România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)
1972-01-14 / nr. 8467
Anul XXX Nr. 8467 6 pagini 30 bani CUM SE VOR GENERALIZA INIŢIATIVELE BRAŞOVENE NN 72 De vorbă cu tovarăşul Constantin Cîrţină prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., primarul municipiului Braşov O creştere cu numai 1 la sută a indicelui de folosire a maşinilor şi utilajelor pe municipiu înseamnă obţinerea unei producţii suplimentare anuale în valoare de 150 milioane lei In relatarea recentei vizite de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderi industriale braşovene, au fost subliniate în timpul popasului făcut la uzina „Rulmentul“ rezultatele bune obţinute pe baza unei preţioase iniţiative pornite anul trecut din mijlocul acestui harnic colectiv. După cum cititorii probabil că îşi amintesc, este vorba de acţiunea desfăşurată sub lozinca „Micronul-gramul-secunda, în slujba eficienţei economice“, acţiune care generalizată în întreaga uzină a condus la îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, la realizarea unor însemnate economii de metal din care s-au fabricat în plus multe mii de rulmenţi şi la o folosire raţională a timpului de lucru de către muncitori, tehnicieni şi ingineri. De altfel, in primul an al cincinalului, mai multe întreprinderi braşovene au devenit locul de naştere al unor valoroase iniţiative ce militează cu perseverenţă pentru desfăşurarea unei activităţi cu eficienţă economică sporită, pentru punerea în valoare a resurselor interne existente în fiecare unitate productivă. Pentru a afla cum se vor desfăşura în continuare aceste acţiuni în cel de-al doilea an al cincinalului ne-am adresat tovarăşului CONSTANTIN CIRŢINA, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R. — Cunoscînd nivelurile înalte de dezvoltare a economiei naţionale prevăzute în actualul cincinal, comitetul municipal de partid s-a preocupat de asigurarea condiţiilor materiale pentru ca realizarea sarcinilor de plan să se facă în mod ritmic, încă din primele decade ale anului 1972. Acţionăm conştienţi de faptul că îndeplinirea exemplară şi depăşirea obiectivelor propuse, este posibilă doar în condiţiile unei mobilizări generale, prin participarea conştientă a tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, germani — din municipiul nostru, la întreaga viaţă economică, politică şi socială. Mergînd pe această linie, milităm în continuare, în noul an, pentru extinderea iniţiativelor apărute în 1971, pentru experimentarea şi apoi generalizarea a noi iniţiative pornite de la investigarea şi cunoaşterea aprofundată a cerinţelor producţiei. Pentru aceasta comitetul nostru municipal de partid, sprijină îndeaproape organizaţiile de partid, de sindicat şi U.T.C. în stimularea inteligenţei creatoare, a iniţiativelor eficiente, în scopul lărgirii sferei beneficiarilor acestora. Cu ocazia vizitei la Uzina de autocamioane, cu prilejul aniversării a 50 de ani de existenţă a acesteia, secretarul general al partidului ne-a recomandat să sporim preocuparea pentru intensificarea acţiunii de autoutilare, pentru specializarea şi perfecţionarea maşinilor şi instalaţiilor executate cu propriile forţe în vederea obţinerii unor parametrii tehnico-economici superiori. Drept urmare pe baza studiilor efectuate şi a experienţei acumulate de marile uzine braşovene, acţiunile întreprinse pentru generalizarea formelor de organizare eficientă a producţiei de autoutilare in toate întreprinderile, ne dau garanţia că în 1972 se vor exe-TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 3-a) ■-* CIVICA (XII) m cu sine musi Pop Simion — De fapt, cum este și in ce fel se comportă „omul cu scaun la cap“, despre care veni vorba săptămîna trecută ? — vru să afle Gură bogată, partenerul meu de dispută civică. Ai putea să-mi indici un prototip ? — Nu, pentru că în materie de oameni eu nu cunosc și nu vreau să cunosc prototipuri, fiecare dintre semeni e unic, viu şi irepetabil. — Iar teorie, caracterizări, definiţii savante ? — Nicidecum, despre un om va fi vorba, un exemplu dintre altele posibile şi nu neapărat exemplar, cocardă pe care prea des o împărţim în stingă şi în dreapta, gratulind astfel cînd pe cutare, cînd pe cutărică. Omul meu, dacă pot spune aşa, se prezintă în felul următor: e inginer pe o vale de rîu, unde face mori de electricitate, purtind în circă un trecut ,,şantierist“ de un pătrar de veac, ceea ce înseamnă viscol, efort, privaţiuni, umblet pe coclauri, necotenite începuturi de la zero, greutăţi cu carul, dar şi tot atîtea satisfacţii. Anii în cauză se cîntăresc în zeci de poduri care îmbrăţişează un şir de riuri interioare ale ţării, Siret, Mureş, Someş, Vişeu, Borşa, Strei, Vinerea, lung destin de „podar“, căruia i se adaugă cel de al doilea, ctitoria de hidrocentrale pe Bistriţa, pe Argeş şi, debut recent, pe OU. — Neîndoios, e unul dintre „veteranii“ care închid în biografia lor cite un fragment de istorie nouă, observă Gură bogată. Cu ei nu vrea ai ce discuta, deoarece viaţa lor se confundă cu însăşi opera. — Bine spus, reiau firul, dat fiind că inginerul Nicolae Păunescu, despre care vorbesc, impune nu doar prin strălucire profesională şi cantitatea înfăptuirilor; expresivă şi pilduitoare mi se pare capacitatea lui specială de a-şi păstra nealterate virtuţile dinţii, ştiinţa de-a fi egal cu sine însuşi, una dintre cele mai rare şi mai valoroase virtuţi ale omului acestui secol, nu o dată, paradoxal. Din acest unghi văd eu calitatea lui de „om cu scaun la cap", ins de echilibru, continuitate şi eficienţă nedezise de lungul maraton străbătut, de duritatea şi lunga încleştare cu greutăţile, virtute probată atît de temeinic în munca de director general al şantierelor de pe Argeş şi Olt pe care o îndeplineşte. La vîrsta de 52 de ani, acest om e surprinzător de tînăr, de proaspăt în acţiuni, de exact in arta conducerii, de egal în eficienţă, de uman şi neclătinat în relaţiile cu semenii. (Continuare în pag. a 2-a) -3 Proletari din toate ţările uniţi-vă. COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Telegrama adresată de către sesiunea Consiliului Popular al judeţului Hunedoara Comitetului Centr tovarăşului Nicolae Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Sesiunea a XIV-a a Consiliului popular al judeţului Hunedoara-Deva — prima noastră sesiune din cel de al doilea an al cincinalului edificării multilaterale a României a dezbătut sarcinile majore ale dezvoltării economice şi sociale locale, adoptînd măsuri şi hotăriri care să conducă la creşterea contribuţiei judeţului la înflorirea puternică a patriei socialiste. Prin problematica abordată, prin climatul laborios de lucru care a caracterizat-o sesiunea se înscrie în amplele şi responsabilele preocupări şi eforturi ale organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare, deputaţilor, muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor de a transpune neabătut în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea al partidului, programul pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, pentru a răspunde chemărilor ce înflăcărează inimile şi conştiinţele milioanelor de locuitori ai satelor patriei, adresată de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale. In numele locuitorilor municipiilor, oraşelor şi comunelor judeţului, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, exprimăm şi cu acest prilej deplina adeziune faţă de întreaga politică internă şi externă a partidului şi statului şi recunoştinţa fierbinte faţă de neobosita şi remarcabila dumneavoastră activitate pentru prosperitatea naţiunii noastre socialiste. Anul 1971, care pentru noi, la fel ca şi pentru întregul popor, a fost bogat în trăiri şi împliniri, s-a încheiat cu un bilanţ de importante realizări în economie şi viaţă socială. Planul producţiei globale a industriei locale a fost îndeplinit în proporţie de 105,7 la sută, cel de producţie şi prestaţii în gospodăria comunală de 113 la sută, populaţia judeţului, mobilizată de organizaţiile de partid, deputaţi, comitetele de cetăţeni, a contribuit prin muncă patriotică la realizarea unui volum de lucrări gospodăreşti şi de înfrumuseţare cu peste 148 milioane lei mai mare decît angajamentul iniţial. Aceste rezultate întregesc succesele de prestigiu obţinute în industria de interes republican a judeţului, în agricultură şi la sectorul de investiţii. Faptul că producţia globală pe industria republicană din judeţ a fost depăşită cu 374 milioane lei, în agricultură s-au obţinut recoltele cele mai mari din întreaga perioadă de după încheierea cooperativizării, iar volumul lucrărilor de investiţii a fost depăşit cu 100 milioane lei constituie expresia elocventă a hotărîrii şi dăruirii ce caracterizează oamenii muncii hunedoreni atît în producţie cît şi în activităţile obşteşti. Pornind de la ceea ce am înfăptuit anul trecut, de la rezervele existente, experienţa dobîndită, sesiunea a iniţiat o întrecere care să mobilizeze şi mai deplin consiliile populare la valorificarea cit mai completă a potenţialului material şi uman al judeţului nostru, adresînd în acest sens o Chemare către toate consiliile populare din Republica Socialistă România. Ne-am propus, printre altele, să depăşim sarcinile de plan la industria locală cu cel puţin 10,5 milioane lei la producţia globală şi cu 9 milioane lei la producţia marfă vîndută şi încasată, livrările la export cu 200 mii lei valută, volumul prestărilor cu 10 milioane lei, să realizăm lucrări edilitar-gospodăreşti prin muncă patriotică în valoare de 240 milioane lei, să creăm ateliere şcolare în toate liceele şi şcolile generale şi îndeosebi, să intensificăm prin toate mijloacele munca de educare socialistă a oamenilor, de creştere a responsabilităţilor civice faţă de marea avuţie obştească creată în anii socialismului. Chemarea pe care o adresăm, angajamentele asumate ne obligă mai mult la o activitate calitativă, superioară, o preocupare stăruitoare pentru valorificarea deplină a tuturor rezervelor, pentru creşterea competenţei organelor puterii locale de stat in conducerea economiei şi a vieţii social-culturale din municipii, oraşe şi comune. Suntem convinşi că sub conducerea organizaţiilor de partid, consiliile populare, toţi deputaţii, oamenii muncii din judeţ vor răspunde şi în continuare cu abnegaţie şi neţărmurită încredere chemărilor partidului, punîndu-şi elanul, talentul şi energia creatoare în slujba îndeplinirii exemplare a planului pe 1972, a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Vă asigurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de înfăptuirea ireproşabilă, a cuvîntului dat. SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA ea — 8 grade se toarnă beton TG. MUREŞ (coresp. R. L. — I. Deleanu). — La o temperatură de minus 10 grade, prescripţiile tehnice interzic turnarea betonului. Dar, cum joi dimineaţa la Tg. Mureş termometrele nu indicau decit minus 8 grade, băieţii din brigada lui Ceu Viorel începuseră, către ora opt, să toarne betonul la planşeul de peste subsol al blocului E 13 situat în foarte tinărul şantier de locuinţe Dîmbul pietros. Betonul cald — 18—20 grade — adus cu basculantele de la staţia de preparare din apropiere era aşternut între fîşiile de prefabricate, acoperit cu rogojini și lăsat să facă „priză". In apropiere, la blocul E 12, dulgherii din echipa lui Opriș Lazăr începuseră montajul fîșiilor din beton prefabricat peste parterul viitoarelor apartamente. Pe zidarii lui Horvath Lajos i-am intîlnit la cota etajului 1 al blocului E 11, înălțînd cărămidă peste cărămidă. în acelaşi perimetru al şantierului excavatoristul Horvath Mihai se lupta cu pămîntul îngheţat, adîncind fundaţia a ceea ce în schiţele maistrului Vintilă Gheorghe se numeşte blocul A 14 iar mai departe, un alt excavatorist — Hoges András — evacua ultimele cantităţi de pămînt de pe o suprafaţă pe întinsul căreia dulgherii înfipseseră deja ţăruşii de lemn marcînd fundaţiile blocurilor F 31, 32, 33, 34, 41, 42... De aici, de pe întinsul platou care se înalţă cu Se lucrează din plin la un nou cartier „Dîmbul pietros“ din oraşul Tg. Mureş cîţiva zeci de metri deasupra oraşului se distinge cel mai proaspăt cartier de locuinţe al Tg. Mureşului, terminat anul trecut, cel cuprins între străzile Buday Nagy Antal, Grădinarilor şi Semănătorilor. Cei ce, in jurul meu, sapă fundaţii, toarnă betoane, montează fîşii, în altă ziduri au construit şi acest cartier însumind cîteva sute de apartamente. Ultima lor prezenţă pe acel şantier s-a consumat în zilele premergătoare anului 1972 cînd au predat beneficiarului un impunător complex comercial. Acum, teatrul de operaţiuni s-a mutat aici, în Dîmbul pietros, unde, în actualul cincinal, se vor construi circa 8 000 de apartamente cuprinzînd o populaţie cu a Sighişoarei de azi. Insoţindu-mă pe şantier, Waisbuch Tulea, ing. şef adjunct al şantierului 1 construcţii locuinţe, îmi desfăşoară planul viitorului orăşel — etapa I — şi îmi punctează blocurile deja atacate, 14 la număr. — In lunile mai—iunie, urmează să predăm primele apartamente viitorilor locatari, lucru perfect realizabil, deşi şantierul n-are o vechime mai mare de o lună, o lună şi jumătate. Am reuşit însă să obţinem ritmuri bune de lucru profitînd de zilele favorabile de la sfîrşitul anului trecut şi din prima decadă a lunii ianuarie. Am avut perioade cînd am reuşit să turnăm zilnic cite 50—60 mc beton la fundaţiile unor blocuri. Şi vrem să menţinem asemenea ritmuri. Pentru noi constructorii de locuinţe tirgumureşeni, bătălia anului 1972 aici, in Dîmbul pietros se dă. Unul din noile cartiere din Tg. Mureş în pag. a 5-a : COMUNICAT COMUN privind vizita delegaţiei Partidului Socialist Popular din Danemarca în Republica Socialistă România Sesiunile consiliilor populare judeţene Vîlcenii au răspuns primii la chemarea judeţului Hunedoara Judeţul Vîlcea trăieşte în aceşti ani febra adîncilor prefaceri determinate de politica înţeleaptă a partidului de industrializare socialistă şi de dezvoltare armonioasă şi echilibrată a tuturor zonelor ţării. Vîlcea de azi este sinonimul industriei chimice, ridicată la nivelul tehnologiilor mondiale în cadrul grupului de petrochimie din acest judeţ ; pe Lotru se construieşte cea mai mare hidrocentrală de pe rîurile interioare ale ţării; pe Olt se înalţă primele trei hidrocentrale din seria celor 22, amplasate pe defileul rîului ; la Drăgăşani s-a dat în funcţiune o modernă fabrică de încălţăminte , la Govora, Uzina de produse sodice etc. Toate aceste unităţi industriale imprimă acţiunilor complexe de valorificare a bogăţiilor solului şi subsolului judeţului, de folosire a potenţialului uman şi material, un ritm fără precedent. Pentru a avea o imagine cît mai clară pe ce treaptă economică a ajuns astăzi judeţul Vîlcea, vom spune doar că ponderea producţiei globale industriale în totalul producţiei judeţului creşte în 1972 la peste 70 la sută faţă de numai 40 la sută cît era în 1965. Ieri, a avut loc sesiunea a XIII-a a consiliului popular judeţean Vîlcea, consacrată adoptării planului economic şi bugetului local pe anul în curs. Cei 191 de deputaţi întruniţi în sesiune şi invitaţii prezenţi la lucrările ei au analizat cu simţ de răspundere felul cum s-a muncit în 1971, cînd pe toate planurile s-au obţinut succese care vădesc hărnicia şi spiritul de buni gospodari ale vîlcenilor. Realizările pot fi definite printr-o singură propoziţie : toate angajamentele luate ca răspuns la chemarea lansată de Consiliul popular judeţean Neamţ au fost îndeplinite şi depăşite considerabil. Aceasta a însemnat, de fapt, o depăşire cu 36,7 milioane Iei a planului de producţie-prestaţii în industria locală şi gospodăria comunală, a însemnat 1720 de apartamente date în folosinţă, 84,3 milioane lei înscrise de cetăţeni pe şantierele muncii patriotice şi de înfrumuseţare, precum şi alte realizări. Dar, ceea ce a caracterizat lucrările sesiunii au fost grija şi preocuparea pentru a ridica în 1972 şi mai sus parametrii atinşi în toate domeniile activităţii economice şi social-culturale, prin folosirea la maximum a resurselor şi posibilităţilor judeţului. Acest lucru implică lichidarea deficienţelor existente şi găsirea de noi rezerve economice şi financiare care să concure la îndeplinirea angajamentelor luate ca răspuns la chemarea Consiliului popular judeţean Hunedoara. Faptul că veniturile proprii au fost depăşite în 1971 cu 25 milioane lei a demonstrat că sursele de finanţare a acţiunilor de la buget pot fi dezvoltate considerabil, astfel incit în 1972 ele să crească cu peste 28 milioane lei peste plafonul atins anul trecut. Numeroşi deputaţi — Ioan Vasilica, primarul comunei Olanu, Constantin Enăcică, primarul din Măciuca, Aurel Stănculescu, directorul direcţiei judeţene de planificare, Gheorghe Rizescu, primarul municipiului Rîmnicu Vîlcea etc. ), cît şi documentele prezentate sesiunii, s-au referit pe larg la căile de sporire a veniturilor proprii. „Nu puteam aştepta ca totul să ne vină de la judeţ, a spus deputatul Nicolae Buzatu, primarul din Prundeni. Dacă vrem ca satele noastre să fie mari şi frumoase, să ajungă la condiţiile de urbanizare dorite, trebuie să ne gospodărim în aşa fel incit sumele necesare diferitelor construcţii şi amenajări să le obţinem aici în comună prin munca noastră, prin îmbunătăţirea potenţialului productiv al pămintului, prin recoltele ce le realizăm, prin anexele indlus- VIRGIL LAZAR corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 3-a) I „CORPORE SANO“ ŞI CIVILIZAŢIA MODERNA Interviu cu dr. Alexandru Calomfirescu adjunct al ministrului sănătăţii Ieri au început lucrările şedinţei Consiliului sanitar superior şi a Colegiului Ministerului Sănătăţii, la care mai participă cadre universitare medicale, directori ai direcţiilor sanitare judeţene, specialişti în probleme de igienă, reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii centrale. Şedinţa a fostdeschisă şi prezidată de preşedintele Consiliului sanitar superior, dr. Dan Enăchescu, ministrul sănătăţii. In cadrul lucrărilor se dezbat o seamă de probleme de primă importanţă pentru îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii populaţiei din ţara noastră: analiza condiţiilor de igienă, şi a activităţii depuse în acest sector, problema educaţiei sanitare a populaţiei şi liniile generale de orientare în acest an, discutarea proiectului de statut al Societăţii de Cruce Roşie din Republica Socialistă România, activitatea de prevenire şi tratament a bolilor psihice, ridicarea conştiinţei socialiste a cadrelor sanitare în îndeplinirea sarcinilor ocrotirii sănătăţii. Lucrările şedinţei continuă. La sfîrşitul primei zile de lucru, dr. Alexandru Calomfirescu, adjunct al ministrului sănătăţii, ne-a răspuns la cîteva întrebări : — Şedinţa a analizat dintr-un unghi amplu modul în care au fost abordate şi rezolvate problemele majore de igienă, pe care le ridică dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării. S-a subliniat că acest sector cu o veche tradiţie în ţara noastră a adus o marcantă contribuţie la îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei ţării. Supravegherea activă a relaţiei dintre evoluţia condiţiilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei, depistarea şi reducerea factorilor nocivi de mediu au contribuit în mare măsură la scăderea morbidităţii datorate principalelor boli infecţioase, a mortalităţii generale şi infantile, la creşterea duratei medii de viaţă. Cu toate aceste realizări ale activităţii de igienă, atit materialul prezentat cit şi dezbaterile au subliniat unele rămineri în urmă în acest compartiment al ocrotirii sănătăţii, comparativ cu alte domenii ale activităţii sanitare. — In ce rezidă, după părerea dv. tovarăşe ministru, explicaţia acestui fapt ? — In etapa actuală, ţara noastră este confruntată cu două categorii principale de probleme în domeniul igienei : pe de o parte persistenţa unor deficienţe în starea de salubritate a unor localităţi urbane şi rurale, pe de altă parte aspectele medico-sociale noi şi complexe pe care le ridică progresul tehnic şi economic al ţării. Să mă explic. Se cunoaşte faptul că, pe lingă efectele pozitive pentru bunăstarea şi sănătatea popu- IOANA PATRAŞCU (Continuare în pag. a 2-a) Vineri 14 ianuarie 1972 CUR. SCM* CER VAMARU *mSOArE O . Harta fenomenelor meteorologiei probabile. Amfinante In pag a S-o OGOARELE ŢĂRII - VAST ŞANTIER • Ce arată o statistică pe ţară a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare • în judeţele ILFOV, VASLUI, PRAHOVA, TULCEA şi BIHOR au participat la lucrări, în ultima decadă, 10 000—23 000 de cetăţeni • Pe 22 448 ha s-a reuşit, într-o perioadă relativ scurtă, să se îndepărteze excesul de umiditate • In unele judeţe — în special BRAŞOV şi TIMIŞ — demarajul se lasă aşteptat • Specialiştii apreciază că lucrările de îmbunătăţiri funciare pot continua cu intensitate şi în următoarele zile, chiar dacă solul, în stratul arabil, înregistrează pînă la 300 mc de apă la hectar şi adîncimea îngheţului nu depăşeşte 3-4 cm. în calendarul muncilor agricole, mai puţin încărcat în perioada de iarnă, s-au înscris la loc de frunte lucrările de îmbunătăţiri funciare. Pe baza indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale, în toate judeţele în care se constată fenomene de inundaţii, exces de umiditate, eroziune a solului sau deficit de apă în unele perioade ale anului, s-au stabilit, pentru fiecare comună în parte, lucrările ce trebuie efectuate, volumul şi termenele de execuţie. Pentru atragerea tuturor locuitorilor de la sate la aceste importante acţiuni de care depinde rodnicia ogoarelor, planurile de măsuri elaborate au fost, prin grija consiliilor populare comunale, dezbătute pe circumscripţii electorale, precum şi în adunările populare, s-a desfăşurat o vie activitate politico - organizatorică la sate. Sîntem astăzi în măsură să afirmăm că, în multe judeţe, ACŢIUNEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE A CAPATAT UN LARG CARACTER DE MASA prin participarea la muncă a zeci şi sute de mii de cetăţeni de la sate, cărora li s-au alăturat, salariaţi din întreprinderile industriale şi instituţii de la oraşe. In judeţele ILFOV, VASLUI, PRAHOVA, TULCEA şi BIHOR au lucrat, de pildă, în perioada care a trecut de la începutul anului 10 000—23 000 de cetăţeni. O situaţie operativă ce ne-a fost pusă la dispoziţie de Consiliul popular judeţean ILFOV demonstrează, că de la declanşarea acţiunii, au participat la lucrările de îmbunătăţiri funciare aproape 275 000 de oameni din această parte a ţării. TH. MARCAROV (Continuare în pag. a 3-a) De ce brusca scădere de temperatură de ieri? Frig la toate gradele de comparaţie! De două zile iarna a intrat în drepturile sale : zăpadă, frig, îngheţ. Deşi ne aflăm în luna ianuarie, această scădere de temperatură s-a petrecut în mod brusc şi neaşteptat. Cum o explicaţi ? — Pe noi nu ne-a surprins — ne-a răspuns tov. DUMITRU BACINSCHI director adjunct ştiinţific al Institutului de meteorologie şi hidrologie. Am prevăzut-o în prognoza lunară. Ianuarie este doar o lună tipică de iarnă. Răcirea vremii pare un fenomen deosebit datorită zilelor neobişnuit de călduroase de la începutul lunii. Ea s-a produs din cauza pătrunderii spre latitudinile sudice a aerului foarte rece, de origine arctică, acumulat deasupra unor vaste regiuni din estul continentului, acoperite cu zăpadă. In nordul Moldovei s-au înregistrat și temperaturi minime sub minus 20 de grade. — Ce se intîmplă în aceste zile pe continentul nostru ? — In estul Europei e la fel de P. IESEANU (Continuare în pag. a 5-a)