România Liberă, ianuarie 1972 (Anul 30, nr. 8458-8481)
1972-01-15 / nr. 8468
n Ce este şi ce-şi propune o librărie —pilot: CARTEA ROMÂNEASCĂ Nu ştiu dacă ilustrul poet român care-şi recunoştea cu resemnare „vina“ de a fi cîntat ,.pe toate tonurile, timp de o viaţă, cupletul Autorul şi Editorul“ va fi avut in vedere, atunci cînd punea la cale micul său stabiliment tipografic de la Mărţişor şi formula scriitoruluilibrar, aşa cum o avusese pe aceea a scriitorului-tipograf. Cert este că această postură nu pare să displacă autorilor din zilele noastre, evident, nu în ipoteza ca fiecare dintre ei să-şi asume o asemenea gingaşă osteneală, ci în aceea de a vedea dăruindu-se acestei îndeletniciri, sau numai luînd-o sub oblăduirea lor, ca nişte pătrunşi animatori, oameni de breaslă şi de inimă, avind înderînarea „comerţului cu cartea", dar şi vocaţia apostolatului cultural. Un asemenea aşezămînt de răspindire şi slujire a cărţii caută să fie librăria, recent inaugurată a Editurii „Cartea Românească", librăria scriitorilor, mai exact, gospodărită de aceştia, în măsura în care editura care o tutelează stă sub egida Uniunii Scriitorilor. Actuala legislaţie a cărţii acordă editurilor posibilitatea de a avea librării, unităţi proprii de desfacere, şi cu toate că mai există, în clădirea care găzduieşte sediul editurii omonime, o „Librărie Enciclopedică“, suntem îndreptăţiţi să spunem că librăria „Cartea Românească" constituie o întreprindere de pionierat. Privilegiul pionieratului revine, şi în alte privinţe, prin programul manifestărilor pe care le preconizează şi prin statutul său, neconstituit ca atare, dar ale cărui coordonate se vor definitiva în procesul activităţii curente. Dintr-o discuţie cu prozatorul Marin Preda, directorul Editurii „Cartea Românească“, şi cu redactorul său şef, Mihai Gafiţa, am reţinut tripla funcţionalitate a acestei unităţi, pînă în prezent unică în reţeaua de difuzare a cărţii, în concepţia creatorilor săi. Librăria, prin nucleul său central — unitatea bucureşteană — şi ulterior printr-o reţea proprie adecvată, constituită in cadrul unităţilor existente, sau in unităţi autonome, ar urma să devină o staţie-pilot pentru sondarea gustului public şi a necesarului în materie de carte autohtonă, contemporană. Aceasta nu numai din raţiuni de sociologie literară, ci din nevoia, acut resimţită, de a stabili de la început tiraje corespunzătoare lucrărilor în curs de apariţie, de a opera, atunci când este cazul, suplimentarea tirajelor de bază potrivit atribuţiilor pe care le acordă editurilor legislaţia în vigoare, de a răspunde, prin reeditări prompte, cererilor pieţei. Este vorba, pe un plan mai general, de a contribui, cu mijloacele care-i vor sta la îndemînă, la eliminarea unor carenţe existente deopotrivă în practica stabilirii tirajelor şi în comerţul cu cartea, în finanţarea şi creditarea cărţii. Spre deosebire de alte produse care se desfac prin reţeaua comercială, cartea este o „marfă“ dezavantajată, în sensul că librarul, căruia îi revine desfacerea acestui produs şi care are şi latitudinea cvasi-exclusivă de a stabili cantitativ necesităţile ipotetice de „consum", în cele mai multe cazuri — iar în cazul cărţii în primă apariţie, totdeauna — nu cunoaşte „articolul" pe care-1 solicită, prezentările rezumative care i se oferă în planurile editoriale ajutîndu-1 în prea mică măsură şi neputînd fi concludente oricît de bine ar fi făcute. Există numeroase cazuri cînd la o decizie „după ureche“, din intuiţie, beneficiarii stocurilor comandate s-au putut înşela, indicînd cantităţi necorespunzătoare pentru cărţi ulterior foarte solicitate şi invers. Piaţa cărţii — este părerea Editurii „Cartea Românească" şi implicit a celor ce au în grijă noua librărie — poate absorbi o producţie de carte originală, contemporană cu mult mai mare ca în prezent, realizîndu-se un dublu cîştig, material şi spiritual, prin ieftinirea preţului de cost, datorită sporirii tirajelor şi, respectiv, printr-o mai mare răspindire a literaturii contemporane valoroase. Librăria „Cartea Românească“ îşi propune, limitîndu-se fireşte la producţia editurii care o tutelează, să determine şi o „luare de conştiinţă“ iniţială din partea celor investiţi cu dreptul de a decide asupra tirajelor de bază, în speţă — librarii. Să poată determina, de asemenea, atunci cînd este cazul, suplimentarea de tiraj fie şi numai pe baza propriei sale comenzi, o singură librărie avind dreptul legal de a solicita suplimentări, atunci cînd consideră că desfacerea îi stă în putinţă. In al doilea rând, librăria îşi propune în chip firesc să fie ea însăşi, adică un magazin de desfacere a cărţii. Spaţiul de care dispunem în prezent, în str. Nuferilor, deşi în afara tradiţionalelor vaduri comerciale, îi oferă posibilitatea unei expuneri adecvate într-o manieră modernă, existînd condiţii pentru o bună propagandă vizuală în incinta magazinului, evitîndu-se situaţiile de dispariţie precipitată a cărţilor din vitrina noutăţilor, împinse din urmă de apariţiile ulterioare, aşa cum se intîmplă in alte librării, asfixiate de lipsa de spaţiu de depozitare şi cu atit mai mult, de spaţiul unei expuneri adecvate. In sfirşit, celor două calităţi amintite li se adaugă şi dorinţa librăriei de a deveni treptat un club al cărţii româneşti. Se va ajunge repede la organizarea săptămînală a „Zilei Cărţii Româneşti“, cu întîlniri ale autorilor cu cititorii, lansarea cu continuitate a noilor apariţii constituind pentru aceasta un excelent prilej. Se vor edita şi transmite diferitelor straturi ale publicului materiale de popularizare, cataloage, pliante, chestionare, menite să apropie un număr cit mai mare de cititori de activitatea editurii, să înlesnească dialogul statornic şi răspunsul eficient la comenzi de carte între autori şi cititori, între librăria „Cartea Românească“ şi alte librării sau biblioteci. Vor fi create sisteme de abonament pentru anumite categorii de cărţi, de la cele in prima apariţie pînă la cele cu caracter bibliofil, cumpărătorilor fideli editurii şi librăriei li se vor oferi stimulente şi recompense, deloc simbolice, înlesniri în procurarea unor tipărituri etc. Iată deci, fără a fi epuizat enumerarea lor, tot atitea preocupări vădind încercarea de a face pentru cititorii literaturii noastre originale, pentru cei din Capitală, cit şi pentru cei din alte localităţi ca scriitorul preferat, ca şi cartea debutantului, sau a autorului încă necunoscut cititorului să însemne o realitate vie, iar pentru autori un contact cu beneficiarii producţiei lor spirituale. Sunt, în acelaşi timp, strădanii meritorii înscrise, cum spuneam în eforturile de îmbunătăţire a comerţului cu cartea. „Uşor nu este, ştim, dar dacă vom reuşi să realizăm măcar 25 la sută din ceea ce dorim să facem şi încă avem motiv să spune că nu am greşit creînd librăria“ îmi spunea unul dintre interlocutori. Este, fireşte, doar o figură de stil, efectele pe care se scontează puţin a fi supuse unei sensibile... suplimentări procentuale, pentru care avem temeiul să credem că există la „Cartea Românească“ condiţii prielnice. BORIS BUZILA Pagina a 2-a —15 ianuarie 1972 Stabilirea nomenclatorului specialităţilor şi planul de şcolarizare la invătămintul postuniversitar In scopul reglementării problemelor învăţămîntului postuniversitar a fost stabilit nomenclatorul specialităţilor şi planul de şcolarizare a celor care urmează această formă de invăţămînt. Durata cursurilor a fost stabilită între 1—12 luni, prin planurile elaborate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului în colaborare cu celelalte ministere şi organe centrale interesate. In vederea specializării cadrelor de pregătire superioară în tehnici şi tehnologii moderne, ministerul respectiv va organiza cursuri de perfecționare de scurtă durată, între 2—4 săptămâni. CRONOMETRU EDITORIAL • Camil Petrescu : Modalitatea estetică a teatrului, Editura Enciclopedică Română, Colecţia „Multam in parva“, ediţie îngrijită de Liviu Călin, 200 pagini, 6 lei. „Nu o istorie a teatrului, ci o tipologie a conceptelor istorice privind numai reprezentaţia dramatică şi numai în esenţialitatea ei“, cartea lui Camil Petrescu rămîne, la mai bine de 30 de ani de la prima ei apariţie, de o stringentă actualitate. • Horia Lovinescu : Teatru, Editura Eminescu. 400 pagini, 10,50 lei. Cuprinde cîteva din cele mai bune piese ale cunoscutului dramatura : „Citadela sfărîmată“, „Surorile Boga“, „Febre", „Al patrulea anotimp“, „Omul care...“. O observaţie a autorului : „Nu văd nici măcar o singură piesă mare din literatura dramatică contemporană, care, sub o formă mai mult sau mai puţin directă, să nu cuprindă o dezbatere ascuţită a problematicii specifice omului modern“. • Mihai Ursachi : Missa solemnis. Editura Eminescu, 82 pagini, 4 lei. Volum de versuri, unitar stilistic, reunind poeme de o certă valoare lirică ale talentatului poet ieşean. • Mari arhitecţi, Editura Meridiane, 144 pagini, 40 lei. Prezentînd viaţa şi opera tinera dintre cei mai de seamă arhitecţi ai banii, relevind personalitatea fiecăruia, locul creaţiei lor in dezvoltarea acestei discipline, lucrarea — bogat ilustrată — fără a-şi propune să epuizeze toate datele, informează asupra unora din cele mai importante momente ale istoriei arhitecturii universale. • Ion Miclea : Iaşii marilor iubiri. Editura Meridiane, 70 lei. Album excepţional ilustrat, mărturisind despre Iaşul de odinioară şi de azi, despre marile sale monumente, despre marile personalităţi care au trăit aici. O carte nu numai frumoasă, ci şi utilă, aşa cum ar merita toate marile noastre centre culturale. Autorul : „Ce am văzut şi cu am văzut, cum am văzut şi am transcris o emoţie, totul reprezintă o suită de semne de exclamare care s-ar putea numi dragostea mea pentru Iaşi...“ Reacţia opiniei publice In timp ce călătorea cu tramvaiul 6, Viorel Galea din Timişoara a profitat de aglomeraţie şi a furat de pe masa taxatoarei o rulotă cu 350 bilete, în valoare de 175 lei. Şi, convins fiind că nu l-a observat nimeni, a devenit grăbit, încercînd să se facă nevăzut la prima staţie. Ghinionul lui a fost însă că l-au observat cîţiva călători şi — ghinion şi mai mare — că aceştia erau cetăţeni prea puţin dispuşi să adopte comodul „ce-mi pasă mie Aşa că l-au împiedicat să fugă, l-au imobilizat şi l-au predat organelor de miliţie. Acolo s-au descoperit şi alte istorii similare in cazierul său. Mai dese reacţii de acest gen ale opiniei publice ar fi fără îndoială salutare. Cf. MEDOIA, coresp. R. I.) Viţeii nu mai stau la poarta nouă Doi trifei s-a angajat să crească şi să predea în 1971 Victor Bocai, din comuna Rusăneşti (judeţul Olt) pentru care a făcut şi contractarea cu I.R.I.C. Corabia. In baza acestui contract a beneficiat, în mod normal, şi de o serie de drepturi şi avansul pe care statul le pune la dispoziţia contractanţilor. Cînd a venit însă ziua de onorare a contractului, Victor Bocai şi-a adus aminte că, de fapt, n-are nici un fel de viţel în curte. Dacă s-ar fi oprit doar la această aducere aminte tot n-ar fi fost aşa de grav, dar a mers mai departe, încercînd ce n-a putut nimeni : să facă să se prăsească, să se nască şi să crească peste noapte doi viţei. Şi intr-adevăr, s-a prezentat la I.R.I.C. Corabia cu doi juncani chipeşi. A fost felicitat pentru frumuseţea lor, el a dat modest din cap şi a mai încasat încă o diferenţă pină la 5 500 lei, apoi a plecat încîntat acasă. Au rămas acolo doar juncanii , ca viţeii la poarta nouă, miraţi că nu le-a observat nimeni lipsa la C.A.P. Scărişoara de unde fuseseră furaţi. Probabil insă că şi acolo existau nişte... porţi noi — şi dacă ar mai fi găsit cîteva. Victor Bocai făcea ce n-a reuşit nimeni : contracta o cireada de viţei fără să aibă picior de viţel ! Şi intra in legendă. (D. BUJDOIU, coresp. R. ) Norocul nu-i în plic De fapt, nu ştim nici noi unde este — dar cert că în plicul lui Dumitru Niculiţă din strada Trei Fîntini nr. 27 — Iaşi — nu era ! Şi fiindcă n-a fost într-un plic, s-a hotărît să-l caute în mai multe, aşacă a intrat într-o unitate Loto-Pronosport şi a furat 50 de lozuri deodată, c câte 6 lei fiecare. Din 50 de noroace ipotetice nu se poate să nu fie unele posibile, altele probabile, citeva eventuale şi măcar unul singur cîştigător ! Dar dacă-şi consulta în prealabil zodia, îl afla dinainte pe cel sigur, că va fi prins ! (GH. CARAGIU, coresp. 1) Laleaua neagră şi şantajul Acest caz s-a petrecut la TAPL din oraşul Constanţa. Acum doi ani, contabila Ecaterina Ţurcanu a observat că Maria Tecoş, şefa biroului contabilitate mărfuri, nu înregistra toate avizele de expediţie care însoţeau produsele destinate aprovizionării chioşcului alimentar „Laleaua neagră“ de pe bulevardul Tomis. Cunoştea, de asemenea, relaţiile de strînsă prietenie ale colegei sale cu Vasilichia Ghivelichian, gestionara chioşcului respectiv. Numai o profană n-ar fi putut să-şi dea seama că, de fapt, avizele de expediţie erau făcute nevăzute, doar pentru ca cele două prietene să-şi poată însuşi contravaloarea mărfurilor vîndute ! Şi cum Ecaterina Ţurcanu nu era deloc „profană“ — în loc să anunţe imediat conducerea întreprinderii aşa cum ar fi fost firesc — a început şantajul. Sub ameninţarea că altfel le va denunţa, ea le-a pretins să-i dea cota parte din banii furaţi. Dar cum pretenţiile sale creşteau de la o lună la alta — în total Ecaterina Ţurcanu a primit 21 000 lei — proporţional au sporit şi sumele care intrau în buzunarele Măriei Tecoş şi Vasilichiei Ghivelichian. Şantajista stimula la furt. Astfel, timp de doi ani întreprinderea a fost păgubită de peste 140 000 de lei. Abia în urma unei revizii amănunţite s-a descoperit această fraudă : Maria Tecoş şi Vasilichia Ghivelichian au fost condamnate la cite 15 ani închisoare iar Ecaterina Ţurcanu la 12 ani închisoare. De unde se mai vede că hoţia şi şantajul fac casă bună (ION POPOVICI coresp R. 1.) Rubrica redactata de PIA RADUIESCU LC o t i d f I N E . „Am citit cu atenţie articolul semnat de tov. Petre Sălcudeanu în ziarul „România liberă“ nr. 8 455 din 29 decembrie 1971 intitulat „Anonimii“. Ţin să arăt că printre anonimii citaţi m-ara numărat şi eu pină în momentul în care mi-am dat seama că fac o greşeală“. De pe această poziţie, cititorul nostru Vasile Enache din Tecuci consideră că poate aprecia mai bine importanţa şi eficacitatea publicării unui astfel de articol care dă mai mult curaj celor timizi şi care determină pe omul cinstit, bine intenţionat, să nu rămînă în afara răspunderii punindu-şi semnătura sub afirmaţiile pe „Tovarăşe redactor şef, ne scrie tov. Carol Nemeti din oraşul Videle — Teleorman, vă rog să-mi răspun-v deţi la rîndurile mele ca să-mi verific memoria... In ziarul R. I. nr. 8456 se află pe pagina a 6-a sub titlul „Fişier pentru biografia anului 1971“, în colţul din dreapta sus, o casetă în care se afirmă la sfirşit : Terra ar putea hrăni o populaţie de zece ori mai mare decit cea de astăzi, adică circa CINE GREŞEŞTE? care le face. „Articolul respectiv, continuă cititorul nostru, dă riposta cuvenită unor reclamaţii de profesie, unor calomniatori“. „Tot atit de bine venită, ne sugerează cititorul nostru, ar fi publicarea unui articol de atitudine împotriva celor care gituiesc critica, duc o politică de intimidare directă sau indirectă, faţă de semnatarii unor sesizări“. Exemplificînd cele menţionate, cititorul nostru ne relatează că a adus la cunoştinţă conducerii municipiului Tecuci — unde a găsit înţelegere deplină — o serie de nereguli, abateri, din cadml bazei siloz Tecuci. In urma sesizării sale s-au între31,5 milioare de oameni. Am citit de cîteva ori aceste rînduri şi mă întreb : Dacă ţara noastră are la ultimul recensămint un număr de 20,1 milioane de locuitori, întregul glob are doar 31,5 milioane ? (căci aşa cred că a vrut să scrie autorul în loc de milioare cum a apărut)“. Aţi sesizat bine, tovarăşe Nemeti : este o greşeală de culegere. Nu-i vorba nici de „militare“, nici de „miprins de către miliţie cercetări, care au dezvăluit că lă unitatea respectivă, s-au sustras cantităţi însemnate de cereale de la I.A.S. Tecuci şi C.A.P. Cercetările n-au scos încă la iveală toate lipsurile, nu au tăiat răul de la rădăcină. „Ba, mai mult — ne mărturiseşte autorul sesizării — am de îndurat o serie de persecuţii de care poate aş fi fost scutit dacă rămineam un anonim". Nu, tovarăşe Enache, aţi făcut bine că aţi semnat. In fond, dumneavoastră aţi îndeplinit o îndatorire cetăţenească. Alţii trebuie să-şi schimbe optica. Cei care vor să înăbuşe adevărul. Pentru că ei greşesc,lioane“, ci e vorba de 31,5 miliarde. Greşeala a fost observată şi s-a îndreptat pe parcurs, dar dv. aţi avut ghinionul să daţi peste un număr necorectat. Noi v-am trimis prin poştă un ziar in care cifra apare corectă. Ne bucură atenţia cu care sînt citite articolele publicate în ziar şi mulţumim tuturor celor care ne sesizează eventualele erori, oridecîte ori, apar din cînd în cind. NICI „MILIOANE“, NICI „MILIOANE” (Urmare din pag. 1) producţia şi distribuţia bunurilor de larg consum să continue într-un ritm mai bun, in conformitate cu angajamentele ,si măsurile luate. Am locuit scurtă vreme, recent, intr-o capitală de judeţ, unde robinetul meu de la primul etaj nu dădea apă decit citeva ceasuri pe zi. Vechiul oraş de provincie industrializat nu şi-a sporit prea simţitor nici zona canalizată ; ce-i drept, altele nici atita. Nu sextale spune mă rog, nici că nivelul sanitar al galomanice şi să-şi monumentalizeze meschinele lor concepţii urbanistice, ar fi bine ca unii edili să înceapă modest cu manualul „claselor primare“ al traiului în comun. Nu e uşor, bineînţeles, să treci de la nivelul subdezvoltării moştenite de la vechiul regim, la civilizaţia traiului urban din ţările dezvoltate şi tocmai de aceea toate forţele naţiunii sunt antrenate azi în acest mare efort civilizator, care a intrat în al cincilea cincinal. Iar trecerea aceasta nu se poate produce ca un salt spectacu oraşelor recunoscute este pretutindeni de invidiat, sau măcar „civilizat“ — într-un sens oricît de concesiv, — aşa cum constatăm cu multă satisfacţie că se poate spune despre cele mai multe din cartierele şi construcţiile noastre noi din anii cincinalelor. De aceea, ne-am putea pune întrebări numeroase despre civilizaţia traiului, a modului de viaţă al orăşenilor, — mai noi, sau mai vechi — care începe cu ambianţa „urbană“ a uliţei (lumină, apă, canal, asfalt, etc.) şi se termină cu instalaţiile sanitare din casă : baia, bucătăria, încălzirea şi aşa mai departe. Să ai lumină electrică, şi atunci cînd răsuceşti comutatorul să se aprindă becul , să ai „apă curentă“ şi să curgă atunci cind întorci robinetul ? Acestea ar fi, să zicem, datele elementare. După aceea abia vine şirul celorlalte forme de confort... Poate că înainte de a se gindi să ridice temple meles, ci cu seriozitate şi înţelepciune, cu muncă şi cumpătare, pe trepte prevăzute şi planificate după metode ştiinţific exacte. Şi mai ales în conformitate cu adevărul, cu realitatea. Formarea şi dezvoltarea ambianţei urbane preocupă azi întreaga societate. In centrul sferei stă grija faţă de om şi de civilizaţia traiului său, superioară altora fiindcă el este omul socialist. Nu trebuie, de aceea, să rămînă numai în atenţia celor ce le revine misiunea de a veghea asupra gospodăririi aşezărilor omeneşti, asta nu-i numai sarcina primarilor şi a deputaţilor, ci devine esenţa şi raţiunea însăşi a tuturor activităţilor noastre, ca cetăţeni responsabili ai unei ţări care-şi conduce sigură şi chibzuit destinele. Răspunderea pentru bunul trai al naţiunii este azi colectivă, în sensul că Civilizaţia la care năzuieşte colectivitatea noastră este soră cu munca, cu libertatea şi cu democraţia. CUM SE FACE RADIOGRAFIA ...MICRORADIOGRAFIEI (Urmare din pap. 1) simple. Căci dacă cetăţeanul îşi cunoaşte propriile sale interese şi vine singur să şi le rezolve, atunci ce nevoie mai este să-l obligăm în cazul de faţă să aştepte fără nici un rost tot felul de înştiinţări acasă, cind de fapt s-a autoinştiinţat prin propria sa... prezenţă la serviciul amintit ? Dacă tot tuşesc în continuare (de data aceasta tuşesc cu adevărat, căci m-a tras curentul, în timpul dialogului de pe Calea Plevnei) mă duc intr-un alt punct al oraşului, la policlinica din cartierul Drumul Taberei. Aici e îmbulzeală mare, la O.R.L. s-au terminat programările, iar cei mai mulţi vin pentru grupa sanguină din motiv de înscriere în buletinul de identitate. Cum însă sunt micro-decis să-mi fac o radiografie mă aşez liniştit la ghişeu. Intru în vorbă cu un confrate întru strănutat, care atunci cînd află ce anume am nevoie, îmi spune răspicat. - Stai matale degeaba aici... ia priveşte ce scrie colo pe anunţul acela... Chiar aşa este. Să vi-l citesc şi dumneavoastră. „Radiografii pulmonare pentru : angajare — căsătorie - băi - control periodic - cămin - înscrieri facultate, şcoli - înfieri - pensionare etc. se fac numai pe Calea Pievnei ! E clar, nu ? Intrucît însă după eşecul cu microradiografia la adresa indicată nu mai am nici o şansă, plec în Gara de Nord de unde iau trenul pînă la Buftea şi mă reîntorc cu următorul. Ştiţi de ce ? Ca să spun că am venit din provincie şi deci trebuie să mă prezint la policlinica de triaj de pe strada Poiana Florilor... Acum precis că-mi rezolv toate treburile. Numai că aici o altă hirtioară îmi săgetează tot elanul : „AVIZ. La serviciul de radiografie bolnavii nu sunt examinaţi in ordinea prezentării ci în funcţie de examenul ce îl au de făcut. Nu intraţi decit atunci cînd sinteţi chemaţi". Stau şi aştept încercînd timp de o oră şi jumătate să descifrez această cimilitură. Adică, iertaţi-mă acum să intru la acest serviciu dacă nu sunt chemat şi cum pot să fiu chemat dacă nu... pot să intru ! La ghişeul de programare intîlnesc o femeie care a venit să solicite ceva. O întreb : — Ce anume doriţi ? — Să-mi fac o radiografie. Dar mî s-a spus să vin mîine dimineaţa. Şi nu sînt de aici. Am venit ieri cu trenul din comuna Botoroaga din judeţul Teleorman. Mă numesc Maria Şerban...Şi? — Ieri mi s-a spus că lipseşte doctorul care face radiografii. Astăzi mi se spune că este dar trebuie să vin miine. Am pierdut atita timp, pe drum, acum iarna cînd este frig. Nu ştiu ce se întîmplă, dar deodată la ghişeu apare un suris plin de solicitudine. — Bine, daţi-mi hîrtia să vă programez pentru radiografie. lată că s-au lămurit lucrurile şi călătoarea din comuna Botoroaga s-a mai liniştit. Acum ce fac ? întreabă ea. Pot să mă duc la medic ? Nu încă i se răspunde. Acum trebuie să vă duceţi pe strada Lipscani, la magazinul de articole tehnico-medicale pentru a vă cumpăra un film. Păi, pină mă duc la o distanţă aşa de mare şi pînă mă reîntorc nu mai găsesc medicul să-mi facă radiografia. Se poate şi asta. Şi cam aşa şi este, deoarece cînd ajung şi eu la unitatea cu filme pentru radiografii asist la alte discuţii. - Dumneavoastră trebuie să vă duceţi din nou la policlinică, deoarece vi s-a scris greşit aici. Pentru radiografia solicitată aveţi nevoie de un film 74-30 şi nu de 30-40. - Păi aşa au scris dumnealor. - Au scris greşit. Duceţi-vâ să vă schimbe numărul filmului pentru radiografie. Oamenii pleacă, iar se întorc şi uite aşa se pierde timp preţios, cînd - cu mai multă atenţie şi grijă faţă de pacienţi — lucrurile s-ar putea rezolva mult mai operativ. Căci lăsînd gluma la o parte, trebuie spus cu toată seriozitatea că nu putem rămîne de loc indiferenţi atunci cînd constatăm la unele policlinici - aşa cum am mai remarcat şi în alte teste publicate la această rubrică - astfelde manifestări de indiferenţă faţă de public iar uneori, de ce să n-o spunem, chiar de lipsă de omenie. Cetăţeanul nu vine nici din distracţie, nici din plăcere la cabinetul medical şi dacă se află în această situaţie, el are nevoie tocmai de îngrijire pentru a-şi vindeca afecţiunea de care suferă. Atunci de ce să-i adăugăm în plus, alte prilejuri de impacientare, de consum de nervi şi bătaie de cap ? De aceea credem că Direcţia de resort din cadrul Consiliului popular al municipiului Bucureşti şi forurile în drept, au datoria să acorde o mai mare atenţie lichidării cît mai grabnice a acestei stări de fapt, generatoare de pierdere de timp, de tergiversare inutilă a pacienţilor de la o policlinică la alta. Aşteptăm în acest sens, măsuri operative pentru ca cetăţeanul să fie tratat aşa cum se cuvine atunci cînd apelează la aceste servicii, puse la dispoziţia lui. De altfel, vom reveni din nou prin aceste locuri pentru a vedea efectul măsurilor aşteptate... Care - să sperăm - nu vor întîrzia, așa cum, de altfel, s-a întîmplat pină acum. fil . 1:1 E luni închis. Muzeul de Artă populara, Cal VictoMBt 107. M.J.V.Soreie II — 19, 11—20 O,. 13—IV M., luni închis . Muzeul George Enescu, Cal. Victoriei 141, orele 9—19 luni închis. Muzeul Teatrului Naţional, Cal. Victoriei 42, orele II—12, 17—19, luni închis. Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” Sos Kiseleft nr I, M.M.J.V., 10—17, S 10-1.*). O 10-19, luni închis , Muzeul Militar Central, Str. Izvor 137, orele 9,30—18, marţi închis; Muzeul tehnic, Parcul libertăţii M.M.V. orele 7,30—16 J. 8—17. S 8—13,30. D 10—18 sunt închis ; Colecţia „George Oprescu” St. Dr Clunet 16, orele 10—13 duminică închis ; Muzeul de artă feudală ,ing O. Minovici". Str Di Mmo Minavio 3, orele 10— 13, 17—19 duminică după amiază şi luni închis ; Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, Bd. 1848 nr. 2, orele 9 —19, luni închis ; Expoziţia de numismatică. Cal. Victorie» orele 11— 18,30 turn închis •. Muzeul „Prof. Dr. V. Batoeș" Str. Andrei Mureșanu 14 A. orele ll —19. lun inchis. Muzeul „Pro Gh. Marinescu" Sti . Iulius Fucik 2/. orele 11 — 19, lum închis. Muzeul .C. I. si C- C Nottaro” Bd. Dacia 51 orele 11—19, lum închis. Muzeul de Artă Populară „Dr. M. Minovici", Str. O. Minovici nr. 1, orele 10—18, lun. închis ; Muzeul ştiinţelor experimentale, Bd Ana Ipotescu 21, orele 10—13 , 18—22, lum închis ; Colecţia „Mario şi Dr. Severeanu", Str. I. C. Fumu 26, orele 0—19, lumi închis ; Colecţia de Artă comparată, Str. Dr. Obedenaru nr. 3, orele 11—19, luni închid Muzeul pompierilor, Bd. Gh. Dimitrov nr. 33, orele 11—19, luni închis , Muzeul „G Bacovia*, Str. G Bacovia 63, orle 11—19, luni închis , Muzeul „Th. Aman", str. C. A Rosetti nr. 8 orele 11 —19, luni închis , Muzeul Zambaccian, Str Muzeul Zambacaan 2A, orele 11 — 19, Iun» închis ; Muzeul ,,Gh. Tattarescu" Str. Domnita Anastasie 7, orele 10— 18, lum mis curr indits , Muzeul „Cecilia Cuţescu Storck şi Fr. Storck". Str Vasile Aiecsandn 16, orele 18—19 Iun» închis ; Colecţia »Elena şi Dr. I- Jono" Str Gl Dona 12 orele 11—13, 17 30—18,30 lum $' vmen închis Colecţie „Prof Avachian’ Str. Stan,dias Ohosciv 10, M J.V. orele 10—13, «7—20, D 10—14 lun miercuri s» vmen închis Colecţie Beza St» Berze» 17 et 3. orele 10— Ie zrifHc. tirv închis Muzeul ştiinţific ,,H Coandă" Bd Ana tnă»~scu 19 orele Il — 13 17—19 ll — tb duminică, turn in his . Colecţio Weimberg Str Al Sahio ^6 orele 16—18 lor dummee , Colecţio I Minulesc». Bd G Mannescu 19 r* «*i II—13 duminică , Colecfio MHik'" Str Spăta'ulu» 22 M I S D 10—16 ; Muze»! Căilor ferate, Cal G»'viței 193 B, orele 10—18, luni închis. Muzeul de Istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Şos. Kiseleff nr 3, orele 10—19, sîmbâta 10—14, luni închis ; Muzeul de artă, Ştirbei Vodă nr. 1, orele 11—19, luni închis ; Muzeul de artă brîncoveneasca, Str Donco Sîrbo 18, Moljosocna, orele 10—16, luni, marţi, închis ; Muzeul literaturii române, Str Fundaţiei 4, orele 10—18, lun închis ; Muzeul Satului, Şos. Kiseleff 28, orele 10—18. România liberă" MEMENTO BAI MASCAT : Opera Română (16 48 20), ora 19,30; TAKE, IANKO ŞI CADTR : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 71 71), ora 20 şi JOCUL DE-A VACANŢA , sala Studio (15 15 53), ora 20 ; CONTELE DE LUXEMBURG : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 15 şi 19,30; ZIARIŞTII : Teatru! „Lucia Sturdza Bulandra", sala din Bd. Schitu Magureanu (14 60 60), ora 20 şi MINCINOSUL: sala Studio (12 44 16), ora 20 ; DISPARIŢIA LUI GALY GAY : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; FANTTNA BLANDUZIEI : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30 şi SCHIMBUL : sala Studio, ora 20 ; BALUL ABSOLVENŢILOR (PREMIERA): Teatrul Mic (15 65 88), ora 19,30 ; MĂSURA PENTRU MĂSURĂ : Teatrul „Giuleşti" (18 04 85), ora 19,30 ; CARAGIALE, O SOACRA Şl ALŢII , ora 9,30 şi PINOCCHIO , ora 16 Teatrul Ion Creangă (12 85 56) ; DOUA NUNŢI Şl UN DIVORŢ: Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30 ; BIMBIRICA : Teatrul „C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 și GROAPA : sala din calea Victoriei. 174 (15 04 18), ora 19,30; FLOAREA DE CACTUS : Teatrul „I. Vasilescu* (12 27 45), ora 19,30 ; ȘEFUL SECTORULUI SUFLETE : Studioul „Casandra* (15 72 59), ora 20; BU ALI : Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 17 şi CARTEA CU AFOLODOR : sala Academiei (16 14 92), ora 17 ; LEGENDA ŞI DOR : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 19.30 ; ’72 CIRC ’72 : Circul „Globus* (11 01 20), ora 16 şi 19.30 ; CONCERT SIMFONIC : Ateneu! Român, ora 20. a TEATRE3 LOVE STORY : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19 — 21 ; Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 - 18,30 - 21 ; Capitol (16 29 17), orele 8,30 - 11 — 13,15 - 16 - 18,15 - 21 ; Favor.t (3106 151, oreie 9,15 - 11,30 — 13,45 — 16 - 18,15 — 20,30 ; MIRII ANULUI II : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,30 — 21 ; București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16,30 - 18,45 — 21 ; LIVADA DIN STEPA: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; COPACII MORTII PICIOARE : Festival (15 63 34), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 - 19 - 21 ; B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 - 20,45 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 15,45 — 18 - 20,15 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 — 18,15 — 20,30 ; CEA MAI FRUMOASA SOTIE : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 — 13.45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Feroviar (16 22 73), orele 8,45 - 11,15 — 13.30 - 16 - 18,30 — 21 ; Melodia (12 06 881, orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 - 18,30 - 20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30 ; HUGO și JOSEFINA : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 — 18,30 în continuare ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE Timpuri Noi, ora 20,15 ; STEAUA DE TINICHEA : Lumina (16 23 35), orele 9—15, în continuare; 17 — 19 — 21 ; Cringasi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; SA CUMPĂRĂM O MASINA DE POMPIERI: Doina 116 35 38), orele 11,30 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; la ora 10 PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII ; DECOLAREA : Munca (21 50 97), orele 16-18-20; Giulesli 117 55 46), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; PADUREA DE MESTECENI : Vilorul (11 48 03), orele 16 - 18 — 20 ; TRENUL: Excelsior 118 10 88), orele 9 - n,45 - 14,30 - 17,15 - 20 ; Miorita (14 27 14), orele 9 — 11,45 —14,30 - 17,15 - 20 ; WATERLOO: Grivito (17 08 58), orele 9 - 12 - 16 - 19,30 ; Volga (119126), orele 9,30 - 12,30 - 16 19,15 ; Flamura 123 07 40), orele 9 — 12,30 - 16 - 19,30 ; SORGUL ROSU : Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; 12 OAMENI FURIOSI : Bucegi (17 05 47), orele 16 — 18,15 - 20,30 ; Gloria (22 44 01), cele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 POVESTE S1NGEROASA : Loromet (Bd. Bucureşti, Noi 166), orele 15,30 — 17,30 - 19,30 ; OLIVER : Buzeşti (15 62 79), orele ' 15,30 - 19 , NICI UN OM PENTRU CAMP Dt- TRICK : Ferentar. (23 17 50), orele 15,30 — 17,45 — 20 r ANNA CELOR O MIE DE ZILE : Fioreasca (33 29 71), orele 15,30 — 19 ; Arta (21 31 86), orele 15,30 - 19,15 ; CASTANELE SUNT BUNE : înfrățirea între popoare 117 31 64), orele 15,30 — 17,45 - 20 ; DUEL STRANIU : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20 ; FLOAREA DE CACTUS : Unirea 117 10 211, orele 15,30 - 18 - 20 ; Popular (35 15 17), orele 10 — 15,30 — 18 - 20,15 ; SCOATE-ȚI PALARIA CINC SĂRUȚI : lira (31 71 71). Orele 15,30 - 18 — 20,15 , MARELE PREMIU : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 19, FLOAREA SOARELUI: Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; TICK... TICK... TICK... : Rahova (23 91 00), orele 14,30 - 16,30 - 18,30 — 20,30 , RITMURI SPANIOLE : Moşilor (12 52 931, orele 15,30 - 17,45 - 20 ; ARTICOLUL 420 : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 19 ; Cinemateca salamon (13 49 041 O VIAŢA , orele 10 - 12 - 14,15 ; O CĂLĂTORIE LA ŢARA ; BULGARELE DE SEU, ora 16,30 ; ROMANUL UNUI TRIŞOR, orele 18,45 - 21. SIMBATA 15 IANUARIE 16.30 1 Emisiune în limba germ 18.15 ! Ritm, tinereţe, dans . 19 . Ramul . Versuri de Mihai Remnucean Augustin Domas Veronica ►’Abacu, Dumitru M Ion, Gheorghe te, Dan Mura,cu Mihai Ursache Alexandru Durac , ’9 20 «001 ore 19.30 feleJurnalul . 20 Săptămîn temationale 20 10 fele enciclop 20.50 Film serial invadator*» 21 40 Medalion Mihaela M»ha / Telef unalul 22 15 Con ropene de oohnai a^t'shc proboviduală femmme 23 20 Searc romanțe cu Ioana Radu. wMn.iiiini,<_»»»■.««*««■. 1 ■ 11 .»h»i 4 > in» ţ M H...» 1 n * •yrM»a»>rw: