România Liberă, aprilie 1972 (Anul 30, nr. 8534-8559)
1972-04-01 / nr. 8534
„România libera" ANCHETA NOASTRĂ L-am găsit cu greu pe tov. Alecu Gheorghe, primul secretar al Comitetului municipal de partid şi primar al Ploieştilor, fiindcă o zi întreagă a fost reţinut de recepţia unor noi blocuri de locuit. Prin efectele legii 57, municipiul a fost investit cu numeroase competenţe, lărgindu-i-se atribuţiile. Totuşi primarul consideră că în activitatea consiliului se resimt urmările neaplicării întrutotul a prevederilor legale. — Consiliul popular municipal — ne spune el — nu se poate considera responsabil de toate problemele oraşului, în actuala situaţie. Ii lipsesc o seamă de atribuţii esenţiale. Mai întîi, comerţul întreaga activitate comercială îi revine judeţului. Noi nu putem înfiinţa sau desfiinţa un local, noi nu putem lua măsuri privind îmbunătăţirea deservirii, a calificării personalului. Avem nevoie de aprobări. Dacă cineva m-ar întreba de ce sint unele lipsuri în activitatea comercială n-aş putea să dau un răspuns autorizat, nici să mă angajez la o soluţionare. — Sinteţi consultaţi totuşi în aceste probleme ? — Sîntem. Aceeaşi situaţie este şi în ceea ce priveşte industria locală. Aici interlocutorul recunoaşte că sunt întreprinderi (e vorba de cele cu rază de activitate extraorăşenească) asupra cărora municipiul işi declină competenţa în favoarea judeţului. Ce facem însă cu sănătatea ? — continuă primarul. Aici nouă ne revin numai sarcini bugetare. Dar dacă un cetăţean ni se adresează pentru cine ştie ce lipsuri din spitale, eu, ca preşedinte, nu am ce face. Ar trebui să-l trimit la judeţ. Partea bună este că pot interveni ca secretar. Nimic de spus, avem atribuţii mari în ceea ce priveşte construcţiile, întreţinerea şi gospodărirea fondului locativ, acţiunile de înfrumuseţare a oraşului. Deputaţii, cetăţenii, sprijină acţiunile noastre. Avem rezultate frumoase. Dar aceasta nu este totul. Se vădeau, prin urmare, lipsurile constatate anterior, în discuţiile purtate la judeţ. Dar, să mai auzim şi alte aprecieri : Constantin Ciocan, secretar cu problemele economice al Comitetului de partid al municipiului . ....Primăria trebuie să aibă posibilităţi nelimitate de a acţiona în cadrul oraşului. Motivele sunt fireşti , industria oraşului ocupă circa 70 la sută din ponderea generală, exportul 90 la sută, gospodăria comunală 60 la sută, construcţiile de locuinţe 50 la sută, şcolile aproape 50 la sută... Nici chiar în direcţia gospodăriei comunale lucrurile nu sunt puse la punct. De pildă, municipiul nu dispune de drepturi prea mari în organizarea transportului în comun. Aceasta nu-i sarcina lui ?... Orice schimbare de traseu a troleibuzelor implică aprobări de la județ... De ce de comerţ nu s-ar putea ocupa direct municipiul ?“. Nicu Nicolau, secretarul comitetului executiv al consiliului popular al municipiului . „Insist asupra rezolvării problemei controlului activităţii sanitare. Aici noi suntem cu banii, judeţul cu conducerea. Anul trecut am analizat problemele sănătăţii, dar n-am putut lua hotărîrile corespunzătoare. Comisia permanentă pentru sănătate se limitează doar la probleme privind gestionarea fondurilor şi la nevoile materiale ale unităţilor sanitare şi de prevederi sociale. Cercetăm activitatea, din ultimul timp, a consiliilor permanente şi constatăm că în timp ce alte comisii au realizări meritorii, cea de sănătate şi prevederi sociale s-a limitat doar la unele chestiuni de inventar spitalicesc. Propriu-zis, activitatea ei este neglijabilă. La întrebarea pusă la județ : „Se iau măsuri peste consiliul popular municipal ?“, răspunsul a fost net: „Niciodată ! Totdeauna îi cerem asentimentul !“ Dacă se cere avizul, indirect i se recunoaşte municipiului dreptul de a hotărî. Or, dacă i se recunoaşte acest drept, el trebuie aplicat în toată complexitatea lui. Pentru că dacă este complicată metoda obţinerii de aprobări, la fel de complicată, de greoaie, este şi cea a obţinerii de avize favorabile. Ţinind seama de prevederile legale, nu este indicat ca municipiul şi oraşele să fie absolvite de grija şi răspunderea problemelor comerciale. La Ploieşti, în fiecare luni dimineaţa sunt organizate şedinţe de comandament judeţean, în care se analizează felul cum a decurs aprovizionarea populaţiei în săptămîna anterioară şi se comunică ce core revin pentru săptămîna în curs, municipiului, oraşelor. A doua zi dimineaţa are loc o altă şedinţă de comandament în care se iau măsurile operative. Municipiul Ploieşti şi oraşele care se aprovizionează prin comerţul de stat (fiindcă sunt 7 oraşe care o fac prin cooperaţia de consum), cunosc deci pe ce cote de produse se bizuie in fiecare săptămîră. In plus, municipiul beneficiază de faptul că directorul adjunct al Direcţiei comerciale judeţene este membru în comitetul executiv al consiliului popular municipal. Totuşi, această practică nu poate înlocui rezolvarea problemei de către organele locale interesate. Oricît ar părea de simplă rezolvarea, ea nu dă posibilitate de iniţiativă consiliilor populare în subordine, transforming organul de control în executor. Desigur, descentralizarea reţelei comerciale cere o matură chibzuială in stabilirea noilor responsabilităţi, întrucît este vorba de împărţirea şi atribuirea fondului de marfă, de redistribuirea bazelor de înmagazinare şi de multe altele. Toate acestea nu constituie însă greutăţi insurmontabile întrucît sunt destul de multe exemple de urmat în activitatea altor judeţe. Ca organ răspunzător de activitatea şi a altor sisteme economice, în afară de cel al comerţului de stat, consiliul popular judeţean poate şi trebuie să aplice legea 57 şi în domeniile unde există un centralism sută la sută. Să luăm de pildă turismul, care are o pondere foarte mare în viaţa economică prahoveană. După cum se ştie, în fiecare judeţ s-a creat un O.J.T., adică un oficiu judeţean de turism. El coordonează toată munca turistică, fiind subordonat consiliului popular judeţean şi Ministerului Turismului, din punct de vedere al specializării. Funcţia lui este eminamente de control şi îndrumare. Dar care este situaţia în Prahova ? Acest oficiu, în afara controlului general, are în grija lui şi administrarea cîtorva obiective din Ploieşti precum şi staţiunile Cheia şi Slănic. Oficiul este deci şi organ de control dar şi subordonat lui însuşi prin prestaţiile ce le îndeplineşte. Să fi luat oare asupra lui treburile administrative ca să-şi justifice prezenţa în oraşul Ploieşti ? După cum se ştie şi se recunoaşte, peste 80 la sută din terenul de activitate al O.J.T.-ului se află pe Valea Prahovei. Aşa cum stau lucrurile acum, O.J.T. Prahova poate fi O.J.T. numai pentru întreprinderea balneoclimatică cu sediul la Sinaia. Dar de Valea Prahovei s-a depărtat, inexplicabil, cînd aici ar fi trebuit să fie sediul lui. Ce reprezintă această zonă turistică am aflat de la tov. Dragoş Dogaru, directorul întreprinderii din Sinaia. — Cîte gestiuni aveţi în primire, tovarăşe Dogaru ? — 750. — La cît personal ? — La 130 de oameni. Aflăm că întreprinderea care administrează staţiunile Sinaia, Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, şi începind din acest an noua staţiune de la Breaza, are o capacitate de cazare şi de masă de circa 7 000 de locuri. Pentru rezolvarea multiplelor treburi, trebuie făcute mereu drumuri la Ploieşti, ceea ce nu e de loc comod. Chestiunea care se pune este : nu şi-ar găsi mai bine locul O.J.T. la Sinaia ? Sau dacă este nevoie de un organ de consultare la centrul judeţului, nu s-ar putea crea un corp restrîns de specialişti pe lîngă vicepreşedintele de resort care să îndeplinească rolul O.J.T. ? Fiindcă nu este economic să ţii la judeţ un aparat de serviciu destul de mare departe de sursa sa de activitate. Creşterea atribuţiilor întreprinderilor balneare corespunde şi altui fapt , în seama lor cade încheierea contractelor cu O.J.T.urile, inclusiv cel din judeţul Prahova. Avînd astfel de responsabilităţi, el trebuie să aibă şi căderea de a rezolva cu promptitudine cerinţele celor care vin să-şi petreacă perioada de odihnă în staţiunile din judeţ. Pină să vină aprobarea pentru o anume cerere, s-a dus concediul. La municipiu se arată că nici problemele învăţământului nu se pot rezolva la modul optim la nivelul lui prin trecerea unui inspector de la judeţ. L-am întrebat pe tov. Ion Cristescu, inspectorul şcolar şef al judeţului, dacă este suficient un inspector de specialitate pentru un oraş ca Ploieştiul . „E destul de greu să se descurce singur, ne-a spus el. Numai cîte cereri, cite scrisori vin ! Nu mai pun la socoteală treburile metodice, de îndrumare. S-ar putea crea la municipiu un serviciu, chiar mai restrins. Dar, cu un om, fireşte, nu se poate crea un serviciu“. Opiniile critice ale organelor municipale referitoare chiar şi la domeniul unde se crede că este punctul forte al municipiului — gospodăria comunală — ne-au făcut să ne îndreptăm din nou spre tov. Ion Munteanu, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. El ne spune că n-a împiedicat nimeni organele municipale să aibă iniţiativă şi in domenii unde competenţa deplină le lipseşte, dar că acest resort n-a prea funcţionat. După părerea lui, întrucît la municipiul Ploieşti se adună cele mai multe probleme privind apa, salubritatea, căldura, lumina, s-ar putea crea la oraş un serviciu puternic de gospodărie comunală prin trecerea de atribuţii şi cadre de la judeţ. Dar acesta este un punct de vedere personal. Şi la sănătate s-ar putea crea un serviciu municipal. Aşadar, iată-ne în faţa unei noi necesităţi : crearea şi a altor servicii pe lingă municipii, în afara celor existente. Deşi am reţinut precizarea că aceasta nu trebuie să însemne creşterea numărului personalului administrativ, se iveşte totuşi o nouă implicaţie. Dacă s-ar înfiinţa, care şi cit de mari vor putea fi competenţele lor ? Nici într-un caz nu este de dorit o suprapunere de atribuţii fiindcă s-ar ivi incompatibilităţi. Dar aici, consiliul popular judeţean Prahova are nevoie de sprijin. Convingerea noastră este că în judeţul Prahova există şi interesul şi dorinţa de a face ca toate prevederile legii 57 să fie traduse în viaţă, căci am auzit spunindu-se : „căutăm soluţii !“, „dorim să ştim cum au făcut alţii !“. Există deci interesul de a se cunoaşte cum s-au rezolvat problemele in altă parte, nu pentru a le aplica automat, ci pentru a le studia, a vedea ce este comun şi aplicabil, a le adapta condiţiilor specifice. Fără doar şi poate că nimeni n-a împiedicat consiliul popular judeţean să se intereseze în vecini şi mai departe,in alte judeţe, cum s-a făcut. Dar, dacă reuşim să adunăm, prin efort colectiv, un tezaur de experienţă, de ce să nu-i considerăm un bun cîştigat şi să nu-l punem la dispoziţie atunci cînd trebuie şi acolo unde trebuie ? Iată o întrebare care s-a auzit în judeţul Prahova şi pe care trebuie să o cunoască C.S.E.A.L., în vederea sprijinirii comitetelor executive ale consiliilor populare. Const. Sîrbu Cum se aplică legea 57? (II) JUDEŢUL GOSPODĂREŞTE MUNICIPIUL care n-are decit rolul de a răspunde prompt cînd este consultat PANORAMIC CINEMATOGRAFIC „MARRY P0PPINS“ Critici drastici o califică pe Julie Andrews „sinistră și mediocrisimă", dar publicul din întreaga lume (cu care îndrăznesc să mă aliez) o iubește pentru zîmbetul ei cald de bonă îndrăgostită de misiunea sa, pentru lumina ghidușă din ochii mereu larg deschişi spre viaţă şi oameni, pentru dezinvoltura profesională cu care zboară printre nori londonezi sau gheţuri austriece. Actriţă pentru care se scriu şi se fac filme, Julie Andrews are toate datele şi conştiinciozitatea necesară pentru a servi aceste producţii de divertisment, ce aspiră la gloria adevăratului musical şi se încălzesc la umbra lui, profitînd şi de publicul acestuia şi de cel venit pentru două ore de destindere. Anecdota din „Marty Poppins“ nu are nici o importanţă. Doar plimbarea noastră pe aripile fantasticului i-a interesat pe cei care s-au organizat în casă producătoare sub numele lui „Walt Disney“. Şi din miracolul baghetei maestrului mai răzbate pină la noi, peste mama comercială, fiorul miraculosului. Destinat maturilor, „Marry Poppins“ mi se pare un film ideal şi pentru copii, în care gagurile obţinute din ceea ce constituia fabulosul filmic pe vremea lui Melles la începuturile acestei arte, au savori de spontaneitate, ne cuceresc încă şi ne obligă să hălăduim dezinvolţi prin tablouri desenate pe trotuar şi nimic să nu împiedice pătrunderea pe coşuri de casă de jos în sus, nu invers, cum ar mai fi de crezut. Ca să nu mai vorbim despre cit de plăcut este să hohoteşti de rîs plutind prin aer cu picioarele pe tavan şi să-ţi iei ceaiul de ora 5 p.m. la doi metri de la solul camerei . Mie, personal, mi-a făcut o plăcere teribilă să o urmez de Julie Andrews pe căile ce ni le-a stabilit Robert Stevenson, care însă a abuzat de forţele noastre şi ne-a plimbat puţin cam mult şi nu totdeauna recompensîndu-ne cu ingeniozitate. Dar, oricum, călătoria merită să fie făcută ! Florica Iehim acea putere inefabilă a prieteniei şi a dragostei ce poate lega două fiinţe, chiar dacă numai una dintre ele aparţine speţei umane, în gingăşia şi profunzimea unei asemenea relaţii. Povestea filmului lui Cooi este simplă şi, comună , în aparenţă. Marele merit al cineastului, constă însă în faptul că a ridicat istoria banală a prieteniei dintre un bătrîn însingurat, puţin ridicol, şi calul său Ulise, la rang de metaforă cu multiple implicaţii umane şi filozofice. Nu pot încheia această foarte scurtă prezentare, fără a vorbi puţin despre marele actor care a fost Fernandel şi pentru care filmul lui Colpi a constituit un adevărat cîntec de lebădă, îndrăznesc să afirm că această ultimă creaţie a lui Fernandel este una din culmile carierei sale şi îi sfătuiesc prieteneşte pe toţi cei care l-au îndrăgit să se ducă neapărat la acest film. Anca Brateş FERICIT CEL CARE. !! CA ULISE“ ...Fericit cel care ca Ulise, după îndelungi, peregrinări şi rătăciri îşi regăseşte, fie şi tirziu, ţinuturile natale şi libertatea. Totul e să perseverezi, să speri şi să nu dai înapoi oricît de dificile ar fi obstacolele pe care le întâmpini. Aceasta este metafora filmului lui Henri Colpi, duioasă comedie tragică, ce ne prilejuieşte întîlnirea cu un Fernandez într-o ipostază puţin diferită decit cea cu care ne-a obişnuit pină acum. Vizionînd pelicula lui Colpi am regăsit ceva din acel poem filozofic cinematografic al lui Robert Bresson „Au hazard Balthazar“. Elementul comun celor două filme rezidă în UNA PE ZI de MATTY — Vremea in curs de îmbunătățire : nici o caricatură, nici un articol cu bacșișul... ! COTIDIENE • COTIDIENE Călătorind cu aparatul de filmat Pasiunea pentru etnografie l-a făcut pe directorul muzeului din Reghin, Anton Badea, și cineast amator. Cu aparatul de filmat in mină, el a „bătut" comunele de prin văile Mureşului şi Gurghiului imortalizind pe peliculă vechi obiceiuri populare. Astfel a strîns cîteva zeci de scurt-metraje, care ilustrează frumuseţea unor datini, obiceiuri de familie, străvechi ocupaţii agricole şi pescăreşti — de tipul „Turca“, „Fuga din rau“, „Roata cu foc“, „Sărbătorirea primului plug“, „Pescuitul cu ostia“, „Scăldatul nevestelor“ etc. Directorul muzeului intenţionează să le prezinte vizitatorilor, (ca o completare „pe viu“) după ce aceştia au văzut frumuseţile de artă populară expuse în muzeu. Intenţie excelentă! (I. DELEANU, coresp. R.I.). Un nou tip de radiator La Institutul politehnic din Cluj s-a experimentat cu succes un nou tip de radiator pentru reţelele de încălzire centrală, construit pe baza unei invenţii brevetate de conf. univ. ing. Iacob Lazăr. Întregul corp încălzitor a fost proiectat din azbociment, beton şi porţelan , materiale care, în afara transferului de căldură, nu provoacă uscarea aerului, ca in cazul caloriferelor clasice. Noul tip de radiator poate fi racordat direct la sistemele de termoficare, fără să necesite obişnuitele puncte de transformare termică. Invenţii sugrumate de birocratism Cît valorează inteligenţa? Dar entuziasmul? Dar credinţa într-o idee şi realizarea ei? Fiecare în parte — inestimabil! Probabil că, tocmai ştiindu-se că nu, li se poate estima valoarea spirituală, unele inovaţii şi raţionalizări, au fost categorisite... fără valoare şi tratate ca atare. Ne-o confirmă arhivele, la unele centrale industriale şi întreprinderi din judeţul Hunedoara, peste 300 dosare cu propuneri de inovaţii care zac încă din anul 1970, fără răspuns. Recordul absolut îl deţine Centrala cărbunelui din Petroşani şi unităţile ei subordonate care, în 1970, au primit 115 propuneri de inovaţii şi raţionalizări pe care le-au îngropat in tăcere şi indiferenţă birocratică. Cu ce drept este desconsiderată munca entuziaştilor, este sugrumată inteligenţa tehnică, sunt risipite inulte valori morale şi poate chiar materiale? (I. COJOCARU — coresp. R. I.) Astenii de primăvară ...dacă resimţiţi, înseamnă că vine primăvara. Numai locatarii noului ansamblu de locuinţe „Ştrand“ din Sibiu nu simt primăvara. Şi nu o simt de doi ani de cînd s-au mutat acolo, căci nici Consiliul popular municipal, nici Întreprinderea de reparaţii şi construcţii — care a încasat sumele pentru amenajări — nu au lăsat să poposească primăvara în spaţiile verzi proiectate. Cetăţenii au vrut să facă ei înşişi amenajările respective, dar specialiştii s-au opus categoric. „Aici vrem să facem terase, gîndite şi realizate supra-estetic, nu ne încurcaţi!“ Dar nici n-au descurcat nimic! Şi vine o nouă primăvară — pe care locatarii respectivi o simt doar prin astenie şi nu prin florile ei. (V. LAZAR — coresp. R.I.) Pentru viitoarele mame La maternitatea din Galaţi a fost iniţiat un curs de psihoprofilaxie , cursantele fiind recrutate din rîndul femeilor gravide aflate în ultimele luni înainte de naştere. Zilnic viitoarele mame se întilnesc aici cu cadre medicale de specialitate, audiază lecţii şi expuneri, vizionează filme documentare, dobindind astfel — din punct de vedere psihic şi medical — o educaţie ştiinţifică privind naşterea şi îngrijirea copiilor. Peste 1 000 de femei din municipiul Galaţi au urmat pină acum acest curs, cu rezultate bune, (V. CHIURTU — coresp. R.l). Oltiia Imagine picturală, demnă de penel maestru. Chip expresiv, desprins parcă din paginile „Baltagului" sau ale „Haiducilor“. Şi totuşi, biografie contemporană: femeia din imagine este Oltvia Diaconescu, născută în Baia de Fier (jud. Gorj), are 23 de ani, este mamă a doi copii şi este de profesie ciobănită. Vara urcă cu oile în vîrful muntelui, iarna le duce la şes — şi multe oi i-au răsplătit îngrijirile din această iarnă cu cite doi miei, iar altele cu cite două generaţii în acelaşi an. Deunăzi am întîlnit-o cu oile tocmai in Banat, prin părţile Lugojului... (I. MEDOIA — coresp. R.l.) Rubrică redactată de Pia Rădulescu POETUL alb whitmanian şi pentametrul iambic al fratelui său mai mare, balanţa dificultăţilor tilmaciului fidel atirnă mai greu către unul, sau către celălalt. Din păcate, epuizat îndată după apariţie, volumul masiv de opere alese tipărit in 1956, nu s-a mai reeditat. Apar alţi poeţi noi. Apar alţi poeţi noi, dar cel mai nou dintre poeţii tuturor timpurilor a fost Walt Whitman, poreclit de contemporanii săi ,,bunul poet cărunt", pentru că, — nu pot să spun anume pentru ce, — dar cred că oricine-şi poate da seama, încercînd să-l cunoască, dacă vrea, cum au făcut milioane de oameni (acum îl vez pe Geo Bogza) „uimiţi ce înţelesuri noi, cită căldură şi profunzime, dar mai ales ce forţă, în stare să mute munţii, pot căpăta vorbele omeneşti atunci cînd, după ce erau de secole obosite, ţîşnesc iarăşi din inima unui mare poet, regenerate de dragostea lui adîncă pentru umanitate, izvor nesecat al frumuseţii adevărate şi nepieritoare“... Mi-am adus aminte dintr-o dată de el şi de toate acestea fiindcă în prima duminică a echinocţiului de primăvară, la 26 martie, s-au împlinit 80 de ani de cînd „bunul poet cărunt" a murit, sărac si curat, într-o casă de lemn din portul Camden, privind cu seninătate ultimăorabie de pe Delaware, ca-n acel bun-rămas fără seamăn pe lume : ...E rîndul tău și nu zadarnic. Moarte, / Si pe tine te chem să-ti vorbesc fără teamă / ca unei făpturi cu chip omenesc ; / In cîntecele mele noi, democratice, acum te voi aduce / Doar ca să-mi fi un transparent refugiu, / Sau o citadelă, un turn de pe care lansa-voi în ultima clipă, / Sfișietorul, tunătorul meu strigăt final, firmaredinpattl) Deschiderea Salonului republican de desen şi gravură In sala Dalles din Capitală s-a deschis, vineri la amiază, Salonul republican de desen şi gravură, organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici. Sunt expuse peste 300 de lucrări de grafică, desene, ilustraţii de carte şi afişe, realizate în ultimul an, de aproape 200 de artişti plastici din întreaga ţară. Exponatele, selecţionate dintr-un număr de 1 200 de lucrări, relevă, prin bogăţia şi varietatea tematicii abordate, preocupările plasticienilor din ţara noastră de a reda în creaţia lor marile realizări obţinute de poporul nostru în opera de făurire a societăţii socialiste, contactul nemijlocit al creatorilor cu viaţa. La vernisaj au luat parte Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ion Jalea, preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici, artişti plastici, critici de artă, alţi oameni de cultură, un numeros public. Cuvintul inaugural a fost rostit de Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii artiştilor plastici. (Agerpres) Pagina a 2-a — 7 aprilie 1972 CINEMATOGRAFE PENTRU CA SE IUBESC ; Patria (11 86 25), orele 10 - 12.30 - 16 -18.30 - 21 ; Gloria (22 44 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 -20.30 ; Feroviar 116 22 73), orele 9 — 11.15 - 13 30 - 16 - 18.30 - 20.45; MARY POPPINS , Scala 111 03 72), orele 8.30 - 11.30 - 14.30 - 17.30 — 20.30; Festival (15 63 84), orele 9.30 - 13 - 16.30 - 19.30. INCIDENTUL Luceafărul (15 87 67), orele 8.30 — 11 — 13 30 — 16 — 18.30 - 21 . Melodie (12 06 88), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 . FERICIT CEL CARE, CA ULISE , Bucureș ti (15 61 54), orele 8.45 — 11 — 13.30 - 16 - 18.30 - 21. TATA CU DE-A SILA ; Victoria (16 28 79), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 16 - 18.30 - 20.45 INTRAREA LIBERA LA OFICIUL STĂRII CIVILE; lumina (16 23 35, orele 9 — 11 15 - 13 30 - 16 - 18.15 — 20.30 PADUREA PIERDUTA ; Central (1412 24), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 15 45 — 18 — 20.15 ; Excelsior (1810 88), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 16 — 18 30 — 20.45; Flamura (23 07 40), orele 7 - 11.15 — 13.30 — 16 - 1815 - 20.30 ADIO DOMNULE CHIPS , Comtol (16 29 17), orele 10 - 12.45 - 16.30 — 20 ; Favorit 13106 15), orele 9.30 — 13 - 16.15 - 1930 PUTEREA SI ADEVĂRUL ! Drumul Sării 13128 13), orele 16 - 19.30; Ginl st) '17 55 461, orele 15 30 - 19 ATUNCI I-AM CONDAMNAT PE TOTI IA MOARTE r Doina (16 35 38), orele (130 _ 13.45 - 16 — 18-15 — 20.30 I Program centru eco” Io ora 10 r Pacea (31 32 52), orele 15.45 — 18 - 20 CURAJOȘII: Moșilor (12 52 931, orele 15 30 - 17 45 — 20. STEAUA SUDULUI : Grivita (17 08 581, oreie 9 - 11.15 - 13.30 -16 — 18.15 — 20.30 ; Aurora (35 04 661. or e(9 9 _ 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 — 20.15 ; Volna (11 91 761, orele 9 - 11 15 — 13.30 — 15.45 — 18.15 — 20.30 NU-MI PLACE ZIUA DE LUNI : FiacSm (21 35 40), orele 15.30 — 17.45 — 20 ; Progresul (23 94 10), orele 16 —- iP _ 70 MICUL SCALDATOR : futed (17 05 47). orele 15.45 — 18 — 20.15 ; Tornic (21 49 46). orele 9 - 11.15 — 13 30 _ 16 — 18.15 — 20.30. TORENTUL DE FIER: V'ton (21 39 82). orele 15 30 - 17.45 - 70 SACCO 51 VANZEZTI : Miorita (14 27 14). orele 10 - 12.30 - 15 — 17 30 - 20 PE POTECA NEȚĂRMURITEI IUBIRI : Timpuri Noi 115 61 10), orele 9—18.30 în continuare. PROGRAM DE DOCUMENTARE : Timpuri Noi orele 2015 OLESIA Buresti (15 67 79). 15 30 18 - 20 15 AVENTURI IN ONTARIO : (21 50 97), orele 16 18 — orele Munca 20. HELLO, DOLLY; Unirea 117 10 21), orele 15 30 - 19 DOUĂSPREZECE SCAUNE : Rahova 123 91 001, orele 15.30 - 19. OSCEOLA: lira 1317171), orele 15 30 - 18 - 20.15 B.D LA MUNTE SI LA MARE . Cringăsi 149 21 15) orele 15.30 — 18 — 20.15 UNIRII ANULUI II : Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20 . Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 - 20.15. LOVE STORY: Fioreasca (33 29 71), orele 15.30 - 18 - 20.30. LOCOTENENTUL BULLITTT Arta (21 31 86) orele 15.30 - 18 - 20.30. COPACII MOR IN PICIOARE : Laromet .Rel. Bucurestii Noi 1661. orele 15.30 - 17.30 - 19.30. ARTICOLUL 420 . Ferentari 123 17 50). orele 10 - 15.30 - 19. ULTIMUL RĂZBOINIC : Cosmos (35 19 15). orele 15.30 - 18 - 20.15. Cinemateca sate Union f 13 49 04 ; JURNALUL ANNEI FRANK : orele 9.30 - 12 - 14.30 ; MATA HARY : orele 17 - 21 ; LOCOTENENTUL KIJE : ora 19. DIDINEI Teatrul „Ion Vasilescu* (12 27 45), ora 19.30; CÎNTICELE COMICE - TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT : Studioul Casandra (15 72 59), ora 20; RAI ȘI NATARAI : Teatrul Ţăndărică — sala Academia (16 14 92), ora 17 ; PLANETELE RID SUB CUPOLA : Circul „Globus*’ (11 01 20), orele 16 si 19,30 ; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 20 ; CONCERT CORAL * Conservatorul de muzica „Ciprian Porumbescu" ora 20 în sala „George Enescu" . LA IZVOARE DE FRUMUSEȚE : Ansamblul „Rapsodia Română* (13 13 00), ora 19.30. TELEVIZIUNE Programul II I Telex ; 9.05 : Biblioteca pentru toti: Vasile Alecsandri (II) ; 9.25 : Film documentar ; 9.40 : De vorba cu gospodinele ; 9.55 : Tele-enciclopedia ; 10.40 : Revista literara TV7 11.25 | Recital Karina ; 11.45 : Cunoaşteţi legile ? ; 12 : Telejurnal ; 16.30 | Emisiune în Imba germană ; 18.15 | Ritm, tinerețe, dans ; 19.20 - 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnal ; 20.15 : Tele-enciclopedia ; 21 : Invadatorii ; 21.50 * Păcăleli, păcăleli... — Emisiune surpriză ! ; 23.00 : Telejurnal ; 23.15 : Campionatul mondial de hochei pe gheata — grupa B: România—Japonia ; Programul II 16.30 : Cîntece şi jocuri populare în interpretarea ansamblului „Balada“ al sectorului 6 Bucureşti ; 17 . Reportaj bucureştean ; 17.20. Film artistic „Despre altceva". Producţie a studiourilor cinematografice cehoslovace ; 18.50 : Agenda : 19 : Concert Chopin la Casa memoriala Friederich Chopin de la Jelazowa Wola. MUZEE Muzeul de Istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Şos. Kiseleff nr. 8, orele 10—19, sîmbâtâ 10—14, luni închis ; Muzeul de arta al Republicii Socialiste România, Știrbei Vodă nr. 1, orele 11—19, luni închis ; Muzeul de arta brîncoveneascâ, Str. Donce»timo 18, Mogoșoc.a, orele 10—16, luni, marti, închis ; Colecţia „G. Avachian" Str. Stanislas Cihoschi 10 M.J.S. orele 10—13 şi 17—20 D. orele 10—14, luni, miercuri şi vineri închis ; Casa-muzeu „Th. Pallady" — colecţia „Serafina şi Gh. Rout", Str. Spătarului 22 M.J.S.D orele 10—16 Muzeul literaturii române, Str. Fundaţiei 4, orele 10—18, luni închis ; Muzeul Satului, Şos. Kiseleff 28, orele 10—18, luni închis . Muzeul de Artă populara, Cal. Victorei 107 M.J.V.S. orele 11 — 19, 11—20 D., 13—19 M., luni închis . Muzeul George Enescu, Cal. Victoriei 141, orele 9—19, luni închis. Muzeul Teatrului National, Cal. Victoriei 42 orele 10—12, 17—19, luni închis. Muzeul de Istorie Naturala „Grigora Antipa", Sos. Kiseleff nr. 1, M.M.J.V., 10—17, S 10-15, D. 10-19, luni închis ; Muzeul Militar Central, Str. Izvor 137, orele 9,30—18, marţi închis; Muzeul tehnic, Parcul Libertăţii M.M V. orele 7,30-16, J. 8-17, S. 8-13,30. D. 10—18, luni închis ; Colecţia „George Oprescu", Str. Dr. Ciane* 16, orele 10—13, duminică închis ; Muzeul de arta feudala „Ing. D. Minovici", Str. Dr. Mina Minovici 3, orele 10— 13, 17—19, duminică dupâ-amiazâ şi Iun' închis ; Muzeul de Istorie a municipiului Bucureşti, Bd. 1848 nr. 2, orele 11—19, Iun* închis •, Expoziţia de numismatica, Cal. V’etone« orele 11— 18,30, luni închis ; Muzeul „Prof. Dr. V. Babes", Str. Andrei Muresanu 14 A, orele 11-19, luni închis; Muzeul „Prof. Gh. Marinescu" Str. Iulius Fuc*k 27, orele 11—19, luni închis ; Muzeul „C. I. si C. C. Noftara", Bd. Dadio 51, orele 11—19, luni închis; Muzeul de Arta Populara „Dr. M. Minovici", Str Dr. Minovici nr. 1, orele 10—18, luni închis ; Muzeul ştiințelor experimentale, Bd Ana Ipotescu 21, orele 10—13; 18—22 luni închis; Muzeul sportului din România, Bd. Muncii nr 37—39, orele 10—18, luni închis; Colecfia „Mario și Dr. Severeanu", Str. I. C. Fumu 26, orele 11—19, luni închis ; Colecfia de Arta comparată, Str. Dr. Obedsnaru nr. 3, orele 11—19, lun* închis; Muzeul „G. Bacovia", Str. G Bacovia 63, orele 11—19, luni închis ; Muzeul „Th. Aman", str. C. A. Roseș ti nr. 8, orele 11—19, lunî inchis ; Muzeul Zambaccian, Str. Muzeul Zambaccian 21 A, orele 11—19, luni închis ; Muzeul „Gh. Tattarescu", Str. Domnita Anastasia 7, orele 10— 18, luni, miercuri închis ; Muzeul „Cecilia Cufescu Storck si Fr. Storck", Str. Vasile Alecsandri 16, orele 11—19, luni închis ; Colecfia „Elena si Dr. I. Dona" str Gl Dona 12, orele 11—13, 17,30—18,30, luni si vineri închis ; Colecfia de arta orientala, Str. Berzei 17, et. 3, orele 10—18, zilnic, luni închis Muzeul ştiinţific „H. Coanda", Bd. Ana Ipotescu 29 orele 11-13, 17-19, 11-15 duminică, luni închis ; Colecţia Weimberg, Str Al. Sahia 36, orele 16-18 ioi şi duminică ; Colecţia I. Minulescu, Bd. G. Marinescu 19, orele 11—13 duminică ; Muzeul Cailor ferate, Cal. Griviţei 193 B, orele 10—18, luni închis. FIDELIO : Opera Romană (16 48 20), ora 19.30 ; REGELE LEAR : Teatrul National „I. L. Caragiale" — sala Comedia (14 7171), ora 20 si SA NU-TI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA, ora 20 la sala Studio (15 15 53) ; SECRETUL LUI MARCO POLO : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19.30; O SCRISOARE PIERDUTA, ora 15. PLAY STRINDBERG, ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 60 60) si SPECTACOL DE POEZIE SI MUZICA, ora 20 la sala Studio (12 44 16) ; ADIO CHARLIE : Teatrul „C. I. Nottara" (15 93 02), ora 19.30 si SORA CEA MARE, ora 20 la sala Studio ; PISICA SĂLBATICA , Teatrul Mic (15 65 88), ora 19.30; ...ESCU î Teatrul Giulești (18 04 85), ora 19.30 ; BARAŞEUM 72 : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19.30 ; CARAGIALE, O SOACRA SI... ALTII : Teatrul „Ion Creangă (12 85 56), ora 9.30 ; BIMBIRICA : Teatrul „C. Tanase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 șî la sala Victoria (15 04 18) SI FEMEILE JOACA FOTBAL ora 19.30, FETELE Roadele trimestrului corectează un proverb (Urmare din pag. I) rea avuţiei naţionale, a avuţiei întregului popor, creînd în acelaşi timp premise pentru ca cel de-al doilea an al cincinalului să fie şi mai bogat în înfăptuiri. Intr-un fel, succesele celor mai buni pot fi ridicate la putere, înscrise la scara întregii ţări. Şi este firesc să fie aşa, deoarece ţara întreagă, înveşmîntată în straie de lucru îşi continuă neabătut drumul deschis de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român spre societatea socialistă multilateral dezvoltată. Un fenomen cu proporţii de masă, impresionant prin semnificaţia sa politică şi socială este confirmat tot mai mult de realitatea noastră cotidiană. Fermentul creator al socialismului a făcut să rodească în conştiinţa cetăţenilor dorinţa participării active şi conştiente nu numai la înfăptuirea politicii partidului nostru, dar şi la elaborarea ei. Marile idei cutezătoare concentrează astfel ca în focarul unei uriaşe lentile, milioanele de idei şi de acţiuni ale oamenilor muncii, care, toate la un loc, întruchipează un unic ţel, o unica voinţă. Cîteva exemple mi se par deosebit de elocvente în acest sens. La adunările salariaţilor, prilejuite de dezbaterea sarcinilor planului pe acest an, au participat sute de mii de oameni ai muncii din rîndul cărora s-au făcut auzite nenumărate propuneri. Iar răspunsurile la chemările la întrecere au fost redactate practic, de întregul colectiv de muncă din întreprinderi. Ceea ce le conferă în fapt titlul de angajament de onoare colectiv. Iată, aşadar, o adevărată comoară de înţelepciune menită să conducă la mai buna organizare a producţiei şi a muncii, la înlăturarea unor carenţe din activitatea zilnică, să ilustreze democratismul socialist în acţiune. Fără îndoială, există astăzi pretutindeni la noi şi cadrul organizatoric şi condiţiile necesare pentru ca oamenii să-şi exprime deschis punctele de vedere, să-şi pună la contribuţie mintea, să-şi valorifice întreaga experienţă de viaţă şi de muncă. Din respect pentru adevăr, trebuie spus însă că mai sunt prezente şi fenomene negative, de neglijare a acestei nepreţuite experienţe, că îşi mai arată faţa birocratismul, spiritul rutinier tributar închistării în canoanele circularelor şi hîrtiilor de tot felul. De dragul realizării planului la producţia globală, se mai dau uitării sortimentele trecîndu-se cu uşurinţă peste faptul că tocmai aceste sortimente au căutare şi pe piaţa internă şi la export. Unii au o ciudată amnezie, neonorîndu-şi obligaţiile asumate prin contracte, ştiind să ceară în schimb altora să o facă. Şi cît de meşteri sînt restanţierii în a stoarce şi din piatră seacă, scuza „cauzelor obiective“. Pe urmă, mai sînt adepţii lucrului în dorul lelii, care îşi clădesc nepriceperea şi superficialitatea, pe nisipurile mişcătoare ale teoriei: „Numai cine nu munceşte nu greşeşte“, ca să nu mai vorbesc de jonglerii cuvintelor, specialişti în angajamente date uitării îndată ce au fost rostite. Şi, pentru că tot sîntem la ora bilanţului, cum se împacă oare cu realitatea, promisiunile făcute de unii creatori de mobilă şi de produse ale industriei uşoare care ne-au tot încîntat privirile la expoziţiile prezentate, că vom găsi şi în magazine roadele fanteziei lor ? Dar, toate acestea, şi desigur şi altele, nu pot cîtuşi de puţin umbri din strălucirea marelui exemplu colectiv de hărnicie şi pasiune. La urma urmelor, bobocii succeselor pe care-i numărăm cu atîta satisfacţie în această primăvară de aur au crescut în ograda noastră, a tuturora, dîndu-ne certitudinea împlinirilor unui an spornic, pe măsura muncii şi eforturilor întregului popor.