România Liberă, februarie 1973 (Anul 31, nr. 8794-8817)
1973-02-01 / nr. 8794
ANUL XXXI Nr. 8794 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Idei şi iniţiative în specializarea şi calificarea cadrelor din industrie . Dacă ar fi să stabilesc o ierarhie a preocupărilor noastre actuale, cred că pe primul plan al priorităţilor aş pune problema pregătirii şi specializării cadrelor. Aveam să constat la Uzina de maşini electrice din Bucureşti că această declaraţie a directorului ei, dr. ing. Constantin Răduţi, nu era nici pripită, nici conjuncturală. O seamă de acţiuni, de idei pe care le-am întîlnit s-au aflat în uzina noastră — vizau toate dorinţa comitetului oamenilor muncii, a întregului colectiv, de a pune în deplin acord sarcinile de producţie planificate pe acest an (16,4 la sută in plus faţă de 1972) şi pe cei următori, sarcini mai mari decit se stabilise cu doi ani în urmă, cu numărul şi nivelul de pregătire a cadrelor. O primă idee valoroasă a acestui colectiv a fost stabilirea cu precizie — şi nu la modul aproximativ — a numărului de noi muncitori necesari pentru realizarea parametrilor economici prevăzuţi pînă la finele cincinalului. Normativul alcătuit pentru fiecare loc de muncă avea în vedere acoperirea capacităţilor de producţie actuale şi de pespectivă în toate cele trei schimburi, ţinîndu-se seama, pe baza experienţei anterioare a întreprinderii, de fluctuaţia de personal provocată de cauze obiective sau subiective. Avindu-se, astfel, o evidenţă exactă a necesităţilor s-au putut căuta căile menite să asigure forţa de muncă necesară. De aici o suită de măsuri, toate urmărind acelaşi scop. Prin sistematizarea unor magazii şi depozite s-au extins spaţiile aferente atelierelor-şcoală din uzină destinate pregătirii viitorilor muncitori. Din rîndul celor mai valoroase cadre de specialişti s-au recrutat cadrele didactice şi instructorii pentru facultatea de subingineri, şcoala profesională şi cursurile de calificare de scurtă durată .„O pierdere momentană de oameni dintre cei mai bine pregătiţi pentru producţie va fi pe deplin compensată de nivelul ridicat de calificare a viitoarelor noastre cadre“ , ne-a spus Const. Popescu, şeful serviciului plan al uzinei. Pe baza unor contracte cu atelierele-şcoală patronate de uzină la Institutul politehnic şi la trei şcoli de cultură generală s-a asigurat realizarea unor lucrări de o complexitate relativ ridicată de către elevi şi studenţi, lucrări ce permit realizarea concomitentă a două obiective : pregătirea la un nivel superior a viitoarelor cadre de muncitori şi specialişti şi asigurarea unei producţii suplimentare de piese cu specific electrotehnic din planul uzinei. Toate aceste măsuri — şi altele asupra cărora nu vom insista — au asigurat un indice de utilizare a capacităţilor de producţie superior celui mediu pe industria construcţiilor de maşini, au creat condiţii optime pentru Înfăptuirea angajamentului de onoare luat de colectivul întreprinderii : cincinalul în patru ani şi jumătate. Am insistat asupra preocupărilor uzinei de maşini electrice din Bucureşti în pregătirea şi specializarea cadrelor nu fiindcă ele ar fi singulare, ci tocmai datorită faptului că aceste preocupări se întîlnesc în această perioadă în marea majoritate a unităţilor productive ale ţării. Acest cincinal al perfecţionării generale a activităţii economice, acest cincinal al calităţii, în înţelesul cel mai înalt al acestui cuvînt, se poate realiza numai cu oameni avînd o impecabilă pregătire profesională, pe deplin iniţiaţi în noile descoperiri tehnice ale fiecărui sector de activitate, capabili să mînuiască şi să comande utilaje dintre cele mai perfecţionate, în măsură să asigure produse a căror calitate să concureze cu cele similare pe plan mondial. „Iată de ce, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta expunere făcută în faţa Conferinţei organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti, pregătirea cadrelor — atît formarea cadrelor noi, cît şi perfecţionarea celor existente — constituie un factor hotărîtor al înfăptuirii întregului plan cincinal, pentru dezvoltarea în perspectivă a României“. Peste 230 000 locuri de muncă, create numai în acest an, aşteaptă deci oameni cu o pricepere şi o răspundere la nivelul cerinţelor unei economii atît de dinamice cum este cea a noastră, la nivelul unor proiecte atît de vaste şi de ambiţioase cum sînt cele pe care şi le-a propus poporul nostru. Alte sute de mii de locuri de muncă, deja existente, aşteaptă ca oamenii ce le ocupă să-şi perfecţioneze cunoştinţele, să ajungă din urmă ritmul rapid de Paul Marian (Continuare în pag. a 3-a) LAS* Foto MIHAI POPESCU ETICA ŞI PĂRINŢII Petre Salcudeanu Am asistat la un proces. N-am ales o zi anume şi nici o oră anume : m-am dus la intimplare , scriam la o carte pentru copii, ceva nu-mi mergea, o anumită relaţie intre personaje mi se părea exagerată şi doream relaţii reale. Arta nu înseamnă numai viaţă, arta înseamnă viaţă plus altceva, acel ceva foarte important care defineşte atitudinea autorului, poziţia lui faţă de faptul selectat din viaţă. Indiferent dacă avem sau n-avem copii, responsabilitatea faţă de generaţia de mîine este a tuturor, fireşte, in primul rind a părinţilor şi cei mai mulţi dintre ei înţeleg exact menirea pe care o au, obligaţiile şi îndatoririle faţă de copii şi implicit faţă de societatea in care trăim. Ne aparţinem nouă, este adevărat, dar in acelaşi timp facem parte dintr-un întreg social, dintr-un angrenaj care se cheamă societate şi la binele acestei societăţi suntem chemaţi în egală măsură să ne dăm contribuţia. Unii înţeleg altfel aceste obligaţii. O sală de tribunal, împricinaţii, din voia lor, doi părinţi, mamă şi tată şi la mijloc un copil pe care şi-l disputau — şi-l disputau nu in sensul cu cine să rămină, cine să aibă grijă de el şi de educaţia lui, termen dur dar real pe care nu mă feresc să-l utilizez , şi-l pasau, acesta este termenul, de la unul la altul, ca o minge de fotbal inutilă, de care nici unul dintre cei doi n-avea nevoie. Argumente ? Simple şi, totodată, străine eticii noastre, eticii umane în general: fiecare voia (Continuare la pag. 2-a) Adunarea festivă consacrată aniversării a trei decenii de la apariţia primului număr al ziarului „România liberă“ Sala de marmură a „Casei Scînteii“ a găzduit, miercuri la amiază, adunarea festivă, organizată cu prilejul aniversării a trei decenii de la apariţia primului număr al ziarului „România liberă“. La festivitate au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Teodor Marinescu, şeful secţiei de presă a C.C. al P.C.R., Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, conducători ai principalelor cotidiene, ai revistelor şi publicaţiilor editate în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, activişti de partid şi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi cultural - artistice, vechi colaboratori, redactori şi corespondenţi voluntari ai ziarului „România liberă“, redactori ai presei centrale, ai Agenţiei Române de Presă — „Agerpres“, Radioteleviziunii, muncitori tipografi, alţi lucrători din presă. Luînd cuvîntul în numele Uniunii Ziariştilor, Nestor Ignat a spus : „Alături de „Scînteia“, de alte publicaţii periodice, ziare, mijloace de informare în masă, „România liberă“ a intrat de mult în conştiinţa poporului nostru. Ziarul ocupă un loc aparte în conştiinţa multor oameni din ţara noastră, in primul rind fiindcă i-a obişnuit, încă din ilegalitate, să găsească in paginile sale exprimate clar, convingător, ideile, linia politică, lupta îndrăzneaţă pentru libertate socială şi naţională, pentru progres a Partidului Comunist Român. „România liberă“ a (Continuare în pag. 5-a) COMITETULUI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMUOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU întruniţi pentru a sărbători 30 de ani de la apariţia ziarului „România liberă“, participanţii la adunarea festivă consacrată acestei aniversări vă roagă să primiţi, mult stimate tovarăşe secretar general, expresia profundului lor ataşament faţă de partid, faţă de politica marxist-leninistă, reafirmarea plenară a hotărîrii lor de a sluji fără preget cauza socialismului şi comunismului în ţara noastră, de a milita, prin cuvîntul tipărit, pentru realizarea grandiosului program de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X- lea al partidului, de Conferinţa Naţională. Am avut marea bucurie şi marea onoare de a primi de la dumneavoastră personal, în cadrul festivităţii care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, înalta distincţie care figurează începînd de astăzi pe frontispiciul ziarului nostru. Vă mulţumim din adîncul inimii pentru aprecierea deosebită făcută activităţii colectivului nostru şi ne angajăm că ne vom călăuzi în permanenţă după indicaţiile dumneavoastră, militind cu pasiune şi fermitate ca prin răspindirea cuvîntului partidului, „România liberă“ să contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viaţă cu succes, a politicii interne şi externe a partidului nostru. Ne angajăm în faţa dumneavoastră, în faţa conducerii partidului şi statului, să tratăm cu mai multă exigenţă problemele care se pun în actuala etapă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv în ce priveşte afirmarea în viaţa societăţii noastre a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Titlului de înaltă onoare pe care l-aţi atribuit presei, ca instrument de luptă al partidului în construcţia socialistă, responsabilităţii majore cu care aţi învestit condiţia gazetarului comunist, ca militant neobosit pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului, îi răspundem, intr-un însufleţit şi unanim consens, cu intensificarea eforturilor noastre de a sprijini cu sporită vigoare şi competenţă activitatea creatoare a poporului nostru de a oglindi cu mai multă pregnanţă şi măiestrie publicistică realitatea atît de bogată şi de dinamică a României socialiste. Considerăm că nu există îndatorire mai înaltă pentru noi, ziariştii comunişti decît aceea de a ne dărui întreaga capacitate de muncă, talentul, pasiunea, partidului, triumfului politicii sale, puse în slujba aspiraţiilor şi intereselor fundamentale ale naţiunii noastre socialiste. In acest moment sărbătoresc gazetarii de la „România liberă“ exprimă respectuoasa lor gratitudine pentru indicaţiile preţioase pe care Ie primesc din partea conducerii partidului, pentru îndrumările pline de înţelepciune pe care dumneavoastră personal le daţi presei considerînd că ele reprezintă în activitatea lor imperative cardinale, jaloanele unui program deosebit de fertil, avînd darul să amplifice încărcătura politică a scrisului lor. In ceea ce nădăjduim să facem de azi înainte, mai bine ca pînă acum, îndemnul şi exemplul dumneavoastră sînt pentru noi o călăuză sigură, după cum cuvîntul şi scrisul dumneavoastră reprezintă pentru fiecare gazetar comunist din ţara noastră model de publicistică militantă, pătrunsă de un înalt patriotism, de patos revoluţionar. Indicaţiei dumneavoastră de a fi strîns legaţi de masele populare, de a servi prin întreaga noastră activitate interesele clasei muncitoare, ale întregului popor ii răspundem cu hotărârea de a nu precupeţi nimic pentru a o aduce la îndeplinire fără şovăire şi întocmai. Sărbătorind aniversarea ziarului a cărui istorie se identifică publicisticii româneşti contemporane care s-a născut şi s-a dezvoltat sub îndrumarea înţeleaptă a partidului, ne angajăm solemn, iubite tovarăşe Ceauşescu, să slujim şi pe mai departe cu toate puterile noastre, cauza Partidului Comunist Român, cauza fericirii poporului, a păcii şi socialismului. REDACŢIA ZIARULUI „ROMÂNIA LIBERĂ“ RECEPTIVITATEA TA NOI Propunem spre meditaţie cititorilor noştri două, aproape banale întîmplări cu caracter tehnic, petrecute în două mari uzine bucureştene. Prima : Controlul calităţii producţiei respinge o virolă din tablă inoxidabilă pentru că... se constată că e oxidată. Faptul ar părea inexplicabil cu atît mai mult cu cit tabla este intr-adevăr din oţel inoxidabil. Ea a fost însă „contaminată“ de cel care n-a ştiut că n-are voie să introducă tabla inoxidabilă în maşini ale căror valţuri au prelucrat mai înainte oţel carbon, decît numai după ce s-au luat măsuri speciale de „dezinfecţie“ a valţurilor. A doua intimplare : Nişte utilaje speciale la care s-a folosit titan (metal după cum se ştie foarte scump) au fost rebutate pentru că, în timpul operaţiilor de sudură ,muncitorii au folosit obişnuitele lor mănuşi de protecţie, din piele. Nu s-a ştiut, sau nu s-a reţinut, că la sudarea titanului trebuie luate măsuri de precauţie cu totul ieşite din comun, una dintre ele fiind folosirea mănuşilor albe din bumbac. De ce din bumbac şi de ce albe ? Pentru că explicaţia e foarte interesantă dar specialistul care ne-a relatat-o o consideră simplă precum oul lui Columb — titanul este extrem de sensibil şi reacţionează imediat la orice impuritate. Or, mănuşile de piele, oricît de curate ar fi, conţin totuşi o impuritate de care mulţi nu şi-au dat seama : transpiraţia mîinilor, pe care mănuşile de piele o înmagazinează. De aceea se folosesc mănuşi din bumbac, albe, care se pot spăla de fiecare dată înainte de utilizare. Faptele amintite merită atenţie nu atît în sine cît pentru semnificaţia lor. In ambele cazuri s-a lucrat cu materiale speciale. Produse asemănătoare cu altele fabricate ani de-a rîndul din materiale comune dar care se fabrică acum din materiale speciale ce pretind măsuri speciale. In ambele cazuri, deşi tehnologiile apăruseră nu de multă vreme, indicaţiile de utilizare erau cunoscute atît de ingineri cît şi de maiştrii şi muncitorii respectivi. N-au ţinut seama însă de ele. Şi-au spus că o să meargă treburile şi aşa... şi n-au mers ! Deci chestiune de mentalitate, de rămînere in urmă faţă de exigenţele, teribile uneori, ale noului industrial. Tribut plătit nu numai neglijenţei dar şi rutinei. Am amintit despre aceste două întîmplări nu numai pentru că industria noastră se află acum intr-o fază de adevărată revoluţie tehnică caracterizată prin introducerea de noi tehnologii, ultramoderne şi folosirea unor materiale noi despre care pînă ieri nici nu s-a auzit dar şi, mai ales, pentru că în toate domeniile e necesară o largă deschidere către cerinţele epocii. Ne gîndim, bunăoară, la măsura insuficientă în care noutăţile ştiinţifice şi tehnice parvin profesorilor din învăţămîntul profesional şi tehnic, la carenţele existente în fluxul informaţional dar şi în activitatea pedagogică hotărîtoare, după cum se ştie, în formarea unor noi mentalităţi corespunzătoare necesităţilor. Recentele analize făcute în cîteva ministere au evidenţiat necesitatea unor măsuri adecvate în dotarea unor şcoli profesionale şi în dezvoltarea receptivităţii la nou. Faptul este nu mai puţin valabil în invăţămîntul tehnic superior, după cum nu puţine sînt cursurile de reciclare în care lipseşte preocuparea pentru vehicularea ideilor tehnice noi. Epoca laserului şi titanului cere cunoştinţe şi o mentalitate tehnică pe măsura epocii. Este un lucru pe care fiecare dintre noi trebuie să se străduiască să-l înţeleagă. M. Radian Pentru salvarea unui copil Medicul pediatru Rodica Urziceanu de la spitalul din Sulina discută la telefon cu directorul spitalului de copii din Tulcea, dr. Ion Calenic. Cere citeva lămuriri pentru tratamentul unui copil de două luni. Diagnosticul: dispepsie toxică. Pînă cină timpul va redeveni favorabil zborului aerian, trebuie să-l menţină în viaţă. Orele 11,15. — Alo ! Aici spitalul Sulina. Trimiteţi urgent elicopterul ! Avem un copil cu toxicoză în stare gravă. La noi nu se poate rezolva cazul !... — Bine, o să trimitem... Piloţii au stat şi s-au gândit. Elicopterul este în cursă. Durează prea mult pînă se va întoarce. — Plec eu cu un avion sanitar, se hotărăște pilotul Alexandru Lupu... Orele 11:45 : Avionul decolează. Sînt anunţaţi cei de la Sulina să pregătească copilul. Orele 13 : Avionul survolează cerul Sulinei. Alexandru Lupu se hotărăşte destul de greu. Pentru „teren ales din aer“. Are acest drept. In sfirşit, calculează înălţimea, găseşte culuoarul pe care va aşeza avionul. Va fi destul de dificil, sunt cîteva dune de nisip. Orele 13:10: Alexandru Lupu aşează pasărea de metal pe pămint. O maşină a salvării îşi face drum pînă la avion. Medicul pediatru Rodica Urziceanu îl va însoţi pe micuţul Dănuţ Condrat. Boala e gravă. Ieri, la ora 14 am chemat la telefon spitalul de copii din Tulcea. — La telefon dr. Ioan Colenic... — Cum se simte Dănuţ Condrat? — Mai bine. A venit într-o stare foarte gravă. L-am scos însă din starea toxică, îi aplicăm un tratament intensiv. Pentru mai multă siguranță, de cînd este la noi Dănuț, n-am mai plecat de la spital. — Ce s-ar fi întîmplat dacă nu zbura pilotul Alexandru Lupu ? — Să nu ne mai gîndim la așa ceva... Petre Mihai Băcanu FAPTE din Ţară O concepţie modernă despre răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice 9 9 9 1 Participă la discuţie Prof dr. PETRE VANCEA, membru corespondent al Academiei, preşedintele Comisiei pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice de pe lingă Consiliul municipal Bucureşti al Frontului Unităţii Socialiste. Prof. ADELA DINESCU, membru al Biroului Comisiei Centrale pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice de pe lingă Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, director al Universităţii Populare Bucureşti. MAGDALENA LUNGEANU, şef de secţie la Universitatea Populară Bucureşti. Dr. S.A. STURDZA şef de secţie la Institutul „Cantacuzino“. Acţiunea de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice nu-i priveşte doar... pe unii. A ,,dori să ştii“ s-a transformat astăzi in „a simţi nevoia să ştii“ şi dintr-o opţiune... de timp liber, a devenit o necesitate a existenţei. Un imperativ pentru satisfacerea căruia, partidul şi statul nostru a încredinţat Frontului Unităţii Socialiste sarcina să întreprindă o amplă şi susţinută activitate în acest scop. Au fost antrenaţi astfel în comisiile create pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice, oameni de vastă cultură umanistă, savanţi, pedagogi cu experienţă... Ce s-a făcut in această direcţie ? Ce trebuie să se mai facă pentru a răspunde unei exigenţe mereu sporite, practic, a întregii populaţii adulte a ţării ? „Chiar şi omul de ştiinţă, ne spunea un remarcabil biolog dr. S.A. Sturdza, — este în materie de popularizare cînd dătător, cînd primitor. Ca oricare altul, el ar vrea să priceapă cît mai complet epoca pe care o trăieşte. Fără explicaţii amănunţite şi temeinice nu ne putem ţine la curent. Din fericire, se desfăşoară actualmente în ţara noastră o activitate de popularizare ştiinţifică bine îndreptată şi de calitate din ce în ce mai bună. Fireşte, se deschid aici o multitudine de probleme, de la cele organizatorice pînă la cele care privesc pe cei care transmit cunoştinţele pe de o parte şi pe de alta pe... toată lumea. Sarcina devine implicit dificilă, complexă. Cum o văd cei cărora li s-a încredinţat o asemenea răspundere ? Ne-am îngăduit să reţinem în articolul de astăzi citeva opinii în jurul unei singure probleme : universitatea populară. Prof. dr. Petre Vancea: — La Universitatea populară se ţin conferinţe şi lecţii. Este una dintre modalităţi, dar care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a-şi atinge scopul, acela de a informa, de a educa, de a atrage. — A atrage, în sensul uneori de a crea şi de a stimula o orientare profesională... Prof. dr. Vancea: — Bineînţeles, şi aceasta ţine în egală măsură de personalitatea conferenţiarului, de farmecul lui, de pregătirea acestuia nu numai în general dar şi în vederea temei alese. Dar o conferinţă este, după părerea mea, o formă a dialogului unde partenerul — publicul audient — participă la discuţie... interior. Conferenţiarul urmărind in permanenţă, intuind aceste „replici“, îşi modelează conferinţa. Eu o fac întotdeauna. Cred insă că dialogul direct devine forma cea mai modernă şi mai atractivă a... conferinței. Prof. Adela Dinescu : — Sunt cu totul de acord, dar e oare Catinca Muscan (Continuare în pag. a 3-a) Un nou tip de funicular pentru exploatările forestiere De curînd, la C.E.I.L. Neamţ s-au făcut experimentări pentru un nou utilaj dedicat exploatărilor forestiere. Este vorba de funicularul mobil, primul de acest fel din ţară, realizat de către un colectiv de specialişti de la C.E.I.L.Neamţ în colaborare cu Institutul de cercetări forestiere. Intre caracteristicile tehnice se remarcă faptul că noul funicular este montat pe piloni, dispune de o schemă redusă de cabluri în condiţiile pe care suportă o sarcină mult mai mare decît funicularele obişnuite. Prin folosirea noului funicular se poate asigura colectarea materialului lemnos de pe o rază de 300 m., iar lucrările de montaj se execută numai în 4—5 ore faţă de cinci zile cît dura pînă acum. In momentul de faţă, se studiază posibilităţile introducerii în fabricaţie a noului funicular mobil. îndrumătoare pentru admiterea in şcolile profesionale şi liceele de specialitate In curînd vor apare îndrumătoarele pentru admiterea în şcolile profesionale şi liceele de specialitate. Puse în vînzare prin unităţile de difuzare a presei, ele vor specifica specialităţile şi meseriile ce se pregătesc în şcolile acestor domenii de învăţămînt, vor face cunoscută reţeaua şcolară care pregăteşte forţa de muncă pentru diferite sectoare ale economiei naţionale, condiţiile de admitere în şcolile profesionale, ucenicie la locul de muncă şi în liceele de specialitate, în sesiunile acestui an. Stimatului tovarăş NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Stimate tovarăşe Ceauşescu, BUCUREŞTI Vă mulţumesc Dumneavoastră, Comitetului Central al Partidul comunist Român şi poporului român pentru salutul fierbinte, tovaruşesc şi felicitările cordiale ce mi-au fost adresate cu prilejul înplinirii virstei de 60 de ani. împărtăşesc încrederea Dumneavoastră că prietenia sinceră şi elaborarea multilaterală dintre partidele şi ţările noastre se vor de . . SV ,s.u.cces Şi, în viitor, în interesul popoarelor ţărilor noastr al întăririi în continuare a unităţii şi coeziunii ţărilor comunităţii simaliste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Vă doresc, stimate tovarăşa Ceauşescu, multă sănătate şi mul succese in construirea socialismului în ţara Dumneavoastră şi activitatea pe care o desfăşuraţi spre binele poporului român. GUSTAV HUSAK Secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Stimate tovarăşe Ceauşescu. Doresc să vă mulţumesc cordial pentru urările pe care le-aţi trimis, in numele Dumneavoastră personal, precum şi in numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu prilejul zilei mele de naştere. Aceasta a fost pentru mine o dovadă plăcută că Dumneavoastră v-aţi gindit la mine şi de bunăvoinţă. Cu salut comunist EDWARD GIEREK Prim-secretar al Comitetului Central al P.M.U.P.