România Liberă, martie 1972 (Anul 30, nr. 8507-8533)
1972-03-19 / nr. 8523
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! EDIŢIA I Anul XXX Nr. 8 523 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ______ | VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ŢĂRILE AFRICANE Semnarea declaraţiei comune Preşedintele Nicolae Ceauşescu româno-centrafricane Sâmbătă, 18 martie preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Africa Centrală, generalul de armată Jean Bedel Bokassa, au semnat declaraţia comună româno-centrafricană, document care sintetizează rezultatele vizitei efectuate în Republica Africa Centrală de către conducătorul statului român. Au participat tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Catherine Bokassa. Au asistat din partea română: Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Popescu, ambasadorul României la Bangui şi alte persoane oficiale române. Din partea centrafricană au fost de faţă: Ange Patasse, ministru de stat la Preşedinţia republicii, Joseph Potolot, ministrul afacerilor externe, Christian Sombodey, ministrul apelor, pădurilor şi minelor, Francois Gon, ministrul industriei şi comerţului, Fidele Bakry, ministrul planului şi cooperării Internaţionale, şi alţi membri ai guvernului, precum şi Albert Sato, ambasadorul Republicii Africa Centrală la Bucureşti. După semnarea declaraţiei comune, cei doi şefi de stat îşi string cu căldură miinile, se îmbrăţişează. In continuarea călătoriei pe continentul african, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună, cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au sosit, sîmbătă după-amiază, la Brazzaville, într-o vizită oficială, la invitaţia preşedintelui Comitetului Central al Partidului Congolez al Muncii, preşedinte al Republicii Populare Congo, şef al statului, comandantul Marien N’Gouabi. La ora 17:45 ora locală, avionul prezidenţial a aterizat pe aeroportul internaţional Maya- Maya al capitalei congoleze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au fost salutaţi la coborirea lor din avion, cu caldă cordialitate, de comandantul Marien N’Gouabi şi Celine N'Gouabi. Cei doi conducători de partid şi de stat şi-au strîns cu prietenie miinile. O mare mulţime de oameni ai muncii din capitala congoleză, aflaţi la aeroport, au făcut o caldă şi îndelungă manifestare de simpatie tovarăşului Nicolae Ceauşescu. În pag. a 3-a, DECLARAȚIA COMUNĂ ROMÂNO CENTRAFRICANĂ a sosit la Brazzaville, capitala Republicii Populare Congo oejmm mmm mmmm m mmmm Preşedintele Republicii Africa Centrală, general de armată, Jean Bedel Bokassa, a oferit, in saloanele Hotelului „Safari“ din Bangui, un dejun în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. La dejun, desfăşurat într-o atmosferă discordialitate şi prietenie, au luat parte personalităţi oficiale române, care l-au însoţit pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi membri ai guvernului şi alte oficialităţi centrafricane. Vizita la Complexul DESTF Sâmbătă dimineaţa, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de oficialităţi centrafricane, au vizitat direcţia centrală a serviciilor tehnice de fabricaţie (D.E.S.T.F.), o întreprindere de stat cu profil complex,, creată în 1967 din Iniţiativa preşedintelui Bokassa. Şi de această dată, pe tot parcursul, de la reşedinţa oficială pînă la obiectivul vizitat, se află adunaţi un mare număr de locuitori ai capitalei, care salută cu urale trecerea convoiului oficial. In cinstea oaspetelui stimat, întreprinderea este pavoazată sărbătoreşte cu drapelele celor două ţări, cu portretele celor doi preşedinţi, pancarte şi banderole avînd înscrise lozincile care, în aceste zile, au putut fi întîlnite pretutindeni la Bangul „Trăiască Republica Socialistă România !“, „Trăiască Republica Africa Centrală !“, „Trăiască prietenia româno-centrafricană !“. Atît în faţa clădirii administraţiei, cit şi pe aleile din incinta întreprinderii, numeroşi muncitori şi muncitoare ovaţionează îndelung şi scandează „Trăiască Ceauşescu !“, „Trăiască Bokassa !“, întreprinderea, care constituie unul dintre centrele industriei uşoare a ţării, cuprinde ateliere de ţesut, de tricotat, de confecţii, de încălţăminte, de confecţionat, articole de mobilă, obiecte de artizanat, precum şi un atelier de reparaţii mecanice — care sunt vizitate pe rînd. Colectivul de aici, detaşament al tinerei clase muncitoare centrafricane, dă dovadă de multă pricepere şi hărnicie. Membrii acestui colectiv sînt mîndri că roadele muncii lor — îmbinare fericită între meşteşuguri străvechi şi tehnică modernă — servesc, acum la ridicarea bunăstării poporului, ilustrează faptul că în Republica Africa Centrală s-a pus pentru totdeauna capăt exploatării coloniale. Oaspeţii admiră splendidele ţesături africane în culori dintre cele mai vii şi desene pline de fantezie, articole tradiţionale de îmbrăcăminte ca şi confecţii în stil european, mobilă lucrată cu mult meşteşug din esenţe tari. Gazdele dau explicaţii amănunţite asupra modului de organizare a producţiei, asupra efectivului de muncitori şi a dotării tehnice, precum şi asupra proiectelor de dezvoltare. Atelierul de artizanat oferă prilejul de a vedea la lucru pe creatorii populari ce duc mai departe tradiţiile unei arte milenare, plină de strălucire, dovadă vie că pe aceste pămînturi a existat o străveche civilizaţie, curmată în perioada întu(continuare in pag. a 3 a) Telegramă de la bordul avionului Excelenţei Sale General de armata JEAN BEDEL BOKASSA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Părăsind teritoriul Republicii Africa Centrală, dorim să vă adresăm, încă o dată, calde mulţumiri pentru ospitalitatea desăvîrşită şi sentimentele prieteneşti cu care am fost înconjuraţi tot timpul vizitei in frumoasa dumneavoastră ţară. Ne exprimăm convingerea că vizita făcută, convorbirile fructuoase pe care le-am avut vor întări şi mai mult relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Africa Centrală, în interesul celor două popoare, al cauzei colaborării şi păcii în lume. Folosim acest prilej pentru a vă ura dumneavoastră şi poporului centrafrican prieten multă sănătate şi fericire, prosperitate şi pace. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vizita protocolară la preşedintele N'Gouabi Simbătă seara, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, au făcut o vizită protocolară preşedintelui C.C. al Partidului Congolez al Muncii, preşedinte al Republicii Populare Congo, şef de stat, preşedinte al Consiliului de Stat, Marien N’Gouabi, la Reşedinţa Statului Major al Republicii. DECORĂRI După întrlnirea protocolară, preşedintele Marien N’Gouabi a conferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu „Marea Cruce de merit“. „In numele poporului congolez, în virtutea puterilor ce mi-au fost atribuite, vă ofer „Marea Cruce de Merit“, cea mai Înaltă distincţie a ţării mele", a spus preşedintele Republicii Populare Congo. Cu acelaşi prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a conferit preşedintelui Marien N’Gouabi şi doamnei Celine N’Gouabi „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. „In numele consiliului de Stat şi al meu personal, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vă ofer cel mai înalt ordin al României socialiste“. PLECAREA DIN BANGUI Simbătă după-amiază a luat sfîrşit vizita oficială efectuată în Republica Africa Centrală de către preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Jean Bedel Bokassa şi a doamnei Catherine Bokassa. Deşi a durat numai două zile, vizita — aşa cum au apreciat-o cei doi şefi de stat — a fost deosebit de rodnică, ea înscriindu-se ca un eveniment remarcabil în cronica relaţiilor româno-centrafricane, ca o contribuţie la dezvoltarea activă a raporturilor României socialiste cu ţările continentului african. Prima vizită a conducătorului României socialiste în Republica Africa Centrală, prima vizită a unui şef de stat european în această ţară — ale cărei rezultate sunt consemnate în Declaraţia comună, semnată sâmbătă la amiază, înaintea plecării , a fost urmărită de poporul din inima Africii cu un interes şi o simpatie deosebite. „Vizita preşedintelui Ceauşescu ne-a umplut, tuturor, inimile de bucurie“, ne-a declarat ministrul afacerilor externe al Republicii Africa Centrală, Joseph Potolot. Vizita, a continuat el, a confirmat că poporul centrafrican nu este uitat de popoarele din Europa, în primul rînd de poporul român prieten. România socialistă a dovedit, prin politica sa, că este o ţară prietenă, sinceră, pe care se poate conta şi la bine, şi la rău. Poporul nostru a căutat să dea expresie acestor sentimente, făcînd conducătorului poporului român frate o primire plină de simpatie şi entuziasm. A fost o primire sinceră, spontană, din inimă, a menţionat ministrul centrafrican. Vizita preşedintelui Ceauşescu a deschis căi noi pentru continua îmbunătăţire a relaţiilor dintre ţările noastre — a relevat ministrul de externe al Republicii Africa Centrală. Ea a confirmat utilitatea dialogului la nivel înalt pentru dezvoltarea accelerată a relaţiilor dintre popoare. Caracterul fructuos, de lucru, al vizitei, contribuţia ei remarcabilă la dezvoltarea relaţiilor intre popoarele român şi centrafrican au fost relevate de Ange Pattasse. „Vizita preşedintelui Ceauşescu ne-a permis nu numai să reliefăm identitatea unor puncte de vedere, ci şi să le aplicăm în practică, prin semnarea unor acorduri de mare însemnătate pentru dezvoltarea cooperării dintre ţările noastre, aspus ministrul centrafrican. Vizita a confirmat că această cooperare răspunde intereselor noastre comune şi că ea se întemeiază pe principiile egalităţii şi avantajului reciproc“. Atmosfera vie, însufleţită — interpretată de ministrul Potolot ca o dorinţă a poporului centrafrican de a-şi exprima sentimentele de simpatie şi stimă faţă de şeful statului român — a caracterizat şi ceremonia despărţirii de pe aeroportul M’Poko, din Bangui. Pentru a-şi lua rămas bun de la preşedintele Nicolae Ceauşescu, de la tovarăşa Elena Ceauşescu şi de la ceilalţi oaspeţi români, pe aeroport au fost prezente cele mai înalte personalităţi , centrafricane, în frunte (Continuare in pag. a 3 a) • în 1972 asistăm la cel mai intens ritm de desprimăvărare din ultimii 30 de ani • Din punct de vedere al echivalentului termic, vestul ţării se află la... 11—12 aprilie • Datele de efectuare a semănatului trebuie, deci, adaptate evoluţiei termice • Accelerarea ritmului se impune pentru ca seminţele să profite de starea de umiditate a solului • în Bărăgan, o zi pierdută la semănat lipseşte viitoarele plante de 3—4 vagoane de apă ce se evaporă în 24 de ore de pe un singur hectar . Locul specialiştilor agricoli este acolo unde se hotărăsc recoltele , pe cîmp. Sub îndrumarea specialiştilor, mecanizatorii Staţiunii experimentale din judeţul Teleorman lucrează cu toate forţele la semănat. Foto NICU VASILE EVOLUTIA TERMICA SPECIFICA IN ACEST AN PENTRU AGRICULTURA? Vom vedea în rîndurile ce urmează. Sectorul de agrometeorologie al institutului de specialitate a stabilit că, din punct de vedere al sumei gradelor Cine urmăreşte cu atenţie „Barometrul" nostru cotidian nu poate să nu remarce faptul că, în ultimele zile, vremea este în continuă încălzire în întreaga țară. După aprecierile meteorologilor, în 1972 asistăm la cel mai intens ritm de desprimăvărare din ultimii 30 de ani, temperaturile luînd-o practic înaintea... calendarului. CE IMPORTANTA PREZINTĂ (Continuare în pag. a 5-a) CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT Eforturile colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile economice, angajate cu entuziasm in întrecerea socialistă din acest an se materializează intr-o serie de succese în producţie. Iată cîteva din aceste succese anunţate de întreprinderi ce şi-au îndeplinit planul trimestrial înainte de termen, furnizînd economiei naţionale importante cantităţi de produse peste plan. FILATURA DE LÎNA PIEPTĂNATA DIN MIERCUREA CIUC Este prima mare întreprindere industrială din judeţul Harghita care a raportat îndeplinirea sarcinilor pe primul trimestru la producţia globală. Cantitatea de produse ce se va realiza peste plan—65 tone de fire tip lină— se obţine, fapt cu totul remarcabil, din materie primă economisită. • UNITATEA DE EXPLOATARE ŞI INDUSTRIALIZARE LEMNULUI DIN BAIA MARE Pînă la finele lunii, forestierii băimăreni vor realiza o producţie suplimentară evaluată la peste 4 milioane lei. Se cuvine să facem aceeaşi remarcă de mai sus : sporul de produse se obţine tot prin valorificarea materiei prime economisite în acest trimestru. • CARBOCHIM-CLUJ Iată cantităţile ce vor fi furnizate peste plan pînă la sfîrşitul trimestrului (unitatea clujeană şi-a realizat sarcinile pe primele trei luni): 28 tone pietre polizor, 5 300 kg electrozi metalurgici, 7 000 mp abrazivi pe suporţi. ANUMIT Nevoia de faimă Adrian Paunescu Ne-am obişnuit — şi poate in această obişnuinţă este şi un important grăunte de greşeală ! — ca toate acţiunile noastre să poarte iscălitura noastră de autori ai lor. Aproape că s-a creat un echilibru intre fapt şi iscălitură, ca şi cind faptul n-ar fi valabil de nu ar fi cunoscut ca proprietate iniţială a unui autor. Grăuntele de greşeală, ce poate fi observat în acea obişnuinţă, nu poate ascunde insă cauza adincă a acestei nevoi de identitate : omenia din noi. (Dacă exagerăm această nevoie de identitate ajungem in zonele vanităţii, cu atit mai tristă cu cit este mai publică. Dacă insă ne prefacem că nu luăm in seamă această firească plăcere a omului de a semna in josul muncii sale, comitem un alt exces, intrăm in teritoriul ipocrit al modestiei agresive. Intr-adevăr, oamenii nu sunt, nu vor să fie şi n-au de ce să fie o turmă. E important de reamintit, din cind in cind, marele preţ pe care socialismul românesc o pune pe dezvoltarea personalităţii umane. Aceasta este esenţa tuturor documentelor noastre — şi să rivnim să fie şi a tuturor acţiunilor (Continuare in caa a 2-a)