România Liberă, septembrie 1971 (Anul 29, nr. 8353-8378)

1971-09-26 / nr. 8375

S­uita memoralistică din cic­lul intitulat semnificativ „Lanţuri“ este opera fun­damentală a literaturii lui Ion Pas, scriitorul care a realizat o amplă biografie a lumii noastre moderne şi contemporane, o bio­grafie a luptelor sociale, a lup­telor pentru libertate, a mani­festărilor de clasă, muncitoreşti şi ţărăneşti — totul tratat la modul memorialistic. Caracterul memorialistic nu se rezumă însă la reconstituirea cu detalii sau linii directoare a unor epoci. A­­utorul s-a documentat sau a a­­sistat şi a trăit în miezul unor evenimente pe o bună bucată de timp a istoriei noastre (n. 1­895), dar nu face numai o cro­nică spectaculară ci și un co­mentariu epic, realizînd o proză de atitudine, o radiografie a is­toriei noastre contemporane. De­sigur, această istorie se prezintă într-o expresie literară în care paginile de jurnal alternează cu acelea ale povestirii evocative sau ale punerii în scenă prin intermediul dialogului. Pe Ion Pas nu-l interesează atit de mult conturarea unor personaje, deşi nici acestea nu lipsesc, a unor eroi în primul rînd, ci reconsti­tuirea unor vremuri cum aşa de adecvat îşi intitulează una din scrierile sale, Carte despre vre­muri multe. Ciclul „Lanţuri“ se constituie din urmărirea şi descrierea unei lungi perioade de exploatare şi persecuţie a claselor de jos, in­­cepînd cu venirea primului Hohenzolern în România (1866) şi pînă după răscoalele ţărăneşti din 1907. Peste tot, în tot ce se •Ion Pas : Scrieri 3—4 („Lan­ţuri“), întîmplă în carte, apar „lanţuri“ , libertatea este îngrădită în fie­care colţ al ţării, la sate şi la oraşe. Pe alocuri, paginile lui Ion Pas au aspect de frescă docu­mentară, din care nu lipseşte culoarea şi-n care este scoasă în relief mai ales dinamica fap­telor şi semnificaţia politică a fiecărui eveniment. Am putea spune că aspectul documentar al epicii lui Ion Pas — în bună expresie literară — serveşte de­opotrivă istoria literaturii şi a presei româneşti prin relaţiile de context pe care le dă, şi mai ales prin portretele unor scrii­tori. Chiar în primele capitole ale cărţii asistăm la anchetarea lui Cezar Bolliac, şi N. T. Oră­­şeanu de către beizadeaua Mitică ut mmic Ghica, şeful poliţiei. Se pregătea decorul pentru venirea şi pri­mirea prinţului străin in ţară iar cei doi ziarişti erau urmă­riţi pentru propagandă ostilă a­­cestei primiri. Reconstituirea at­mosferei literare a timpului, a cafenelelor şi restaurantelor şi mai ales a hanurilor bucureştene a Căii Victoriei, cu alte cuvinte a Bucureştilor, este egală cu o stampă. Dar ceea ce este carac­teristic acestei reconstituiri e faptul că din lectură nu reţinem doar pitorescul în sine, poezia evocării memoriale, ci viaţa care se închide în această stampă. Reconstituirea e un motiv lite­rar, un pretext, pentru prezen­tarea unor realităţi sociale. Răscoala ţărănească din 1907 constituie, de asemenea, o suită de „lanţuri“, de evenimente, re­constituite după documente şi mărturii. Dacă comparăm acest episod cu subiectul tratat de Li­­viu Rebreanu sau Cezar Petrescu în romanele Răscoala şi 1907, pu­tem spune că pe Ion Pas îl in­teresează în principal punctarea unui ritm, a unei dinamici, îm­pletirea unor fire, unor idei, unor cauze politice ale faptelor. Per­sonajele (unele din mediul ţă­rănesc), prinse în conjuncturi is­torice, proiectate pe ecranul unei epoci, n-au timp să se dezvăluie în analize şi doar să-şi anunţe prezenţa, plină de simboluri, să-şi descrie cu durere dar şi cu speranţă lanţurile pe care le poartă. Romanul-frescă conceput de Ion Pas ca un rechizitoriu indi­rect al unei lumi apuse, este, în acelaşi timp, o carte a Bucu­reştilor în care, fără aglomera­rea barocă de evenimente şi eroi, timpurile curg spre noi, spre epoca actuală. S-ar putea ca do­cumentul de viaţă să fie com­pletat, în aceste pagini, şi de fantezia scriitorului, dar comple­tările nu sunt disonante, au au­tenticitatea documentelor. Une­ori, documentele de arhivă se transcriu exact, aproape nesti­lizate, dar economia romanului — una din cărţile cele mai rea­liste ale prozei româneşti con­temporane — o cere ; o cere mai ales scopul cărţii, mesajul ei vizionar. Privită retrospectiv, opera lui Ion Pas rămine credincioasă in­tenţional şi stilului, şi tematicii : Din lumea celor obidiţi (1912), Drumul morţii (1922), Lumea celor necăjiţi (1925), Zilele vie­ţii tale (1948-1950, 4 volume), Carte despre vremuri multe (1963). Ciclul Lanţuri a apărut între 1950-1954, in patru volume. Primele sale cărţi au, cum era şi firesc, un caracter mai im­presionist, un stil mai încărcat de emoţii lirice ; ultimele cărţi sunt mai obiectivate, comentariul şi expunerea devin epice prin excelenţă, iar stilul capă­tă sobrietatea necesară consemnării unor fapte dramatice. Cele două volume din Lanţuri, urmînd pe cele două din Zilele vieţii tale, apărute anul trecut, cuprind în esenţă un modern memorial de călătorie in timp, în care autorul îşi păstrează combativitatea po­litică nealterată ştiinţific de atî­­tea şi atîtea experimente este­tice. Construcţia sa epică e de­terminată de ciclul dialectic al faptelor de viaţă, de­mersul cro­nologic al evenimentelor istorice şi nu de raportul subiectiv din­tre autor şi eveniment. Uşor anticalofil, dar întotdeauna sin­cer şi spontan, Ion Pas e scrii­torul român cu o biografie dar şi cu o bibliografie consecventă. EMIL MANU O OPERĂ FUNDAMENTALA A LITERATURII LUI ION PAS*) Pagina a 2-a — 26 septembrie 7971 SPECTACOLELE sAptamínii VIITOARE FILM • TERMEN, producţie a studiourilor sovietice. Regia : Nikolai Sanisvilli. In roluri­le principale : Bimbolat Va­­taev, Malibek Abaev, Tereza Kantemirova. Figura eroului national osetin din secolul al XIX-lea este adusă pe ecran intr-un film legendă. • ARICII SE NASC FARA ŢEPI, producţie a studiouri­lor bulgare. Scenariul : fraţii Mormarev, regia Dimiter Pe­trov ; imaginea Krun Kru­­mov ; muzica : Peter Stoi­­cev­­­cu : Rumena Trifonova si copiii : Ivailio Dymbazov, Neiko Neikov, Peter Peicev, Andrei Slabakov, Ivan Ar­­sincov. Un film cu copii despre relaţiile lor cu lu­mea înconjurătoare, cu cei mari. • TABLA VISELOR, pro­ducţie a studiourilor polone­ze. Scenariul : Halina Snop­­kiewicz — după un roman al său ; regia Zbigniew Chmie­­lewski ; imaginea : Kazi­mierz Warwzyniek ; muzica : Wojciech Kilar. Cu : Julia Luczkowska, Andrsek Pstrag, Zofia Truszkowska. Prin in­termediul unei acțiuni fan­teziste se încearcă explorarea universului adolescentin. gpig. teatru • Teatrul „Mihail Emines­­cu“ din Botoşani : „RAZVAN ŞI VIDRA“ de B. P. Haşdeu; regia : Ion Olteanu ; sceno­grafia : Teodora Dinulescu ; costume : Maria Bordinovski; din distribuţie : Sorin Geor­ge Zavulovici, Sanda Maria Dandiu, Doina Alexe Popes­­cu. • „CINTARE ROMÂNIEI“ — recital de poezie, regia: Ion Olteanu. PE ECRANE ÎN LUNA OCTOMBRIE D­intre cele o duzină de fil­me, ce vor poposi pe ecrane în luna octombrie, trei sunt semnate de cunoscuţi şi recunoscuţi regizori pe plan internaţional. Este vorba de re­gizorul cehoslovac Karel Kachy­­na, de cel bulgar Ranghel Vîl­­ceanov şi de unul dintre vetera­nii cinematografului american Anthony Mann prezent cu fil­mul „Steaua de tinichea", un western psihologic, cu doi mari actori în rolurile principale : Henry Fonda şi Anthony Per­kins. Din opera lui Kachyna vom vedea „Voi sări din nou peste băltoace", un film — sim­bol poetic al tenacităţii, voinţei şi perseverenţei umane. Peli­cula lui Vîlceanov „Şansa“ vor­beşte despre marea şansă pe lingă care treci zi de zi, dar pe care o singură secundă o poate revela şi pentru care merită să trăieşti întreaga viaţă. Iubirea stă în centrul pelicu­lei poloneze „Romanticii“, dato­rită regizorului Stanislaw Roze­­wicz, inspirată din fapte auten­tice petrecute cu 120 de ani în urmă în Poznania. Un vis ro­mantic, dar din zilele noastre, este subiectul producţiei, sem­nate de Andrzej Konic, „Moto­­drama", visul de dragoste al unui mic funcţionar poştal, o comedie lirică cu Jacek Fedoro­­wicz şi Krystyna Sienkiewicz în principalele roluri. Chiar „Vis de dragoste" se numeşte pelicula lui Marton Keleti ce rememorează viaţa lui Liszt (interpretat de Imre Sinkovitz) într-o coproducţie ungaro-so­vietică. Celor mai tineri spectatori le este destinată „Lampa lui Ala­­din", peliculă realizată de Bo­ris Ritarev după motivele po­vestirii din ciclul „1 001 de nop­ţi“, producţie a studiourilor so­vietice. In teritoriu fantasticu­lui, dar al celui muzical, ne poartă şi „Povestirile lui Hof­fmann", turnat de Georg Mielke după opera lui Offenbach reali­zată de Walter Felsenstein pen­tru Opera Comică din Berlin. Un duel muzical se anunţă şi „Ritmuri spaniole“ (regia Jose Luis Saez de Heredia), în care apar Manolo Escobar şi Conchi­­ta Velasco, doi cunoscuţi inter­preţi de muzică uşoară spanio­lă. In pofida prezenţei lui Giani Morandi pe generic, „Castane­le sunt bune“ (regia : Pietro Germi) nu este un vesel film muzical, ci un serios film de dragoste, după cum şi „N-am cîntat niciodată pentru tata", regizat de americanul Gilbert Cates ascunde o dramă consu­mată între un fiu, şi părintele său autoritar şi egoist. Piesa „Floarea de cactus“ de Barillet şi Gredy a avut un fan­tastic succes la Paris cu Sophie Desmartes, la New York cu La­­ureen Bacall, la Londra cu Margaret Leighton. Noi o vom vedea în versiunea cinematogra­fică a lui Gene Saks, cu Ingrid Bergmann care se dovedește în continuare o mare actriță a ecranului și în asemenea rolluri fanteziste. UNA PE ZI de MATTY Bine, binei—­moi cu mila, te rog,... am înţeles ! La Salişte— cea mai mare bibliotecă comunală Recent, din iniţiativa organe­lor locale de partid şi de stat d­in Sălişte (judeţul Sibiu) a luat fiinţă cea mai mare bibliotecă comunală din ţară — prin con­cepţie şi organizare. Amenajată într-o clădire specială cu două nivele, noua bibliotecă dispune de săli de împrumut, de lectură şi de audiţie, pentru copii şi pentru adulţi. Fiind dotată cu peste 13 000 de volume de bele­tristică, lucrări necesare cadre­lor didactice şi specialiştilor din agricultură, precum şi cu o bo­gată discotecă,­­ biblioteca din Sălişte va funcţiona ca centru metodic pentru modernizarea acţiunii cu cartea în comune şi sate. Ea va fi îndrumată de spe­cialişti de la „ASTRA“ şi de la Muzeul Bruckenthal din Sibiu. Se prevede, de asemenea, înfiin­ţarea unei ample fonoteci, cu­­prinzind lucrări muzicale folclo­rice din zona Sibiului. (V. LA­ZAR - coresp. R.I.). Monumentul nepăsării. ...poate fi văzut in curtea spi­talului nr. 1 din Brăila. Este o construcţie fără o formă bine definită — un fel de cub mare din cărămidă şi buşteni, cu cite­­im găuri care, probabil, vor­­ ferestrele şi uşile. Dar nu des­pre concepţia arhitecturală a acestei curioase creaţii a I.J.C.M. Brăila — autorul lucră­rii — discutăm, ci despre deza­gregarea ei. Construcţia era destinată viitorului serviciu de fizioterapie dar, datorită stadiu­lui lucrării şi a neglijenţei pe care a vădit-o executantul, ea este actualmente gata degrada­tă. După ce i s-a pus planşeul din beton — de proastă calitate — construcţia a fost lăsată bal­tă. Ploile Şi-au spus cuvintul, apa s-a îmbibat în plafon şi pereţi, creind din viitorul inte­rior de fizioterapie o autentică peşteră. Pe care îi invităm s-o viziteze şi tovarăşii de la Consi­liul popular al judeţului Brăila pentru a vedea „pe viu“ ceea ce se numeşte un monument al ne­păsării. " (V. CHIURTU - co­resp. Rl.). Librărie sau anticariat? In librăria oraşului Slobozia sunt rafturi ticsite cu cărţi — dar ale căror file îngălbenite de vreme iţi dau mai degrabă sen­zaţia că ai nimerit intr-un anti­cariat şi nicidecum intr-o libră­rie care trebuie să ofere ultime­le noutăţi editoriale. In schimb, titluri solicitate prin co­menzi— titluri care au văzut cu mult timp în urmă lumina tipa­rului şi sunt deja epuizate in alte oraşe, aici sint zadarnic aş­teptate de luni de zile. Cîteva exemple semnificative: din cele 16 apariţii în lunile iunie şi iu­lie in Editura Politică d­in ora­şul reşedinţă de judeţ au ajuns doar patru, din lucrările apăru­te in ..Editura Ştinţifică“ numai „Scrierea latină", din ceea ce a tipărit Editura Tehnică doar „Matem­­atici pentru muncitori“ iar titlurile sosite aici ale celor­lalte edituri, le poţi număra pe degete. Mulţi locuitori din oraş ne-au declarat că O.L.T.C., Bucureşti s-a obişnuit să trimită la Slobozia doar ce mai rămine. Am dori infirmarea... (M. GEORGESCU — coresp. R.I.). 1500 de lei pentru „deranj“ Pavel Grigore, din Brăila, era un om care adora să trăiască pe picior mare şi să viziteze zilnic restaurantele. Asta cere fără în­doială bani, iar el avea din... schimb. Afla persoanele care doreau să aibă altă locuinţă şi se oferea el să facă schimb cu acestea. Celor care le convenea schimbul in formula prezentată de el le lua pe loc un avans de 1 000 — 1 500 de lei, pentru „de­ranj“. Şi s-a deranjat mult bă­iatul — pină de curîrid cind a fost depistat de organele de mi­liţie. Acum nu mai poate face schimb de locuinţă şi a scăpat de „deranj". (V. CHIURTU — coresp. R.I.). Jumătate din lungimea Ecuatorului Tractoriştii rutienşti din ca­drul secţiei de transporturi de la S.M.A. Filipeşti, (judeţul Ba­cău), veneau seară de seară a­­casă cu cel mai apropiat mijloc de transport, cu tractoarele pe care lucrau. Şi localităţile în care domiciliază dinşii se găsesc la distanţe de 20 — 40 km de punctele de lucru... Un calcul făcut de organele judeţene de miliţie a relevat că astfel s-a parcurs in gol o distanţă de cir­ca 800 km zilnic, iar raportat la numărul de zile — peste 20 000 km. Adică jumătate din lungi­mea Ecuatorului ! Dacă la costul carburanţilor irosiţi se adaugă uzura tractoarelor, se pot calcu­la şi pagubele pe care le înre­gistrează întreprinderea. Pagube din promenada tractoriştilor. (C. AZOIŢII — coresp. R.­). Pentru că erau rudele preşedintelui... In faţa unui complet de jude­cată al judecătoriei Tg. Mureş a apărut Melinte Moldovan, fost brigadier la cooperativa agrico­lă din Dedrad. Obligat prin na­tura funcţiei sale la o apreciere echitabilă, onestă, a activităţii cooperatorilor a căror muncă o organiza şi controla — brigadie­rul a abdicat insă de la aceste îndatoriri, înlocuindu-le cu cri­terii preferenţiale. Astfel, unor cooperatori, Melinte Moldovan le-a atribuit, norme in plus în mod nemeritat — doar pentru că erau... rude ale preşedintelui cooperativei. Filiaţiile de rude­nie nu constituie insă un argu­ment pentru prejudicierea nor­melor şi principiilor de echitate şi retribuire după muncă — singurele valabile în societatea noastră. Calificate drept infrac­ţiune de fals în înscrieri oficiale şi tentativă de înşelăciune in dauna avutului obştesc, faptele săvîrşite de Melinte Moldovan i-au adus acestuia o sentinţă privativă de libertate de 6 luni. (I. DELEANU - coresp R.I.). Rubrică redactată de PIA RADULESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni VOM DEZVOLTA Şl iMBlATAjl NECONTENIT PRODUCŢIA Şl DESFACEREA Telegrame adresate C. C. al P. C. R.r tovarăşului NICOL­AE CEAUŞESCU de organizaţii de partid, sindicale, U.T.C., conduceri de întreprinderi şi unităţi cooperatiste Pe adresa Comitetului Central al Partidului Comunist Romin, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, continuă să sosească numeroa­se telegrame prin care colective de oameni ai muncii din între­prinderi industriale şi unităţi cooperatiste, organizaţii de partid, sindicate şi de tineret işi manifestă profunda lor recunoştinţă faţă de grija permanentă a conducerii partidului şi statului, a secretarului general al partidului, pentru creşterea necontenită a condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. Semnatarii telegrame­lor işi exprimă totodată ferma lor hotărire de a munci neabătut pentru creşterea şi perfecţionarea producţiei şi desfacerii bunu­rilor de consum, pentru diversificarea şi ridicarea calităţii aces­tor produse. In cuvintul şi îndemnul dum­neavoastră, vom găsi izvorul u­­nor noi resurse creatoare, al unor noi posibilităţi pe care sun­tem­ hotăriţi să le punem in va­loare an de an, se arată în scri­soarea adresată de colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai FABRICII DE CONFECŢII BIRLAD. Colecti­vul nostru şi-a realizat exem­plar sarcinile de plan şi a creat pentru piaţa internă şi externă modele şi sortimente noi, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale consumatorilor. Şi în acest an vom realiza peste plan o producţie globală de cir­ca 5 milioane lei şi peste 1500 modele noi, destinate in special copiilor, într-o gamă variată de poziţii coloristice şi la un preţ accesibil maselor largi de con­sumatori. Ne angajăm ca apli­­cind indicaţiile, dumneavoastră, să intensificăm activitatea de creaţie, să modernizăm tehnolo­gia de fabricaţie, să asigurăm îmbunătăţirea calităţii produse­lor pentru ridicarea competitivi­tăţii acestora pe piaţa internă şi externă. MEŞTEŞUGARII COOPERA­TORI DIN JUDEŢUL COVAS­NA, români şi maghiari, in frunte cu comuniştii — se subli­niază într-o altă telegramă — ne exprimăm totala adeziune faţă de conţinutul scrisorii dumnea­voastră, scrisoare adresată oa­menilor muncii din sectorul pro­ducţiei bunurilor de larg con­sum, conştienţi fiind că numai prin eforturi susţinute şi recep­tivitate faţă de tot ceea ce este nou vom contribui şi noi în tot mai mare măsură la satisface­rea nevoilor crescînde ale popu­laţiei cu produse şi prestări de servicii. Mulţumindu-vă pentru grija deosebită ce ne-o acordaţi, ne angajăm ca sub permanenta îndrumare a organelor locale de partid şi de stat, să depăşim angajamentele iniţiale pe acest an cu 11 la sută la valoarea pro­ducţiei marfă ; 9 la sută la li­vrări de bunuri de larg consum către fondul pieţii, prin intro­ducerea în fabricaţie, înainte de termen, a unui număr de 51 produse noi. Vă asigurăm, sti­mate tovarăşe secretar general, că noi, cooperatorii din judeţul Covasna, înfrăţiţi în munca noa­stră de zi­ cu zi, nu vom pre­cupeţi nici­ un efort pentru tra­ducerea în viaţă a preţioaselor dumneavoastră indicaţii, precum şi a întregii politici dusă de partidul nostru pentru înflori­rea continuă a patriei noastre şi ridicarea continuă a nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii. Mobilizaţi de sarcinile de im­portanţă majoră adresate de dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, oamenilor muncii care lucrează­, in dome­niul producţiei şi desfacerii bu­nurilor de larg consum, — se arată in telegrama iscălită de LUCRATORII COOPERATIVE­LOR MEŞTEŞUGĂREŞTI DIN JUDEŢUL ALBA, — membrii cooperatori din unităţile meşte­şugăreşti din judeţul nostru, pă­trunşi de o înaltă conştiinţă so­cialistă şi spirit patriotic, se an­gajează ca printr-o organizare mai bună a producţiei şi a mun­cii, prin folosirea intensivă a suprafeţelor, a maşinilor şi uti­lajelor din dotare, să realizeze suplimentar pe anul 1971 o pro­ducţie marfă de 40 milioane lei şi produse pentru fondul pieţii de 10 milioane lei. Vom spori gama de produse de larg con­sum destinate populaţiei cu noi sortimente de mobile, covoare, confecţii de îmbrăcăminte şi în­călţăminte, obiecte de metal şi obiecte de artă populară speci­fice zonei noastre. Vă asi­gurăm iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom face totul pentru îmbunătăţirea calitativă şi creşterea gradului de utilitate a produselor pe care le confec­ţionăm, convinşi că prin aceasta contribuim cu puterile noastre la înfăptuirea politicii partidu­lui de făurire în patria noastră a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, de creştere con­tinuă a nivelului de trai al oa­menilor muncii. Membrii Consiliului UNIUNII JUDEŢENE A COOPERATIVE­LOR AGRICOLE DE PRODUC­ŢIE SIBIU — se arată în altă telegramă — întruniţi in şedinţa plenară unde s-a analizat acti­vitatea desfăşurată de consiliile de conducere din C.A.P. pe li­nia producţiei industriale, con­strucţii şi prestări de servicii, am primit cu adincă satisfacţie şi însufleţire scrisoarea adresa­tă de dumneavoastră oamenilor muncii, organelor şi organizaţii­lor de partid, sindicale şi U.T.C., conducerilor întreprinderilor so­cialiste de stat şi unităţilor coo­peratiste, ministerelor şi organi­zaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum, în urma vizi­tei ce aţi făcut-o la cel de al V-lea Pavilion de mostre din capitala ţării noastre. Dînd glas hotăririi neţărmurite a coopera­torilor care muncesc în activită­ţile industriale din C.A.P.-urile judeţului Sibiu de a munci mai bine pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de producţie, participanţii la plenară folosesc acest prilej pentru a asigura Comitetul Central, pe dumnea­voastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru realizarea şi depăşirea produc­ţiei globale de peste 20 milioane lei din activităţi industriale, construcţii şi prestări de servi­cii pe anul 1971. Vom munci cu exigenţă şi înalt spirit de răs­pundere pentru a crea o bază tehnico-materială care să asi­gure pentru anul 1972, o creş­tere a producţiei globale în a­­cest sector cu peste 12 milioane lei, diversificînd producţia şi prestările de servicii, insistind să obţinem noi produse de bună calitate, fiind convinşi că prin aceasta vom contribui şi noi la progresul întregii noastre socie­tăţi, la creşterea bunăstării po­porului. La rîndul lor, membrii COO­PERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCŢIE BUCOV, JUDE­ŢUL PRAHOVA, întruniţi in a­­dunarea generală, au luat şi ei cunoştinţă cu deosebit interes de conţinutul scrisorii secreta­rului general al partidului, în­demnul dumneavoastră de a acţiona neobosit pentru a reali­za şi pune la dispoziţie econo­miei naţionale şi populaţiei pro­duse mai multe, mai variate şi mai bune, se spune în telegra­ma semnată de cooperatori, a găsit un larg ecou şi în unitatea noastră. Ne angajăm de a tradu­ce în viaţă cu un înalt simţ pa­triotic sarcinile trasate, de a nu precupeţi nici un efort pentru realizarea unor produse de înalt nivel calitativ şi într-o gamă cit mai diversificată. Ne vom îndrepta atenţia spre a valori­fica resursele interne şi a pro­duce materiale de construcţii, o­­biecte de uz casnic din material plastic şi artizanat. Scrisoarea dumneavoastră, do­­­cument de o deosebită impor­tanţă pentru perfecţionarea şi dezvoltarea activităţii producţiei bunurilor de larg consum, con­stituie încă o dovadă a perma­nentei griji ce o purtaţi pentru ridicarea bunăstării întregului nostru popor — se arată într-o altă telegramă. Indicaţiile preţi­oase pe care ni le-aţi dat in scrisoarea dumneavoastră, pro­gram concret de acţiune pentru transpunerea în viaţă a sarcini­lor trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R., constituie un deosebit imbold în muncă pen­tru toţi salariaţii CENTRALEI INDUSTRIEI BUNURILOR DE CONSUM DIN CAUCIUC ŞI MASE PLASTICE şi a prilejuit o profundă analiză a activităţii pe care am desfăşurat-o pe li­nia creşterii cantitative şi cali­tative a producţiei bunurilor de consum. Vă raportăm că pe pri­mele opt luni ale acestui an, ca urmare a muncii desfăşurate de colectivele de muncitori, tehni­cieni, ingineri din întreprinde­rile centralei noastre în frunte cu comuniştii am realizat o de­păşire a valorii producţiei glo­bale de 39 milioane lei, a va­lorii producţiei marfă vîndută şi încasată de 49 milioane lei, iar la fondul pieţii am livrat bunuri de consum peste plan în valoare de 23 milioane lei. Vă asigurăm că vom munci cu însufleţire şi cu un înalt simţ de răspundere pentru creşterea continuă a pro­ducţiei de bunuri de consum. Îmbunătăţirea permanentă a ca­lităţii produselor la nivelul exi­genţelor mereu crescînde, întă­rind controlul pe întreg proce­­sul de producţie. Asemenea telegrame au mai fost adresate de COOPERATO­RII DIN COMUNA BOTEZ, ju­deţul Satu Mare, colectivul ÎN­TREPRINDERII I.I.L. MOBILA DIN SF. GHEORGHE, judeţul Covasna, COOPERATORII DIN C.A.P. LIVADA, judeţul Satu Mare, colectivul FABRICII DE CONFECŢII DIN TG. MUREŞ, membrii COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE din judeţul Covasna, mem­brii CONSILIULUI UNIU­NII JUDEŢENE A COOPERA­TIVELOR DE CONSUM MARA­MUREŞ, colectivul FABRICII „KANDIA" TIMIŞOARA şi de către alte colective de muncă. Lucrările celei de-a IV-a Conferinţe­le internaţionale asupra Pneumoconiozelor (Urmare din pag. 1) afecţiuni vizează în general plămînul şi sunt provocate de diferite substanţe mineralo­gice care există In suspensie în aerul atmosferic, în micro­climatul din încăperile in­dustriale, în mediul ambiant. Din această mare familie, cele mai cunoscute şi răspîndite boli sunt : silicoza, antracoza, silicatoza, aluminoza, azbes­­toza, sideroza ş. a. In cele şase zile consacrate pro­gramului ştiinţific vor fi prezentate 146 de referate şi comunicări care vor aborda o problematică complexă în le­gătură cu tot ceea ce este mai nou pe plan tehnic şi medical în prevenirea şi combaterea acestor boli. Dacă ţinem seama că noutăţile sunt rezultatul a două decenii de cercetare şi progres în acest domeniu, pu­tem anticipa, desigur, că dis­cuţiile vor fi deosebit de inte­resante. Roadele fructuoase ale activităţii ştiinţifice, teh­nice din ţara noastră în dome­niul Pneumoconiozelor vor face obiectul a 39 de referate şi comunicări selectate de un consiliu ştiinţific din cadrul Biroului Internaţional al Mun­cii de la Geneva. Se cunoaşte, de altfel, că în ţara noastră se desfăşoară o fecundă activitate în acest domeniu, intensificată în ultimii ani, de când în prin­cipalele bazine miniere au luat fiinţă patru centre de Pneumoconioză (Petroşani, Brad, Baia Mare, Frasin), la care sunt arondate toate unită­ţile din industria minieră. In acelaşi timp, importante cerce­tări au fost efectuate în in­dustria constructoare de ma­şini, metalurgică, chimică, unde pot apărea asemenea maladii. Şi-au anunţat participarea 700 de delegaţi — ingineri, medici, alţi specialişti, din 44 de ţări. Conferinţa va fi, cre­dem, un prilej de adîncire a cooperării specialiştilor din toată lumea pentru coordona­rea eforturilor la acţiunea de depistare şi de combatere a acestor boli. m­m p­otmi (Urmare din pag. 1) fiinţă acolo unde peisajul părea un cimitir, condamnat pentru eternitate. Intr-un timp in care atitea sume uriaşe, aproape incal­culabile, sunt puse in servi­ciul morţii, investiţiile pen­tru realizarea trans-saharia­­nului capătă aura unui sim­bol poetic de două ori fasci­nant. O dată fiindcă dau rea­litate unui vis, şi a doua oară, fiindcă acest vis a fost visat de un poet. Intr-adevăr, puţini sunt aceia ce-şi mai aduc aminte că primul pro­iect al unui asemenea drum a fost schiţat de Rimbaud. Şi intuiţia lui a fost atit de si­gură şi visul lui atit de con­cret, că dintre miile de tra­see calculate, cel mai bun a rămas al lui. De unde se vede că, atunci cind e închinat umanităţii, visul poetului se converteşte in cea mai mirifică şi mai concretă expresie a realului. , Români­a libera“ MEMENTO COANA CHIRIŢA : ora 10.30 şi SA NU-TI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA : ora 20 Teatrul Naţional ,,I. L. Gara­­giale", sala Comedia (14 71 71) ; SE MĂRITĂ FETELE : ora 10.30 şi SECRE­TUL LUI MARCO POLO ora 19.30, Teatrul de Operetă (14 80 11) ; LE­­ONCE ŞI LENA : ora 20, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" la Teatrul Mic ; CINCI SAPTAMINI PE BAL­CON : Teatrul „Ion Creangă", (12 8 5 56), ora 10 ; ILEANA SA NZIA­­NA : Teatrul „Ţăndărică", sala Vic­toria (15 2 3 77), ora 11 ; SONATUL LUNII , ora 11 si 19.30 Teatrul „C. Tanase", sala Savoy (15 56 73). CON­CERT EXTRAORDINAR DAT DE FOR­MATIA „KREUZEHOR" (R.D.G.) : A­­teneul Român, ora 20. MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9 30 - 13 - 16 30 - 20. AEROPORTUL: Scala (11 03 72) o­­rele 10 - 13.30 - 17 - 20.30 ; Gradina Select (14 27 14), ora 19 ; Grădina Doina, ora 19.15 ; FRAȚII: Capitol (16 29 17), orele 9.15 - 11.30 - 14 - 16.30 - 18.30 - 20.30. CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CA­PORALULUI ZBRUEV : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45. DUPĂ VULPE: București (15 61 54), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16.30 -18.45 - 21 ; Favorit (3106 15), orele 9.15 - 11.30 - 13.45 - 16 - 18.15 -20.30 ; Grădina Capitol, ora 19 15. START LA MOȘTENIRE : Festival (15 63 84), orele 9-11-13-15 - 17 - 19 - 21 ; Grădină, ora 20. CROMWELL: Central (14 12 24), o­­rele 10 - 13 30 - 16.45 - 20 ; Fero­viar (16 22 73), orele 9 - 12.30 - 16.15 - 19 45; Excelsior (18 10 88), orele 9.15 - 12.30 - 16 - 19.30 ; Modern (23 71 01), orele 8.30 - 11.30 - 14.30 - 17.30 - 20.30 . Grădină, ora 19. O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : Lumina (16 23 35), orele 9 - 12.15 - 16 - 19.30. PARADA CIRCULUI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9-20.30 în continua­re ; Volgo (11 91 26), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18.15 - 20.30. OMUL ORCHESTRA : V­i­c­t­oria (16 28 79), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45 ; Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 - 20.15. AŞTEPTAREA: Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18 ; Grădină, ora 20 ; Mioriţe (14 27 14), orele 10 - 12.30 - 15 - 17.30 - 20 ASEDIUL: Aurora (35 04 66), orele 9.30 - 12 - 15 - 17.30 - 20 ; Grădina, ora 19; Flamura (2307 40), orele 10 - 12.30 - 15.30 - 18 - 20.15. ARTICOLUL 420 : Grivița (17 08 58), orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30 ; Me­lodic (12 06 88), orele 9 - 12.30 - 1­­ - 19.30; Tomnic (21 49 46), orele 9 -12.30 - 16 ; Grădină, ora 19.30. BOXERUL : Flacăra (21 35 40), orele 15.30 - 18 - 20.15 . Dacia (16 26 10), orele 8 30-20.30 în continuare FLOAREA SOARELUI : Unirea (17 10 21), orele 15.30 - 18; Gradi­na, ora 20 ; Viitorul (11 48 03), orei® 15.45 - 18 - 20,15. DIRECŢIA BERLIN : Infraţirea intre popoare (17 31 64), orele 15.30 - 17.45 - 20. CINTAREŢUL BUCLUCAŞ: Lira (31 71 71), orele 15.30 - 18 ; Gradină, ora 20. HELLO DOLLY: Gloria (22 44 01), orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30. TICK, TICK, TICK : Moșilor (12 52 93), orele 15 - 17 - 19 - 21 ; Grădina, ora 20 ; Arta (21 31 86), o­­rele 15.30 - 18 ; Grădina ora 20. CORTUL ROŞU : Ferentari (23 17 50) orele 15.30 - 19. 7 : Doina (16 35 38), orele 11.30 — 13.45 - 16 - 18.30 - 20,45 ; La orele 9—12 program pentru copii. SAPTAMINA NEBUNILOR : Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 17.45 - 20 ; Crîngaşi (17 38 81), orele 15.30 - 17.45 - 20. UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIŢI | Buzeşti (15 62 79), orele 15.30 - 18* Grădină, ora 20.15. BRIGADA DIVERSE IN ALERTA ! Giureşti (17 55 46) orele 15.30 - 17.43 - 20; Floreasco (33 29 71), orele 15.30 - 18 - 20.30. SUNETUL MUZICII * Pocea (31 32 52), orele 15.45 - 19.15. EU SUNT JEROM : Munca (21 30 97), orele 16-18-20 RISCUL : Cosmos (35 19 15), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; GRESEALA FATALA : Vitan (21 39 82) orele 15.30 — 18 ; Grădină, ora 19.30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : ZESTREA DOMNIŢEI RALU : Rahova (23 91 00), orele 15.30 - 19 . ÎNCREDEREA: Progresul (23 94 10), orele 15.30 - 18 - 20 15. MERIDIANUL ZERO : Laromet (bd. Bucureştii Noi nr. 166), orele 15.30 -17.30 - 19.30. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ : Cinemate­ca sala Union (13 49 04), orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30, DUMINICA 26 SEPTEMBRIE Programul I 8.30 : Sport şi sănătate : 9 : Mati­neu duminical pentru copii. La ram­pa celor mici I întîlnire cu copii, ar­tişti amatori din Rîmnicu Vîlcea. Film serial : Sebastien şi misterul epavei (I). Episodul Conacul de la Morsan ; 10 : Viaţa satului ; 11.15 : Albumul compozitorilor români Gherase Den­­drino ; 12 : De strajă patriei ; 12.30 : Emisiune in limba maghiară ; 14 : Fotbal : Steaua-F. C. Argeş ; 15.50 : Polo pe apa : România-S.U.A. şi Ro­­mânia-Italia ; 16.20 : Box : Finalele turneului internaţional de la Ostra­va ; Postmeridian ; 16.45 : Magazin ; 18.10 : Planeta giganţilor ; 19 : Vetre folclorice ; Bistriţa-Nâsâud ; 19.20 : 1001 de ieri ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 : Reportajul sâptâmînii. Pe locul viitoarelor oraşe ; 20.20 : Film artis­tic : „Asasinul din cartea de tele­fon". Regia Léo Joannon. Cu Fernan­de­ Maurice Teynac, Marie Déa ; 21.50 : „Zi-te d-alea, de-ale noas­tre". Emisiune de varietăţi muzicale ; 22.45 : Telejurnalul. Sport. Programul H 20 : Reîntîlnire cu personaje îndră­gite de copii . Hop şi Hop ; 20.30 : Bucureştiul necunoscut. Podul Mogo­­şoaia ; 20.50 : Teatru liric TV. Selec­­ţiuni din baletul „Prinţ şi cerşetor" de Laurenţiu Profeta. Interpretează an­samblul de balet al Operei Româ­­n® 21.40 : Buletin de ştiri ; 21.45 : Sâptâmîna culturală bucureşteană ; 21.55 : Cîntă Marie Laforet 22.10 : Film serial : Urmărirea — episodul VI (reluare). LUNI 27 SEPTEMBRIE 18 : Muzică populară ; 18.15 : E­cranul ; 18.45 : Stop cadru ; 19.20 : 1®” deT ’ ’».30 : Telejurnalul ; P . . * Te şi ’e apăr şi re­c'nt. emisiune literar-muzicalâ ; 20.40 : i ' T ■ se.rî?! "Aghiotantul exce­­lenţei sale (III) ; 21 20 . Prim prm­ Alexandru Popescu, primarul munici­­piului Piteşti I 21.50 . Parada vede­­telor : Juliette Greco şi Sergio Endri- S?J- Dlin­tările socialistei 22.35 ; Telejurnalul, MU : :

Next