România Liberă, septembrie 1971 (Anul 29, nr. 8353-8378)
1971-09-26 / nr. 8375
Suita memoralistică din ciclul intitulat semnificativ „Lanţuri“ este opera fundamentală a literaturii lui Ion Pas, scriitorul care a realizat o amplă biografie a lumii noastre moderne şi contemporane, o biografie a luptelor sociale, a luptelor pentru libertate, a manifestărilor de clasă, muncitoreşti şi ţărăneşti — totul tratat la modul memorialistic. Caracterul memorialistic nu se rezumă însă la reconstituirea cu detalii sau linii directoare a unor epoci. Autorul s-a documentat sau a asistat şi a trăit în miezul unor evenimente pe o bună bucată de timp a istoriei noastre (n. 1895), dar nu face numai o cronică spectaculară ci și un comentariu epic, realizînd o proză de atitudine, o radiografie a istoriei noastre contemporane. Desigur, această istorie se prezintă într-o expresie literară în care paginile de jurnal alternează cu acelea ale povestirii evocative sau ale punerii în scenă prin intermediul dialogului. Pe Ion Pas nu-l interesează atit de mult conturarea unor personaje, deşi nici acestea nu lipsesc, a unor eroi în primul rînd, ci reconstituirea unor vremuri cum aşa de adecvat îşi intitulează una din scrierile sale, Carte despre vremuri multe. Ciclul „Lanţuri“ se constituie din urmărirea şi descrierea unei lungi perioade de exploatare şi persecuţie a claselor de jos, incepînd cu venirea primului Hohenzolern în România (1866) şi pînă după răscoalele ţărăneşti din 1907. Peste tot, în tot ce se •Ion Pas : Scrieri 3—4 („Lanţuri“), întîmplă în carte, apar „lanţuri“ , libertatea este îngrădită în fiecare colţ al ţării, la sate şi la oraşe. Pe alocuri, paginile lui Ion Pas au aspect de frescă documentară, din care nu lipseşte culoarea şi-n care este scoasă în relief mai ales dinamica faptelor şi semnificaţia politică a fiecărui eveniment. Am putea spune că aspectul documentar al epicii lui Ion Pas — în bună expresie literară — serveşte deopotrivă istoria literaturii şi a presei româneşti prin relaţiile de context pe care le dă, şi mai ales prin portretele unor scriitori. Chiar în primele capitole ale cărţii asistăm la anchetarea lui Cezar Bolliac, şi N. T. Orăşeanu de către beizadeaua Mitică ut mmic Ghica, şeful poliţiei. Se pregătea decorul pentru venirea şi primirea prinţului străin in ţară iar cei doi ziarişti erau urmăriţi pentru propagandă ostilă acestei primiri. Reconstituirea atmosferei literare a timpului, a cafenelelor şi restaurantelor şi mai ales a hanurilor bucureştene a Căii Victoriei, cu alte cuvinte a Bucureştilor, este egală cu o stampă. Dar ceea ce este caracteristic acestei reconstituiri e faptul că din lectură nu reţinem doar pitorescul în sine, poezia evocării memoriale, ci viaţa care se închide în această stampă. Reconstituirea e un motiv literar, un pretext, pentru prezentarea unor realităţi sociale. Răscoala ţărănească din 1907 constituie, de asemenea, o suită de „lanţuri“, de evenimente, reconstituite după documente şi mărturii. Dacă comparăm acest episod cu subiectul tratat de Liviu Rebreanu sau Cezar Petrescu în romanele Răscoala şi 1907, putem spune că pe Ion Pas îl interesează în principal punctarea unui ritm, a unei dinamici, împletirea unor fire, unor idei, unor cauze politice ale faptelor. Personajele (unele din mediul ţărănesc), prinse în conjuncturi istorice, proiectate pe ecranul unei epoci, n-au timp să se dezvăluie în analize şi doar să-şi anunţe prezenţa, plină de simboluri, să-şi descrie cu durere dar şi cu speranţă lanţurile pe care le poartă. Romanul-frescă conceput de Ion Pas ca un rechizitoriu indirect al unei lumi apuse, este, în acelaşi timp, o carte a Bucureştilor în care, fără aglomerarea barocă de evenimente şi eroi, timpurile curg spre noi, spre epoca actuală. S-ar putea ca documentul de viaţă să fie completat, în aceste pagini, şi de fantezia scriitorului, dar completările nu sunt disonante, au autenticitatea documentelor. Uneori, documentele de arhivă se transcriu exact, aproape nestilizate, dar economia romanului — una din cărţile cele mai realiste ale prozei româneşti contemporane — o cere ; o cere mai ales scopul cărţii, mesajul ei vizionar. Privită retrospectiv, opera lui Ion Pas rămine credincioasă intenţional şi stilului, şi tematicii : Din lumea celor obidiţi (1912), Drumul morţii (1922), Lumea celor necăjiţi (1925), Zilele vieţii tale (1948-1950, 4 volume), Carte despre vremuri multe (1963). Ciclul Lanţuri a apărut între 1950-1954, in patru volume. Primele sale cărţi au, cum era şi firesc, un caracter mai impresionist, un stil mai încărcat de emoţii lirice ; ultimele cărţi sunt mai obiectivate, comentariul şi expunerea devin epice prin excelenţă, iar stilul capătă sobrietatea necesară consemnării unor fapte dramatice. Cele două volume din Lanţuri, urmînd pe cele două din Zilele vieţii tale, apărute anul trecut, cuprind în esenţă un modern memorial de călătorie in timp, în care autorul îşi păstrează combativitatea politică nealterată ştiinţific de atîtea şi atîtea experimente estetice. Construcţia sa epică e determinată de ciclul dialectic al faptelor de viaţă, demersul cronologic al evenimentelor istorice şi nu de raportul subiectiv dintre autor şi eveniment. Uşor anticalofil, dar întotdeauna sincer şi spontan, Ion Pas e scriitorul român cu o biografie dar şi cu o bibliografie consecventă. EMIL MANU O OPERĂ FUNDAMENTALA A LITERATURII LUI ION PAS*) Pagina a 2-a — 26 septembrie 7971 SPECTACOLELE sAptamínii VIITOARE FILM • TERMEN, producţie a studiourilor sovietice. Regia : Nikolai Sanisvilli. In rolurile principale : Bimbolat Vataev, Malibek Abaev, Tereza Kantemirova. Figura eroului national osetin din secolul al XIX-lea este adusă pe ecran intr-un film legendă. • ARICII SE NASC FARA ŢEPI, producţie a studiourilor bulgare. Scenariul : fraţii Mormarev, regia Dimiter Petrov ; imaginea Krun Krumov ; muzica : Peter Stoicevcu : Rumena Trifonova si copiii : Ivailio Dymbazov, Neiko Neikov, Peter Peicev, Andrei Slabakov, Ivan Arsincov. Un film cu copii despre relaţiile lor cu lumea înconjurătoare, cu cei mari. • TABLA VISELOR, producţie a studiourilor poloneze. Scenariul : Halina Snopkiewicz — după un roman al său ; regia Zbigniew Chmielewski ; imaginea : Kazimierz Warwzyniek ; muzica : Wojciech Kilar. Cu : Julia Luczkowska, Andrsek Pstrag, Zofia Truszkowska. Prin intermediul unei acțiuni fanteziste se încearcă explorarea universului adolescentin. gpig. teatru • Teatrul „Mihail Eminescu“ din Botoşani : „RAZVAN ŞI VIDRA“ de B. P. Haşdeu; regia : Ion Olteanu ; scenografia : Teodora Dinulescu ; costume : Maria Bordinovski; din distribuţie : Sorin George Zavulovici, Sanda Maria Dandiu, Doina Alexe Popescu. • „CINTARE ROMÂNIEI“ — recital de poezie, regia: Ion Olteanu. PE ECRANE ÎN LUNA OCTOMBRIE Dintre cele o duzină de filme, ce vor poposi pe ecrane în luna octombrie, trei sunt semnate de cunoscuţi şi recunoscuţi regizori pe plan internaţional. Este vorba de regizorul cehoslovac Karel Kachyna, de cel bulgar Ranghel Vîlceanov şi de unul dintre veteranii cinematografului american Anthony Mann prezent cu filmul „Steaua de tinichea", un western psihologic, cu doi mari actori în rolurile principale : Henry Fonda şi Anthony Perkins. Din opera lui Kachyna vom vedea „Voi sări din nou peste băltoace", un film — simbol poetic al tenacităţii, voinţei şi perseverenţei umane. Pelicula lui Vîlceanov „Şansa“ vorbeşte despre marea şansă pe lingă care treci zi de zi, dar pe care o singură secundă o poate revela şi pentru care merită să trăieşti întreaga viaţă. Iubirea stă în centrul peliculei poloneze „Romanticii“, datorită regizorului Stanislaw Rozewicz, inspirată din fapte autentice petrecute cu 120 de ani în urmă în Poznania. Un vis romantic, dar din zilele noastre, este subiectul producţiei, semnate de Andrzej Konic, „Motodrama", visul de dragoste al unui mic funcţionar poştal, o comedie lirică cu Jacek Fedorowicz şi Krystyna Sienkiewicz în principalele roluri. Chiar „Vis de dragoste" se numeşte pelicula lui Marton Keleti ce rememorează viaţa lui Liszt (interpretat de Imre Sinkovitz) într-o coproducţie ungaro-sovietică. Celor mai tineri spectatori le este destinată „Lampa lui Aladin", peliculă realizată de Boris Ritarev după motivele povestirii din ciclul „1 001 de nopţi“, producţie a studiourilor sovietice. In teritoriu fantasticului, dar al celui muzical, ne poartă şi „Povestirile lui Hoffmann", turnat de Georg Mielke după opera lui Offenbach realizată de Walter Felsenstein pentru Opera Comică din Berlin. Un duel muzical se anunţă şi „Ritmuri spaniole“ (regia Jose Luis Saez de Heredia), în care apar Manolo Escobar şi Conchita Velasco, doi cunoscuţi interpreţi de muzică uşoară spaniolă. In pofida prezenţei lui Giani Morandi pe generic, „Castanele sunt bune“ (regia : Pietro Germi) nu este un vesel film muzical, ci un serios film de dragoste, după cum şi „N-am cîntat niciodată pentru tata", regizat de americanul Gilbert Cates ascunde o dramă consumată între un fiu, şi părintele său autoritar şi egoist. Piesa „Floarea de cactus“ de Barillet şi Gredy a avut un fantastic succes la Paris cu Sophie Desmartes, la New York cu Laureen Bacall, la Londra cu Margaret Leighton. Noi o vom vedea în versiunea cinematografică a lui Gene Saks, cu Ingrid Bergmann care se dovedește în continuare o mare actriță a ecranului și în asemenea rolluri fanteziste. UNA PE ZI de MATTY Bine, binei—moi cu mila, te rog,... am înţeles ! La Salişte— cea mai mare bibliotecă comunală Recent, din iniţiativa organelor locale de partid şi de stat din Sălişte (judeţul Sibiu) a luat fiinţă cea mai mare bibliotecă comunală din ţară — prin concepţie şi organizare. Amenajată într-o clădire specială cu două nivele, noua bibliotecă dispune de săli de împrumut, de lectură şi de audiţie, pentru copii şi pentru adulţi. Fiind dotată cu peste 13 000 de volume de beletristică, lucrări necesare cadrelor didactice şi specialiştilor din agricultură, precum şi cu o bogată discotecă, biblioteca din Sălişte va funcţiona ca centru metodic pentru modernizarea acţiunii cu cartea în comune şi sate. Ea va fi îndrumată de specialişti de la „ASTRA“ şi de la Muzeul Bruckenthal din Sibiu. Se prevede, de asemenea, înfiinţarea unei ample fonoteci, cuprinzind lucrări muzicale folclorice din zona Sibiului. (V. LAZAR - coresp. R.I.). Monumentul nepăsării. ...poate fi văzut in curtea spitalului nr. 1 din Brăila. Este o construcţie fără o formă bine definită — un fel de cub mare din cărămidă şi buşteni, cu citeim găuri care, probabil, vor ferestrele şi uşile. Dar nu despre concepţia arhitecturală a acestei curioase creaţii a I.J.C.M. Brăila — autorul lucrării — discutăm, ci despre dezagregarea ei. Construcţia era destinată viitorului serviciu de fizioterapie dar, datorită stadiului lucrării şi a neglijenţei pe care a vădit-o executantul, ea este actualmente gata degradată. După ce i s-a pus planşeul din beton — de proastă calitate — construcţia a fost lăsată baltă. Ploile Şi-au spus cuvintul, apa s-a îmbibat în plafon şi pereţi, creind din viitorul interior de fizioterapie o autentică peşteră. Pe care îi invităm s-o viziteze şi tovarăşii de la Consiliul popular al judeţului Brăila pentru a vedea „pe viu“ ceea ce se numeşte un monument al nepăsării. " (V. CHIURTU - coresp. Rl.). Librărie sau anticariat? In librăria oraşului Slobozia sunt rafturi ticsite cu cărţi — dar ale căror file îngălbenite de vreme iţi dau mai degrabă senzaţia că ai nimerit intr-un anticariat şi nicidecum intr-o librărie care trebuie să ofere ultimele noutăţi editoriale. In schimb, titluri solicitate prin comenzi— titluri care au văzut cu mult timp în urmă lumina tiparului şi sunt deja epuizate in alte oraşe, aici sint zadarnic aşteptate de luni de zile. Cîteva exemple semnificative: din cele 16 apariţii în lunile iunie şi iulie in Editura Politică din oraşul reşedinţă de judeţ au ajuns doar patru, din lucrările apărute in ..Editura Ştinţifică“ numai „Scrierea latină", din ceea ce a tipărit Editura Tehnică doar „Matematici pentru muncitori“ iar titlurile sosite aici ale celorlalte edituri, le poţi număra pe degete. Mulţi locuitori din oraş ne-au declarat că O.L.T.C., Bucureşti s-a obişnuit să trimită la Slobozia doar ce mai rămine. Am dori infirmarea... (M. GEORGESCU — coresp. R.I.). 1500 de lei pentru „deranj“ Pavel Grigore, din Brăila, era un om care adora să trăiască pe picior mare şi să viziteze zilnic restaurantele. Asta cere fără îndoială bani, iar el avea din... schimb. Afla persoanele care doreau să aibă altă locuinţă şi se oferea el să facă schimb cu acestea. Celor care le convenea schimbul in formula prezentată de el le lua pe loc un avans de 1 000 — 1 500 de lei, pentru „deranj“. Şi s-a deranjat mult băiatul — pină de curîrid cind a fost depistat de organele de miliţie. Acum nu mai poate face schimb de locuinţă şi a scăpat de „deranj". (V. CHIURTU — coresp. R.I.). Jumătate din lungimea Ecuatorului Tractoriştii rutienşti din cadrul secţiei de transporturi de la S.M.A. Filipeşti, (judeţul Bacău), veneau seară de seară acasă cu cel mai apropiat mijloc de transport, cu tractoarele pe care lucrau. Şi localităţile în care domiciliază dinşii se găsesc la distanţe de 20 — 40 km de punctele de lucru... Un calcul făcut de organele judeţene de miliţie a relevat că astfel s-a parcurs in gol o distanţă de circa 800 km zilnic, iar raportat la numărul de zile — peste 20 000 km. Adică jumătate din lungimea Ecuatorului ! Dacă la costul carburanţilor irosiţi se adaugă uzura tractoarelor, se pot calcula şi pagubele pe care le înregistrează întreprinderea. Pagube din promenada tractoriştilor. (C. AZOIŢII — coresp. R.). Pentru că erau rudele preşedintelui... In faţa unui complet de judecată al judecătoriei Tg. Mureş a apărut Melinte Moldovan, fost brigadier la cooperativa agricolă din Dedrad. Obligat prin natura funcţiei sale la o apreciere echitabilă, onestă, a activităţii cooperatorilor a căror muncă o organiza şi controla — brigadierul a abdicat insă de la aceste îndatoriri, înlocuindu-le cu criterii preferenţiale. Astfel, unor cooperatori, Melinte Moldovan le-a atribuit, norme in plus în mod nemeritat — doar pentru că erau... rude ale preşedintelui cooperativei. Filiaţiile de rudenie nu constituie insă un argument pentru prejudicierea normelor şi principiilor de echitate şi retribuire după muncă — singurele valabile în societatea noastră. Calificate drept infracţiune de fals în înscrieri oficiale şi tentativă de înşelăciune in dauna avutului obştesc, faptele săvîrşite de Melinte Moldovan i-au adus acestuia o sentinţă privativă de libertate de 6 luni. (I. DELEANU - coresp R.I.). Rubrică redactată de PIA RADULESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni VOM DEZVOLTA Şl iMBlATAjl NECONTENIT PRODUCŢIA Şl DESFACEREA Telegrame adresate C. C. al P. C. R.r tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de organizaţii de partid, sindicale, U.T.C., conduceri de întreprinderi şi unităţi cooperatiste Pe adresa Comitetului Central al Partidului Comunist Romin, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, continuă să sosească numeroase telegrame prin care colective de oameni ai muncii din întreprinderi industriale şi unităţi cooperatiste, organizaţii de partid, sindicate şi de tineret işi manifestă profunda lor recunoştinţă faţă de grija permanentă a conducerii partidului şi statului, a secretarului general al partidului, pentru creşterea necontenită a condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. Semnatarii telegramelor işi exprimă totodată ferma lor hotărire de a munci neabătut pentru creşterea şi perfecţionarea producţiei şi desfacerii bunurilor de consum, pentru diversificarea şi ridicarea calităţii acestor produse. In cuvintul şi îndemnul dumneavoastră, vom găsi izvorul unor noi resurse creatoare, al unor noi posibilităţi pe care suntem hotăriţi să le punem in valoare an de an, se arată în scrisoarea adresată de colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai FABRICII DE CONFECŢII BIRLAD. Colectivul nostru şi-a realizat exemplar sarcinile de plan şi a creat pentru piaţa internă şi externă modele şi sortimente noi, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale consumatorilor. Şi în acest an vom realiza peste plan o producţie globală de circa 5 milioane lei şi peste 1500 modele noi, destinate in special copiilor, într-o gamă variată de poziţii coloristice şi la un preţ accesibil maselor largi de consumatori. Ne angajăm ca aplicind indicaţiile, dumneavoastră, să intensificăm activitatea de creaţie, să modernizăm tehnologia de fabricaţie, să asigurăm îmbunătăţirea calităţii produselor pentru ridicarea competitivităţii acestora pe piaţa internă şi externă. MEŞTEŞUGARII COOPERATORI DIN JUDEŢUL COVASNA, români şi maghiari, in frunte cu comuniştii — se subliniază într-o altă telegramă — ne exprimăm totala adeziune faţă de conţinutul scrisorii dumneavoastră, scrisoare adresată oamenilor muncii din sectorul producţiei bunurilor de larg consum, conştienţi fiind că numai prin eforturi susţinute şi receptivitate faţă de tot ceea ce este nou vom contribui şi noi în tot mai mare măsură la satisfacerea nevoilor crescînde ale populaţiei cu produse şi prestări de servicii. Mulţumindu-vă pentru grija deosebită ce ne-o acordaţi, ne angajăm ca sub permanenta îndrumare a organelor locale de partid şi de stat, să depăşim angajamentele iniţiale pe acest an cu 11 la sută la valoarea producţiei marfă ; 9 la sută la livrări de bunuri de larg consum către fondul pieţii, prin introducerea în fabricaţie, înainte de termen, a unui număr de 51 produse noi. Vă asigurăm, stimate tovarăşe secretar general, că noi, cooperatorii din judeţul Covasna, înfrăţiţi în munca noastră de zi cu zi, nu vom precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a preţioaselor dumneavoastră indicaţii, precum şi a întregii politici dusă de partidul nostru pentru înflorirea continuă a patriei noastre şi ridicarea continuă a nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii. Mobilizaţi de sarcinile de importanţă majoră adresate de dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, oamenilor muncii care lucrează, in domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum, — se arată in telegrama iscălită de LUCRATORII COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI DIN JUDEŢUL ALBA, — membrii cooperatori din unităţile meşteşugăreşti din judeţul nostru, pătrunşi de o înaltă conştiinţă socialistă şi spirit patriotic, se angajează ca printr-o organizare mai bună a producţiei şi a muncii, prin folosirea intensivă a suprafeţelor, a maşinilor şi utilajelor din dotare, să realizeze suplimentar pe anul 1971 o producţie marfă de 40 milioane lei şi produse pentru fondul pieţii de 10 milioane lei. Vom spori gama de produse de larg consum destinate populaţiei cu noi sortimente de mobile, covoare, confecţii de îmbrăcăminte şi încălţăminte, obiecte de metal şi obiecte de artă populară specifice zonei noastre. Vă asigurăm iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom face totul pentru îmbunătăţirea calitativă şi creşterea gradului de utilitate a produselor pe care le confecţionăm, convinşi că prin aceasta contribuim cu puterile noastre la înfăptuirea politicii partidului de făurire în patria noastră a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de creştere continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Membrii Consiliului UNIUNII JUDEŢENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE SIBIU — se arată în altă telegramă — întruniţi in şedinţa plenară unde s-a analizat activitatea desfăşurată de consiliile de conducere din C.A.P. pe linia producţiei industriale, construcţii şi prestări de servicii, am primit cu adincă satisfacţie şi însufleţire scrisoarea adresată de dumneavoastră oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor şi organizaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum, în urma vizitei ce aţi făcut-o la cel de al V-lea Pavilion de mostre din capitala ţării noastre. Dînd glas hotăririi neţărmurite a cooperatorilor care muncesc în activităţile industriale din C.A.P.-urile judeţului Sibiu de a munci mai bine pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie, participanţii la plenară folosesc acest prilej pentru a asigura Comitetul Central, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru realizarea şi depăşirea producţiei globale de peste 20 milioane lei din activităţi industriale, construcţii şi prestări de servicii pe anul 1971. Vom munci cu exigenţă şi înalt spirit de răspundere pentru a crea o bază tehnico-materială care să asigure pentru anul 1972, o creştere a producţiei globale în acest sector cu peste 12 milioane lei, diversificînd producţia şi prestările de servicii, insistind să obţinem noi produse de bună calitate, fiind convinşi că prin aceasta vom contribui şi noi la progresul întregii noastre societăţi, la creşterea bunăstării poporului. La rîndul lor, membrii COOPERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCŢIE BUCOV, JUDEŢUL PRAHOVA, întruniţi in adunarea generală, au luat şi ei cunoştinţă cu deosebit interes de conţinutul scrisorii secretarului general al partidului, îndemnul dumneavoastră de a acţiona neobosit pentru a realiza şi pune la dispoziţie economiei naţionale şi populaţiei produse mai multe, mai variate şi mai bune, se spune în telegrama semnată de cooperatori, a găsit un larg ecou şi în unitatea noastră. Ne angajăm de a traduce în viaţă cu un înalt simţ patriotic sarcinile trasate, de a nu precupeţi nici un efort pentru realizarea unor produse de înalt nivel calitativ şi într-o gamă cit mai diversificată. Ne vom îndrepta atenţia spre a valorifica resursele interne şi a produce materiale de construcţii, obiecte de uz casnic din material plastic şi artizanat. Scrisoarea dumneavoastră, document de o deosebită importanţă pentru perfecţionarea şi dezvoltarea activităţii producţiei bunurilor de larg consum, constituie încă o dovadă a permanentei griji ce o purtaţi pentru ridicarea bunăstării întregului nostru popor — se arată într-o altă telegramă. Indicaţiile preţioase pe care ni le-aţi dat in scrisoarea dumneavoastră, program concret de acţiune pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R., constituie un deosebit imbold în muncă pentru toţi salariaţii CENTRALEI INDUSTRIEI BUNURILOR DE CONSUM DIN CAUCIUC ŞI MASE PLASTICE şi a prilejuit o profundă analiză a activităţii pe care am desfăşurat-o pe linia creşterii cantitative şi calitative a producţiei bunurilor de consum. Vă raportăm că pe primele opt luni ale acestui an, ca urmare a muncii desfăşurate de colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri din întreprinderile centralei noastre în frunte cu comuniştii am realizat o depăşire a valorii producţiei globale de 39 milioane lei, a valorii producţiei marfă vîndută şi încasată de 49 milioane lei, iar la fondul pieţii am livrat bunuri de consum peste plan în valoare de 23 milioane lei. Vă asigurăm că vom munci cu însufleţire şi cu un înalt simţ de răspundere pentru creşterea continuă a producţiei de bunuri de consum. Îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor la nivelul exigenţelor mereu crescînde, întărind controlul pe întreg procesul de producţie. Asemenea telegrame au mai fost adresate de COOPERATORII DIN COMUNA BOTEZ, judeţul Satu Mare, colectivul ÎNTREPRINDERII I.I.L. MOBILA DIN SF. GHEORGHE, judeţul Covasna, COOPERATORII DIN C.A.P. LIVADA, judeţul Satu Mare, colectivul FABRICII DE CONFECŢII DIN TG. MUREŞ, membrii COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE din judeţul Covasna, membrii CONSILIULUI UNIUNII JUDEŢENE A COOPERATIVELOR DE CONSUM MARAMUREŞ, colectivul FABRICII „KANDIA" TIMIŞOARA şi de către alte colective de muncă. Lucrările celei de-a IV-a Conferinţele internaţionale asupra Pneumoconiozelor (Urmare din pag. 1) afecţiuni vizează în general plămînul şi sunt provocate de diferite substanţe mineralogice care există In suspensie în aerul atmosferic, în microclimatul din încăperile industriale, în mediul ambiant. Din această mare familie, cele mai cunoscute şi răspîndite boli sunt : silicoza, antracoza, silicatoza, aluminoza, azbestoza, sideroza ş. a. In cele şase zile consacrate programului ştiinţific vor fi prezentate 146 de referate şi comunicări care vor aborda o problematică complexă în legătură cu tot ceea ce este mai nou pe plan tehnic şi medical în prevenirea şi combaterea acestor boli. Dacă ţinem seama că noutăţile sunt rezultatul a două decenii de cercetare şi progres în acest domeniu, putem anticipa, desigur, că discuţiile vor fi deosebit de interesante. Roadele fructuoase ale activităţii ştiinţifice, tehnice din ţara noastră în domeniul Pneumoconiozelor vor face obiectul a 39 de referate şi comunicări selectate de un consiliu ştiinţific din cadrul Biroului Internaţional al Muncii de la Geneva. Se cunoaşte, de altfel, că în ţara noastră se desfăşoară o fecundă activitate în acest domeniu, intensificată în ultimii ani, de când în principalele bazine miniere au luat fiinţă patru centre de Pneumoconioză (Petroşani, Brad, Baia Mare, Frasin), la care sunt arondate toate unităţile din industria minieră. In acelaşi timp, importante cercetări au fost efectuate în industria constructoare de maşini, metalurgică, chimică, unde pot apărea asemenea maladii. Şi-au anunţat participarea 700 de delegaţi — ingineri, medici, alţi specialişti, din 44 de ţări. Conferinţa va fi, credem, un prilej de adîncire a cooperării specialiştilor din toată lumea pentru coordonarea eforturilor la acţiunea de depistare şi de combatere a acestor boli. mm potmi (Urmare din pag. 1) fiinţă acolo unde peisajul părea un cimitir, condamnat pentru eternitate. Intr-un timp in care atitea sume uriaşe, aproape incalculabile, sunt puse in serviciul morţii, investiţiile pentru realizarea trans-saharianului capătă aura unui simbol poetic de două ori fascinant. O dată fiindcă dau realitate unui vis, şi a doua oară, fiindcă acest vis a fost visat de un poet. Intr-adevăr, puţini sunt aceia ce-şi mai aduc aminte că primul proiect al unui asemenea drum a fost schiţat de Rimbaud. Şi intuiţia lui a fost atit de sigură şi visul lui atit de concret, că dintre miile de trasee calculate, cel mai bun a rămas al lui. De unde se vede că, atunci cind e închinat umanităţii, visul poetului se converteşte in cea mai mirifică şi mai concretă expresie a realului. , România libera“ MEMENTO COANA CHIRIŢA : ora 10.30 şi SA NU-TI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA : ora 20 Teatrul Naţional ,,I. L. Garagiale", sala Comedia (14 71 71) ; SE MĂRITĂ FETELE : ora 10.30 şi SECRETUL LUI MARCO POLO ora 19.30, Teatrul de Operetă (14 80 11) ; LEONCE ŞI LENA : ora 20, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" la Teatrul Mic ; CINCI SAPTAMINI PE BALCON : Teatrul „Ion Creangă", (12 8 5 56), ora 10 ; ILEANA SA NZIANA : Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15 2 3 77), ora 11 ; SONATUL LUNII , ora 11 si 19.30 Teatrul „C. Tanase", sala Savoy (15 56 73). CONCERT EXTRAORDINAR DAT DE FORMATIA „KREUZEHOR" (R.D.G.) : Ateneul Român, ora 20. MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9 30 - 13 - 16 30 - 20. AEROPORTUL: Scala (11 03 72) orele 10 - 13.30 - 17 - 20.30 ; Gradina Select (14 27 14), ora 19 ; Grădina Doina, ora 19.15 ; FRAȚII: Capitol (16 29 17), orele 9.15 - 11.30 - 14 - 16.30 - 18.30 - 20.30. CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CAPORALULUI ZBRUEV : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45. DUPĂ VULPE: București (15 61 54), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16.30 -18.45 - 21 ; Favorit (3106 15), orele 9.15 - 11.30 - 13.45 - 16 - 18.15 -20.30 ; Grădina Capitol, ora 19 15. START LA MOȘTENIRE : Festival (15 63 84), orele 9-11-13-15 - 17 - 19 - 21 ; Grădină, ora 20. CROMWELL: Central (14 12 24), orele 10 - 13 30 - 16.45 - 20 ; Feroviar (16 22 73), orele 9 - 12.30 - 16.15 - 19 45; Excelsior (18 10 88), orele 9.15 - 12.30 - 16 - 19.30 ; Modern (23 71 01), orele 8.30 - 11.30 - 14.30 - 17.30 - 20.30 . Grădină, ora 19. O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : Lumina (16 23 35), orele 9 - 12.15 - 16 - 19.30. PARADA CIRCULUI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9-20.30 în continuare ; Volgo (11 91 26), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18.15 - 20.30. OMUL ORCHESTRA : Victoria (16 28 79), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45 ; Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 - 20.15. AŞTEPTAREA: Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18 ; Grădină, ora 20 ; Mioriţe (14 27 14), orele 10 - 12.30 - 15 - 17.30 - 20 ASEDIUL: Aurora (35 04 66), orele 9.30 - 12 - 15 - 17.30 - 20 ; Grădina, ora 19; Flamura (2307 40), orele 10 - 12.30 - 15.30 - 18 - 20.15. ARTICOLUL 420 : Grivița (17 08 58), orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30 ; Melodic (12 06 88), orele 9 - 12.30 - 1 - 19.30; Tomnic (21 49 46), orele 9 -12.30 - 16 ; Grădină, ora 19.30. BOXERUL : Flacăra (21 35 40), orele 15.30 - 18 - 20.15 . Dacia (16 26 10), orele 8 30-20.30 în continuare FLOAREA SOARELUI : Unirea (17 10 21), orele 15.30 - 18; Gradina, ora 20 ; Viitorul (11 48 03), orei® 15.45 - 18 - 20,15. DIRECŢIA BERLIN : Infraţirea intre popoare (17 31 64), orele 15.30 - 17.45 - 20. CINTAREŢUL BUCLUCAŞ: Lira (31 71 71), orele 15.30 - 18 ; Gradină, ora 20. HELLO DOLLY: Gloria (22 44 01), orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30. TICK, TICK, TICK : Moșilor (12 52 93), orele 15 - 17 - 19 - 21 ; Grădina, ora 20 ; Arta (21 31 86), orele 15.30 - 18 ; Grădina ora 20. CORTUL ROŞU : Ferentari (23 17 50) orele 15.30 - 19. 7 : Doina (16 35 38), orele 11.30 — 13.45 - 16 - 18.30 - 20,45 ; La orele 9—12 program pentru copii. SAPTAMINA NEBUNILOR : Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 17.45 - 20 ; Crîngaşi (17 38 81), orele 15.30 - 17.45 - 20. UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIŢI | Buzeşti (15 62 79), orele 15.30 - 18* Grădină, ora 20.15. BRIGADA DIVERSE IN ALERTA ! Giureşti (17 55 46) orele 15.30 - 17.43 - 20; Floreasco (33 29 71), orele 15.30 - 18 - 20.30. SUNETUL MUZICII * Pocea (31 32 52), orele 15.45 - 19.15. EU SUNT JEROM : Munca (21 30 97), orele 16-18-20 RISCUL : Cosmos (35 19 15), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; GRESEALA FATALA : Vitan (21 39 82) orele 15.30 — 18 ; Grădină, ora 19.30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : ZESTREA DOMNIŢEI RALU : Rahova (23 91 00), orele 15.30 - 19 . ÎNCREDEREA: Progresul (23 94 10), orele 15.30 - 18 - 20 15. MERIDIANUL ZERO : Laromet (bd. Bucureştii Noi nr. 166), orele 15.30 -17.30 - 19.30. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ : Cinemateca sala Union (13 49 04), orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30, DUMINICA 26 SEPTEMBRIE Programul I 8.30 : Sport şi sănătate : 9 : Matineu duminical pentru copii. La rampa celor mici I întîlnire cu copii, artişti amatori din Rîmnicu Vîlcea. Film serial : Sebastien şi misterul epavei (I). Episodul Conacul de la Morsan ; 10 : Viaţa satului ; 11.15 : Albumul compozitorilor români Gherase Dendrino ; 12 : De strajă patriei ; 12.30 : Emisiune in limba maghiară ; 14 : Fotbal : Steaua-F. C. Argeş ; 15.50 : Polo pe apa : România-S.U.A. şi România-Italia ; 16.20 : Box : Finalele turneului internaţional de la Ostrava ; Postmeridian ; 16.45 : Magazin ; 18.10 : Planeta giganţilor ; 19 : Vetre folclorice ; Bistriţa-Nâsâud ; 19.20 : 1001 de ieri ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 : Reportajul sâptâmînii. Pe locul viitoarelor oraşe ; 20.20 : Film artistic : „Asasinul din cartea de telefon". Regia Léo Joannon. Cu Fernande Maurice Teynac, Marie Déa ; 21.50 : „Zi-te d-alea, de-ale noastre". Emisiune de varietăţi muzicale ; 22.45 : Telejurnalul. Sport. Programul H 20 : Reîntîlnire cu personaje îndrăgite de copii . Hop şi Hop ; 20.30 : Bucureştiul necunoscut. Podul Mogoşoaia ; 20.50 : Teatru liric TV. Selecţiuni din baletul „Prinţ şi cerşetor" de Laurenţiu Profeta. Interpretează ansamblul de balet al Operei Român® 21.40 : Buletin de ştiri ; 21.45 : Sâptâmîna culturală bucureşteană ; 21.55 : Cîntă Marie Laforet 22.10 : Film serial : Urmărirea — episodul VI (reluare). LUNI 27 SEPTEMBRIE 18 : Muzică populară ; 18.15 : Ecranul ; 18.45 : Stop cadru ; 19.20 : 1®” deT ’ ’».30 : Telejurnalul ; P . . * Te şi ’e apăr şi rec'nt. emisiune literar-muzicalâ ; 20.40 : i ' T ■ se.rî?! "Aghiotantul excelenţei sale (III) ; 21 20 . Prim prm Alexandru Popescu, primarul municipiului Piteşti I 21.50 . Parada vedetelor : Juliette Greco şi Sergio Endri- S?J- Dlintările socialistei 22.35 ; Telejurnalul, MU : :