România Liberă, mai 1972 (Anul 30, nr. 8560-8584)
1972-05-14 / nr. 8570
HOTÂRÎRE privind sărbătorirea a 125 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza in întîmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democraţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei şi trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămînt din istoria naţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viaţa poporului, situînd România în rîndul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In aceşti ani, au cunoscut un puternic avint forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămîntul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpînî în ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hotăririlor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină sărbătoarea Republicii în condiţiile avintului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-Iea al partidului şi ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, vor desfăşura o susţinută muncă politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare şi modernizare a producţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile industriale şi de construcţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar în unităţile socialiste din agricultură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politicoeducativă care va avea loc în această perioadă, se va desfăşura sub semnul pregătirii Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, organizaţiile din componenţa Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a. c. manifestări cultural-educative şi artistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozioane, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, expoziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei, învăţămntului, ştiinţei şi culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, precum şi perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a dragostei faţă de patrie, de partid şi popor, a internaţionalismului socialist, a prieteniei frăţeşti dintre oamenii muncii români şi cei aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare, aplicarea consecventă a programului de educaţie comunistă, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Uniunile de creaţie vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale şi cinematografice, care, prin conţinutul şi valoarea lor artistică să reflecte semnificaţia istorică pentru destinele poporului român a actului revoluţionar din decembrie 1947 şi profundele transformări petrecute în viaţa economică şi social-culturală a ţării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei originale româneşti“ cu care prilej se vor pregăti şi prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese şi lucrări muzicale din creaţia originală contemporană românească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului de pictură şi sculptură al municipiului Bucureşti, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Expoziţii asemănătoare se vor deschide în cinstea măreţului eveniment şi în oraşele reşedinţă de judeţ. Se vor edita în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare lucrări privind istoria patriei şi a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului român şi cultura sa milenară, momente ale istoriei contemporane a României, semnificaţia evenimentului de la 30 decembrie 1947. In perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza (Continuare in pag. a 3-a) Modernizarea porţii aeriene a litoralului românesc S-au încheiat lucrările de modernizare a aeroportului Mihail Kogălniceanu — poartă aeriană a litoralului. In cadrul acestor lucrări, începute încă din toamna anului trecut, a fost consolidată pista care va da posibilitate aeroportului să primească avioane de capacitate şi viteze sporite. In urma lucrărilor executate, aeroportul Mihail Kogălniceanu va atinge un trafic superior anilor trecuţi, fiind programate în sezonul estival circa 3 000 de curse turistice. In mare parte, aceste curse vor fi executate de către compania Tarom, care va transporta turişti din peste 20 de ţări. Pentru prima oară, în vara aceasta, avioanele noastre de transport vor efectua curse turistice în Norvegia, Islanda şi Irlanda. Primele aeronave sunt aşteptate să sosească pe aeroportul constănţean în cursul zilei de azi cu turişti din Anglia, Olanda şi R. F. a Germaniei care îşi vor petrece vacanţa în staţiunile de pe ţărmul românesc al Mării Negre. (ION POPOVICI — coresp. R.l.) Porţile Peste două zile va avea loc, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşului Iosip Broz Tito, inaugurarea uriaşei hidrocentrale de la Porţile de Fier. Partea românească a acestei gigantice lucrări reprezintă cea mai înaltă şi monumentală realizare materială a geniului poporului nostru. Am înaintea ochilor un tablou sinoptic de date şi cifre, fără îndoială, toate ameţitoare. E suficient să selectez cîteva: pentru a se stabili condiţiile de fundaţie, au fost făcute douăzeci de mii şi cinci sute de metri forate, au fost săpaţi o mie trei sute opt zeci de metri de galerii, a fost realizată o galerie subfluvială de o mie patru sute de metri. Ansamblul hidrotehnic cuprinde : un baraj deversor de patru sute patruzeci de metri ce asigură evacuarea apelor excedentare și a ghețurilor, cite o centrală electrică lungă de două sute paisprezece metri; între fiecare centrală şi mal a fost creată o ecluză cu porturi de aşteptare în amonte şi aval. Şi, în sfîrşit, puterea instalată a celor două uzine : două milioane kW, producţia de energie electrică într-un an hidrologic mediu , unsprezece miliarde kWh. Evident, aş putea continua să citez cifre, toate de proporţii gigante. Una, însă, mă emoţionează prin laconismul ei: prima „puşcătură“ în albia fluviului — la locul unde se va construi barajul — se dă la 25 octombrie 1969 , în ziua de 13 decembrie 1969 se toarnă primul metru cub de beton. De dragul acestor două date calendaristice am dat toate cifrele anterioare, de dragul acestor două date calendaristice, fiincă mi se par de o semnificaţie istorică. Deci nu s-au împlinit patru ani de la prima .,puşcătură“, deci s-au scurs doar trei ani (Continuare in pag. a 2-a) Aurel Baranga Proletari din toate ţările, uniţi-va ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Excelenţei Sale AHMED SEKOU TOURE Secretar general al Partidului Democrat din Guineea Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a creării Partidului Democrat din Guineea, vă adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al întregului nostru partid şi al meu personal, un salut prietenesc şi cele mai cordiale felicitări, îmi exprim convingerea că relaţiile de colaborare prietenească dintre partidele noastre, contactele, schimburile de vederi şi de experienţă vor continua să se dezvolte, slujind astfel interesele celor două ţări şi popoare, extinderii şi diversificării raporturilor dintre România şi Guineea, pe multiple planuri. Urăm P.D.G., poporului guineez, noi succese în lupta pentru triumful cauzei nobile a libertăţii şi independenţei naţionale, progresului social, păcii şi securităţii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a transmis regelui Sri Savang Vatthana o telegramă de felicitare cu prilejul sărbătorii naţionale a Laosului. In răspunsul său, regele Laosului a exprimat mulțumiri pentru mesajul ce i-a fost adresat. Şedinţa de lucru .» - a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României Sîmbătă la amiază a avut loc, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şedinţa de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Central al P.C.R., preşedinţi ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie şi aparatul de stat. In cadrul şedinţei s-a făcut o trecere în revistă a stadiului elaborării prognozelor economicosociale şi s-au stabilit direcţiile şi orientările principale pentru adîncirea studiilor care să stea la baza acestei acţiuni de importanţă naţională deosebită. - I ‘lezici ! - ■-~ « SUD SEMNUL MAR UNOR EVENIMENTE • INSTALAREA LINIEI ELECTRICE TRANSDANUBIENE — GURA VAN-SIP — prin care se interconectează sistemele electroenergetice ale României şi Iugoslaviei, a fost încheiată. Avînd o lungime de 1 300 de metri şi urmînd să lucreze la o tensiune de 400 kilovolţi, magistrala va asigura compensarea reciprocă a necesităţilor de energie electrică ale celor două ţări, potrivit acordurilor existente în acest sens. Impunătoarea lucrare, care încununează întreaga construcţie de la Porţile de Fier, se înalţă ca un arc de triumf majestuos, peste întreg barajul sprijinit pe patru stîlpi metalici, din care doi se înalţă chiar din valurile Dunării. Realizată în întregime de constructorii români, de specialiștii întreprinderii electromontaj Sibiu, lucrarea constituie un punct final al epopeei de Fier. • COLECTIVUL ŞANTIERULUI NAVAL-TURNU SEVERIN, întîmpină aniversarea celor 1850 de ani de existenţă a municipiului cu o premieră importantă — trecerea la montajul primului petrolier de 1390 tone care se realizează pe acest şantier. Totodată, se lucrează intens la dezvoltarea acestui şantier naval — cel mai vechi din ţara noastră — în vederea trecerii la construirea unor noi tipuri de nave încă în cursul acestui cincinal. • „DROBETA-1850“ se numesc noile tipuri de mobilă intrate în producţie la Fabrica de mobilă a C.I.L.-Turnu Severin. Astfel, primele garnituri dintr-un lot de 750 de camere combinate destinate pieţei interne au şi fost Porţilor realizate. Noul produs, creat de I I un colectiv al uzinei format din ing. Gheorghe Rochian, Dumitru Blagoi şi Nicolae Preda, în I I tr-o concepţie modernă, adec- Ivată apartamentelor din noile I tipuri de locuinţe, este multifuncţional şi deosebit de atractiv sub aspect estetic, intr-un cuvînt demn de denumirea pe care o poartă ! De altfel, ca şi mobila pentru hol, sau garnitu- rile „semistil“ care vor fi realizate aici sub aceeaşi denumire. • IN CINSTEA ANIVERSARII MUNICIPIULUI LOR, severinenii Georgeta Panduru, Emilia Parpală, Mihai Negoiescu, 13 mai 1972 Iani Amiţiş şi Pătru Lupu s-au întrecut intr-un concurs radiodifuzat „Cine ştie cîştigă“, care s-a desfăşurat in sala Teatrului din Turnu Severin, pe temele : ,,De la Drobeta antică la Turnu Severinul de azi“, Ovidiu — omul şi opera „Dunărea — de la Baziaş, la Marea Neagră“. După o dispută palpitantă laurii au revenit profesoarei Emilia Parpală, emoţiile şi satisfacţia — publicului numeros şi entuziast iar omagiul — milenarei urbe. I. Butnaru Corespondenţe din Turnu Severin, de la trimisul nostru special Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu Companiei olandeze de televiziune V. A. R. A. Sîmbătă 13 mai 1972, în cursul dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe Harry van der Bergh, comentatorul de politică externă al Companiei olandeze de televiziune V.A.R.A., căruia i-a acordat un interviu. La primire au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. și Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la Comitetul Cen- tral al Partidului. ■. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit delegaţia parlamentarilor finlandezi Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegaţia parlamentarilor finlandezi condusă de prof. Frans Olavi Lähteenmäki, vicepreşedinte al I Parlamentului, care se află într-o vizită în ţara noastră la invitaţia I Marii Adunări Naţionale. La întrevedere au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu, Cornel Burtică, precum şi Con- Istantin Stătescu, secre- I tarul Consiliului de Stat I şi Iuliu Fejes, secretar al Marii Adunări Naţionale. Delegaţia finlandeză este alcătuită din deputaţii Tyyne Paasivuori — Partidul Social-Democrat, S. Elias Suorttanen — Partidul de Centru, Pauli Răsănen, — Uniunea Democratică a Poporului Finlandez, Sinikka Karhuvaara — Partidul de Centru, Artturi Niemelă — Partidul Rural. Oaspeţii au fost însoţiţi de Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. In timpul convorbirii s-a exprimat satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-finlandeze, relevîndu-se perspectivele lor de dezvoltare continuă. Oaspeţii au subliniat că vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Finlanda a constituit un moment deosebit de important în dezvoltarea colaborării şi cooperării pe multiple planuri dintre România şi Finlanda, pentru adîncirea prieteniei româno-finlandeze. Au fost abordate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cele legate de înfăptuirea securităţii europene. In acest context s-a subliniat rolul activ pe care pot şi trebuie să-l joace parlamentele la îmbunătăţirea climatului pe continentul nostru, la cauza înţelegerii şi păcii în lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate şi de caldă prietenie. A început „numărătoarea inverts" la Porţile de Fier în pag. a 6-a: Perspective largi dezvoltării prieteniei și colaborării dintre România şi R. D. Germană între 15 și 19 mai 1972 Sesiune de comunicări privind istoria ştiintei începînd de mîine, se vor desfășura timp de 5 zile în aula Academiei Republicii Socialiste România, lucrările Sesiunii de comunicări privind istoria ştiinţei româneşti. Despre acest eveniment ne-a vorbit acad. Ştefan Bălan, vicepreşedintele Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Ştiinţei din cadrul Academiei R.S.R. — Actuala sesiune de comunicări reprezintă una din primele manifestări de amploare de acest fel organizate la noi în ţară. După ce acum cîteva săptămîni a avut loc o interesantă sesiune privind filozofia ştiinţei, vom avea acum prilejul să cunoaştem o serie de aspecte noi în ceea ce priveşte istoria ştiinţei româneşti. Cred că este important să vă relatez că manifestări de acest D. Marian (t continuar î (n pag. a I-a) CEA MAI MARE FÎNTÎNĂ ARTEZIANĂ DIN ŢARĂ TIMIŞOARA (coresp. R.I. — I. Medoia). Pe Bd. Leontin Sălăjean, din localitate a fost dată ieri în folosinţă cea mai mare fintînă arteziană din ţara noastră, un adevărat monument arhitectonic cu un diametru al bazinului de 50 metri, care funcţionează cu 1 500 de jeturi de apă. Proiectată de arhitectul local Şt. Iojică, ea se încadrează în ansamblul arhitectonic al acestei zone, este realizată cu finisaje superioare, cu placaje din aluminiu, iar pe timp de noapte este iluminată de 50 de reflectoare. „ANONIMII — Numai o zi de celebritate de Adrian Paunescu Noi care am plecat intr-o dimineaţă de toamnă, într-o înrourată şi amară dimineaţă de toamnă, din casele bunicilor şi părinţilor noştri, lăsindu-i in porţi, stîngaci şi convinşi că noi vom merge la oraş şi vom ajunge oameni mari şi convinşi că traiul lor va fi mai bun, prin noi, şi emoţionaţi de această plecare la gară, la gară, la gară şi spre marele oraş, noi care am simţit ce puţin însemnăm in cetăţile de două milioane şi ce ridicoli au fost sărmanii noştri părinţi care au crezut că noi vom fi oameni mari, noi, care n-am reuşit niciodată să fim decit ceea ce am fi fost şi acasă (cu mici nuanţe, cu mici transformări formale), noi, care ştim ce e lumea, noi, care am auzit cu inima cîntecul umilinţei şi fraza sacadată şi fascinantă a demnităţii, noi care, abia acum, cind vrem să ne convingem pe noi înşine cît suntem de orăşeni, ne dăm seama de fapt, ce ţărani sîntem, noi, care am plecat din sate, pentru a avea, iată, sate în suflete, noi ne aducem aminte în fiecare primăvară de cei pe care i-am lăsat acasă, de cei care îşi închipuie că noi sîntem fericiţi numai pentru că sîntem la oraş. Cum aţi putea oare înţelege sfîşierea cu care au fost scrise aceste cuvinte în ziua de mai în care plouă şi eu ştiu că de atîta ploaie satul copilăriei mele nici nu se mai deosebeşte de pămint ? Desigur, acolo oamenii îşi văd de-ale lor, mult mai indiferenţi la ale lor decit la ale lumii, şi dispuşi oricind să fie veseli şi respectuoşi, chiar dacă le-ar lipsi motivele. Barca, Bărca, Birca, satul copilăriei mele ! Un sat frumos, plin de mistere şi de oameni relativ înstăriţi, un sat aflat în mijlocul sudului oltean, un sat care ar putea deveni aricind centru economic, spiritual şi cultural al acelei părţi de Dolj. Un sat bogat şi echilibrat, un sat în care — după o perioadă de absenţă — au reînceput să apară meseriaşii, iar oamenii au pornit-o iar să se stringă, seara, in capetele uliţelor şi să stea de taină, ca semn al păcii din sufletele lor. Desigur, oamenii mai au destul de mers şi de trudit pînă să fie fericiţi. Dar, o taină din sufletul meu, (ceva ce mi-e greu să explic altora) m-a făcut, in această săptămină, să-l caut pentru un dialog pe primarul din satul copilăriei mele. In numele bătrînilor noştri, în numele rădăcinilor noastre, trecem acum cu gîndul prin satul nostru şi, chiar dacă vorbim despre cifre, semnificaţii, cooperative, necesităţi, ochii noştri sînt plini de lacrimi, iar tîmplele sunt încărcate pe dinăuntru de lungi şi melancolici nori de lacrimi. Noi, care venim din sate, noi ştim să plingem, noi n-am uitat ce este dorul, noi sîntem cei mai sentimentali dintre toţi truditorii. Pentru că satele noastre atîrnă de sufletele noastre ca nişte copii. De cite ori vorbesc despre lume, eu văd pe bunica mea, Ioana Păunescu, mamă a şapte copii vii, privind cu ochii ei mari şi aprinşi trecerea noastră a tuturor. Şi-mi aduc aminte ce-i spunea ea, unuia din băieţii ei, cîndva cînd a fost bolnavă. „Ce-ai făcut, mamă ?“ a întrebat-o el. Iar ea a răspuns, cu acea voce, pe care numai nemuritoarea şi chinuita MAMA de pe aceste păminturi, o are. Ea a răspuns : „Ce să fac, muică?! Mă căznii şi eu să mor şi nu putui“ Noi. Care venim din sate, noi, care am plecat devreme, în zorii unei dimineţi de toamnă, să cucerim lumea, noi care lăcrimăm primăvara, de dorul satului nostru... în pag . 2-a . Cel mai greu pentru mine ca primar, a fost să-i conving pe oameni să aibă încredere în ei