzile oraşului Rm. Vilcea, pitorescul alai al formaţiilor artistice, iar la Călimăneşti o paradă a portului popular. Ea va fi urmată, pe scena în aer liber de pe Ostrov, de „acordul final“ al întregului Festival, spectacolul de gală „Rapsodia Oltului“, care va reuni toate ansamblurile participante. Pentru prima oară în acest an se va deschide un tîrg al olarilor, la care îşi dau întîlnire meşteri în lut de pe întreg cuprinsul ţării, cu creaţii reprezentative pentru renumite centre ale ceramicii populare din judeţele Argeş, Bihor, Cluj, Harghita, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu şi Vîlcea. Vor fi organizate, de asemenea, in zilele Festivalului, expoziţii de fotografii artistice cu tematica inspirată din frumuseţile naturale ale Văii Oltului şi ale artei populare, expoziţii de carte ştiinţifică, beletristică şi turistică privitoare la judeţele participante. Programul Festivalului include şi gala de filme documentare pe teme folclorice, consacrate unor obiceiuri sau meşteşuguri populare. La spectacolul de închidere se va prezenta publicului şi o formaţie de peste hotare, Ansamblul Bakirköy din Istanbul. Aş mai adăuga că Întregul Festival se va desfăşura intr-o ambianţă adecvată. Pe lingă cele amintite, publicul care va asista la programele artistice, va avea prilejul să ia parte la petreceri în stil popular (Stîna ciobănească, han haiducesc, cazan cu ţuică, taraf lăutăresc etc). In sfîrşit, o bogată colecţie de tipărituri, — pliante, afişe, programe, fluturaşi, — panouri, embleme, medalioane ş.a. au fost pregătite pentru popularizarea acestei manifestări. F. VASAS ■INIA ASUPRA MATERIEI (Urmare din pag. 1) volane, uși, schelete de fotolii rabatabile, totul devenea un fel de anatomie nudă a plăcutului mijloc de transport ce ne duce departe de case din păduri sau lingă mare. Materia nufărîmițată, ordonată, strunjită, eloxată, devenea ceva luxuriant, un decor strălucitor şi tentant numai prin munca omului. Deodată, mina şi inteligenţa individului mi se părură ceva inestimabil şi umii explicai, dacă mai era nevoie, istoria, civilizaţia şi viitorul. Unii vorbesc despre pacea primordială, despre avantajul de a trăi intr-un univers nepoluat, lipsit de nervii, de excitaţia mecanică şi nebunia secolului nostru şi sincer vorbind sint momente cind mă visez intr-un ev al vieţii la ţară, cu trăsură cu cal, cu darama printre găini şi focuri molcome, fără gaze, cu lemn de la mama lui care lasă un iz splendid de fum, dar... Dar mă pot lipsi de avion, de rapiditate adică, de ştirile sosite de peste lume intr-o secundă ? Mai putem să renunţăm la oraşele ridicate in citeva luni, la scutirea de efort datorită unor macarale de neimaginat alt cinci ? Cu ajutorul acestor minţi ale noastre, ale tuturor, am ajuns pe Lună şi am dezvelit taina fundului de ocean, ceea ce altă dată nu putea fi prevăzut şi venea dintr-o voinţă necunoscută. Tentaţia de a scormoni a omului, de a cerceta şi a spune a individului. Vreau să mă izolez de ceilalţi şi totul îmi vorbeşte despre ei. Dacă ies in grădină îmi amintesc viaţa plantelor. Cineva imi taie primăvara copacii şi-i stropeşte■ la începutul lui iulie apar în curte cosaşi care retează finul ; îi văd, sunt semeni de ai mei care trudesc după aceea ca să-l întoarcă şi să-l usuce, să-l care cu căruţele şi să-l depoziteze. In galimatiasul de flori crescute anarhic vine un vecin cu o foarfecă. El corectează destrăbălarea naturii şi-i dă un sens, retează paraziţii vegetali şi face trandafirii rămaşi mai puternici şi mai frumoşi. Omul care munceşte se aşează pe pămint şi bea apă cu un gest primordial. Îmi place, dacă aş fi sculptor, in loc să scot din piatră abstracţiuni aş dedica statui secerătorului, omului de la volanul tractorului. Şi asta nu pentru că am fi tentaţi să credem că există la ora de faţă o mistică a maşinismului, ci pentru că un om conducind o secerătoare înseamnă biruinţa unei idei asupra inerției materiei. MEMENTO FETELE DIDINEI : Teatrul „Ion Vasilescu" la Arenele Romane ora 20 ; VOX... BOEMA : Teatrul ,,C. Tanase", ora 20, la Gradina Boema ; LA IZVOARE DE FRUMUSEŢE : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 17,30 ; SPECTACOL DE SUNET ŞI LUMINA, organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Arta a Municipiului București la Rotonda scriitorilor Grădina Cîşmigiu, orele 20,15 — 21. BRIGADA Diverse IN ALERTA : Patria (11 86 25) orele 9 - 11.30 - 14 - 16,30 — 19 — 21.15 . Gradina Doina (15 87 67), ora 20,15 ; UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIȚI ! Capitol (16 29 17), orele 9 - 11 - 13 - 15 — 17 - 19 —21 ; Grădina Capitol, orele 20 - 21,45 ; Favorit:. (3106 15) orele 9 15 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ! ÎNTOARCEREA SFINXULUI LUCA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 . ÎL CUNOAŞTEŢI PE URBAN ? ! Lux mina (16 23 35) orele 9—16 în continuare 18,15 — 20,30 ; DETAȘAMENTUL ROȘU DE FEMEI ! Central (14 12 24), orele 10 - 13 -16,30 - 20 ; FLOAREA SOARELUI , S c a r a (11 03 72), orele 10,30 - 13,45 - 16 - 18,45 — 21,15 ; Gradina Select (14 27 14), ora 20; Modern (23 71 01), orele 8,45 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 , - 20,45 ; Gradina Modern, ora 20 ; Tomis (21 49 46), orele 10 - 12,30 -15,30 — 18 ; Grădina Tomis, ora 20 30 ; LANȚISOARE VERZI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—20 în continuare ; SĂPTAMANA NEBUNILOR : Excel- sior (18 1088), orele 9 - 01,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Gloria (22 44 01) orele 9 - 11,15 - 13 30 - 16 - 18,15 - 20 30 ; Flamura (23 07 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 SECRETUL PLANETEI MAIMUȚELOR : Festival (156384), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18 30 - 21 ; Grădina Fes- tival, ora 20,15; Feroviar (16 22 73), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Melodia (12 06 38), orele 9 - 11,15 - 13 30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; DISPARIŢIA LUI TINO Moşilor (12 52 93), orele 15,45 - 17 45; Grădina Moşilor, ora 20,15 ; ÎNDRĂGOSTIŢII : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; CUM AM DECLANŞAT AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL : Rahova (23 91 60), orele 15 30 - 19,30 ; CORTUL ROŞU : Floreasca (33 29 71) ia orele 16 - 19 ; ASTERIX ŞI CLEOPATRA - CIRCUL D-L GOE ; Doina (16 35 38), orele 10 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20.30 ; II. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI - ZESTREA DOMNIŢEI RALU , Crîngaşi (17 38 81), *« orele 15,30 - 19 ; TURNUL DE ARAMA: Buzeştî'. (156279), orele 15,30 - 18; Grădina Buzeştî ora 20,15 ; unic AL 41-LEA : Unirea (17 10 21), orele , 16 - 18,30 ; Grădina Unirea, ora 20,30 ; SUNETUL MUZICII : Lira (31 71 71), ora 15,30 ; Grădina Lira, ora 20 ; Popular (35 15 17), orele 15,30 -1930 : FACEREA LUMII : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; NOTRE DAME DE PARIS Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Gradina Arta, ora 20,15 ; UN SURIS TN PLINA VARA : Laro- --met (Bd. Bucureștii Noi nr. 166) orele 16.30 - 17,30 - 19,30 ; GRESEALA FATALA : Miorita (14 27 14), orele 10 - 12,30 - 15 - 17.30 - 20; Bucegi (17 05 47), orele 15.30 — 18 ; Grădina Bucegi, ora., 20 15 ; MAYERLING: Munca 121 50 97), o-n rele 16 - 19,15 ; nici SECRETUL DIN SANTA VITTORIA tu Vltan (21 39 82), orele 15 - 17,30 : Grădina Vlran, ora 20 ; TN ARŞITA NOPŢII : Dacia '‘,t (16 26 10), orele 8,30—20 în continuare : ÎNTÎLNIRE CU O NECUNOSCUTA Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 [° 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 : Aurora (35 04 66) orele 9-11 15 - 13,30 -iii 15,45 - 18 : Grădlno Auroro orow*:q 20,15 ; mn ULTIMUL MOHICAN: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 -17.45 - 20 ;nig UN ITALIAN IN AMERICA : Giu-i nrr J ieşti (17 55 46), orele 15,30 -17.45 - 20 I O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : * oh Victorio (16 28 79), orele 9 - 12,30 -■«« 16 - 19,30 : Pacea (31 32 52), orele 9 si - 16 - 19,15; Progresul (23 94 10), orele 10 — 15 — 19 : S-A INTTMPLAT IN RECUNOASTERE : înfrăţirea între popoare (17 31 64) la orele 15,30 - 17 45 - 20 ; B. D. INTRA TN ACŢIUNE : Viitorul (11 48 03) orele 15,45 - 18 - 20 15 : PRINŢUL NEGRU : Volga (11 91 26), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20 30: FIII MARII URSOAICE : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 - 17,45 - 20 : HIBERNATUS : Parcul Herăstrău (11 91 26), ora 20,15 : Cinemateca—sale Union (13 49 04) | YO:YO orele 10 - 12 - 14 - 16 -18,15 - 20 30 | JOI 5 AUGUST PROGRAMUL ITC; 17,30 : Emisiune în limba maghiară ; 18,30 : La volan ; 18,50 : Timp şi anotimp în agricultură ; 19,10 : Pentru sănătatea dv ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul ; 20 : Aparenţe şi realităţi în lumea capitalului; 20,15 : Interpreta săptămînii : Florica Bradu ; 20,30 : un Din cronica eroică a insurecţiei ; 20,50 : Antologia umorului. Stan Si Bran studenţi la Oxford ; 21.50: Cadran internaţional ; 22.20 : Telejurnalul. "(ț (» PROGRAMUL II 20,00: Punct şi contrapunct; 20.10: Buletin de ştiri. Sport ; 21.00 : Film artistic : Umbrelele din Cherbourg. Cu Catherine Deneuve, Nino Castelnovo.