România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)

1972-01-15 / nr. 8468

n Ce este şi ce-şi propune o librărie —pilot: CARTEA ROMÂNEASCĂ Nu ştiu dacă ilustrul poet ro­mân care-şi recunoştea cu re­semnare „vina“ de a fi cîntat ,.pe toate tonurile, timp de o viaţă, cupletul Autorul şi Edito­rul“ va fi avut in vedere, atunci cînd punea la cale micul său stabiliment tipografic de la Mărţişor şi formula scriitorului­­librar, aşa cum o avusese pe a­­ceea a scriitorului-tipograf. Cert este că această postură nu pare să displacă autorilor din zilele noastre, evident, nu în ipoteza ca fiecare dintre ei să-şi asume o asemenea gingaşă osteneală, ci în aceea de a vedea dăruin­­du-se acestei îndeletniciri, sau numai luînd-o sub oblăduirea lor, ca nişte pătrunşi animatori, oameni de breaslă şi de inimă, avind înder­înarea „comerţului cu cartea", dar şi vocaţia apos­tolatului cultural. Un asemenea aşezămînt de răspindire şi slujire a cărţii ca­ută să fie librăria, recent inau­gurată a Editurii „Cartea Româ­nească", librăria scriitorilor, mai exact, gospodărită de aceştia, în măsura în care editura care o tutelează stă sub egida Uniunii Scriitorilor. Actuala legislaţie a cărţii a­­cordă editurilor posibilitatea de a avea librării, unităţi proprii de desfacere, şi cu toate că mai există, în clădirea care găzdu­ieşte sediul editurii omonime, o „Librărie Enciclopedică“, suntem­ îndreptăţiţi să spunem că li­brăria „Cartea Românească" constituie o întreprindere de pio­nierat. Privilegiul pionieratului­­ revine, şi în alte privinţe, prin programul manifestărilor pe care le preconizează şi prin statutul său, neconstituit ca atare, dar ale cărui coordona­te se vor definitiva în procesul activităţii curente. Dintr-o discuţie cu prozatorul Marin Preda, directorul Editu­rii „Cartea Românească“, şi­­ cu redactorul său şef, Mihai Gafiţa, am reţinut tripla funcţionalita­te a acestei unităţi, pînă în pre­zent unică în reţeaua de difu­zare a cărţii, în concepţia crea­torilor săi. Librăria, prin nucle­ul său central — unitatea bucu­­reşteană — şi ulterior printr-o reţea proprie adecvată, constitu­ită in cadrul unităţilor existente, sau in unităţi autonome, ar ur­ma să devină o staţie-pilot pen­tru sondarea gustului public şi a necesarului în materie de carte autohtonă, contem­porană. Aceasta nu numai din raţiuni de sociologie litera­ră, ci din nevoia, acut resimţită, de a stabili de la început tira­je corespunzătoare lucrărilor în curs de apariţie, de a opera, a­­tunci când este cazul, suplimen­tarea tirajelor de bază potrivit atribuţiilor pe care le acordă e­­diturilor legislaţia în vigoare, de a răspunde, prin reeditări prom­pte, cererilor pieţei. Este vor­ba, pe un plan mai ge­neral, de a contribui, cu mijloa­cele care-i vor sta la îndemînă, la eliminarea unor carenţe exis­tente deopotrivă în practica sta­bilirii tirajelor şi în comerţul cu cartea, în finanţarea şi credita­rea cărţii. Spre deosebire de alte produ­se care se desfac prin reţeaua comercială, cartea este o „mar­fă“ dezavantajată, în sensul că librarul, căruia îi revine desfa­cerea acestui produs şi care are şi latitudinea cvasi-exclusivă de a stabili cantitativ necesităţile ipotetice de „consum", în cele mai multe cazuri — iar în cazul cărţii în primă apariţie, totdea­una — nu cunoaşte „articolul" pe care-1 solicită, prezentările rezumative care i se oferă în planurile editoriale ajutîndu-1 în prea mică măsură şi nepu­­tînd fi concludente oricît de bine ar fi făcute. Există nume­roase cazuri cînd la o decizie „după ureche“, din intuiţie, beneficiarii stocurilor comandate s-au putut înşela, indicînd can­tităţi necorespunzătoare pentru cărţi ulterior foarte solicitate şi invers. Piaţa cărţii — este pă­rerea Editurii „Cartea Româ­nească" şi implicit a celor ce au în grijă noua librărie — poa­te absorbi o producţie de carte originală, contemporană cu mult mai mare ca în prezent, realizîndu-se un dublu cîştig, material şi spiritual, prin iefti­nirea preţului de cost, datorită sporirii tirajelor şi, respectiv, printr-o mai mare răspindire a literaturii contemporane valo­roase. Librăria „Cartea Româ­nească“ îşi propune, limitîndu-se fireşte la producţia editurii ca­re o tutelează, să determine şi o „luare de conştiinţă“ iniţială din partea celor investiţi cu dreptul de a decide asupra tira­jelor de bază, în speţă — libra­rii. Să poată determina, de ase­menea, atunci cînd este cazul, suplimentarea de tiraj fie şi nu­mai pe baza propriei sale co­menzi, o singură librărie avind dreptul legal de a solicita supli­mentări, atunci cînd consideră că desfacerea îi stă în putinţă. In al doilea rând, librăria îşi propune în chip firesc să fie ea însăşi, adică un magazin de des­facere a cărţii. Spaţiul de care dispunem în prezent, în str. Nu­ferilor, deşi în afara tradiţio­nalelor vaduri comerciale, îi oferă posibilitatea unei expu­neri adecvate într-o manieră modernă, existînd condiţii pen­tru o bună propagandă vizuală în incinta magazinului, evitîn­du-se situaţiile de dispariţie precipitată a cărţilor din vitri­na noutăţilor, împinse din ur­mă de apariţiile ulterioare, aşa cum se intîmplă in alte libră­rii, asfixiate de lipsa de spaţiu de depozitare şi cu atit mai mult, de spaţiul unei expuneri adecvate. In sfirşit, celor două calităţi amintite li se adaugă şi dorin­ţa librăriei de a deveni treptat un club al cărţii româneşti. Se va ajunge repede la organiza­rea săptămînală a „Zilei Cărţii Româneşti“, cu întîlniri ale au­torilor cu cititorii, lansarea cu continuitate a noilor apariţii constituind pentru aceasta un excelent prilej. Se vor edita şi transmite diferitelor straturi ale publicului materiale de popu­larizare, cataloage, pliante, ches­tionare, menite să apropie un număr cit mai mare de cititori de activitatea editurii, să în­lesnească dialogul statornic şi răspunsul eficient la comenzi de carte între autori şi cititori, între librăria „Cartea Româ­nească“ şi alte librării sau bi­blioteci. Vor fi create sisteme de abonament pentru anumite categorii de cărţi, de la cele in prima apariţie pînă la cele cu caracter bibliofil, cumpărători­lor fideli editurii şi librăriei li se vor oferi stimulente şi re­compense, deloc simbolice, în­lesniri în procurarea unor ti­părituri etc. Iată deci, fără a fi epuizat e­­numerarea lor, tot atitea preo­cupări vădind încercarea de a face pentru cititorii literaturii noastre originale, pentru cei din Capitală, cit şi pentru cei din alte localităţi ca scriitorul preferat, ca şi cartea debutan­tului, sau a autorului încă ne­cunoscut cititorului să însemne o realitate vie, iar pentru au­tori un contact cu beneficiarii producţiei lor spirituale. Sunt, în acelaşi timp, strădanii meri­torii înscrise, cum spuneam în eforturile de îmbunătăţire a comerţului cu cartea. „Uşor nu este, ştim, dar dacă vom reuşi să realizăm măcar 25 la sută din ceea ce dorim să facem şi încă avem motiv să spune că nu am greşit creînd librăria“ îmi spunea unul din­tre interlocutori. Este, fireşte, doar o figură de stil, efectele pe care se scontează puţin a fi supuse unei sensibile... supli­mentări procentuale, pentru care avem temeiul să credem că există la „Cartea Româ­nească“ condiţii prielnice. BORIS BUZILA Pagina a 2-a —15 ianuarie 1972 Stabilirea nomenclatorului specialităţilor şi planul de şcolarizare­­ la invătămintul postuniversitar In scopul reglementării pro­blemelor învăţămîntului post­universitar a fost stabilit no­menclatorul specialităţilor şi planul de şcolarizare a celor care urmează această formă de invăţămînt. Durata cursurilor a fost sta­bilită între 1—12 luni, prin pla­nurile elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului în colaborare cu celelalte ministe­re şi organe centrale interesate. In vederea specializării cadre­lor de pregătire superioară în tehnici şi tehnologii moderne, ministerul respectiv va organiza cursuri de perfecționare de scurtă durată, între 2—4 săptă­­mâni. CRONOMETRU EDITORIAL • Camil Petrescu : Moda­litatea estetică a teatrului, Editura Enciclopedică Româ­nă, Colecţia „Multam in par­va“, ediţie îngrijită de Li­viu Călin, 200 pagini, 6 lei. „Nu o istorie a teatrului, ci o ti­pologie a conceptelor istori­ce privind numai reprezen­taţia dramatică şi numai în esenţialitatea ei“, cartea lui Camil Petrescu rămîne, la mai bine de 30 de ani de la prima ei apariţie, de o strin­­­gentă actualitate. • Horia Lovinescu : Tea­tru, Editura Eminescu. 400 pagini, 10,50 lei. Cuprinde cî­­teva din cele mai bune piese ale cunoscutului dramatura : „Citadela sfărîmată“, „Suro­rile Boga“, „Febre", „Al pa­trulea anotimp“, „Omul care...“. O observaţie a auto­rului : „Nu văd nici măcar o singură piesă mare din lite­ratura dramatică contempo­rană, care, sub o formă mai mult sau mai puţin directă, să nu cuprindă o dezbatere ascuţită a problematicii spe­cifice omului modern“. • Mihai Ursachi : Missa solemnis. Editura Eminescu, 82 pagini, 4 lei. Volum de versuri, unitar stilistic, reu­nind poeme de o certă valoa­re lirică ale talentatului poet ieşean. • Mari arhitecţi, Editura Meridiane, 144 pagini, 40 lei. Prezentînd viaţa şi opera ti­nera dintre cei mai de sea­mă arhitecţi ai banii, rele­­vind personalitatea fiecăruia, locul creaţiei lor in dezvol­tarea acestei discipline, lu­crarea — bogat ilustrată — fără a-şi propune să epuizeze toate datele, informează asu­pra unora din cele mai im­portante momente ale isto­riei arhitecturii universale. • Ion Miclea : Iaşii mari­lor iubiri. Editura Meridiane, 70 lei. Album excepţional i­­lustrat, mărturisind despre Iaşul de odinioară şi de azi, despre marile sale monumen­te, despre marile personali­tăţi care au trăit aici. O car­te nu numai frumoasă, ci şi utilă, aşa cum ar merita toa­te marile noastre centre cul­turale. Autorul : „Ce am vă­zut şi cu­ am văzut, cum am văzut şi am transcris o emo­ţie, totul reprezintă o suită de semne de exclamare care s-ar putea numi dragostea mea pentru Iaşi...“ Reacţia opiniei publice In timp ce călătorea cu tramvaiul 6, Viorel Galea din Timişoara a profitat de aglo­meraţie şi a furat de pe masa taxatoarei o rulotă cu 350 bi­lete, în valoare de 175 lei. Şi, convins fiind că nu l-a observat nimeni, a devenit grăbit, încer­cînd să se facă nevăzut la pri­ma staţie. Ghinionul lui a fost însă că l-au observat cîţiva că­lători şi — ghinion şi mai ma­re­­ — că aceştia erau cetăţeni prea puţin dispuşi să adopte co­modul „ce-mi pasă mie Aşa că l-au împiedicat să fugă, l-au imobilizat şi l-au predat organe­lor de miliţie. Acolo s-au des­coperit şi alte istorii similare in cazierul său. Mai dese reacţii de acest gen ale opiniei publice ar fi fără îndoială salutare. Cf. MEDOIA, coresp. R. I.) Viţeii nu mai stau la poarta nouă Doi trifei s-a angajat să crească şi să predea în 1971 Vic­tor Bocai, din comuna Rusăneşti (judeţul Olt) pentru care a fă­cut şi contractarea cu I.R.I.C. Corabia. In baza acestui con­tract a beneficiat, în mod nor­mal, şi de o serie de drepturi şi avansul pe care statul le pune la dispoziţia contractanţi­lor. Cînd a venit însă ziua de o­­norare a contractului, Victor Bocai şi-a adus aminte că, de fapt, n-are nici un fel de viţel în curte. Dacă s-ar fi oprit doar la această aducere aminte tot n-ar fi fost aşa de grav, dar a mers mai departe, încercînd ce n-a putut nimeni : să facă să se prăsească, să se nască şi să crească peste noapte doi viţei. Şi intr-adevăr, s-a prezentat la I.R.I.C. Corabia cu doi juncani chipeşi. A fost felicitat pentru frumuseţea lor, el a dat modest din cap şi a mai încasat încă o diferenţă pină la 5 500 lei, apoi a plecat încîntat acasă. Au ră­mas acolo doar juncanii , ca viţeii la poarta nouă, miraţi că nu le-a observat nimeni lipsa la C.A.P. Scărişoara de unde fuseseră furaţi. Probabil insă că şi acolo existau nişte... porţi noi — şi dacă ar mai fi găsit cî­­teva. Victor Bocai făcea ce n-a reuşit nimeni : contracta o ci­reada de viţei fără să aibă pi­cior de viţel ! Şi intra in le­gendă. (D. BUJDOIU, coresp. R. ) Norocul nu-i în plic De fapt, nu ştim nici noi unde este — dar cert că în plicul lui Dumitru Niculiţă din strada Trei Fîntini nr. 27 — Iaşi — nu era ! Şi fiindcă n-a fost într-un plic, s-a hotărît să-l caute în mai multe, aşa­­că a intrat într-o unitate Loto-Pronosport şi a furat 50 de lozuri deodată, c câte 6 lei fiecare. Din 50 de noroace ipotetice nu se poate să nu fie unele posibile, altele probabile, citeva eventuale şi măcar unul singur cîştigător ! Dar dacă-şi consulta în prealabil zodia, îl afla dinainte pe cel sigur, că va fi prins ! (GH. CARAGIU, co­resp­­. 1) Laleaua neagră şi şantajul Acest caz s-a petrecut la TAPL din­ oraşul Constanţa. A­­cum doi ani, contabila Ecaterina Ţurcanu a observat că Maria Tecoş, şefa biroului contabilita­te mărfuri, nu înregistra toate avizele de expediţie care înso­ţeau produsele destinate apro­vizionării chioşcului alimentar „Laleaua neagră“ de pe bule­vardul Tomis. Cunoştea, de ase­menea, relaţiile de strînsă prie­­tenie ale colegei sale cu Vasi­­lichia Ghivelichian, gestionara chioşcului respectiv. Numai o profană n-ar fi putut să-şi dea seama că, de fapt, avizele de ex­pediţie erau făcute nevăzute, doar pentru ca cele două prie­tene să-şi poată însuşi contra­valoarea mărfurilor vîndute ! Şi cum Ecaterina Ţurcanu nu era deloc „profană“ — în loc să a­­nunţe imediat conducerea între­prinderii aşa cum ar fi fost fi­resc — a început şantajul. Sub ameninţarea că altfel le va de­nunţa, ea le-a pretins să-i dea cota parte din banii furaţi. Dar cum pretenţiile sale creşteau de la o lună la alta — în total E­­caterina Ţurcanu a primit 21 000 lei — proporţional au sporit şi sumele care intrau în buzuna­rele Măriei Tecoş şi Vasilichiei Ghivelichian. Şantajista stimula la furt. Astfel, timp de doi ani întreprinderea a fost păgubită de peste 140 000 de lei. Abia în urma unei revizii amănunţite s-a descoperit această fraudă : Maria Tecoş şi Vasilichia Ghi­velichian au fost condamnate la cite 15 ani închisoare iar Eca­terina Ţurcanu la 12 ani închi­soare. De unde se mai vede că hoţia şi şantajul fac casă bună (ION POPOVICI coresp R. 1.) Rubrica redactata de PIA RADUIESCU LC o t i d f I N E . „Am citit cu atenţie articolul semnat de tov. Pe­tre Sălcudeanu în ziarul „România liberă“ nr. 8 455 din 29 decembrie 1971 intitulat „Anoni­mii“. Ţin să arăt că printre anoni­mii citaţi m-ara numărat şi eu pină în momentul în care mi-am dat seama că fac o greşeală“. De pe această poziţie, cititorul nostru Vasile Ena­­che din Tecuci con­sideră că poate a­­precia mai bine importanţa şi efi­cacitatea publicării unui astfel de arti­col care dă mai mult curaj celor timizi şi care de­termină pe omul cinstit, bine inten­ţionat, să nu rămî­­nă în afara răs­punderii punin­­du-şi semnătura sub afirmaţiile pe „Tovarăşe redac­tor şef, ne scrie tov. Carol Nemeti din oraşul Videle — Teleorman, vă rog să-mi răspun-v deţi la rîndurile mele ca să-mi ve­rific memoria... In ziarul R. I. nr. 8456 se află pe pa­gina a 6-a sub tit­lul „Fişier pentru biografia anului 1971“, în colţul din dreapta sus, o ca­setă în care se a­­firmă la sfirşit : Terra ar putea hrăni o populaţie de zece ori mai mare decit cea de astăzi, adică circa CINE GREŞEŞTE? care le face. „Ar­ticolul respectiv, continuă cititorul nostru, dă riposta cuvenită unor re­clamaţii de profe­sie, unor calomnia­tori“. „Tot atit de bine venită, ne sugerea­ză cititorul nostru, ar fi publicarea unui articol de ati­tudine împotriva celor care gituiesc critica, duc o po­litică de intimi­dare directă sau indirectă, faţă de semnatarii unor sesizări“. Exem­­plificînd cele men­ţionate, cititorul nostru ne relatează că a adus la cu­noştinţă conduce­rii municipiului Tecuci — unde a găsit înţelegere deplină — o serie de nereguli, aba­teri, din cadml bazei siloz Tecuci. In urma sesizării sale s-au între­31,5 milioare de oameni. Am citit de cîte­­va ori aceste rîn­­duri şi mă întreb : Dacă ţara noastră are la ultimul re­­censămint un nu­măr de 20,1 mili­oane de locuitori, întregul glob are doar 31,5 mili­oane ? (căci aşa cred că a vrut să scrie autorul în loc de milioare cum a apărut)“. Aţi sesizat bine, tovarăşe Nemeti : este o greşeală de culegere. Nu-i vor­ba nici de „mili­­tare“, nici de „mi­prins de către mi­liţie cercetări, care au dezvăluit că lă unitatea respecti­vă, s-au sustras cantităţi însemnate de cereale de la I.A.S. Tecuci şi C.A.P. Cercetările n-au scos încă la iveală toate lipsu­rile, nu au tăiat răul de la rădă­cină. „Ba, mai mult — ne mărtu­riseşte autorul se­sizării — am de îndurat o serie de persecuţii de care poate aş fi fost scutit dacă rămi­­neam un anonim". Nu, tovarăşe Enache, aţi făcut bine că aţi sem­nat. In fond, dum­neavoastră aţi în­deplinit o îndato­rire cetăţenească. Alţii trebuie să-şi schimbe optica. Cei care vor să înăbuşe adevărul. Pentru că ei greşesc,­lioane“, ci e vorba de 31,5 miliarde. Greşeala a fost ob­servată şi s-a în­dreptat pe parcurs, dar dv. aţi avut ghinionul să daţi peste un număr necorectat. Noi v-am trimis prin poştă un ziar in care cifra apare corectă. Ne bucură aten­ţia cu care sînt ci­tite articolele pu­blicate în ziar şi mulţumim tuturor celor care ne sesi­zează eventualele erori, oridecîte ori, apar din cînd în cind. NICI „MILIOANE“, NICI „MILIOANE” (Urmare din pag. 1) producţia şi distribuţia bu­nurilor de larg consum să continue într-un ritm mai bun, in conformitate cu an­gajamentele ,si măsurile lua­te. Am locuit scurtă vreme, recent, intr-o capitală de ju­deţ, unde robinetul meu de la primul etaj nu dădea apă decit citeva ceasuri pe zi. Vechiul oraş de provincie in­dustrializat nu­­ şi-a sporit prea simţitor nici zona cana­lizată ; ce-i drept, altele nici atita. Nu se­­xtale spune mă rog, nici că nivelul sanitar al galomanice şi să-şi monu­mentalizeze meschinele lor concepţii urbanisti­ce, ar fi bine ca unii edili să înceapă modest cu manualul „clase­lor primare“ al traiului în comun. Nu e uşor, bineînţeles, să treci de la nivelul subdez­voltării moştenite de la ve­chiul regim, la civilizaţia traiului urban din ţările dez­voltate şi tocmai de aceea toa­te forţele naţiunii sunt antre­nate azi în acest mare efort civilizator, care a intrat în al cincilea cincinal. Iar tre­cerea aceasta nu se poate produce ca un salt spectacu­ oraşelor recunoscute este pre­tutindeni de invidiat, sau măcar „civilizat“ — într-un sens oricît de concesiv, — aşa cum constatăm cu multă satisfacţie că se poate spu­ne despre cele mai multe din cartierele şi construcţii­le noastre noi din anii cinci­nalelor. De aceea, ne-am putea pune întrebări numeroase despre civilizaţia traiului, a modului de viaţă al orăşeni­lor, — mai noi, sau mai ve­chi — care începe cu am­bianţa „urbană“ a uliţei (lu­mină, apă, canal, asfalt, etc.) şi se termină cu instalaţiile sanitare din casă : baia, bu­cătăria, încălzirea şi aşa mai departe. Să ai lumină electrică, şi atunci cînd răsuceşti comutatorul să se aprindă becul , să ai „apă curentă“ şi să curgă a­­tunci cind întorci robinetul ? Acestea ar fi, să zicem, da­tele elementare. După aceea abia vine şirul celorlalte for­me de confort... Poate că înainte de a se gindi să ridice temple me­les, ci cu seriozitate şi înţe­lepciune, cu muncă şi cum­pătare, pe trepte prevăzute şi planificate după metode ştiinţific exacte. Şi mai ales în conformitate cu adevărul, cu realitatea. Formarea şi dezvoltarea ambianţei urbane preocupă azi întreaga societate. In centrul sferei stă grija faţă de om şi de civilizaţia traiu­lui său, superioară altora fiindcă el este omul socialist. Nu trebuie, de aceea, să ră­­mînă numai în atenţia celor ce le revine misiunea de a veghea asupra gospodăririi aşezărilor omeneşti, asta nu-i numai sarcina primari­lor şi a deputaţilor, ci de­vine esenţa şi raţiunea însăşi a tuturor activităţilor noas­tre, ca cetăţeni responsabili ai unei ţări care-şi conduce sigură şi chibzuit destinele. Răspunderea pentru bunul trai al naţiunii este azi co­lectivă, în sensul că Civili­zaţia la care năzuieşte co­lectivitatea noastră este soră cu munca, cu libertatea şi cu democraţia. CUM SE FACE RADIOGRAFIA ...MICRORADIOGRAFIEI (Urmare din pap. 1) simple. Căci dacă cetăţeanul îşi cunoaşte propriile sale interese şi vine singur să şi le rezolve, atunci ce nevoie mai este să-l obligăm în cazul de faţă să aştepte fără nici un rost tot fe­lul de înştiinţări acasă, cind de fapt s-a autoinştiinţat prin pro­pria sa... prezenţă la serviciul amintit ? Dacă tot tuşesc în continuare (de data aceasta tuşesc cu a­­devărat, căci m-a tras curentul, în timpul dialogului de pe Calea Plevnei) mă duc intr-un alt punct al oraşului, la policlinica din cartierul Drumul Taberei. Aici e îmbulzeală mare, la O.R.L. s-au terminat programările, iar cei mai mulţi vin pentru grupa san­guină din motiv de înscriere în buletinul de identitate. Cum însă sunt micro-decis să-mi fac o radiografie mă aşez liniştit la ghişeu. Intru în vorbă cu un confrate întru strănutat, care atunci cînd află ce anume am nevoie, îmi spune răspicat. - Stai matale degeaba aici... ia priveşte ce scrie colo pe a­­nunţul acela... Chiar aşa este. Să vi-l citesc şi dumneavoastră. „Radiografii pulmonare pentru : angajare — căsătorie - băi - control perio­dic - cămin - înscrieri facul­tate, şcoli - înfieri - pensio­nare etc. se fac numai pe Ca­lea Pievnei ! E clar, nu ? Intru­­cît însă după eşecul cu micro­radiografia la adresa indicată nu mai am nici o şansă, plec în Gara de Nord de unde iau trenul pînă la Buftea şi mă re­întorc cu următorul. Ştiţi de ce ? Ca să spun că am venit din provincie şi deci trebuie să mă prezint la policlinica de triaj de pe strada Poiana Florilor... A­­cum precis că-mi rezolv toate treburile. Numai că aici o altă hirtioară îmi săgetează tot ela­nul : „AVIZ. La serviciul de ra­diografie bolnavii nu sunt exa­minaţi in ordinea prezentării ci în funcţie de examenul ce îl au de făcut. Nu intraţi decit atunci cînd sinteţi chemaţi". Stau şi aştept încercînd timp de o oră şi jumătate să desci­frez această cimilitură. Adică, iertaţi-mă a­cum să intru la a­­cest serviciu dacă nu sunt che­mat şi cum pot să fiu chemat dacă nu... pot să intru ! La ghi­şeul de programare intîlnesc o femeie care a venit să solicite ceva. O întreb : — Ce anume doriţi ? — Să-mi fac o radiografie. Dar mî s-a spus să vin mîine dimineaţa. Şi nu sînt de aici. Am venit ieri cu trenul din co­muna Botoroaga din judeţul Te­leorman. Mă numesc Maria Şerban...­­Şi? — Ieri mi s-a spus că lipseşte doctorul care face radiografii. Astăzi mi se spune că este dar trebuie să vin miine. Am pier­dut atita timp, pe drum, acum­­ iarna cînd este frig. Nu ştiu ce se întîmplă, dar­­ deodată la ghişeu apare un su­­ris plin de solicitudine. — Bine, daţi-mi hîrtia să vă programez pentru radiografie. lată că s-au lămurit lucrurile şi călătoarea din comuna Boto­roaga s-a mai liniştit.­­ Acum ce fac ? întreabă ea. Pot să mă duc la medic ?­­ Nu încă­­ i se răspunde. Acum trebuie să vă duceţi pe strada Lipscani, la magazinul de articole tehnico-medicale pentru a vă cumpăra un film.­­ Păi, pină mă duc la o dis­tanţă aşa de mare şi pînă mă reîntorc nu mai găsesc medicul să-mi facă radiografia.­­ Se poate şi asta. Şi cam aşa şi este, deoarece cînd ajung şi eu la unitatea cu filme pentru radiografii asist la alte discuţii. - Dumneavoastră trebuie să vă duceţi din nou la policlinică, deoarece vi s-a scris greşit aici. Pentru radiografia solicitată a­­veţi nevoie de un film 74-30 şi nu de 30-40. - Păi aşa au scris dumnealor. - Au scris greşit. Duceţi-vâ să vă schimbe numărul filmului pentru radiografie. Oamenii pleacă, iar se întorc şi uite aşa se pierde timp pre­ţios, cînd - cu mai multă aten­ţie şi grijă faţă de pacienţi — lucrurile s-ar putea rezolva mult mai operativ. Căci lăsînd glu­ma la o parte, trebuie spus cu toată seriozitatea că nu putem rămîne de loc indiferenţi atunci cînd constatăm la unele poli­clinici - aşa cum am mai remar­cat şi în alte teste publicate la această rubrică - astfel­­de ma­nifestări de indiferenţă faţă de public iar uneori, de ce să n-o spunem, chiar de lipsă de ome­nie. Cetăţeanul nu vine nici din distracţie, nici din plăcere la ca­binetul medical şi dacă se află în această situaţie, el are ne­voie tocmai de îngrijire pentru a-şi vindeca afecţiunea de care suferă. Atunci de ce să-i adău­găm în plus, alte prilejuri de impacientare, de consum de nervi şi bătaie de cap ? De a­­ceea credem că Direcţia de re­sort din cadrul Consiliului popu­lar al municipiului Bucureşti şi forurile în drept, au datoria să acorde o mai mare atenţie li­chidării cît mai grabnice a aces­tei stări de fapt, generatoare de pierdere de timp, de tergiver­sare inutilă a pacienţilor de la o policlinică la alta. Aşteptăm în acest sens, măsuri operative pentru ca cetăţeanul să fie tra­tat aşa cum se cuvine atunci cînd apelează la aceste servi­cii, puse la dispoziţia lui. De altfel, vom reveni din nou prin aceste locuri pentru a vedea e­­fectul măsurilor aşteptate... Care - să sperăm - nu vor întîrzia, așa cum, de altfel, s-a întîmplat pină acum. fil . 1:1 E luni închis. Muzeul de Artă populara, Cal VictoMBt 107. M.J.V.S­oreie II — 19, 11—20 O,. 13—IV M., luni închis . Muzeul George Enescu, Cal. Victoriei 141, orele 9—19 luni închis. Muze­ul Teatrului Naţional, Cal. Victoriei 42, orele II—12, 17—19, luni închis. Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” Sos Kiseleft nr I, M.M.J.V., 10—17, S 10-1.*). O 10-19, luni închis , Muzeul Militar Central, Str. Izvor 137, orele 9,30—18, marţi închis; Muzeul tehnic, Parcul libertăţii M.M.V. orele 7,30—16 J. 8—17. S 8—13,30. D 10—18 sunt închis ; Colecţia „George Oprescu” St. Dr Clunet 16, orele 10—13 duminică închis ; Mu­zeul de artă feudală ,ing O. Mino­vici". Str Di Mmo Minavio 3, orele 10— 13, 17—19 duminică după amia­ză şi luni închis ; Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, Bd. 1848 nr. 2, orele 9 —19, luni închis ; Expoziţia de numismatică. Cal. Victorie» orele 11— 18,30 turn închis •. Muzeul „Prof. Dr. V. Batoeș" Str. Andrei Mureșanu 14 A. orele ll —19. lun­ inchis. Muzeul „Pro­ Gh. Marinescu" Sti . Iulius Fucik 2/. orele 11 — 19, lum închis. Muzeul .C. I. si C- C Nottaro” Bd. Dacia 51 orele 11—19, lum închis. Muzeul de Artă Populară „Dr. M. Minovici", Str. O. Minovici nr. 1, o­­rele 10—18, lun. închis ; Muzeul ştiin­ţelor experimentale, Bd Ana Ipotescu 21, orele 10—13 , 18—22, lum închis ; Colecţia „Mario şi Dr. Severeanu", Str. I. C. Fumu 26, orele 0—19, lumi închis ; Colecţia d­e Artă comparată, Str. Dr. Obedenaru nr. 3, orele 11—19, luni închid Muzeul pompierilor, Bd. Gh. Dimitrov nr. 33, orele 11—19, luni închis , Muzeul „G Bacovia*, Str. G Bacovia 63, o­rle 11—19, luni închis , Muzeul „Th. Aman", str. C. A Rosetti nr. 8 orele 11 —19, luni închis , Muzeul Zambaccian, Str Mu­zeul Zambacaan 2­­A, orele 11 — 19, Iun» închis ; Muzeul ,,Gh. Tattarescu" Str. Domnita Anastasie 7, orele 10— 18, lum mis­ curr indits , Muzeul „Cecilia Cuţescu Storck şi Fr. Storck". Str Vasile Aiecsandn 16, orele 18—19 Iun» închis ; Colecţia »Elena şi Dr. I- Jono" Str Gl Dona 12 orele 11—13, 17 30—18,30 lum $' vmen închis­­ Colecţie „Prof Avachian’ Str. Stan,dias Ohosciv 10, M J.V. orele 10—13, «7—20, D 10—14 lun miercuri s» vmen în­chis Colecţie Beza St» Berze» 17 et 3. orele 10— Ie zrifHc. tirv închis Mu­zeul ştiinţific ,,H Coandă" Bd Ana tnă»~­scu 19 orele Il — 13 17—19 ll — tb duminică, turn in his . Colecţio Weim­­berg Str Al Sahio ^6 orele 16—18 lo­­r dummee , Colecţio I Minulesc». Bd G Mannescu 19 r* «*i­ II—13 duminică , Colecfio MHik'" Str Spăta'ulu» 22 M I S D 10—16 ; Muze»! Căilor ferate, Cal G»'viței 193 B, orele 10—18, luni închis. Muzeul de Istorie a Partidului Co­munist, a mişcării revoluţionare şi de­mocratice din România, Şos. Kiseleff nr 3, orele 10—19, sîmbâta 10—14, luni închis ; Muzeul de artă, Ştir­bei Vodă nr. 1, orele 11—19, luni închis ; Muzeul de artă brîncoveneas­­ca, Str Donco Sîrb­o 18, Moljosocna, orele 10—16, luni, marţi, închis ; Mu­zeul literaturii române, Str Fundaţiei 4, orele 10—18, lun­ închis ; Muzeul Satului, Şos. Kiseleff 28, orele 10—18. România liberă" MEMENTO BAI MASCAT : Opera Română (16 48 20), ora 19,30; TAKE, IANKO ŞI CADTR : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 71 71), ora 20 şi JOCUL DE-A VACANŢA , sala Studio (15 15 53), ora 20 ; CON­TELE DE LUXEMBURG : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 15 şi 19,30; ZIARIŞTII : Teatru! „Lucia Sturdza Bulandra", sala din Bd. Schitu Ma­­gureanu (14 60 60), ora 20 şi MINCI­NOSUL: sala Studio (12 44 16), ora 20 ; DISPARIŢIA LUI GALY GAY : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; FANTTNA BLANDUZIEI : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30 şi SCHIMBUL : sala Studio, ora 20 ; BALUL ABSOLVENŢILOR (PREMIERA): Teatrul Mic (15 65 88), ora 19,30 ; MĂSURA PENTRU MĂ­SURĂ : Teatrul „Giuleşti" (18 04 85), ora 19,30 ; CARAGIALE, O SOACRA Şl ALŢII , ora 9,30 şi PINOCCHIO , ora 16 Teatrul Ion Creangă (12 85 56) ; DOUA NUNŢI Şl UN DIVORŢ: Tea­trul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30 ; BIMBIRICA : Teatrul „C. Ta­nase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 și GROAPA : sala din calea Victo­riei. 174 (15 04 18), ora 19,30; FLOA­REA DE CACTUS : Teatrul „I. Vasi­­lescu* (12 27 45), ora 19,30 ; ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE : Studioul „Casandra* (15 72 59), ora 20; BU ALI : Teatrul „Ţăndărică", sala Victo­ria (15 23 77), ora 17 şi CARTEA CU AFOLODOR : sala Academiei (16 14 92), ora 17 ; LEGENDA ŞI DOR : Ansam­blul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 19.30 ; ’72 CIRC ’72 : Circul „Globus* (11 01 20), ora 16 şi 19.30 ; CONCERT SIMFONIC : Ateneu! Român, ora 20. a­ TEATRE3 LOVE STORY : Patria (11 86 25), ore­le 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19 — 21 ; Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 - 18,30 - 21 ; Capitol (16 29 17), orele 8,30 - 11 — 13,15 - 16 - 18,15 - 21 ; Favor.t (3106 151, oreie 9,15 - 11,30 — 13,45 — 16 - 18,15 — 20,30 ; MIRII ANULUI II : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,30 — 21 ; București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16,30 - 18,45 — 21 ; LIVADA DIN STEPA: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; COPACII MOR­TII PICIOARE : Fes­tival (15 63 34), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 - 19 - 21 ; B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE : Vic­toria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 - 20,45 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 15,45 — 18 - 20,15 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 — 18,15 — 20,30 ; CEA MAI FRUMOASA SOTIE : Cen­tral (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 — 13.45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Fe­roviar (16 22 73), orele 8,45 - 11,15 — 13.30 - 16 - 18,30 — 21 ; Melodia (12 06 881, orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 - 18,30 - 20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30 ; HUGO și JOSEFINA : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 — 18,30 în conti­­nuare ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE­­ Timpuri Noi, ora 20,15 ; STEAUA DE TINICHEA : Lumina (16 23 35), orele 9—15, în continuare; 17 — 19 — 21 ; Cringasi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,1­5 ; SA CUMPĂRĂM O MASINA DE POMPIERI: Doina 116 35 38), orele 11,30 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; la ora 10 PROGRAM DE DESENE A­­NIMATE PENTRU COPII ; DECOLAREA : Munca (21 50 97), ore­le 16-18-20; Giulesli 117 55 46), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; PADUREA DE MESTECENI : V­ilorul (11 48 03), orele 16 - 18 — 20 ; TRENUL: Excelsior 118 10 88), orele 9 - n,45 - 14,30 - 17,15 - 20 ; Miorita (14 27 14), orele 9 — 11,45 —­14,30 - 17,15 - 20 ; WATERLOO: Grivito (17 08 58), ore­le 9 - 12 - 16 - 19,30 ; Volga (119126), orele 9,30 - 12,30 - 16 19,15 ; Flamura 123 07 40), orele 9 — 12,30 - 16 - 19,30 ; SORGUL ROSU : Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; 12 OAMENI FURIOSI : Bucegi (17 05 47), orele 16 — 18,15 - 20,30 ; Gloria (22 44 01), cele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30­­ POVESTE S1NGEROASA : Loromet (Bd. Bucureşti, Noi 166), orele 15,30 — 17,30 - 19,30 ; OLIVER : Buzeşti (15 62 79), orele ' 15,30 - 19 , NICI UN OM PENTRU CAMP Dt- TRICK : Ferentar. (23 17 50), orele 15,30 — 17,45 — 20 r ANNA CELOR O MIE DE ZILE : Fio­­reasca (33 29 71), orele 15,30 — 19 ; Arta (21 31 86), orele 15,30 - 19,15 ; CASTANELE SUNT BUNE : înfrățirea între popoare 117 31 64), orele 15,30 — 17,45 - 20 ; DUEL STRANIU : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20 ; FLOAREA DE CACTUS : Unirea 117 10 211, orele 15,30 - 18 - 20 ; Popular (35 15 17), orele 10 — 15,30 — 18 - 20,15 ; SCOATE-ȚI PALARIA CINC SĂRUȚI : lira (31 71 71). Orele 15,30 - 18 — 20,15 , MARELE PREMIU : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 19, FLOAREA SOARELUI: Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; TICK... TICK... TICK... : Rahova (23 91 00), orele 14,30 - 16,30 - 18,30 — 20,30 , RITMURI SPANIOLE : Moşilor (12 52 931, orele 15,30 - 17,45 - 20 ; ARTICOLUL 420 : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 19 ; Cinemateca sala­­mon (13 49 041 O VIAŢA , orele 10 - 12 - 14,15 ; O CĂLĂTORIE LA ŢARA ; BULGARE­LE DE SEU, ora 16,30 ; ROMANUL U­­NUI TRIŞOR, orele 18,45 - 21. SIMBATA 15 IANUARIE 16.30 1 Emisiune în limba germ 18.15 ! Ritm, tinereţe, dans . 19 . Ramul . Versuri de Mihai Remnuc­ean Augustin Domas Veronica ►’A­bacu, Dumitru M Ion, Gheorghe te, Dan Mura,cu Mihai Ursache Alexandru Durac , ’9 20 «001 ore 19.30 feleJurnalul . 20 Săptămîn temationale 20 10 fele enciclop 20.50 Film serial invadator*» 21 40 Medalion Mihaela M»ha / Telef u­nalul 22 15 Con ropene de oohnai a^t'shc probo­viduală femmme 23 20 Searc romanțe cu Ioana Radu. wMn.iiiini,<_»»»■.««*««■. 1 ■ 11 .»h»i 4 > in» ţ M H...» 1 n * •yrM»a»>rw:

Next