România Liberă, iunie 1972 (Anul 30, nr. 8585-8610)

1972-06-01 / nr. 8585

Pagina a 2-a — 7 iunie 1972 IN INTIMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI ŞI A CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICIIDE INIŢIATIVĂ IN INTIMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI I A CELEI DE-A 25-A ANIVERSARI A REPUBLICII CIŞTIGĂ POPULARITATE ACUM G­ALAŢI „Fiecare dintre noi, un om al iniţiativei, faptei, cinstei demnităţii" Ne-a răspuns Constantin Dăscălescu, prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R. I. în judeţul Galaţi se bucură de po­pularitate două iniţiative : „FIECARE DINTRE NOI, UN OM AL INIŢIATIVEI, FAPTEI, CINSTEI ŞI DEMNITĂŢII !“ — pornită din rîndul colectivului de muncă al laminorului de benzi la rece de la Combinatul siderurgic — şi „NICI UN CADRU TEHNIC FĂRĂ O TEMA DE CERCETARE CU APLICARE PRAC­TICĂ IN PRODUCŢIE ŞI CU EFICIEN­ŢA ECONOMICA !“ — idee promovată de Comisia inginerilor şi tehnicienilor de la acelaşi combinat. Printre obiectivele vizate de prima iniţiativă se numără reducerea consumurilor specifice, respec­tarea tehnologiei de fabricaţie, întreţine­rea şi exploatarea optimă a maşinilor şi agregatelor, conduita ireproşabilă a fiecărui salariat la locul de muncă, în societate şi familie. 2. Ne aşteptăm ca aceste două iniţiative să determine creşteri spectaculoase can­titative şi mai ales calitative în procesul de producţie. 3. Iniţiativa laminoriştilor a fost îm­brăţişată de majoritatea colectivelor de muncă din unităţile industriale ale jude­ţului. Cît priveşte cea de-a doua iniţiati­vă, recent declanşată, urmează şi ea să fie generalizată. 4. Nici o piedică. Din contră, numai condiţii favorabile. PRAHOVA „Fiecare salariat— un fiu de onoare" 36 de salariaţi ai Uzinei „Victoria" — Floreşti au primit acest titlu . Ne-a răspuns Ilie Cîşu, prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R. ). Iniţiativa se referă printre altele la îndeplinirea lunară a normelor de pro­ducţie şi a angajamentelor luate în între­cerea socialistă, la înlăturarea rebuturi­lor, a absenţelor nemotivate, la efectuarea anuală a 40 de ore de muncă patriotică pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea unităţii. De asemenea, acţiunea se referă la comportarea fiecărui salariat in fami­lie şi în societate. 2. Efectul economic al unei astfel de iniţiative este deosebit. Exemplificăm, pentru convingere, cu două din rezulta­tele obţinute la Uzina „Victoria“-Floreşti de la care a pornit această iniţiativă. Noua linie tehnologică de anvelope radia­le, pusă în funcţiune în decembrie anul trecut, a atins capacitatea proiectată cu trei luni înainte de termen iar absenţele nemotivate au scăzut cu 22 la sută faţă de media lunară a anului 1971. De re­marcat că, pînă în prezent, un număr de 36 salariaţi ai uzinei din Floreşti, au şi primit titlul de „fiu de onoare“. 3. Multe din întreprinderile judeţului au preluat această iniţiativă­ Mai mult chiar, din diferite judeţe ale ţării s-au primit la uzină scrisori prin care se soli­cită regulamentul acestei iniţiative. 4. Ce piedică ar putea să existe ? SUCEA­VA „Maşinile de prelucrat metale —la randament superior!!“ Ne-a răspuns Eusebiu Simota, activist în comisia economică a Comitetului judeţean al P.C.R.. 1. Iniţiativa apărută la Uzina de utila­je şi piese de schimb Suceava se referă la creşterea gradului de utilizare a fon­­dului de timp maxim disponibil al maşi­nilor şi utilajelor de prelucrat metale din secţiile de bază. Prin executarea unor re­paraţii de calitate, prin înlăturarea tim­pilor de staţionare nejustificaţi, prin creşterea coeficientului de schimburi se preconizează ca gradul de utilizare a fon­ dului de timp maxim disponibil să creas­că cu două procente. 2. Pentru economia suceveană cele două procente înseamnă o producţie su­plimentară de multe milioane. 3. încă din primele zile acţiunea a fost extinsă şi în alte unităţi. In acelaşi timp, se constată şi un proces de lărgire a ei, in sensul aplicării nu numai în secţiile de bază, dar şi în cele auxiliare, în ve­derea asimilării unor piese de schimb. 4. Trebuie să arăt că generalizarea ini­ţiativei întîmpină greutăţi chiar la cei care au lansat-o. Pentru maşinile de aş­­chiere se face simţită lipsa oţelului dur pentru cuţite. Nu este vorba de cantităţi suplimentare de astfel de oţel, ci de can­tităţile care trebuie livrate în cadrul pla­nului şi care nu au ajuns în totalitatea lor la beneficiari.. CONSTANŢA „Brigăzile operative de control“ la lucru pe şantierele de construcţii! ,Ne-a răspuns Titus Votcu, activist la Comitetul judeţean P.C.R., 1. Iniţiativa formării primelor „BRI­GĂZI OPERATIVE DE CONTROL PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII“ a re­venit Trustului de construcţii industriale Constanţa. Brigăzile, alcătuite din cele mai bune cadre de ingineri şi tehni­cieni, se deplasează pe şantiere, cu acest prilej executîndu-se filme şi fotografii care înfăţişează aspectele pozitive şi ne­gative constatate, cele mai avansate me­tode de lucru etc. Filmele şi fotografiile realizate constituie apoi obiectul unor schimburi de experienţă între şantiere. 2. După primele schimburi de expe­rienţă s-a constatat o îmbunătăţire sim­ţitoare a calităţii lucrărilor executate şi o mai bună gospodărire a materialelor de construcţii. La ora actuală, toate şantie­rele trustului sunt la zi cu sarcinile de punere în funcţiune, lichidîndu-se com­plet restanţele. 3. Iniţiativa urmează a fi aplicată şi la alte unităţi de construcţii din judeţul Constanţa : Trustul de construcţii locale, întreprinderea de construcţii hidrotehni­ce etc. 4. Nu există obstacole în calea genera­lizării ei, teste, lucrătorii sunt repartizaţi la locu­rile de muncă la care, printr-un efort mediu, pot realiza cea mai mare canti­tate de producţie. Iniţiativa a pornit de la Fabrica de textile neţesute Bistriţa. 2. Numai în această unitate, prin creş­terea productivităţii muncii, se scontează pe­­o creştere a producţiei de peste 6 mi­lioane lei. 3. Acţiunea este în curs de extindere şi la alte întreprinderi din judeţ. La sfîrşitul anului, în patru unităţi econo­mice din judeţ prin aplicarea acestei ini­ţiative urmează ca productivitatea mun­cii să crească cu 5 la sută. 4. Prn aplicarea pe scară mai largă a iniţiativei amintite se face simţită lipsa psihologilor şi a aparaturii necesare lor. Aceasta determină o neconcordanţă între dorinţa întreprinderilor de aplicare a acestei iniţiative şi posibilităţile limitate de extindere a ei. // Studenţii originari din judeţ d­in întreprinderile judeţului!" Ne-a răspuns ing. Lungu Nicolae, secretar al Comitetului judeţean P.C.R." 1. Cred că o idee valoroasă apărută în ultima vreme este depistarea tuturor stu­denţilor originari din judeţul nostru —■ care îşi fac studiile la diferite facultăţi din ţară­­ şi organizarea cu ei, periodic, a unor dialoguri, a unor colocvii directe aici în judeţ. Cu acest prilej le sunt pre­zentate ultimele obiective industriale a­­părute şi noile condiţii de muncă şi de viaţă. Ei sunt solicitaţi ca, la terminarea studiilor, să se reîntoarcă acasă, pentru a contribui cu entuziasmul şi priceperea lor la prosperitatea judeţului natal. 2. De ce să nu fie în primele rînduri ale specialiştilor din noile obiective chiar fiii judeţului Olt, care au aici familii, case, rude ? De altfel, după prima întîl­­nire, organizată recent. 400 de studenţi, viitori ingineri, originari din oraşele şi satele judeţului nostru, au hotărît să ceară comisiilor de repartizare din acest an să lucreze in judeţul Olt. Noi le vom da tot sprijinul. 3. Acţiunea se va extinde nu numai în rîndul viitorilor specialişti cu studii su­perioare, ci şi în rîndul cadrelor medii şi tehnice de care judeţul Olt are atîta nevoie­­. Nu există nici o piedică. p­k ! M­UREŞ „Producţii sporite la tona de materie primă prelucrată“ .Ne-a răspuns ing. Somodi Adalbert, acti­vist la Comisia economică a Comitetului judeţean P.C.R.,. 1. Prim­ sporirea gradului de valorifi­care a metalului se urmăreşte obţinerea, faţă de prevederile cincinalului, a unei producţii mai mari pe tona de materie primă supusă prelucrării. Iniţiativa a fost lansată la întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară Tg. Mureş. 2. în anul 1972, media pe judeţ a pro­ducţiei realizate dintr-o tonă de metal va ajunge la valoarea de 51000 lei. Se prelimina, prin extinderea acestei iniţia­tive, economisirea, pe ansamblul judeţu­lui a unei cantităţi de 600 tone metal, echivalentă cu o producţie suplimentară de cca 30 milioane Iei. 3. Iniţiativa se va extinde la toate în­treprinderile constructoare de maşini din judeţ­ 4. Nu. C O V A S N A ,,Mai mult, mai ieftin, mai bine şi la timp!" Ne-a răspuns ing. Drunek Zoltán, secretar al Comitetului judeţean P.C.R., 1. Se urmăreşte îmbunătăţirea tuturor indicatorilor de plan şi lichidarea totală a rebuturilor. în acest scop, la Fabrica de mobilă din cadrul C.E-I.L. — Tg. Se­cuiesc, de unde a pornit iniţiativa, au fost alcătuite, pe baza unei largi consul­tări a oamenilor muncii, planuri de mă­suri. Fiecare propunere a fiecărui sala­riat este aici binevenită ! 2. Iniţiativa a contribuit efectiv la su­plimentarea angajamentelor pe judeţ de la 13 milioane lei la 50 milioane lei iar în unitatea unde a fost lansată de la 2 milioane lei la 8 milioane lei. 3- S-a generalizat în toate unităţile in­dustriale din judeţ. 4. Nu există greutăţi obiective ci doar unele de natură locală, care se rezolvă în fiecare unitate- •tsbB "TU . SA­TU­ M­A „Autocontrolul44 .Ne-a răspuns Traian Borhidan, activist la comisia economică a Comitetului judeţean P.C.R...­­. Iniţiativa declanşată la noi în judeţ de colectivul secţiei de montaj a Fabricii de maşini casnice emailate „23 August“ din Satu Mare îşi propune să ridice şta­cheta calităţii pe fiecare fază a procesu­lui de producţie. 2. Pe scurt, pentru colectivul fabricii eficienţa aplicării acestei iniţiative repre­zintă : 1 milion lei economii, eliminarea controlorilor interfizici, reducerea rebu­turilor. 3. In prezent iniţiativa se extinde în toate secţiile fabricii amintite. Se studia­ză posibilitatea aplicării ei şi în alte în­treprinderi ale judeţului printre care şi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. 4. în mod cert, nu. P­ ri BISTRIŢA-NASĂUD Omul potrivit, la locul potrivit Ne-a răspuns Gheorghe Zirbu, secretar al Comitetului judeţean P.C.R. 1. Colective de specialişti, din care nu lipsesc psihologii, stabilesc, prin teste, în funcţie­ de pregătirea profesională, aptitu­dinile fiecărui muncitor. In urma acestor VASLUI „Prin reproiectarea produselor­ la economii de lemn şi metal“ .Ne-a răspuns Gheorghe Postolache vice­preşedinte al Consiliului popular judeţean­­. Iniţiativa aparţine secţiei lemn din cadrul întreprinderii de industrie locală Vaslui. Aici, prin reproiectarea garnitu­rilor de mobilă de interior și bucătărie se vor înlocui materialele deficitare în ramura lemnului cu material p.f.l. ema­ilat sau melaminat. 2. Efectul economic va fi de cca 150 mii lei­ anual. Pe de altă­ parte se pre­conizează și executarea unor produse de calitate superioară. 3. Se va extinde, ţinînd cont de profi­lul fiecărei secţii, în toată întreprinderea precum şi la I.E.I.L. Bîrlad, I.E.I.L.­­ Huşi şi în alte unităţi. 4. Nu există nici o piedică, materiale înlocuitoare existînd destule. IAŞI „Un cadru tehnic - o problemă tehnică rezolvată“ Ne-a răspuns Alexandru Dumitrache, secretar al Comitetului judeţean P.C.R.­­. In această idee, apărută la Uzina metalurgică fiecare inginer şi cadru teh­nic, în afara sarcinilor de serviciu, s-a angajat să rezolve o problemă tehnică vi­­zînd autoutilarea, organizarea locurilor de muncă, îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai maşinilor etc. 2. Efectul economic : se vor pune prin efort propriu, fără a importa utilaje, în funcţiune două linii de profile îndoite. La fel, datorită acestei iniţiative se vor realiza în plus peste angajamente 2 00­1 tone ţevi şi profile îndoite şi se vor da peste plan 16 mii lei la producţia marfă­ 3. S-a extins La Uzina de fire şi fibre sintetice, la Uzinele Nicolina, la Fabrica de antibiotice, la „Ţesătura“ şi se va ge­neraliza la toate unităţile economice din judeţ. 4. Ca piedică ar putea fi doar inerţia pe care, însă, o vom învinge. I­LFOV „Minutul, milimetrul, parametrul" Ne-a răspuns Răchitan Constantin secretar al Comitetului judeţean al P.C.R.: 1. Prin acţiunea desfăşurată sub a­­ceastă deviză şi lansată la Întreprinderea de prefabricate Giurgiu se urmăreşte folosirea mai judicioasă a timpului de lu­cru, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, exploatarea utilajelor la para­metrii proiectaţi­2. Ca urmare a extinderii acestei acţi­uni, în întreprinderea amintită s-a atins, de pe acum, nivelul de producţie prevă­zut pentru ultimul an al cincinalului. Iar la Şantierul naval Giurgiu, jumătate din angajamentul anual la economia de me­tal s-a realizat în 5 luni. 3. Practic, în toate întreprinderile mari din judeţul nostru această acţiune a prins viaţă. Totuşi, mai există cîteva u­­nităţi care nu au avut în vedere această acţiune. Aş cita printre acestea Fabrica de cărămizi Urziceni şi Fabrica de con­serve Buftea care, în cel mai scurt timp, sperăm să preia iniţiativa­ 4. Nu există obstacole în calea genera­lizării. B­O­TO­ŞAI de ţesătură irosit. Totul valorificat Ne-a răspuns ing. Dumitru Breabăn, secretar al Comitetului judeţean P.C.R. 1. Simpla citire a denumirii care i-a fost dată iniţiativei este convingătoare. Textiliştii Fabricii de confecţii din Boto­şani s-au angajat ca la fiecare produs să economisească un centimetru de mate­rial. 2. Pînă la sfîrşitul anului se vor eco­nomisi 14 650 metri liniari de ţesături, din care se vor putea produce 7 000 buc. cămăşi. Tot din aceşti centimetri se vor produce suplimentar circa 4800 pantaloni. 3­. De la Botoşani, iniţiativa s-a extins şi la Fabrica de confecţii din Dorohoi unde se vor produce suplimentar, ca ur­mare a economiilor de centimetri, 1000 costume de salopetă. 4. Alte unităţi de acest profil nu avem.­ ­ BACĂU „Nici o maşină, nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat“ Ne-a răspuns ing. Radu Manoliu secretar al Comitetului judeţean P.C.R.­­. Este o iniţiativă apărută ca răspuns la chemarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, şi ea constă în valorificarea tuturor rezer­velor de care dispun întreprinderile, în vederea folosirii complete a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru. La noi în judeţ ea a fost iniţiată de munci­torii Fabricii de celuloză şi hirtie „Letea“ — Bacău. 2. Ca efect, la „Letea“ se va obţine o producţie suplimentară în valoare de 6 milioane lei, urmînd a fi livrate la ex­port peste prevederile planului, 300 tone hirtie. 3. Iniţiativa a fost preluată de colec­tivele fabricilor „Proletarul“ şi „Partiza­nul“, Complexului de prelucrare a lem­nului, Uzinei metalurgice şi ale altor întreprinderi din municipiul Bacău pre­cum şi de unele unităţi de pe platforma industrială Borzeşt­i. Există condiţii ca ea să fie generalizată în întregul judeţ. La Fabrica de celuloză şi hirtie „Letea“ a fost organizat, in acest scop, un schimb de experienţă. 4. Nu există nici o piedică în calea generalizării. vestiţie suplimentară de inteligenţă sunt chemaţi să rezolve cele mai arzătoare probleme de producţie, de organizare ştiinţifică a acesteia, de reducere a con­sumurilor specifice. 2. Efectele economice sunt de ordinul milioanelor. Dacă înmulţim 100 000 cu cei 80 900 de specialişti din industria ju­deţului, avem o imagine şi mai fidelă a eficienţei sale : cca 80 milioane ! 3. A fost preluată la ora actuală şi de celelalte întreprinderi mari ale oraşului : Uzinele de vagoane, „Strungul“, C.E.I.L., Uzinele „30 Decembrie“, „Tricoul Roşu* şi are perspective de generalizare în toa­te unităţile judeţului. 4. Nu. MUNICIPIUL BUCUREŞTI Două din cele 15 iniţiative *. ale Capitalei: 1. „Brigăzi de producţie şi educaţie“ Efect: La Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ productivitatea muncii a crescut cu 20 la sută 2. „Prietenii noului anga­jat“ Efect: La „Semănă­toarea“ din 200 salariaţi angajaţi, 184 au rămas in uzină Ne-a răspuns ing. Stelian Grindeanu, secretar al Comitetului municipal P.C.R . La ora actuală, în unităţile economice ale municipiului Bucureşti sunt cunoscute 15 iniţiative. S-ar putea, însă, ca mîine, în ziua apariţiei ziarului, numărul lor să fie altul... Pentru că mă obligaţi să aleg, mă voi opri la două dintre ele. 1. „BRIGĂZI DE PRODUCŢIE ŞI EDUCAŢIE“ este o iniţiativă ce aparţine colectivului de muncă al Uzinei de uti­laj chimic „Griviţa Roşie“. Ea vizează închegarea unor colective de muncitori care lucrează în aceeaşi meserie, specia­litate sau funcţie, avînd în componenţa lor membri de partid cu experienţă, colective care au atribuţii precise în sfera producţiei dar şi a educaţiei. „PRIETENII NOULUI ANGAJAT“ este cea de-a doua iniţiativă care a pornit de la Uzina „Semănătoarea“. Scopul ei principal este de a crea o atmosferă de colegialitate, de sprijin în jurul celui care se angajează, pentru a-l apropia de uzină. 2. La Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie“, prin aplicarea iniţiativei aminti­te s-au obţinut în trimestrul I următoa­rele rezultate : creşterea productivităţii muncii cu 20 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reducerea pre­ţului de cost cu 5 lei la 1 000 lei producţie marfă, creşterea cu 8 la sută a gradului de folosire a spaţiilor producti­ve, creşterea coeficientului de schimb de la 1,52 la 1,70 şi îmbunătăţirea cu 4 la sută a utilizării timpului de lucru. La două luni de la aplicarea iniţiativei „Prietenii noului angajat“, la Uzina „Semănătoarea“, din 200 de muncitori angajaţi doar 16 n-au putut fi convinşi să se stabilească în uzină iar din 65 de tineri noi angajaţi numai 8 nu dau re­zultate depline în muncă şi comportare. 3. Iniţiativele au fost preluate de o serie de colective şi sunt în curs de extindere. Desigur, nu este vorba de o preluare rigidă, formată ci prin adapta­rea la specificul fiecărei unităţi. Iniţia­tiva de la „Semănătoarea“ — „Prietenii noului angajat“ — o regăsim astăzi şi la întreprinderile „Electromagnetica“, „Vul­can“, „Ţesătoria de relon-Panduri“, „Doina“, „Laromet“, IDEE, I.U.­ A. etc. 4. Emulaţia care există în prezent în întreprinderile bucureștene este cel mai puternic argument pentru a răspunde NU. N­EAMŢ 11Brigada eficienţei economice Ne-a răspuns ing. Ioan Angelescu, secretar al Comitetului judeţean P.C.R.. 1. Născută sub forma unei chemări lan­sată de una din brigăzile de laminare de la Uzina de ţevi din Roman, „Brigada eficienţei economice“ îşi propune să an­treneze toate brigăzile de producţie in­tr-o largă acţiune a cărei eficienţă se mă­soară în minut, metru, kilogram. 2. Iată cîteva din obiectivele pe care şi le-au propus în acest sens laminatorii de la Roman : a) Minutul — fiecare schimbare de ca­libru executată cu 15 minute sub bare­mul planificat; — reducerea opririlor planificate cu 30 minute sub baremul lunar ; b) Metrul — din fiecare metru de ţaglă un centimetru de ţeava livrată în plus la magazie ; c) Kilogramul — nici o ţeavă colatera­lă la magazie ; — pentru fiecare tonă de ţeavă lami­nată cu 0,1 kilograme mai puţine scule de laminare. 3. Iniţiativa este aplicată şi de munci­torii de la întreprinderea Mecanică din Roman. Considerăm că, adaptată la con­diţiile specifice din fiecare unitate, ini­ţiativa poate fi extinsă în toate întreprin­derile din cuprinsul judeţului. Am răs­puns astfel şi la ultima întrebare. jj .Știr „Fiecare specialist să rezolve o problemă Nici un centimetru tehnică în valoare de cel puţin 100000 lei“ Deci eficienţa este de cca. 80 milioane! Ne-a răspuns Gh. Toduţă, şeful comisiei economice judeţene­­. In judeţul Arad iniţiativa care po­larizează în jurul ei importante forţe teh­nice şi umane se intitulează : „FIECARE SPECIALIST SA REZOLVE IN AFARA SARCINILOR DE SERVICIU O PRO­­BLEMA TEHNICA IN VALOARE DE CEL PUTIN 100 000 LEI“. Ea a pornit la Fabrica de mobilă şi antrenează un mare număr de cadre tehnice — ingineri, teh­nicieni, economişti, — care printr-o in­ „România liberă”

Next