România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)
1972-01-12 / nr. 8465
,Románia liberó14 Relaţiile comerciale - mijloc de apropiere între popoare Convorbire cu lordul Drumaibyn „Sunt convins că relaţiile comerciale reprezintă un mijloc de apropiere a popoarelor, de permanentă îmbunătăţire a cunoaşterii reciproce şi, de aceea, consider că eu cit popoarele europene vor realiza o apropiere multilaterală pe linie economică, cu atît climatul politic in Europa va cunoaşte o îmbunătăţire“, ne-a declarat lordul Drumarbyn, ministru fără portofoliu în guvernul britanic intr-o convorbire avută la încheierea vizitei sale în ţara noastră. — Vă rog domnule ministru, să ne vorbiţi despre scopul vizitei dv. în România. — In contactele cu oficialităţile din România am căutat să stabilim împreună căile şi mijloacele pentru a întări legăturile economice şi comerciale dintre Marea Britanie şi România. Am constatat o abundenţă de bunăvoinţă la interlocutorii mei din guvernul român, dar nu este uşor ca ţari cu sisteme şi cu organizaţii diferite să realizeze dintr-o dată rezultatele dorite. Eu nu am dus negocieri propriu-zise, ci în cadrul vizitei de prietenie pe care am efectuat-o am purtat discuţii pe teme largi pentru a stabili liniile directoare care să călăuzească extinderea legăturilor economice şi comerciale dintre ţările noastre. Se ştie că din 1968 legăturile comerciale anglo-române s-au dezvoltat, dar am constatat că exporturile engleze în România s-au plafonat la un anumit nivel, iar importurile din România în Anglia nu au mai crescut nici ele. Or, există un interes reciproc pentru a remedia această situaţie şi pentru a asigura o creştere în ambele sensuri a schimbului de mărfuri şi produse. Vreau să relev că perspectivele comerţului anglo-român sunt bune şi, după părerea mea, există o conjunctură favorabilă pe piaţa engleză — ţinind seama de cererea de mărfuri — ca importul de produse ro Lordul Drumaibyn, ministru la Departamentul pentru comerţ şi industrie din Marea Britanie, a vizitat România între 4 şi 11 ianuarie 1972, la invitaţia ministrului industriei construcţiilor de maşini al Republicii Socialiste România, Ioan Avram. In cursul vizitei, lordul Drumaibyn a fost primit de primvicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Ilie Verdeţ, şi a avut convorbiri cu ministrul industriei construcţiilor de maşini, ministrul comerţului exterior, ministrul industriei chimice, ministrul metalurgiei, primul adjunct al ministrului afacerilor externe şi primul vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Lordul Drumarlyn a vizitat, de asemenea, unităţi industriale din Bucureşti, Ploieşti ,Brazil, Sinaia şi Braşov, precum şi locuri de interes istoric şi turistic. La întrevederi au participat ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Denis Seward Laskey şi membrii delegaţiei. In cursul convorbirilor s-a examinat modul de realizare a acordului anglo-român în domeniul tehnologiei, semnat în anul 1967. Ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia cu privire la rezultatele obţinute în dezvoltarea cooperării şi schimburilor de specialişti ce au avut loc. S-a confirmat cu această ocazie prelungirea pe o nouă perioadă de 5 ani a acordului din 1967.mâneşti să crească. Este momentul pentru trecerea la un stadiu superior în dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale anglo-române. — Ce perspectivă există, după părerea dv., lord Drumarbyn, în domeniul cooperării industriale între ţările noastre, inclusiv pentru exportul pe terţe pieţe ? — Am discutat în linii generale la Bucureşti problema cooperării industriale, dar negocierile concrete trebuie să fie duse de cei direct interesaţi, ţinînd seama de sistemele economice din fiecare ţară. Existenţa unei orientări pozitive în acest domeniu poate fi sesizată din faptul că mulţi oameni de afaceri din Anglia vin în România nu numai pentru ca să vîndă produsele firmelor lor, dar, deopotrivă, să achiziţioneze mărfurile economiei româneşti în plină dezvoltare. — Vă rog în încheiere, domnule ministru, să precizaţi atitudinea guvernuluidv., faţă de problemele comerţului internaţional în ansamblu. — Politica britanică este îndreptată în direcţia înlăturării tuturor obstacolelor fie tarifare, fie netarifare, din calea comerţului internaţional. Reducerea tarifelor vamale este luată in considerare pe baza unor aranjamente corespunzătoare. Unele contingentări la importul mărfurilor din România urmează să dispară treptat, de vreme ce România face parte din GATT. Ţinind seama că relaţiile comerciale reprezintă un mijloc de apropiere între popoare, trebuie să adaug că nimănui nu-i place să-şi vadă legăturile economice întrerupte sau stînjenite şi de aceea atunci cînd există legături economice trainice, există o presiune constantă pentru ca acestea să fie menţinute şi dezvoltate. ZANEL FLOREA Au fost examinate, de asemenea, probleme legate de schimburile comerciale bilaterale anglo-române şi ambele părţi au căzut de acord cu privire la examinarea propunerilor prin care s-ar putea dezvolta în continuare cooperarea în aceste domenii. In special, s-a subliniat dorinţa constituirii unei comisii mixte guvernamentale româno-britanice de cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică. S-au examinat, de asemenea, posibilităţile privind participarea firmelor britanice la cooperarea industrială cu întreprinderi româneşti, precum şi la constituirea de societăţi mixte de producţie în România, în conformitate cu noua lege de comerţ exterior din România. Discuţiile au avut loc într-o atmosferă caldă, de înţelegere reciprocă. Lordul Drumarlyn a invitat pe ministrul român al industriei construcţiilor de maşini să facă o vizită în Regatul Unit la o dată ce se va conveni ulterior. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Marţi dimineaţa, lordul Drumaibyn şi ceilalţi membri ai delegaţiei au părăsit ţara. Pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini şi de alte persoane oficiale. A fost prezent ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Denis Seward Laskey. (Agerpres) , Comitetul judeţean la chemarea Comitetul judeţean Timiş al P.C.R., oamenii muncii din agricultura judeţului — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi — au primit cu deosebit interes chemarea Organizaţiei de partid a judeţului Argeş cu privire la organizarea unor largi acţiuni de masă pentru extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. In răspunsul la această mobilizatoare chemare, Comitetul judeţean Timiş al Partidului Comunist Român se angajează să mobilizeze masele de oameni ai muncii de la sate şi oraşe pentru înfăptuirea următoarelor obiective în anul 1972 : Executarea unor amenajări locale pentru combaterea excesului de umiditate pe 7 000 ha fertile, de pe care se va obţine, în următorii ani, un spor de producţie de cca. 20 000 tone ; se vor lua măsuri de preîntîmpinare a băltirii apei prin deschiderea unor şanţuri de scurgere pe o lungime de 180 km, me- Timiş a răspuns argeşenilor nite să scoată de sub efectele băltirii o suprafaţă de cca. 20 000 ha. de pe care se va obţine un spor de producţie de peste 5 500 tone cereale , pentru mărirea permeabilităţii solurilor lăcoviştite şi cu exces de umiditate, se vor efectua lucrări de desfundare pe o suprafaţă de 2 700 ha ; vor fi luate măsuri pentru despotmolirea canalelor pe o lungime de 450 km şi se vor efectua lucrări de curăţire a vegetaţiei care acoperă canalele pe o lungime de 3 500 km ; vor fi irigate 790 ha ; vor continua lucrările pentru combaterea eroziunii solului de pe 2 400 ha iar pe alte 1 750 ha se vor realiza lucrări antierozionale ; pe 390 ha s-au plantat esenţe forestiere şi s-au defrişat 130 ha. Valoarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, împăduriri şi defrişări ce vor fi executate prin muncă patriotică, de către locuitorii oraşelor şi comunelor judeţului, se va ridica la peste 23 000 000 lei. CUM INVESTIGĂM VIITORUL? (Urmare din pag. 1) o simplă juxtapunere de rezultate, la alcătuirea unui mozaic. — Deci cercetările particulare trebuie corelate ? — Dar nu numai atît — este de părere același interlocutor. Ele trebuie de la început gîndite într-o perspectivă de sinteză, care este posibilă numai printr-o cercetare interdisciplinară. Vă voi da un exemplu didactic al cercetării izolate, a unor sectoare separate care poate ilustra cit de dăunătoare este ignorarea acestei condiţii şi prefacerea sectorizării stricte. Prognoza făcută cu un număr de ani în urmă în domeniul metalurgiei, mai exact al consumului de metal, părea să fie foarte exactă şi ar fi fost dacă nu ar fi apărut masele plastice, a căror utilizare industrială a schimbat esenţial datele problemei. — Laboratorul dv. se numeşte de cercetări prospective. Pentru a lămuri mai bine aceste noţiuni, vă rugăm, tovarăşe conferenţiar Botez, să ne spuneţi dacă există vreo deosebire intre prospectivă şi prognoză. — După părerea noastră, prospectiva este numai o investigaţie ştiinţifică, în timp ce prognoza este un rezultat al dialogului dintre decizie şi cercetare. Un grup de studii face cercetări prospective ; o comisie, condusă de factori decizionali, elaborează prognoze. Prognoza este o previziune directoare. Astfel înţelegem preţioasa indicaţie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R. care este şi preşedintele Comisiei Centrale de prognoză, privind rolul prognozelor ca program de construcţie a societăţii româneşti multilateral dezvoltate, indicaţie ce marchează şi o contribuţie teoretică de cea mai mare importanţă la însăşi precizarea funcţiilor pe care este chemată să le îndeplinească cercetarea viitorului în orînduirea socialistă. — Acţiunea de prognoză a viitorului României iniţiată la jumătatea anului trecut, este o ilustrare a acestei atitudini, deci ? — România este printre primele ţări care a instituţionalizat dialogul dintre cercetarea ştiinţifică a viitorului şi conducerea societăţii socialiste, făcînd eficienţă conducerea previzională la nivel naţional. Este de datoria cercetătorilor în domeniul ştiinţei previzionale din ţara noastră să fructifice această premieră în planul strict al ştiinţei, despriinzînd concluziile teoretice deosebit de interesante şi originale ale acestei ample acţiuni. Şi cea de a III-a Conferinţă Mondială de studiul viitorului, ce va avea loc în septembrie, anul acesta, la Bucureşti, oferă un prilej nimerit pentru a prezenta din forul internaţional al ştiinţei previziunii punctul de vedere original al cercetătorilor din ţara noastră, sugerat şi verificat de practica construcţiei socialiste. — Cum credeţi că se poate ajunge la prognoze realiste şi cuprinzătoare a deferitelor domenii ? — A fii specialist într-uin domeniu nu înseamnă în mod automat a avea şi capacitatea de anticipare în domeniul respectiv — ne răspunde dr. P. Dimitriu. Istoria previziunii a înregistrat o serie de erori celebre ale unor specialişti. Experienţa a demonstrat, că riscurile erorilor sunt substanţial diminuate prin utilizarea unui aparat metodologic specific investigaţiei prospective şi pe care, noi, specialiştii suntem chemaţi să-l perfecţionăm. Iată, deci, că un prim factor care face posibilă o prognoză realistă este elaborarea acestei metodologii şi cunoaşterea ei, în primul rind, de cei antrenaţi în activitatea concretă de prognoză. In iazul nostru, metodologia de care ne slujim constă in unirea uneltelor calculului electronic şi a modelelor matematice cu creativitatea şi ancheta în rîndurile specialiştilor. — Consideraţi, deci că este nevoie de crearea unor cadre de specialişti in prognoză ? — Ca primă urgenţă, este de părere dr. P. Dimitriu, desigur că este nevoie de formarea unor cadre specializate, care să asigure unitatea şi rigoarea metodologică a acţiunilor ce se desfăşoară acum. Dar în perspectiva unui viitor foarte apropiat, va deveni probabil actuală introducerea unor cursuri la nivel universitar de ştiinţa previziunii cu caracter permanent. Dacă pînă acum a părut natural să se studieze istoria fiecărei discipline, care însuma experienţele trecutului, de ce nu ar fi cu atît mai firesc să ne reprezentăm viitorul ? — Mi se pare foarte importantă pentru succesul misiunii care ni s-a încredinţat — ne spune tov. T. Priboi — activitatea în echipă multidiscipi nară. Poate cel mai convingător exemplu pentru acest gen de colaborare este elaborarea „Cursului de teoria şi practica prognozei“, care va apare chiar în cursul acestei luni, şi care sperăm, va fi unul din instrumentele utile activităţii de prognoză din ţara noastră. De fapt, care vor fi, în general, „beneficiarii“ activităţii desfăşurate în acest laborator ? — Beneficiarii — ca să folosim expresia dumneavoastră — direcţi şi imediaţi vor fi Comisiile de prognoză, centralele şi întreprinderile economice şi industriale, cadrele universitare, cercetătorii şi studenţii. Şi primul nostru curs se adresează nu numai acestor categorii, ci tuturor celor interesaţi. — Ce-şi propune laboratorul să studieze in acest an ? — Activitatea noastră se desfăşoară pe mai multe planuri — ne arată tov. conf. M. Botez , pe plan didactic şi de informare, de popularizare a conceptelor de bază şi a conceptelor ştiinţifice despre viitor, precum şi pe planul cercetării ştiinţifice operaţionale. Din punct de vedere didactic şi al popularizării, laboratorul patronează un curs la Universitatea populară Bucureşti şi continuă activitatea de elaborare şi difuzare a cursurilor pentru comisiile de prognoză judeţene şi a municipiului Bucureşti , vom publica un manual de prognoză care se va adresa direct practicienilor. Vom începe ţinerea unor cursuri-pilot de prospectivă în diverse facultăţi pentru început la Instituitul de Arhitectură, cu scopul de a-i familiariza pe studenţi cu aceste cunoştinţe şi, în general, pentru implantarea în învăţămîntul superior a orientării spre perspectiva de viitor. Activitatea ştiinţifică are ca obiect elaborarea metodologiei prognozei, studierea unor probleme de prognoză socială, modelele şi metodele matematice în prognoza socială şi culturală. Laboratorul desfăşoară o intensă colaborare cu catedrele de filozofie şi laboratorul de planificare a învăţămîntului în domeniul planificării educaţiei. Prin întreaga noastră activitate dorim să punem la îndemîna „prognoziştilor“ — această nouă şi modernă breaslă — instrumentele necesare cercetării în contextul ştiinţei contemporane. Coautori ai accidentelor de circula Că circulaţia rutieră este mai ordonată, că se circulă în mai deplină siguranţă observăm cu toţii, fie în calitate de pietoni, pasageri sau conducători de autovehicule Această apreciere a fiecăruia dintre noi este confirmată de date statistice. Cu toată dezvoltarea parcului auto în anul 1971, cu toată creşterea ritmicităţii traficului, inclusiv intensificarea turismului intern şi internaţional, datorită măsurilor luate numărul de accidente de circulaţie a înregistrat în anul 1971 o scădere de 8 la sută faţă de anul 1970. Numărul persoanelor decedate în accidente scade cu 6,5 la sută, iar al răniţilor cu 9,8 la sută faţă de aceeaşi perioadă. Aceste date sunt o dovadă în plus că intensificarea măsurilor de dirijare, supraveghere şi control al circulaţiei contribuie la scăderea numărului de accidente Cu toate acestea, descreşterea numărului de accidente nu este pe măsura investiţiilor cheltuite în 1971 pentru asigurarea unei circulaţii rutiere corespunzătoare. Se înregistrează încă prea multe accidente grave, prea multe victime omeneşti. Majoritatea accidentelor au la bază o întreagă înlănţuire de nerespectări a legii circulaţiei, a unor norme de muncă, a unor norme de folosire a parcului auto proprietate de stat şi obştească. Bunăoară, cu prilejul controalelor iniţiate în anul 1971 au fost găsite zeci de mii de vehicule proprietate de stat sau obştească parcate fie la domiciliul conducătorilor auto, fie în alte locuri. Avem de a face nu cu simple staţionări de o oră, două (deşi nici acestea nu sunt permise) ci cu schimbarea de fapt a locului de garare. Acest lucru este favorizat, chiar încurajat de unii şefi de coloană sau de garaje care „Uită“ să controleze neîntoarcerea vehiculului în garaj din cursa unde a fost trimis pentru a-i verifica starea tehnică şi a-l pregăti pentru ziua următoare. Conform obligaţiilor legale de serviciu, cel ce are în subordine un număr de conducători auto este obligat ca, la plecarea acestora în cursă, să-i controleze, să-i instruiască, să-i îndrumeze în raport cu sarcinile zilnice pe care le au de îndeplinit. Din păcate, nu peste tot se procedează conform legii și consecinţele nu întîrzie să apară. Cîteva exemple cred că vor convinge pe oricine că datorită nerespectării atribuţiunilor de serviciu unii şefi de garaje devin coautori ai unor grave accidente . In ziua de 25 decembrie 1971, şoferul Lipan Teodor conducătorul autobasculantei 31-RB-1870, proprietatea autobazei Brăila, termină serviciul la ora 18 și în loc să parcheze vehiculul la garaj pleacă cu el în comuna sa natală, Romanu, satul Oarbea. Timp de 29 ore, nimeni nu sesizează lipsa basculantei din garaj. In seara zilei următoare, Lipan încarcă autobasculanta cu tineri care petrecuseră la un bal spre a-i transporta în altă comună, la un alt bal Pe drum, în plină viteză, se angajează în urmărirea unui iepure şi răstoarnă vehiculul. Rezultatul : doi morţi şi un grav rănit. Alt exemplu : şoferul Marin Iosif, conducătorul autocamionului 21-MH-1956, proprietatea întreprinderii de mecanizare a transporturilor forestiere Tr. Severin, garează vehiculul la domiciliul său în seara zilei de 25 decembrie 1971- în noaptea de 27, la ora 3, pleacă nedormit spre punctul de lucru pentru a fi „prezent“ dimineața (deci după aproape 48 ore) la serviciu. Pe drum, datorită stării de oboseală in care se găsea, nu observă un grup de trei cetăţeni care se deplasau în aceeaşi direcţie de mers, îi accidentează atît de grav îneît după două ore au decedat. In sfîrşit, în ziua de 31 decembrie 1971, autocarul — 21-AB-836, proprietatea tot unei întreprinderi de mecanizare a transporturilor forestiere, condus de şoferul Simona Nicolae, garează şi el autocarul la domiciliu. Deşi ştia că a doua zi avea de transportat muncitori, bea toată noaptea. Plecat în cursă la 1 ianuarie 1972, adoarme la volan, răstoarnă camionul, accidentează mortal trei dintre pasageri şi răneşte grav alţi doi. Din nefericire, asemenea exemple mai pot fi date. Se pune întrebarea, pe drept cuvînt, dacă aceste trei vehicule din trei localităţi diferite ar fi fost garate în locurile legal înscrise în documentele de circulaţie, astfel încît la plecarea în cursă şoferii ar fi fost controlaţi, ar mai fi fost comise aceste grave accidente? Sigur că nu. Dacă factorii responsabili şi-ar fi făcut conştiincios datoria, n-am fi înregistrat atîtea victime iar cei trei şoferi, care în prezent sunt arestaţi, ar fi fost la locurile lor de muncă. Vinovaţi sunt şi cei ce nu şi-au făcut datoria de a controla unde le sunt vehiculele pe care le au în administrare şi exploatare. Vinovaţi sunt şi membrii de familie ai celor ce au venit cu vehiculele la domiciliu şi nu i-au împiedicat să plece în cursă în stare de ebrietate. Vinovaţi sunt şi lucrătorii de miliţie care nu s-au sesizat de parcarea la domiciliu a unor vehicule proprietate de stat şi n-au intervenit pentru curmarea unor asemenea stări de fapt. Din cele trei exemple se desprinde clar concluzia că multe accidente grave pot fi prevenite dacă fiecare din cei ce au responsabilităţi în domeniul transporturilor şi circulaţiei îşi fac datoria la locul său de muncă. Despre aceste neajunsuri s-a mai scris în presă, dar se pare că nu peste tot au făcut obiectul unor analize şi măsuri concrete. In ceea ce ne priveşte, în anul 1972 organele noastre vor continua să fie deosebit de exigente faţă de astfel de abateri şi cerem pe această cale concursul tuturor factorilor de răspundere, de a ne sprijini în acţiunile ce le vom întreprinde pe linia respectării legii circulaţiei, făcînd, în primul rînd, ordine în propriile lor unităţi. General maior H. Vlăsceanu adjunct al şefului Inspectoratului General al Miliţiei Delegaţia Frontului Unităţii Socialiste s-a înapoiat din Sudan Marţi s-a înapoiat în Capitală, venind de la Khartum, delegaţia Frontului Unităţii Socialiste, care a participat la manifestările prilejuite de aniversarea Zilei independenţei, precum şi la lucrările Congresului Uniunii Socialiste Sudaneze. Delegaţia a fost formată din tovarăşii Mihai Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihai Levente, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, şi Emilian Dobrescu, membru supleant al C.C. al P.C.R. (Agerpres). Pagina a 5-a — 72 ianuarie 7972 7 Corespondenţă din Budapesta de la Nina Pintea Salgótarján, anul 603 In viaţa economică a oraşului Salgótarján, aşezat în nordul Ungariei, într-o pitorească regiune de munte, începutul noului an i a fost marcat prin cîteva evenimente notabile ca : startul lucrărilor de construcţie a noii fabrici de piese pentru aparate de radio şi televizoare, intrarea în producţie, la fabrica de geamuri, a noii secţii pentru sticlă colorată necesară în placarea interioarelor diferitelor construcţii, deschiderea şantierului pentru un nou lot de blocuri de locuinţe, organizarea unei dezbateri in legătură cu problemele creşterii productivităţii muncii la uzina pentru turnarea pieselor din oţel. Sunt numai cîteva fapte care, fără a ieşi din comun, sunt totuşi reprezentative pentru preocupările oamenilor muncii din acest centru industrial al Ungariei. Istoria oraşului Salgótarján este veche, începe cu 603 ani în urmă; cel mai vechi document, consemnînd existenţa unui mic cătun pe teritoriul de astăzi al oraşului, datează din anul 1369. Dar practic, dezvoltarea localităţii a început abia cu circa cinci secole mai tîrziu, prin anul 1845, cînd sub dealurile înconjurătoare au fost descoperite zăcăminte de cărbuni. Deşi a fost cunoscut vreme îndelungată ca localitate minieră, Salgótarjánul nu mai dispune astăzi de exploatări carbonifere. De cîţiva ani încoace, vechile mine din perimetrul oraşului-mine mici, cu cărbune de calitate inferioară, nerentabile pentru a fi modernizate — au fost închise ,rind pe rînd, fapt care a dus la schimbarea însăşi a profilului economic al oraşului. Cei peste 2 500 de mineri au fost încadraţi în alte locuri de muncă şi ajutaţi să se recalifice. Deşi minele s-au închis, puterea economică şi faima de ,,centru industrial" ale oraşului au crescut de atunci continuu, datorită faptului că la Salgótarján au apărut şi s-au dezvoltat numeroase mari întreprinderi şi uzine, cunoscute şi renumite astăzi, în întreaga ţară. Una din ele este şi uzina de piese turnate din oţel. Ea numără peste 5 000 de muncitori şi în afară de faptul că rezolvă cerinţele pieţii interne, satisface şi importante cereri pentru export. In cursul anului trecut colectivul uzinei a obţinut importante rezultate: planul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 106 la sută şi s-au realizat importante beneficii. In noul an, principala cale pentru obţinerea unor rezultate superioare o va constitui creşterea productivităţii muncii. Specialiştii uzinei au dezbătut pe larg, încă din primele zile ale anului, căile şi posibilităţile existente, în această direcţie. In ultimii ani, Salgótarjánul a devenit tot mai cunoscut ca unul dintre principalele centre de producţie a sticlei din Ungaria. Fabrica de sticlă — a cărei piatră de temelie a fost pusă încă în 1893 — a fost reconstruită radical după eliberarea ţării. Ea produce cu precădere vase şi diferite servicii de pahare, şlefuite şi colorate, din cristal şi semicristal, cu un înalt nivel calitativ. Nu departe de ea, se afla o altă fabrică de sticlă, la fel de renumită — fabrică de geamuri. Ea furnizează 14 la sută din întreaga producţie de geamuri a Ungariei. In primele zile ale acestui an, aici a intrat în producţie o nouă unitate d■ secţia pentru fabricarea plăcilor de sticlă colorate pentru placări interioare in construcţii. De altfel, după cum ne arăta directorul fabricii, Juhász Gyula, în ultimii ani întreprinderea se află într-un continuu proces de reconstrucţie şi modernizare. Nu trebuie uitat, spunea directorul, că arhitectura modernă deschide neobişnuite posibilităţi şi perspective folosirii sticlei în construcţii. Ştim, în acelaşi timp, că succesul viitor al întreprinderii, şi, deci, şi al nostru depinde în cea mai mare măsură tocmai de receptivitatea noastră, de operativitatea cu care vom răspunde cerinţelor constructorilor. Aceeaşi activitate efervescentă, creatoare se desfăşoară in aceste zile de început al anului 1972, în toate cele peste 40 de fabrici şi întreprinderi mai mari sau mai mici ale oraşului, la uzina de utilaj minier, la fabrica de produse emailate, la topitoria de ferosiliciu, la centrala termoelectrică precum şi pe şantierul viitoarelor noi unităţi industriale ale oraşului între ele şi şantierul fabricii de piese pentru radio şi televizoare. Prin intrarea in producţie, la termenele prevăzute, a noilor obiective economice — obiectiv pentru realizarea căruia, ca urmare a hotărîrilor de partid şi de stat, îşi consacră eforturile toţi muncitorii constructori ai oraşului , ca şi prin folosirea mai bună a capacităţilor de producţie existente, a organizării mai corespunzătoare a locului de muncă, prin folosirea judicioasă a forţei de muncă, puterea economică a oraşului va spori considerabil. Actualul plan cincinal prevede, spre exemplu, ca producţia industrială a Salgótarjánului să crească pînă în 1975, cu peste 18 la sută. Vizitînd oraşul, eşti plăcut impresionat de amploarea construcţiilor ce se desfăşoară aici. Nu este vorba numai de construcţiile industriale, ci de întreaga activitate edilitară. Din punct de vedere urbanistic, Salgótarjánul a oferit specialiştilor o interesantă problemă de rezolvat. Aşezat între dealuri înalte, într-o vale relativ îngustă, oraşul nu dispune de suprafeţe plane unde s-ar putea extinde. In consecinţă s-a adoptat, soluţia dezvoltării pe verticală. In acest context a început, de aproape zece ani, o vastă acţiune de reconstrucţie a oraşului în vechiul său perimetru, înlocuindu-se micile căsuţe, cu blocuri înalte, frumoase, moderne. Operaţia se face treptat, o dată cu demolarea vechilor case, dar totodată se valorifică în mod fericit şi estetic, terasele dealurilor înconjurătoare. In 1945, la eliberarea ţării, Salgótarjánul era cunoscut ca un mic orăşel miner. Astăzi este unul din centrele industriale in plină dezvoltare, din Ungaria socialistă, cunoscut şi peste hotare datorită produselor industriei sale, exportate în numeroase ţări ale lumii. Pe vremea aceea avea vreo 1500 cocioabe, in prezent dispune de peste 4 500 de apartamente noi, în blocuri, de numeroase complexe comerciale, un spital dintre cele mai moderne din ţară, o impozantă casă de cultură, cinematografe, biblioteci, terenuri de sport etc. Cu alte cuvinte, astăzi în cel de al 603-lea an al existenţei sale — şi cînd împlineşte 50 de ani de la ridicarea sa la rangul de oraş — Salgótarjánul şi-a dobindit un renume, datorită hărniciei, priceperii şi activităţii creatoare a locuitorilor săi. 11 ianuarie 1972 ........ii iwhibb ■ni mii uliu nu ....... Iltim u __________|_______________U ... im .in ii.....win in ■— m mu i in mai ■—|—r-----------------* Marţi a sosit in Capitală A. G. Eismond, adjunct al ministrului construcţiilor de maşini grele, energetice şi de transport din U.R.S.S., însoţit de o grupă de specialişti. ★ In legătură cu încetarea din viaţă a ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Chineze, Cen I, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mă-nescu, a adresat ministrului adinterim al afacerilor externe al Republicii Populare Chineze, Ci Pin-Fei, un mesaj de condoleanţe şi compasiune. La Academia „Ştefan Gheorghiu“ a avut loc ieri o adunare, in cadrul căreia ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, Jaromir Ocheduszko, a prezentat o expunere despre semnificaţia aniversării a trei decenii de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez. ★ Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Denis Seward Laskey, a oferit marţi după-amiază un cocteil cu prilejul plecării sale definitive din ţara noastră. • DE CÎTEVA ZILE se află în Capitală selecţionatele de tenis de masă ale R.P. Chineze. Oaspeţii se antrenează în comun în sala de la stadionul Republicii cu jucătorii ţării noastre. Selecţionatele R.P. Chineze vor participa între 23 şi 25 ianuarie la campionatele internaţionale ale României, care vor avea loc la Cluj. înaintea acestei competiţii, luni, de la ora 18, în sala sporturilor de la Floreasca vor avea loc partidele amicale dintre reprezentativele feminine şi masculine ale celor două ţări. • LA JOCURILE OLIMPICE DE IARNA de la Sapporo, în concursul de bob, ţara noastră va fi reprezentată de două echipaje- Echipajul de 4 este alcătuit din I. Panţuru, D. Focşeneanu, D. Pascu şi I. Zangor. In proba boburilor de 2 persoane vor concura D. Panaitescu şi V. Papadopol Boberii români îşi vor începe vineri antrenamentele pe pîrtia de la Sapporo. • AU ÎNCEPUT campionatele europene de patinaj artistic de la Goteborg. In proba masculină după disputarea a trei figuri impuse conduce favoritul nr. 1 cehoslovacul Ondrej Nepela cu 497,7 puncte. G. Fazekas (România) ocupă locul 17 cu 380,6 puncte. întrecerile continuă. Prof. dr. docent Ilie Ardelean în ziua de 9 ianuarie 1972 a încetat din viaţă prof. dr. docent Ilie Ardelean, şeful catedrei de igienă de la Institutul de medicină şi farmacie din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, vicepreşedinte al Societăţii de igienă şi sănătate publică, redactor responsabil al revistei „Igiena". Născut la 10 octombrie 1906 in comuna Gyula din Ungaria, a urmat cursurile Facultăţii de medicină din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1932. In perioada 1933—1947 a fost preparator, asistent şi şef de lucrări la catedra de igienă din Cluj, perioadă în care şi-a făcut şi specializarea la Universitatea Harvard din Boston. In 1947 a fost promovat conferenţiar, iar în 1948 a ocupat postul de profesor la Facultatea de medicină din Cluj ; în acelaşi an a fost transferat la I.M.F. Bucureşti şi numit director al Institutului de igienă şi sănătate publică, post în care a muncit pînă în 1961. In calitate de om de ştiinţă şi pedagog a desfăşurat o activitate neobosită pentru promovarea igienei în ţara noastră, a contribuit la reorganizarea reţelei de specialitate, la formarea cadrelor necesare activităţii de profilaxie. Lucrările sale ştiinţifice, apreciate în ţară şi in străinătate, au contribuit la progresul cercetării ştiinţifice medicale. A desfăşurat o activitate deosebită în cadrul Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, fiind preşedinte în perioada 1949— 1952, apoi preşedinte al Societăţii de igienă. Pentru meritele sale a fost decorat cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Personalitatea sa deosebită de profesor şi savant lasă o amintire neştearsă colaboratorilor săi, tuturor celor ce activează în domeniul medicinei preventive din ţara noastră. ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI INVATAMINTULUI MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ACADEMIA DE ŞTIINŢE MEDICALE UNIUNEA SOCIETĂŢILOR ŞTIINŢELOR MEDICALE ★ Sicriul cu corpul defunctului va fi depus la Institutul de medicină şi farmacie din Bucureşti, B-dul Dr. Petru Groza. 8. Adunarea de doliu va avea loc în ziua de 12 ianuarie 1972, ora 12,30 la institut, iar înhumarea la cimitirul Belu. LOCALITATEA STAREA VREMII CE A FOST IERI Temperatura In °C ora 8 ora 14 FENOMEN METEOROLOGIC ROMÂNIA București3 5 Cer Constanta5 5 Cer Sulina3 3 Cer Galați2 2 Cer Bacău1 1 Cer Piatra Neamt1 0 Cer Iași0 1 Cer Suceava0 3 Cer Cluj2 0 Cer Satu Mare2 3 Cer Oradea3 2 Cer Timișoara2 4 Cer Semenic3 4 Cer Sibiu4 4 Cer Brașov2 2 Cer Predeal1 1 Cer Vf. Omul — 7 — 9 Cer Sinaia, Cota 1 500 Joseni — 4 — 3 Cer 1 2 Cer Craiova2 7 Cer Tr. Severin2 9 EUROPA Cer Sofia2 5 Cer Belgrad4 6 Cer Praga0 0 Cer Budapesta2 1 Cer Moscova — 12 — 9 Cer Varșovia — 6 — 6 Cer Berlin — 6 — 2 Cer Atena 11 17 Cer Roma5 14 Cer Paris7 10 Cer Londra9 11 Cer Copenhaga — 10 Cer Stockholm — 7 — 6 Cer Viena0 Cer Berna — 35 Cer Madrid3 6 Cer acoperit, acoperit, acoperit, acoperit, acoperit, acoperit, acoperit, acoperit, acoperit, noros acoperit acoperit, acoperit, acoperit, acoperit acoperit, acoperit, acoperit, acoperit variabil, variabil, acoperit, acoperit, acoperit, acoperit acoperit noros acoperit, noros variabil acoperit, acoperit, noros acoperit, acoperit, variabil variabil ploaie ceafă ceafă ploaie ninsoare ninsoare ninsoare ninsoare burnița ceafă ninsoare ploaie ninsoare ninsoare chiciură ceafă ploaie ceafă ceafa ploaie ploaie ninsoare ninsoare CE SE PREVEDE PENTRU URMĂTOARELE 48 DE ORE Interlocutorul nostru de astăzi, meteorologul FLORICA MIUTARU ne comunica : CARACTERISTICA GENERALA A VREMII : In răcire mai ales în jumătatea de vest a fam. PRECIPITAŢIILE : Ninsori temporare în Moldova, Bărăgan, Dobrogea. In rest precipitatii slabe locale. VINTUL : Va sufla cu unele intensificări în estul tării. TEMPERATURA : între minus 6 şi 2 grade, local mai scăzute în estul Transilvaniei şi în Moldova iar maximele între minus 3 şi 5 grade. PROGNOZA PENTRU BUCUREŞTI : Vreme în răcire. Cer acoperit. Precipitafii la început sub formă de ploaie, apoi lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Temperatura minimă între minus 2 şi 0 grade, maxima între 0 şi 2 grade. ceafă ceafă A apărut „MAGAZIN ISTORIC" nr. 1/1972 Din sumar : • Dragoş Vodă — un nume, o epocă, o acţiune • Eroica — momente din neînfricata luptă a U.T.C. • Despotica regină a Macedoniei şi insomniile lui Alexandru cel Mare în viziunea lui Arnold Toynbee • „Cavalerii speranţei“ pe fronturile fierbinţi ale Spaniei anilor 1936—1939 • Al. I. Cuza îl înfruntă pe marele vizir • Enigmatica populaţie a carpilor îşi dezvăluie tainele • Noiembrie 1942 : Flota franceză din Toulon se autosabordează • Noul concurs al „Magazinului istoric“.