România Liberă, aprilie 1972 (Anul 30, nr. 8534-8559)

1972-04-01 / nr. 8534

„România libera" ANCHETA NOASTRĂ L-am găsit cu greu pe tov. Alecu Gheorghe, primul secre­tar al Comitetului municipal de partid şi primar al Ploieştilor, fiindcă o zi întreagă a fost re­ţinut de recepţia unor noi blocuri de locuit. Prin efectele legii 57, munici­piul a fost investit cu numeroa­se competenţe, lărgindu-i-se a­­tribuţiile. Totuşi primarul con­sideră că în activitatea consiliu­lui se resimt urmările neapli­­cării întrutotul a prevederilor legale. — Consiliul popular municipal — ne spune el — nu se poate considera responsabil de toate problemele oraşului, în actuala situaţie. Ii lipsesc o seamă de atribuţii esenţiale. Mai întîi, co­merţul­­ întreaga activitate co­mercială îi revine judeţului. Noi nu putem înfiinţa sau desfiinţa un local, noi nu putem lua mă­suri privind îmbunătăţirea de­servirii, a calificării personalu­lui. Avem nevoie de aprobări. Dacă cineva m-ar întreba de ce sint unele lipsuri în activitatea comercială n-aş putea să dau un răspuns autorizat, nici să mă angajez la o soluţionare. — Sinteţi consultaţi totuşi în aceste probleme ? — Sîntem. Aceeaşi situaţie este şi în ceea ce priveşte in­dustria locală. Aici interlocutorul recunoaşte că sunt întreprinderi (e vorba de cele cu rază de activitate extraorăşenească) asupra cărora municipiul işi declină competen­ţa în favoarea judeţului. Ce facem însă cu sănătatea ? — continuă primarul. Aici nouă ne revin numai sarcini bugetare. Dar dacă un cetăţean ni se a­­dresează pentru cine ştie ce lipsuri din spitale, eu, ca preşe­dinte, nu am ce face. Ar tre­bui să-l trimit la judeţ. Partea bună este că pot interveni ca secretar. Nimic de spus, avem atribuţii mari în ceea ce pri­veşte construcţiile, întreţine­rea şi gospodărirea fondului locativ, acţiunile de înfrumuse­ţare a oraşului. Deputaţii, ce­tăţenii, sprijină acţiunile noas­tre. Avem rezultate frumoase. Dar aceasta nu este totul. Se vădeau, prin urmare, lip­surile constatate anterior, în discuţiile purtate la judeţ. Dar, să mai auzim şi alte aprecieri : Constantin Ciocan, secretar cu problemele economice al Comi­tetului de partid al municipiu­lui . ....Primăria trebuie să aibă posibilităţi nelimitate de a acţiona în cadrul oraşului. Mo­tivele sunt fireşti , industria ora­şului ocupă circa 70 la sută din ponderea generală, exportul 90 la sută, gospodăria comunală 60 la sută, construcţiile de locuinţe 50 la sută, şcolile aproape 50 la sută... Nici chiar în direcţia gospodăriei comunale lucrurile nu sunt puse la punct. De pildă, municipiul nu dispune de drep­turi prea mari în organizarea transportului în comun. Aceasta nu-i sarcina lui ?... Orice schim­bare de traseu a troleibuzelor implică aprobări de la județ... De ce de comerţ nu s-ar putea ocupa direct municipiul ?“. Nicu Nicolau, secretarul comi­tetului executiv al consiliului popular al municipiului . „In­sist asupra rezolvării problemei controlului activităţii sanitare. Aici noi suntem­ cu banii, judeţul cu conducerea. Anul trecut am analizat problemele sănătăţii, dar n-am putut lua hotărîrile corespunzătoare. Comisia per­manentă pentru sănătate se li­mitează doar la probleme pri­vind gestionarea fondurilor şi la nevoile materiale ale unităţi­lor sanitare şi de prevederi so­ciale. Cercetăm activitatea, din ul­timul timp, a consiliilor perma­nente şi constatăm că în timp ce alte comisii au realizări me­ritorii, cea de sănătate şi preve­deri sociale s-a limitat doar la unele chestiuni de inventar spi­talicesc. Propriu-zis, activitatea ei este neglijabilă. La întrebarea pusă la județ : „Se iau măsuri peste consiliul popular municipal ?“, răspunsul a fost net: „Niciodată ! Tot­deauna îi cerem asentimentul !“ Dacă se cere avizul, indirect i se recunoaşte municipiului drep­tul de a hotărî. Or, dacă i se recunoaşte acest drept, el tre­buie aplicat în toată complexi­tatea lui. Pentru că dacă este complicată metoda obţinerii de aprobări, la fel de complicată, de greoaie, este şi cea a obţine­rii de avize favorabile. Ţinind seama de prevederile legale, nu este indicat ca mu­nicipiul şi oraşele să fie absol­vite de grija şi răspunderea pro­blemelor comerciale. La Ploieşti, în fiecare luni dimineaţa sunt organizate şedinţe de comanda­ment judeţean, în care se ana­lizează felul cum a decurs a­­provizionarea populaţiei în săp­­tămîna anterioară şi se comu­nică ce core revin pentru săptă­­mîna în curs, municipiului, ora­şelor. A doua zi dimineaţa are loc o altă şedinţă de comanda­ment în care se iau măsurile o­­perative. Municipiul Ploieşti şi o­raşele care se aprovizionează prin comerţul de stat (fiindcă sunt 7 oraşe care o fac prin coo­peraţia de consum), cunosc deci pe ce cote de produse se bizuie in fiecare săptămîr­ă. In plus, municipiul beneficiază de faptul că directorul adjunct al Direcţiei comerciale judeţene este mem­bru în comitetul executiv al consiliului popular municipal. Totuşi, această practică nu poate înlocui rezolvarea problemei de către organele locale interesate. Oricît ar părea de simplă rezol­varea, ea nu dă posibilitate de iniţiativă consiliilor populare în subordine, transforming organul de control în executor. Desigur, descentralizarea reţe­lei comerciale cere o matură chibzuială in stabilirea noilor responsabilităţi, întrucît este vorba de împărţirea şi atribui­rea fondului de marfă, de re­distribuirea bazelor de înmaga­­zinare şi de multe altele. Toate acestea nu constituie însă greu­tăţi insurmontabile întrucît sunt destul de multe exemple de ur­mat în activitatea altor judeţe. Ca organ răspunzător de acti­vitatea şi a altor sisteme econo­mice, în afară de cel al comer­ţului de stat, consiliul popular judeţean poate şi trebuie să a­­plice legea 57 şi în domeniile unde există un centralism sută la sută. Să luăm de pildă turis­mul, care are o pondere foarte mare în viaţa economică praho­­veană. După cum se ştie, în fiecare judeţ s-a creat un O.J.T., adică un oficiu judeţean de turism. El coordonează toată munca tu­ristică, fiind subordonat consi­liului popular judeţean şi Minis­terului Turismului, din punct de vedere al specializării. Funcţia lui este eminamente de control şi îndrumare. Dar care este si­tuaţia în Prahova ? Acest ofi­ciu, în afara controlului gene­ral, are în grija lui şi adminis­trarea cîtorva obiective din Plo­ieşti precum şi staţiunile Cheia şi Slănic. Oficiul este deci şi organ de control dar şi subor­donat lui însuşi prin prestaţiile ce le îndeplineşte. Să fi luat oare asupra lui treburile admi­nistrative ca să-şi justifice pre­zenţa în oraşul Ploieşti ? După cum se ştie şi se recunoaşte, peste 80 la sută din terenul de activitate al O.J.T.-ului se află pe Valea Prahovei. Aşa cum stau lucrurile acum, O.J.T. Pra­hova poate fi O.J.T. numai pen­tru întreprinderea balneoclima­­tică cu sediul la Sinaia. Dar de Valea Prahovei s-a depăr­tat, inexplicabil, cînd aici ar fi trebuit să fie sediul lui. Ce re­prezintă această zonă turistică am aflat de la tov. Dragoş Do­­garu, directorul întreprinderii din Sinaia. — Cîte gestiuni aveţi în pri­mire, tovarăşe Dogaru ? — 750. — La cît personal ? — La 130 de oameni. Aflăm că întreprinderea care administrează staţiunile Sinaia, Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, şi începind din acest an noua staţiune de la Breaza, are o ca­pacitate de cazare şi de masă de circa 7 000 de locuri. Pentru re­zolvarea multiplelor treburi, tre­buie făcute mereu drumuri la Ploieşti, ceea ce nu e de loc comod. Chestiunea care se pune este : nu şi-ar găsi mai bine lo­cul O.J.T. la Sinaia ? Sau dacă este nevoie de un organ de con­sultare la centrul judeţului, nu s-ar putea crea un corp re­­strîns de specialişti pe lîngă vi­cepreşedintele de resort care să îndeplinească rolul O.J.T. ? Fi­indcă nu este economic să ţii la judeţ un aparat de serviciu des­tul de mare departe de sursa sa de activitate. Creşterea atribuţiilor între­prinderilor balneare corespunde şi altui fapt , în seama lor cade încheierea contractelor cu O.J.T.­­urile, inclusiv cel din judeţul Prahova. Avînd astfel de res­ponsabilităţi, el trebuie să aibă şi căderea de a rezolva cu promptitudine cerinţele celor care vin să-şi petreacă perioada de odihnă în staţiunile din ju­deţ. Pină să vină aprobarea pen­tru o anume cerere, s-a dus concediul. La municipiu se arată că nici problemele învăţământului nu se pot rezolva la modul optim la nivelul lui prin trecerea unui inspector de la judeţ. L-am în­trebat pe tov. Ion Cristescu, in­spectorul şcolar şef al judeţu­lui, dacă este suficient un in­spector de specialitate pentru un oraş ca Ploieştiul . „E destul de greu să se descurce singur, ne-a spus el. Numai cîte cereri, cite scrisori vin ! Nu mai pun la so­coteală treburile metodice, de îndrumare. S-ar putea crea la municipiu un serviciu, chiar mai restrins. Dar, cu un om, fireşte, nu se poate crea un serviciu“. Opiniile critice ale organelor municipale referitoare chiar şi la domeniul unde se crede că este punctul forte al municipiu­lui — gospodăria comunală — ne-au făcut să ne îndreptăm din nou spre tov. Ion Munteanu, se­cretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. El ne spune că n-a împiedicat ni­meni organele municipale să aibă iniţiativă şi in domenii unde competenţa deplină le lip­seşte, dar că acest resort n-a prea funcţionat. După părerea lui, întrucît la municipiul Ploieşti se adună cele mai multe pro­bleme privind apa, salubritatea, căldura, lumina, s-ar putea crea la oraş un serviciu puternic de gospodărie comunală prin trece­rea de atribuţii şi cadre de la judeţ. Dar acesta este un punct de vedere personal. Şi la sănă­tate s-ar putea crea un serviciu municipal. Aşadar, iată-ne în faţa unei noi necesităţi : crearea şi a al­tor servicii pe lingă municipii, în afara celor existente. Deşi am reţinut precizarea că aceasta nu trebuie să însemne creşterea numărului personalului adminis­trativ, se iveşte totuşi o nouă implicaţie. Dacă s-ar înfiinţa, care şi cit de mari vor putea fi competenţele lor ? Nici într-un caz nu este de dorit o suprapu­nere de atribuţii fiindcă s-ar ivi incompatibilităţi. Dar aici, con­siliul popular judeţean Prahova are nevoie de sprijin. Convingerea noastră este că în judeţul Prahova există şi in­teresul şi dorinţa de a face ca toate prevederile legii 57 să fie traduse în viaţă, căci am auzit spunindu-se : „căutăm soluţii !“, „dorim să ştim cum au făcut alţii !“. Există deci interesul de a se cunoaşte cum s-au rezolvat problemele in altă parte, nu pentru a le aplica automat, ci pentru a le studia, a vedea ce este comun şi aplicabil, a le a­­dapta condiţiilor specifice. Fără doar şi poate că nimeni n-a îm­piedicat consiliul popular jude­ţean să se intereseze în vecini şi mai departe,­in alte judeţe, cum s-a făcut. Dar, dacă reuşim să adunăm, prin efort colectiv, un tezaur de experienţă, de ce să nu-i considerăm un bun cîş­­tigat şi să nu-l punem la dispo­ziţie atunci cînd trebuie şi acolo unde trebuie ? Iată o întrebare care s-a auzit în judeţul Pra­hova şi pe care trebuie să o cu­noască C.S.E.A.L., în vederea sprijinirii comitetelor executive ale consiliilor populare. Const. Sîrbu Cum se aplică legea 57? (II) JUDEŢUL GOSPODĂREŞTE MUNICIPIUL care n-are decit rolul de a răspunde prompt cînd este consultat PANORAMIC CINEMATOGRAFIC „MARRY P0PPINS“ Critici drastici o califică pe Julie Andrews „sinistră și me­­diocrisimă", dar publicul din în­treaga lume (cu care îndrăznesc să mă aliez) o iubește pentru zîmbetul ei cald de bonă îndră­gostită de misiunea sa, pentru lumina ghidușă din ochii mereu larg deschişi spre viaţă şi oa­meni, pentru dezinvoltura pro­fesională cu care zboară printre nori londonezi sau gheţuri aus­triece. Actriţă pentru care se scriu şi se fac filme, Julie Andrews are toate datele şi conştiinciozitatea necesară pen­tru a servi aceste producţii de divertisment, ce aspiră la gloria adevăratului musical şi se încăl­zesc la umbra lui, profitînd şi de publicul acestuia şi de cel venit pentru două ore de destin­dere. Anecdota din „Marty Pop­­pins“ nu are nici o impor­tanţă. Doar plimbarea noastră pe aripile fantasticului i-a inte­resat pe cei care s-au organizat în casă producătoare sub nu­mele lui „Walt Disney“. Şi din miracolul baghetei maestrului mai răzbate pină la noi, peste mam­a comercială, fiorul mira­culosului. Destinat maturilor, „Marry Poppins“ mi se pare un film ideal şi pentru copii, în care gagurile obţinute din ceea ce constituia fabulosul filmic pe vremea lui Melles la începu­turile acestei arte, au savori de spontaneitate, ne cuceresc încă şi ne obligă să hălăduim dezin­volţi prin tablouri desenate pe trotuar şi nimic să nu împiedice pătrunderea pe coşuri de casă de jos în sus, nu invers, cum ar mai fi de crezut. Ca să nu mai vorbim despre cit de plăcut este să hohoteşti de rîs plutind prin aer cu picioarele pe tavan şi să-ţi iei ceaiul de ora 5 p.m. la doi metri de la solul camerei . Mie, personal, mi-a făcut o plă­cere teribilă să o urmez de Ju­lie Andrews pe căile ce ni le-a stabilit Robert Stevenson, care însă a abuzat de forţele noastre şi ne-a plimbat puţin cam mult şi nu totdeauna recompensîn­­du-ne cu ingeniozitate. Dar, ori­cum, călătoria merită să fie fă­cută ! Florica Iehim acea putere inefabilă a priete­niei şi a dragostei ce poate lega două fiinţe, chiar dacă nu­mai una dintre ele aparţine spe­ţei umane, în gingăşia şi pro­funzimea unei asemenea relaţii. Povestea filmului lui Co­oi este simplă şi, comună , în apa­renţă. Marele merit al cineastu­lui, constă însă în faptul că a ridicat istoria banală a priete­niei dintre un bătrîn însingurat, puţin ridicol, şi calul său Ulise, la rang de metaforă cu multiple implicaţii umane şi filozofice. Nu pot încheia această foarte scurtă prezentare, fără a vorbi puţin despre marele actor care a fost Fernandel şi pentru care filmul lui Colpi a constituit un adevărat cîntec de lebădă, în­drăznesc să afirm că această ultimă creaţie a lui Fernandel este una din culmile carierei sale şi îi sfătuiesc prieteneşte pe toţi cei care l-au îndrăgit să se ducă neapărat la acest film. Anca Brateş FERICIT CEL CARE. !! CA ULISE“ ...Fericit cel care ca Ulise, după îndelungi, peregrinări şi rătăciri îşi regăseşte, fie şi tir­­ziu, ţinuturile natale şi liberta­tea. Totul e să perseverezi, să speri şi să nu dai înapoi oricît de dificile ar fi obstacolele pe care le întâmpini. Aceasta este metafora filmului lui Hen­ri Colpi, duioasă comedie tra­gică, ce ne prilejuieşte întîlni­­rea cu un Fernandez într-o ipostază puţin diferită decit cea cu care ne-a obişnuit pină acum. Vizionînd pelicula lui Colpi am regăsit ceva din acel poem filozofic cinematografic al lui Robert Bresson „Au ha­zard Balthazar“. Elementul co­mun celor două filme rezidă în UNA PE ZI de MATTY — Vremea in curs de îmbunătățire : nici o caricatură, nici un articol cu bacșișul... ! COTIDIENE • COTIDIENE Călătorind cu aparatul de filmat Pasiunea pentru etnografie l-a făcut pe directorul muzeului din Reghin, Anton Badea, și ci­neast amator. Cu aparatul de filmat in mină, el a „bătut" co­munele de prin văile Mureşului şi Gurghiului imortalizind pe peliculă vechi obiceiuri popu­lare. Astfel a strîns cîteva zeci de scurt-metraje, care ilustrea­ză frumuseţea unor datini, obi­ceiuri de familie, străvechi o­­cupaţii agricole şi pescăreşti — de tipul „Turca“, „Fuga din rau“, „Roata cu foc“, „Sărbăto­rirea primului plug“, „Pescui­tul cu ostia“, „Scăldatul ne­vestelor“ etc. Directorul muzeu­lui intenţionează să le prezin­te vizitatorilor, (ca o completa­re „pe viu“) după ce aceştia au văzut frumuseţile de artă popu­lară expuse în muzeu. Intenţie excelentă! (I. DELEANU, co­­resp. R.I.). Un nou tip de radiator La Institutul politehnic din Cluj s-a experimentat cu suc­ces un nou tip de radiator pen­tru reţelele de încălzire cen­trală, construit pe baza unei in­venţii brevetate de conf. univ. ing. Iacob Lazăr. Întregul corp încălzitor a fost proiectat din azbociment, beton şi porţelan , materiale care, în afara trans­ferului de căldură, nu provoa­că uscarea aerului, ca in cazul caloriferelor clasice. Noul tip de radiator poate fi racordat direct la sistemele de termofi­­care, fără să necesite obişnuite­le puncte de transformare ter­mică. Invenţii sugrumate de birocratism Cît valorează inteligenţa? Dar entuziasmul? Dar credinţa în­tr-o idee şi realizarea ei? Fie­care în parte — inestimabil! Probabil că, tocm­ai ştiindu-se că nu, li se poate estima valoa­rea spirituală, unele inovaţii şi raţionalizări, au fost categorisi­te... fără valoare şi tratate ca atare. Ne-o confirmă arhivele, la unele centrale industriale şi întreprinderi din judeţul Hune­doara, peste 300 dosare cu pro­puneri de inovaţii care zac încă din anul 1970, fără răspuns. Re­cordul absolut îl deţine Centra­la cărbunelui din Petroşani şi unităţile ei subordonate care, în 1970, au primit 115 propuneri de inovaţii şi raţionalizări pe care le-au îngropat in tăcere şi indiferenţă birocratică. Cu ce drept este desconsiderată munca entuziaştilor, este sugrumată inteligenţa tehnică, sunt risipite inulte valori morale şi poate chiar materiale? (I. COJOCA­­RU — coresp. R. I.) Astenii de primăvară ...dacă resimţiţi, înseamnă că vine primăvara. Numai locatarii noului ansamblu de locuinţe „Ştrand“ din Sibiu nu simt primăvara. Şi nu o simt de doi ani de cînd s-au mutat acolo, căci nici Consiliul popular mu­nicipal, nici Întreprinderea de reparaţ­ii şi construcţii — care a încasat sumele pentru amena­jări — nu au lăsat să poposeas­că primăvara în spaţiile verzi proiectate. Cetăţenii au vrut să facă ei înşişi amenajările res­pective, dar specialiştii s-au o­­pus categoric. „Aici vrem să facem terase, gîndite şi reali­zate supra-estetic, nu ne în­curcaţi!“ Dar nici n-au des­curcat nimic! Şi vine o nouă primăvară — pe care locatarii respectivi o simt doar prin as­tenie şi nu prin florile ei. (V. LAZAR — coresp. R.I.) Pentru viitoarele mame La maternitatea din Galaţi a fost iniţiat un curs de psihopro­­filaxie , cursantele fiind re­crutate din rîndul femeilor gra­vide aflate în ultimele luni înainte de naştere. Zilnic vii­toarele mame se întilnesc aici cu cadre medicale de specialita­te, audiază lecţii şi expuneri, vizionează filme documentare, dobindind astfel — din punct de vedere psihic şi medical — o e­­ducaţie ştiinţifică privind naş­terea şi îngrijirea copiilor. Pes­te 1 000 de femei din municipiul Galaţi au urmat pină acum a­­cest curs, cu rezultate bune, (V. CHIURTU — coresp. R.l). Oltiia Imagine picturală, demnă de penel maestru. Chip expresiv, desprins parcă din paginile „Baltagului" sau ale „Haiduci­lor“. Şi totuşi, biografie contem­porană: femeia din imagine este Oltvia Diaconescu, născută în Baia de Fier (jud. Gorj), are 23 de ani, este mamă a doi copii şi este de profesie ciobănită. Vara urcă cu oile în vîrful mun­telui, iarna le duce la şes — şi multe oi i-au răsplătit îngriji­rile din această iarnă cu cite doi miei, iar altele cu cite două generaţii în acelaşi an. Deunăzi am întîlnit-o cu oile tocmai in Banat, prin părţile Lugojului... (I. MEDOIA — coresp. R.l.) Rubrică redactată de Pia Rădulescu POETUL alb whitmanian şi pentame­­trul iambic al fratelui său mai mare, balanţa dificultă­ţilor tilmaciului fidel atirnă mai greu către unul, sau că­tre celălalt. Din păcate, e­­puizat îndată după apariţie, volumul masiv de opere a­­lese tipărit in 1956, nu s-a mai reeditat. Apar alţi poeţi noi. Apar alţi poeţi noi, dar cel mai nou dintre poeţii tuturor timpurilor a fost Walt Whit­man, poreclit de contempo­ranii săi ,,bunul poet cărunt", pentru că, — nu pot să spun anume pentru ce, — dar cred că oricine-şi poate da sea­ma, încercînd să-l cunoască, dacă vrea, cum au făcut mi­lioane de oameni (acum îl vez pe Geo Bogza) „uimiţi ce înţelesuri noi, cită căldu­ră şi profunzime, dar mai a­­les ce forţă, în stare să mute munţii, pot căpăta vorbele omeneşti atunci cînd, după ce erau de secole obosite, ţîşnesc iarăşi din inima unui mare poet, regenerate de dragostea lui adîncă pentru umanitate, izvor nesecat al frumuseţii adevărate şi ne­pieritoare“... Mi-am adus aminte dintr-o dată de el şi de toate aces­tea fiindcă în prima dumi­nică a echinocţiului de pri­măvară, la 26 martie, s-au împlinit 80 de ani de cînd „bunul poet cărunt" a murit­, sărac si curat, într-o casă de lemn din portul Camden, privind cu seninătate ultimă­­orabie de pe Delaware, ca-n acel bun-rămas fără seamăn pe lume : ...E rîndul tău și nu zadarnic. Moarte, / Si pe tine te chem să-ti vorbesc fără teamă / ca unei făp­turi cu chip omenesc ; / In cîntecele mele noi, democra­tice, acum te voi aduce / Doar ca să-mi fi un transpa­rent refugiu, / Sau o citadelă, un turn de pe care lansa-voi în ultima clipă, / Sfișietorul, tunătorul meu strigăt final, fi­rmaredinpattl) Deschiderea Salonului republican de desen şi gravură In sala Dalles din Capitală s-a deschis, vineri la amiază, Salo­nul republican de desen şi gra­vură, organizat de Consiliul Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici. Sunt expuse peste 300 de lu­crări de grafică, desene, ilustra­ţii d­e carte şi afişe, realizate în ultimul an, de aproape 200 de artişti plastici din întreaga ţară. Exponatele, selecţionate dintr-un număr de 1 200 de lucrări, rele­vă, prin bogăţia şi varietatea te­maticii abordate, preocupările plasticienilor din ţara noastră de a reda în creaţia lor marile rea­lizări obţinute de poporul nostru în opera de făurire a societăţii socialiste, contactul nemijlocit al creatorilor cu viaţa. La vernisaj au luat parte Ta­mara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ion Jalea, preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici, artişti plastici, critici de artă, alţi oameni de cultură, un numeros public. Cuvintul inaugural a fost rostit de Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii artiştilor plastici. (A­­gerpres) Pagina a 2-a — 7 aprilie 1972 CINEMATOGRAFE PENTRU CA SE IUBESC ; Patria (11 86 25), orele 10 - 12.30 - 16 -18.30 - 21 ; Gloria (22 44 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 -20.30 ; Feroviar 116 22 73), orele 9 — 11.15 - 13 30 - 16 - 18.30 - 20.45; MARY POPPINS , Scala 111 03 72), orele 8.30 - 11.30 - 14.30 - 17.30 — 20.30; Festival (15 63 84), orele 9.30 - 13 - 16.30 - 19.30. INCIDENTUL­­ Luceafărul (15 87 67), orele 8.30 — 11 — 13 30 — 16 — 18.30 - 21 . Melodie (12 06 88), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 . FERICIT CEL CARE, CA ULISE , Bucureș ti (15 61 54), orele 8.45 — 11 — 13.30 - 16 - 18.30 - 21. TATA CU DE-A SILA ; Victoria (16 28 79), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 16 - 18.30 - 20.45 INTRAREA LIBERA LA OFICIUL STĂ­RII CIVILE; lumina (16 23 35, orele 9 — 11 15 - 13 30 - 16 - 18.15 — 20.30 PADUREA PIERDUTA ; Central (1412 24), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 15 45 — 18 — 20.15 ; Excelsior (1810 88), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 16 — 18 30 — 20.45; Flamura (23 07 40), orele 7 - 11.15 — 13.30 — 16 - 1815 - 20.30 ADIO DOMNULE CHIPS , Comtol (16 29 17), orele 10 - 12.45 - 16.30 — 20 ; Favorit 131­06 15), orele 9.30 — 13 - 16.15 - 1930 PUTEREA SI ADEVĂRUL ! Drumul Sării 13128 13), orele 16 - 19.30; Ginl­ st) '17 55 461, orele 15 30 - 19 ATUNCI I-AM CONDAMNAT PE TOTI IA MOARTE r Doina (16 35 38), orele (130 _ 13.45 - 16 — 18-15 — 20.30 I Program centru eco” Io ora 10 r Pacea (31 32 52), orele 15.45 — 18 - 20 CURAJOȘII: Moșilor (12 52 931, o­­rele 15 30 - 17 45 — 20. STEAUA SUDULUI : G­r­i­v­i­t­a (17 08 581, oreie 9 - 11.15 - 13.30 -16 — 18.15 — 20.30 ; Aurora (35 04 661. or e(9 9 _ 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 — 20.15 ; Volna (11 91 761, orele 9 - 11 15 — 13.30 — 15.45 — 18.15 — 20.30 NU-MI PLACE ZIUA DE LUNI : Fia­­cSm (21 35 40), orele 15.30 — 17.45 — 20 ; Progresul (23 94 10), orele 16 —- iP _ 70 MICUL SCALDATOR : futed­ (17 05 47). orele 15.45 — 18 — 20.15 ; Tornic (21 49 46). orele 9 - 11.15 — 13 30 _ 16 — 18.15 — 20.30. TORENTUL DE FIER: V'ton (21 39 82). orele 15 30 - 17.45 - 70 SACCO 51 VANZEZTI : Miorita (14 27 14). orele 10 - 12.30 - 15 — 17 30 - 20­­ PE POTECA NEȚĂRMURITEI IUBIRI : Timpuri Noi 115 61 10), orele 9—18.30 în continuare. PROGRAM DE DOCUMENTARE : Timpuri Noi orele 2015 OLESIA­­ Buresti (15 67 79). 15 30 18 - 20 15 AVENTURI IN ONTARIO : (21 50 97), orele­­ 16 18 — orele Munca 20. HELLO, DOLLY; Unirea 117 10 21), orele 15 30 - 19 DOUĂSPREZECE SCAUNE : Rahova 123 91 001, orele 15.30 - 19. OSCEOLA: lira 1317171), orele 15 30 - 18 - 20.15 B.D LA MUNTE SI LA MARE . Crin­­găsi 149 21 15) orele 15.30 — 18 — 20.15 UNIRII ANULUI II : Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20 . Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 - 20.15. LOVE STORY: Fioreasca (33 29 71), orele 15.30 - 18 - 20.30. LOCOTENENTUL BULLITT­T Arta (21 31 86) orele 15.30 - 18 - 20.30. COPACII MOR IN PICIOARE : La­­romet .Rel. Bucurestii Noi 1661. orele 15.30 - 17.30 - 19.30. ARTICOLUL 420 . Ferentari 123 17 50). orele 10 - 15.30 - 19. ULTIMUL RĂZBOINIC : Cosmos (35 19 15). orele 15.30 - 18 - 20.15. Cinemateca sate Union f 1­3 49 04 ; JURNALUL ANNEI FRANK : orele 9.30 - 12 - 14.30 ; MATA HARY : o­­rele 17 - 21 ; LOCOTENENTUL KIJE : ora 19. DIDINEI­­ Teatrul „Ion Vasilescu* (12 27 45), ora 19.30; CÎNTICELE CO­MICE - TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT : Studioul Casandra (15 72 59), ora 20; RAI ȘI NATARAI : Teatrul Ţăndărică — sala Academia (16 14 92), ora 17 ; PLANETELE RID SUB CUPOLA : Circul „Globus*’ (11 01 20), orele 16 si 19,30 ; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Ro­mân, ora 20 ; CONCERT CORAL * Conservatorul de muzica „Ciprian Po­­rumbescu" ora 20 în sala „George Enescu" . LA IZVOARE DE FRUMUSE­ȚE : Ansamblul „Rapsodia Română* (13 13 00), ora 19.30. TELEVIZIUNE Programul I­I I Telex ; 9.05 : Biblioteca pentru toti: Vasile Alecsandri (II) ; 9.25 : Film documentar ; 9.40 : De vorba cu gospodinele ; 9.55 : Tele-enciclope­dia ; 10.40 : Revista literara TV7 11.25 | Recital Karina ; 11.45 : Cunoaşteţi legile ? ; 12 : Tele­jurnal ; 16.30 | Emisiune în Imba ger­mană ; 18.15 | Ritm, tinerețe, dans ; 19.20 - 1001 de seri ; 19.30 : Telejur­­nal ; 20.15 : Tele-enciclopedia ; 21 : Invadatorii ; 21.50 * Păcăleli, păcă­leli... — Emisiune surpriză ! ; 23.00 : Telejurnal ; 23.15 : Campionatul mon­dial de hochei pe gheata — grupa B: România—Japonia ; Programul II 16.30 : Cîntece şi jocuri populare în interpretarea ansamblului „Balada“ al sectorului 6 Bucureşti ; 17 . Re­portaj bucureştean ; 17.20­­. Film ar­tistic­­ „Despre altceva". Producţie a studiourilor cinematografice ceho­slovace ; 18.50 : Agenda : 19 : Concert Chopin la Casa memo­­riala Friederich Chopin de la Jela­­zowa Wola. MUZEE Muzeul de Istorie a Partidului Co­munist, a mişcării revoluţionare şi de­mocratice din România, Şos. Kiseleff nr. 8, orele 10—19, sîm­bâtâ 10—14, luni închis ; Muzeul de arta al Re­publicii Socialiste România, Știr­bei Vodă nr. 1, orele 11—19, luni închis ; Muzeul de arta brîncoveneas­­câ, Str. Donce»­timo 18, Mogoșoc.­a, orele 10—16, luni, marti, închis ; Co­lecţia „G. Avachian" Str. Stanislas Cihoschi 10 M.J.S. orele 10—13 şi 17—20 D. orele 10—14, luni, miercuri şi vineri închis ; Casa-muzeu „Th. Pa­­llady" — colecţia „Serafina şi Gh. Rout", Str. Spătarului 22 M.J.S.D orele 10—16­­ Muzeul literaturii române, Str. Fundaţiei 4, orele 10—18, luni închis ; Muzeul Satului, Şos. Kiseleff 28, orele 10—18, luni închis . Muzeul de Artă populara, Cal. Victorei 107 M.J.V.S. orele 11 — 19, 11—20 D., 13—19 M., luni închis . Muzeul George Enescu, Cal. Victoriei 141, orele 9—19, luni închis. Muze­ul Teatrului National, Cal. Victoriei 42 orele 10—12, 17—19, luni închis. Muzeul de Istorie Naturala „Grigora Antipa", Sos. Kiseleff nr. 1, M.M.J.V., 10—17, S 10-15, D. 10-19, luni închis ; Muzeul Militar Central, Str. Izvor 137, orele 9,30—18, marţi închis; Muzeul tehnic, Parcul Libertăţii M.M V. orele 7,30-16, J. 8-17, S. 8-13,30. D. 10—18, luni închis ; Colecţia „George Oprescu", Str. Dr. Ciane* 16, orele 10—13, duminică închis ; Mu­zeul de arta feudala „Ing. D. Mino­­vici", Str. Dr. Mina Minovici 3, orele 10— 13, 17—19, duminică dupâ-amia­­zâ şi Iun' închis ; Muzeul de Istorie a municipiului Bucureşti, Bd. 1848 nr. 2, orele 11—19, Iun* închis •, Expoziţia de numismatica, Cal. V’etone« orele 11— 18,30, luni închis ; Muzeul „Prof. Dr. V. Babes", Str. Andrei Muresanu 14 A, orele 11-19, luni închis; Muzeul „Prof. Gh. Marinescu" Str. Iulius Fuc*k 27, orele 11—19, luni închis ; Muzeul „C. I. si C. C. Noftara", Bd. Dadio 51, orele 11—19, luni închis; Muzeul de Arta Populara „Dr. M. Minovici", Str Dr. Minovici nr. 1, o­­rele 10—18, luni închis ; Muzeul ştiin­țelor experimentale, Bd Ana Ipotescu 21, orele 10—13; 18—22 luni închis­; Muzeul sportului din România, Bd. Muncii nr 37—39, orele 10—18, luni în­chis; Colecfia „Mario și Dr. Severeanu", Str. I. C. Fumu 26, orele 11—19, luni închis ; Colecfia de Arta comparată, Str. Dr. Obedsnaru nr. 3, orele 11—19, lun* închis; Muzeul „G. Bacovia", Str. G Bacovia 63, orele 11—19, luni închis ; Muzeul „Th. Aman", str. C. A. Roseș ti nr. 8, orele 11—19, lunî inchis ; Muzeul Zambaccian, Str. Mu­zeul Zambaccian 21 A, orele 11—19, luni închis ; Muzeul „Gh. Tattarescu", Str. Domnita Anastasia 7, orele 10— 18, luni, miercuri închis ; Muzeul „Cecilia Cufescu Storck si Fr. Storck", Str. Vasile Alecsandri 16, orele 11—19, luni închis ; Colecfia „Elena si Dr. I. Dona" str Gl­ Dona 12, orele 11—13, 17,30—18,30, luni si vineri închis ; Colecfia de arta orien­tala, Str. Berzei 17, et. 3, o­­rele 10—18, zilnic, luni închis­­ Mu­zeul ştiinţific „H. Coanda", Bd. Ana Ipotescu 29 orele 11-13, 17-19, 11-15 duminică, l­uni închis ; Colecţia Weim­­berg, Str Al. Sahia 36, orele 16­-18 ioi şi duminică ; Colecţia I. Minu­­lescu, Bd. G. Marinescu 19, orele 11—13 duminică ; Muzeul Cailor ferate, Cal. Griviţei 193 B, orele 10—18, luni închis. FIDELIO : Opera Romană (16 48 20), ora 19.30 ; REGELE LEAR : Teatrul National „I. L. Caragiale" — sala Comedia (14 7171), ora 20 si SA NU-TI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA, ora 20 la sala Studio (15 15 53) ; SE­CRETUL LUI MARCO POLO : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19.30; O SCRISOARE PIERDUTA, ora 15. PLAY STRINDBERG, ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 60 60) si SPEC­TACOL DE POEZIE SI MUZICA, ora 20 la sala Studio (12 44 16) ; ADIO CHARLIE : Teatrul „C. I. Nottara" (15 93 02), ora 19.30 si SORA CEA MARE, ora 20 la sala Studio ; PISICA SĂLBATICA , Teatrul Mic (15 65 88), ora 19.30; ...ESCU î Teatrul Giulești (18 04 85), ora 19.30 ; BARAŞEUM 72 : Teatrul e­­vreiesc de stat (21 36 71), ora 19.30 ; CA­RAGIALE, O SOACRA SI... ALTII : Tea­trul „Ion Creangă (12 85 56), ora 9.30 ; BIMBIRICA : Teatrul „C. Tanase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 șî la sala Victoria (15 04 18) SI FEMEILE JOACA FOTBAL ora 19.30, FETELE Roadele trimestrului corectează un proverb (Urmare din pag. I) rea avuţiei naţionale, a avu­ţiei întregului popor, creînd în acelaşi timp premise pen­tru ca cel de-al doilea an al cincinalului să fie şi mai bo­gat în înfăptuiri. Intr-un fel, succesele celor mai buni pot fi ridicate la putere, înscrise la scara în­tregii ţări. Şi este firesc să fie aşa, deoarece ţara întrea­gă, înveşmîntată în straie de lucru îşi continuă neabătut drumul deschis de Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român spre societatea socialistă multilateral dezvol­tată. Un fenomen cu proporţii de masă, impresionant prin sem­nificaţia sa politică şi socia­lă este confirmat tot mai mult de realitatea noastră co­tidiană. Fermentul creator al socialismului a făcut să ro­dească în conştiinţa cetăţe­nilor dorinţa participării ac­tive şi conştiente nu numai la înfăptuirea politicii par­tidului nostru, dar şi la ela­borarea ei. Marile idei cu­tezătoare concentrează ast­fel ca în focarul unei uriaşe lentile, milioanele de idei şi de acţiuni ale oamenilor mun­cii, care, toate la un loc, în­truchipează un unic ţel, o u­­nica voinţă. Cîteva exemple mi se par deosebit de elocvente în acest sens. La adunările sa­lariaţilor, prilejuite de dez­baterea sarcinilor planului pe acest an, au participat sute de mii de oameni ai muncii din rîndul cărora s-au făcut auzite nenumărate propu­neri. Iar răspunsurile la che­mările la întrecere au fost re­dactate practic, de întregul colectiv de muncă din în­treprinderi. Ceea ce le confe­ră în fapt titlul de angajament de onoare colectiv. Iată, aşa­dar, o adevărată comoară de înţelepciune menită să condu­că la mai buna organizare a producţiei şi a muncii, la în­lăturarea unor carenţe din ac­tivitatea zilnică, să ilustreze democratismul socialist în acţiune. Fără îndoială, există astăzi pretutindeni la noi şi cadrul organizatoric şi condiţiile ne­cesare pentru ca oamenii să-şi exprime deschis punc­tele de vedere, să-şi pună la contribuţie mintea, să-şi va­lorifice întreaga experienţă de viaţă şi de muncă. Din respect pentru adevăr, trebuie spus însă că mai sunt prezente şi fenomene nega­tive, de neglijare a acestei nepreţuite experienţe, că îşi mai arată faţa birocratismul, spiritul rutinier tributar în­chistării în canoanele circu­larelor şi hîrtiilor de tot fe­lul. De dragul realizării pla­nului la producţia globală, se mai dau uitării sortimentele trecîndu-se cu uşurinţă pes­te faptul că tocmai aceste sortimente au căutare şi pe piaţa internă şi la export. Unii au o ciudată amnezie, neonorîndu-şi obligaţiile a­­sumate prin contracte, ştiind să ceară în schimb altora să o facă. Şi cît de meşteri sînt restanţierii în a stoarce şi din piatră seacă, scuza „cau­zelor obiective“. Pe urmă, mai sînt adepţii lucrului în dorul lelii, care îşi clădesc nepriceperea şi superficialitatea, pe nisipuri­le mişcătoare ale teoriei: „Numai cine nu munceşte nu greşeşte“, ca să nu mai vor­besc de jonglerii cuvintelor, specialişti în angajamente date uitării îndată ce au fost rostite. Şi, pentru că tot sîntem la ora bilanţului, cum se împa­că oare cu realitatea, promi­siunile făcute de unii crea­tori de mobilă şi de produse ale industriei uşoare care ne-au tot încîntat privirile la expoziţiile prezentate, că vom găsi şi în magazine roadele fanteziei lor ? Dar, toate acestea, şi de­sigur şi altele, nu pot cîtuşi de puţin umbri din străluci­rea marelui exemplu colec­tiv de hărnicie şi pasiune. La urma urmelor, bobocii succeselor pe care-i numă­răm cu atîta satisfacţie în a­­ceastă primăvară de aur au crescut în ograda noastră, a tuturora, dîndu-ne certitudi­nea împlinirilor unui an spor­nic, pe măsura muncii şi efor­turilor întregului popor.

Next