România Liberă, septembrie 1972 (Anul 30, nr. 8664-8689)

1972-09-15 / nr. 8676

Anul XXX Nr. 8 676­ ­ 6 pagini 30 bani Intim­pi­na­t cu deosebită dragoste, CU SENTIMENTE DE ÎNALTĂ PREŢUIRE ._________________ DE LOCUITORII ORAŞELOR ŞI SATELOR T­ovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut ieri o vizită de lucru in judeţele Alba şi Hunedoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lu­cru în judeţele Alba şi Hunedoara, unde s-a în­­tîlnit cu colective de oameni ai muncii, a ana­lizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea conti­nuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înso­ţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi eco­nomice din judeţele Alba şi Hunedoara de tova­răşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Bă­­neasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţioneze în viitor comitetele judeţene, or­ganele şi organizaţiile de partid din toate unităţile econo­­­mico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune con­diţii a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Na­ţionale a partidului pentru rea­lizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-eco­­nomică de conducerea parti­dului, de secretarul său gene­ral, o confirmare a preocupării statornice pentru a dezbate la faţa locului, împreună cu oa­menii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie înde­plinite, în aşa fel încît tot ceea ce ne-am propus să devină rea­litate vie, spre binele şi în fo­losul ţării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidu­lui şi statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era pre­zent tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­deţean Sibiu al P.C.R., reprezen­tanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de urările : „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu „Trăiască Partidul Comunist Român !“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu căldură manifes­tărilor prieteneşti cu care oa­menii muncii — români, ger­mani, maghiari — l-au intîm­­pinat, ca în atitea rînduri, ex­­primîndu-şi astfel adeziunea deplină la politica marxist-le­­ninistă, înalt patriotică, promo­vată cu consecvenţă de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin în­treaga lor activitate. SEBEŞ : O ÎNTÎLNIRE BUNĂ DE PROFUNDE SEMNIFICAŢII Luîndu-şi rămas bun de la cei veniţi în întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicop­ter special, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, au sur­volat zona colinară de la poa­lele munţilor Cibinului, pînă la Sebeş. Secretarul general al partidului este întîmpinat aici cu multă dragoste, cu entu­ziasm de locuitorii oraşului, de cetăţeni din localităţile în­vecinate, care îşi exprimă sa­tisfacţia, bucuria pentru prile­jul de a se întîlni cu conducă­torul iubit al partidului și sta­tului nostru. In mijlocul colectivului Fabricii de produse refractare din Alba Iulia (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la mitingul oamenilor din municipiul muncii Iulia Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuito­rilor municipiului Alba Iulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliu­lui de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu lo­cuitorii acestui străvechi oraş, cu oamenii muncii din între­prinderile pe care le-am vizitat, din comunele şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deo­sebită satisfacţie avîntul minu­nat cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii mun­cii din judeţul Alba înfăptuiesc hotăririle Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realiză­rile din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba Iulia d­in producţia industrială, în agri­cultură, în înfăptuirea progra­mului de investiţii prin construi­rea un ritm rapid a noilor capa­cităţi de producţie — sunt o do­vadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului comunist, vă­­zind in aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării şi fericirii naţiunii noastre. (A­­plauze puternice ; se scandează „Ceauşescu şi poporul“). In toate cele şase întreprin­deri industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub con­ducerea organizaţiilor de par­tid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune în pro­ducţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adre­sez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aces­te mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplauze pu­ternice, orale). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă cul­turile, am ascultat pe preşedin­tele consiliului intercooperatist din Alba Iulia care a vorbit des­pre realizările cooperativelor . intr-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la a­­ceastă tribună să adresez felici­tări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatori­lor din judeţul Alba. (Aplauze puternice, orale). După cum cunoaşteţi, Confe­rinţa Naţională a trasat sarcini în vederea realizării mai devre­me a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspun­­zînd chemării organizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal in 4 ani şi jumătate. După cite am vă­zut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere na­ţională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucu­reşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului in 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile posibili­tăţile de a asigura o devansare a realizării planului şi in ce priveşte punerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele dis­cutate aici la Alba Iulia, cit şi la Aiud şi la Sebeş nu vor ră­­mîne numai angajamente, ci realmente se va obţine o pro­ducţie mult sporită ca de exem­plu, la oţel, de aproape 3 ori mai mult decit se gîndiseră ini­ţial tovarăşii să realizeze în 1975, la fontă turnată de a­­proape 2 ori mai mult, precum şi la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari ; ne-am gindit însă că trebuie să vă venim în aju­tor in mod concret pentru a putea realiza planul în 4 ani şi jumătate ; de aceea am căutat să stabilim şi prin ce mijloace să realizăm planul în 4 ani şi jumătate. Este de înţeles că noi dorim ca realizările suplimenta­re obţinute in îndeplinirea cin­cinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretiza­te in producţie fizică, în produ­se care să exprime realmente valoare nouă şi care să contri­buie la ridicarea generală a e­­conomiei ţării noastre, a civili­zaţiei României, a bunăstării şi fericirii întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum ştiţi, în întreaga ţară se desfăşoară o intensă ac­tivitate pentru a concretiza noi­le sarcini suplimentare pe ur­mătorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidenţiat re­zerve mari, că se relevă condi­ţii pentru a se obţine îndeplini­rea mai devreme a planului cincinal şi realizarea unei pro­ducţii suplimentare in toate sec­toarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocventă a hotăririi cu care oamenii mun­cii, fără deosebire de naţionali­tate edifică noua orinduire, în­făptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, fac totul pentru înaintarea cu paşi mai repezi a României spre culmile înalte ale civilizaţiei şi progre­sului socialist, ale bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice ; se scandează ..Ceauşescu-P.C.R.“). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvol­tării producţiei, a sporirii veni­tului naţional, să crească şi ni­velul de trai al poporului. Ve­deţi cum însăşi în oraşul dum­neavoastră se făureşte o viaţă nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc lo­cuinţe şi aşezăminte culturale, instituţii de invăţămînt. De alt­fel nu există oraş, nu există lo­calitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schim­bări, care fac parte din marile transformări revoluţionare care au foc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convin­gere că sarcinile trasate de Con­ferinţa Naţională vor fi realiza­te cu succes ! Eu sunt convins că oamenii muncii din Alba Iu­lia, din judeţul Alba nu vor ră­­m­îne mai prejos decit ceilalţi cetăţeni ai patriei şi vor aduce o contribuţie importantă la pro­gresul general al poporului­ ro­mân. (Aplauze puternice). După cum ştiţi, tovarăşi, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Vi­­teazu în Alba Iulia, de la unirea Ţării româneşti, Ardealului şi, după un an, şi a Moldovei. De aceea, aş dori să adaug la mo­tivele întrecerii in care sînteţi angajaţi şi pe acela de a intim­­pina acest moment important din istoria poporului nostru cu (Continuare in pag. a 3-a) A In marea întrecere: RJAfl Metalurgiştii -în primele rînduri REŞIŢA: 28 MILIOANE LII­­ -­ PRODUCŢIE PESTE PIAN­­ REŞIŢA (coresp. R.I. I. Medoia). La Combina­tul siderurgic reşiţean, cea mai veche vatră de metal a ţării, au fost obţinute in acest an cele mai ridicate producţii din istoria sa biseculară. Furnaliştii, bunăoară, aflaţi în fruntea întrecerii socialiste au dat suplimentar economiei naţionale 10 200 tone fontă, peste 2 000 tone mai mult de­cit prevedea angajamentul lor anual. Peste 20 la sută din acest spor a fost obţinut pe seama eco­nomisirii cocsului metalurgic, la care s-au obţi­nut indici dintre cei mai buni din ţară. La rîndul lor, oţetarii au realizat adevărate performanţe, reuşind să producă încă de pe acum la nivelul prevăzut pentru anul viitor. Ei au ela­borat peste prevederi 8 500 tone oţel de cea mai bună calitate, depăşind substanţial angajamentul pe întregul an. De menţionat că rebuturile au fost reduse cu aproximativ 30 la sută faţă de lunile anterioare. Merită, de asemenea, să fie a­­mintite cele trei noi mărci de oţeluri şi tot atâtea sortimente de laminate destinate industriei noas­tre de autocamioane şi autoturisme. In felul a­­cesta valoarea producţiei marfă realizată supli­mentar de siderurgiştii Reşiţei se cifrează la peste 28 milioane lei, în timp ce volumul pro­ducţiei globale a depăşit 70 la sută din planul anual. SLATINA: Succese de prestigiu la cetatea aluminiului SLATINA (coresp. R.I. — D. Bujdoiu) Dacă vrei să alegi astăzi pe cîţiva dintre cei mai buni metalurgişti din cetatea aluminiului de la Slatina este un lucru deosebit de greu. Maistrul Ion Moraru, bunăoară, de la secţia turnătorie, deţine cu schimbul său supremaţia între frun­taşi de peste trei ani. Ultima performanţă a a­­cestui schimb o constituie realizarea zilnică a 12.000 tije peste plan, cantitate care asigură funcţionarea unei cuve timp de o lună de zile. Metalurgişti ca Nicolae Creţu, Petre Coman, Dumitru Negreanu — de la secţia electroliză, la minoristul Ilie Biata, şeful de echipă Tudor Iorga sau Vasile Procopie, cel care de 8 ani dirijează cu precizie de ceasornic uriaşul pod rulant din nu mai puţin imensa hală de coa­cere a anozilor constituie minduna întregului colectiv. De altfel, eforturile colective s-au ma­terializat aici prin depăşirea planului pe cele 8 luni cu peste 1300 tone aluminiu primar şi 114 tone laminate din aluminiu. In cinstea „Zi­lei metalurgistului“ colectivul Uzinei de alumi­niu din Slatina a realizat suplimentar 300 tone aluminiu şi alte aliaje, hotărindu-se ca, pînă la sfîrşitul anului, să obţină peste angajamentul, deja suplimentat, încă 500 tone aluminiu. HUNEDOARA , specifice in conti HUNEDOARA (coresp. R.I. I. Cojocaru). Colectivul de muncă de la secţia I furnale a anunţat că şi-a îndeplinit angajamentul pe anul 1972 şi a dat peste plan 8 000 tone fontă. Aici, în secţia unde cu cîţiva ani în urmă s-a născut iniţiativa : „Toată fonta dată peste plan să se realizeze cu cocs din economii !“, reducerea cheltuielilor materiale de producţie constituie principala preocupare. Datorită măsurilor luate consumul de cocs s-a redus cu mai mult de 9 kg/tona de fontă. De fapt, reducerea consumurilor specifice este un obiec­tiv principal al întrecerii pe care o desfăşoară toţi jurnaliştii, toţi siderurgiştii din Hunedoara. Anul acesta s-au economisit peste 5 090 tone cocs, mai mult de 6 000 tone cărămizi refractare, importante cantităţi de metal şi alte materii prime şi materiale. Numai în 7 luni s-au realizat aproximativ 42 milioane lei beneficii peste plan, din care 20 milioane lei se datoresc reducerii cheltuielilor materiale de producţie. O importantă contribuţie la acest frumos succes au adus-o colectivele de oţelari care au dat mai mult de 21 000 tone oţel peste plan şi au asimilat 19 mărci noi de oţeluri cu caracteristici supe­rioare. In aceste zile cinci se fac pregătiri pentru sărbătorirea „Zilei me­talurgistului“ pe harta industrială a Hunedoarei a mai apărut o „stea“. Un nou furnal de 1 000 m.c. se pregăteşte pentru cea dinţii şarjă. Alăturindu-și eforturile la marea bătălie pe care o dau side­rurgiștii pentru metal, constructorii au hotărît să termine noul furnal cu 10 zile mai repede. Peste citeva zile furnalul va produce. Peste cîteva zile Hunedoara va avea o nouă vatră de metal. VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER IN R. S. F. IUGOSLAVIA BELGRAD 14 — Trimişii spe­ciali Agerpres, Sorin Strujan şi Simion Morcovescu, transmit : După încheierea convorbirilor cu preşedintele Consiliului Exe­cutiv Federal al Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, Gemal Biedici, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, îm­preună cu tovarăşa Elena Maurer, a plecat într-o călătorie prin ţară. Şeful guvernului ro­mân este însoţit de tovarăşii Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, pre­şedintele părţii române în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Du­­şan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-româ­­n­ă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Prima etapă a călătoriei a constituit-o Skopije, capitala Republicii Socialiste Macedonia. Pe aeroportul oraşului au ve­nit în întîmpinare Ksenie Bo­­goev, preşedintele Consiliului Executiv al R.S. Macedonia, Vanc­o Apostolski, vicepreşe­dintele Adunării Republicane, Meti Kil­u, vicepreşedinte al Consiliului Executiv, şi alţi re­prezentanţi ai organelor repu­blicane şi orăşeneşti. La sediul Adunării republicane au avut, apoi, loc convorbiri în­tre tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Ksente Bogoev. La convorbiri au participat persoa­nele oficiale care îl însoţesc pe şeful guvernului român şi con­ducători ai organelor de stat ala R.S. Macedonia. Intr-un spirit de lucru şi înţelegere reciprocă au fost discutate rezultatele co­laborării economice dintre între­prinderi românești și întreprin­deri din Macedonia in domeniile minier, metalurgic, al industriei (Continuare in pag. a 6-a) Civica (XLIV) CORP Pop Simion La München bate vintul, cade frunza, arenele s-au golit, o dulce oboseală stă­ruie in cetatea sporturilor, unde un singur crainic a mai rămas — amintirea — vestind obsesiv, in toate limbile pămintului: recitalul mondial de sănătate s-a în­cheiat, recitalul trebuie să continue! Cele cinci cercuri olimpice închipuie continentele ; tot aşa de bine, ele ar putea să închipuie simbolurile fun­damentale ce incumbă frene­ticelor jocuri: tinereţe, cu­noaştere, prietenie, spirit de întrecere, continuitate. În­scriu de la mine putere printre marile scopuri olim­pice, ideea de continuitate, deoarece tocmai aceasta mi se pare a se fi reliefat pu­ternic şi la actuala ediţie, definind fondul vital şi for­ţa renăscătoare ale acestor întreceri tradiţionale. Olim­piadele sunt intrecerile-ştafe­­tă pe care le realizează, in succesiune şi reprize exacte generaţiile tinere ale umani­tăţii. Înseamnă că factorul CONTINUITATE este o di­mensiune esenţială a Jocuri­lor, deci a înseşi discipline­lor sportive care intră in rol Despre acest adevăr vreau să vorbesc azi, la fine de O­'Continuare un pas a 5-al PREŞEDINTELE REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS, LA PORTILE DE FIER In cursul zilei de joi, 14 sep­tembrie, preşedintele Republicii Austria, Franz Jonas, a sosit la Porţile de Fier, venind din R.S.F. Iugoslavia, şi a vizitat partea românească a marelui sistem hidroenergetic şi de na­vigaţie de pe Dunăre. Şeful statului austriac a fost întîmpinat la frontiera de stat dintre , România şi Iugoslavia de Constantin Stăt­escu, secre­tarul Consiliului de Stat, Octa­­vian Groza, ministrul energiei electrice, Traian Dudaş, pre­şedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular al jude­ţului Mehedinţi, şi Tudor Jianu, şeful protocolului din M.A.E. Un mesaj cordial de salut din partea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a fost transmis preşedintelui Re­publicii Austria, Franz Jonas, de către Constantin Stătescu. Preşedintele Republicii Aus­tria, Franz Jonas a transmis la rîndul său preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un mesaj de salut, urări de sănătate şi cele mai călduroase mulţumiri pen­tru primirea prietenească şi­­ ospitalieră pe teritoriul Româ­niei. Oaspeţii au vizitat centrala şi ecluza de pe malul românesc unde tovarăşul Octavian­­Groza a dat explicaţii amănunţite pri­vind modul de realizare şi funcţionare a acestui mare o­­biectiv hidroenergetic şi de navigaţie. Franz Jonas a­­fost însoţit de Karl Trescher, şeful­­ Cancela­riei preşedintelui Republicii Austria, col. brigadier Raimund Truxa şi Otto Alexander, am­basadorul Austriei la Belgrad. Din partea iugoslavă au parti­cipat Rato Dugonici, vicepre­şedintele Prezidiului R.S.F. Iu­goslavia și Aleksandar Racoce­­vici, vicepreşedinte al Consiliu­lui Executiv al R.S. Serbia. Era prezent Rudolf Bogner, însărci­natul cu afaceri ad-interim al Austriei, la București..

Next