România Liberă, septembrie 1972 (Anul 30, nr. 8664-8689)
1972-09-15 / nr. 8676
Anul XXX Nr. 8 676 6 pagini 30 bani Intimpinat cu deosebită dragoste, CU SENTIMENTE DE ÎNALTĂ PREŢUIRE ._________________ DE LOCUITORII ORAŞELOR ŞI SATELOR Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut ieri o vizită de lucru in judeţele Alba şi Hunedoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara, unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice din judeţele Alba şi Hunedoara de tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţioneze în viitor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conducerea partidului, de secretarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru a dezbate la faţa locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în aşa fel încît tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele şi în folosul ţării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului şi statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de urările : „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu „Trăiască Partidul Comunist Român !“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu căldură manifestărilor prieteneşti cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au intîmpinat, ca în atitea rînduri, exprimîndu-şi astfel adeziunea deplină la politica marxist-leninistă, înalt patriotică, promovată cu consecvenţă de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate. SEBEŞ : O ÎNTÎLNIRE BUNĂ DE PROFUNDE SEMNIFICAŢII Luîndu-şi rămas bun de la cei veniţi în întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, au survolat zona colinară de la poalele munţilor Cibinului, pînă la Sebeş. Secretarul general al partidului este întîmpinat aici cu multă dragoste, cu entuziasm de locuitorii oraşului, de cetăţeni din localităţile învecinate, care îşi exprimă satisfacţia, bucuria pentru prilejul de a se întîlni cu conducătorul iubit al partidului și statului nostru. In mijlocul colectivului Fabricii de produse refractare din Alba Iulia (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la mitingul oamenilor din municipiul muncii Iulia Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba Iulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraş, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avîntul minunat cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotăririle Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba Iulia din producţia industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiţii prin construirea un ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului comunist, văzind in aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării şi fericirii naţiunii noastre. (Aplauze puternice ; se scandează „Ceauşescu şi poporul“). In toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune în producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplauze puternice, orale). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preşedintele consiliului intercooperatist din Alba Iulia care a vorbit despre realizările cooperativelor . intr-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din judeţul Alba. (Aplauze puternice, orale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspunzînd chemării organizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal in 4 ani şi jumătate. După cite am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului in 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile posibilităţile de a asigura o devansare a realizării planului şi in ce priveşte punerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici la Alba Iulia, cit şi la Aiud şi la Sebeş nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult sporită ca de exemplu, la oţel, de aproape 3 ori mai mult decit se gîndiseră iniţial tovarăşii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum şi la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari ; ne-am gindit însă că trebuie să vă venim în ajutor in mod concret pentru a putea realiza planul în 4 ani şi jumătate ; de aceea am căutat să stabilim şi prin ce mijloace să realizăm planul în 4 ani şi jumătate. Este de înţeles că noi dorim ca realizările suplimentare obţinute in îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate in producţie fizică, în produse care să exprime realmente valoare nouă şi care să contribuie la ridicarea generală a economiei ţării noastre, a civilizaţiei României, a bunăstării şi fericirii întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum ştiţi, în întreaga ţară se desfăşoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidenţiat rezerve mari, că se relevă condiţii pentru a se obţine îndeplinirea mai devreme a planului cincinal şi realizarea unei producţii suplimentare in toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocventă a hotăririi cu care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate edifică noua orinduire, înfăptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, fac totul pentru înaintarea cu paşi mai repezi a României spre culmile înalte ale civilizaţiei şi progresului socialist, ale bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice ; se scandează ..Ceauşescu-P.C.R.“). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltării producţiei, a sporirii venitului naţional, să crească şi nivelul de trai al poporului. Vedeţi cum însăşi în oraşul dumneavoastră se făureşte o viaţă nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locuinţe şi aşezăminte culturale, instituţii de invăţămînt. De altfel nu există oraş, nu există localitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile transformări revoluţionare care au foc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferinţa Naţională vor fi realizate cu succes ! Eu sunt convins că oamenii muncii din Alba Iulia, din judeţul Alba nu vor rămîne mai prejos decit ceilalţi cetăţeni ai patriei şi vor aduce o contribuţie importantă la progresul general al poporului român. (Aplauze puternice). După cum ştiţi, tovarăşi, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, de la unirea Ţării româneşti, Ardealului şi, după un an, şi a Moldovei. De aceea, aş dori să adaug la motivele întrecerii in care sînteţi angajaţi şi pe acela de a intimpina acest moment important din istoria poporului nostru cu (Continuare in pag. a 3-a) A In marea întrecere: RJAfl Metalurgiştii -în primele rînduri REŞIŢA: 28 MILIOANE LII - PRODUCŢIE PESTE PIAN REŞIŢA (coresp. R.I. I. Medoia). La Combinatul siderurgic reşiţean, cea mai veche vatră de metal a ţării, au fost obţinute in acest an cele mai ridicate producţii din istoria sa biseculară. Furnaliştii, bunăoară, aflaţi în fruntea întrecerii socialiste au dat suplimentar economiei naţionale 10 200 tone fontă, peste 2 000 tone mai mult decit prevedea angajamentul lor anual. Peste 20 la sută din acest spor a fost obţinut pe seama economisirii cocsului metalurgic, la care s-au obţinut indici dintre cei mai buni din ţară. La rîndul lor, oţetarii au realizat adevărate performanţe, reuşind să producă încă de pe acum la nivelul prevăzut pentru anul viitor. Ei au elaborat peste prevederi 8 500 tone oţel de cea mai bună calitate, depăşind substanţial angajamentul pe întregul an. De menţionat că rebuturile au fost reduse cu aproximativ 30 la sută faţă de lunile anterioare. Merită, de asemenea, să fie amintite cele trei noi mărci de oţeluri şi tot atâtea sortimente de laminate destinate industriei noastre de autocamioane şi autoturisme. In felul acesta valoarea producţiei marfă realizată suplimentar de siderurgiştii Reşiţei se cifrează la peste 28 milioane lei, în timp ce volumul producţiei globale a depăşit 70 la sută din planul anual. SLATINA: Succese de prestigiu la cetatea aluminiului SLATINA (coresp. R.I. — D. Bujdoiu) Dacă vrei să alegi astăzi pe cîţiva dintre cei mai buni metalurgişti din cetatea aluminiului de la Slatina este un lucru deosebit de greu. Maistrul Ion Moraru, bunăoară, de la secţia turnătorie, deţine cu schimbul său supremaţia între fruntaşi de peste trei ani. Ultima performanţă a acestui schimb o constituie realizarea zilnică a 12.000 tije peste plan, cantitate care asigură funcţionarea unei cuve timp de o lună de zile. Metalurgişti ca Nicolae Creţu, Petre Coman, Dumitru Negreanu — de la secţia electroliză, la minoristul Ilie Biata, şeful de echipă Tudor Iorga sau Vasile Procopie, cel care de 8 ani dirijează cu precizie de ceasornic uriaşul pod rulant din nu mai puţin imensa hală de coacere a anozilor constituie minduna întregului colectiv. De altfel, eforturile colective s-au materializat aici prin depăşirea planului pe cele 8 luni cu peste 1300 tone aluminiu primar şi 114 tone laminate din aluminiu. In cinstea „Zilei metalurgistului“ colectivul Uzinei de aluminiu din Slatina a realizat suplimentar 300 tone aluminiu şi alte aliaje, hotărindu-se ca, pînă la sfîrşitul anului, să obţină peste angajamentul, deja suplimentat, încă 500 tone aluminiu. HUNEDOARA , specifice in conti HUNEDOARA (coresp. R.I. I. Cojocaru). Colectivul de muncă de la secţia I furnale a anunţat că şi-a îndeplinit angajamentul pe anul 1972 şi a dat peste plan 8 000 tone fontă. Aici, în secţia unde cu cîţiva ani în urmă s-a născut iniţiativa : „Toată fonta dată peste plan să se realizeze cu cocs din economii !“, reducerea cheltuielilor materiale de producţie constituie principala preocupare. Datorită măsurilor luate consumul de cocs s-a redus cu mai mult de 9 kg/tona de fontă. De fapt, reducerea consumurilor specifice este un obiectiv principal al întrecerii pe care o desfăşoară toţi jurnaliştii, toţi siderurgiştii din Hunedoara. Anul acesta s-au economisit peste 5 090 tone cocs, mai mult de 6 000 tone cărămizi refractare, importante cantităţi de metal şi alte materii prime şi materiale. Numai în 7 luni s-au realizat aproximativ 42 milioane lei beneficii peste plan, din care 20 milioane lei se datoresc reducerii cheltuielilor materiale de producţie. O importantă contribuţie la acest frumos succes au adus-o colectivele de oţelari care au dat mai mult de 21 000 tone oţel peste plan şi au asimilat 19 mărci noi de oţeluri cu caracteristici superioare. In aceste zile cinci se fac pregătiri pentru sărbătorirea „Zilei metalurgistului“ pe harta industrială a Hunedoarei a mai apărut o „stea“. Un nou furnal de 1 000 m.c. se pregăteşte pentru cea dinţii şarjă. Alăturindu-și eforturile la marea bătălie pe care o dau siderurgiștii pentru metal, constructorii au hotărît să termine noul furnal cu 10 zile mai repede. Peste citeva zile furnalul va produce. Peste cîteva zile Hunedoara va avea o nouă vatră de metal. VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER IN R. S. F. IUGOSLAVIA BELGRAD 14 — Trimişii speciali Agerpres, Sorin Strujan şi Simion Morcovescu, transmit : După încheierea convorbirilor cu preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Gemal Biedici, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Maurer, a plecat într-o călătorie prin ţară. Şeful guvernului român este însoţit de tovarăşii Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Prima etapă a călătoriei a constituit-o Skopije, capitala Republicii Socialiste Macedonia. Pe aeroportul oraşului au venit în întîmpinare Ksenie Bogoev, preşedintele Consiliului Executiv al R.S. Macedonia, Vanco Apostolski, vicepreşedintele Adunării Republicane, Meti Kilu, vicepreşedinte al Consiliului Executiv, şi alţi reprezentanţi ai organelor republicane şi orăşeneşti. La sediul Adunării republicane au avut, apoi, loc convorbiri între tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Ksente Bogoev. La convorbiri au participat persoanele oficiale care îl însoţesc pe şeful guvernului român şi conducători ai organelor de stat ala R.S. Macedonia. Intr-un spirit de lucru şi înţelegere reciprocă au fost discutate rezultatele colaborării economice dintre întreprinderi românești și întreprinderi din Macedonia in domeniile minier, metalurgic, al industriei (Continuare in pag. a 6-a) Civica (XLIV) CORP Pop Simion La München bate vintul, cade frunza, arenele s-au golit, o dulce oboseală stăruie in cetatea sporturilor, unde un singur crainic a mai rămas — amintirea — vestind obsesiv, in toate limbile pămintului: recitalul mondial de sănătate s-a încheiat, recitalul trebuie să continue! Cele cinci cercuri olimpice închipuie continentele ; tot aşa de bine, ele ar putea să închipuie simbolurile fundamentale ce incumbă freneticelor jocuri: tinereţe, cunoaştere, prietenie, spirit de întrecere, continuitate. Înscriu de la mine putere printre marile scopuri olimpice, ideea de continuitate, deoarece tocmai aceasta mi se pare a se fi reliefat puternic şi la actuala ediţie, definind fondul vital şi forţa renăscătoare ale acestor întreceri tradiţionale. Olimpiadele sunt intrecerile-ştafetă pe care le realizează, in succesiune şi reprize exacte generaţiile tinere ale umanităţii. Înseamnă că factorul CONTINUITATE este o dimensiune esenţială a Jocurilor, deci a înseşi disciplinelor sportive care intră in rol Despre acest adevăr vreau să vorbesc azi, la fine de O'Continuare un pas a 5-al PREŞEDINTELE REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS, LA PORTILE DE FIER In cursul zilei de joi, 14 septembrie, preşedintele Republicii Austria, Franz Jonas, a sosit la Porţile de Fier, venind din R.S.F. Iugoslavia, şi a vizitat partea românească a marelui sistem hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre. Şeful statului austriac a fost întîmpinat la frontiera de stat dintre , România şi Iugoslavia de Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Octavian Groza, ministrul energiei electrice, Traian Dudaş, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular al judeţului Mehedinţi, şi Tudor Jianu, şeful protocolului din M.A.E. Un mesaj cordial de salut din partea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a fost transmis preşedintelui Republicii Austria, Franz Jonas, de către Constantin Stătescu. Preşedintele Republicii Austria, Franz Jonas a transmis la rîndul său preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un mesaj de salut, urări de sănătate şi cele mai călduroase mulţumiri pentru primirea prietenească şi ospitalieră pe teritoriul României. Oaspeţii au vizitat centrala şi ecluza de pe malul românesc unde tovarăşul OctavianGroza a dat explicaţii amănunţite privind modul de realizare şi funcţionare a acestui mare obiectiv hidroenergetic şi de navigaţie. Franz Jonas afost însoţit de Karl Trescher, şeful Cancelariei preşedintelui Republicii Austria, col. brigadier Raimund Truxa şi Otto Alexander, ambasadorul Austriei la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat Rato Dugonici, vicepreşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia și Aleksandar Racocevici, vicepreşedinte al Consiliului Executiv al R.S. Serbia. Era prezent Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei, la București..