România Liberă, februarie 1973 (Anul 31, nr. 8794-8817)

1973-02-01 / nr. 8794

ANUL XXXI Nr. 8794­ ­ 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Idei şi iniţiative în specializarea şi calificarea cadrelor din industrie . Dacă ar fi să stabilesc o ierarhie a preocupărilor noastre actuale, cred că pe primul plan al priorităţilor aş pune proble­ma pregătirii şi specializării ca­drelor. Aveam să constat la Uzina de maşini electrice din Bucureşti că această declaraţie a directo­rului ei, dr. ing. Constantin Ră­­duţi, nu era nici pripită, nici conjuncturală. O seamă de ac­ţiuni, de idei pe care le-am în­­tîlnit s-au aflat în uzina noastră — vizau toate dorinţa comitetu­lui oamenilor muncii, a întregu­lui colectiv, de a pune în de­plin acord sarcinile de producţie planificate pe acest an (16,4 la sută in plus faţă de 1972) şi pe cei următori, sarcini mai mari decit se stabilise cu doi ani în urmă, cu numărul şi nivelul de pregătire a cadrelor. O primă idee valoroasă a a­­cestui colectiv a fost stabilirea cu precizie — şi nu la modul a­­proximativ — a numărului de noi muncitori necesari pentru realizarea parametrilor econo­mici prevăzuţi pînă la finele cincinalului. Normativul alcătuit pentru fiecare loc de muncă avea în vedere acoperirea ca­pacităţilor de producţie actuale şi de pespectivă în toate cele trei schimburi, ţinîndu-se sea­ma, pe baza experienţei anteri­oare a întreprinderii, de fluc­tuaţia de personal provocată de cauze obiective sau subiective. Avindu-se, astfel, o evidenţă exactă a necesităţilor s-au pu­tut căuta căile menite să asigu­re forţa de muncă necesară. De aici o suită de măsuri, toate urmărind acelaşi scop. Prin sis­tematizarea unor magazii şi de­pozite s-au extins spaţiile afe­rente atelierelor-şcoală din u­­zină destinate pregătirii viitori­lor muncitori. Din rîndul celor mai valoroase cadre de specia­lişti s-au recrutat cadrele di­dactice şi instructorii pentru fa­cultatea­­ de subingineri, şcoala profesională şi cursurile de cali­ficare de scurtă durată .„O pier­dere momentană de oameni din­tre cei mai bine pregătiţi pen­tru producţie va fi pe deplin compensată de nivelul ridicat de calificare a viitoarelor noastre cadre“ , ne-a spus Const. Po­­pescu, şeful serviciului plan al uzinei­. Pe baza unor contracte cu atelierele-şcoală patronate de uzină la Institutul politehnic şi la trei şcoli de cultură generală s-a asigurat realizarea unor lu­crări de o complexitate relativ ridicată de către elevi şi stu­denţi, lucrări ce permit realiza­rea concomitentă a două obiec­tive : pregătirea la un nivel su­perior a viitoarelor cadre de muncitori şi specialişti şi asi­gurarea unei producţii supli­mentare de piese cu specific e­­lectrotehnic din planul uzinei. Toate aceste măsuri — şi altele asupra cărora nu vom insista — au asigurat un indice de utili­zare a capacităţilor de producţie superior celui mediu pe indus­tria construcţiilor de maşini, au creat condiţii optime pentru În­făptuirea angajamentului de o­­noare luat de colectivul între­prinderii : cincinalul în patru ani şi jumătate. Am insistat asupra preocupă­rilor uzinei de maşini electrice din Bucureşti în pregătirea­­ şi specializarea cadrelor nu fiind­că ele ar fi singulare, ci toc­mai datorită faptului că aceste preocupări se întîlnesc în aceas­tă perioadă în marea majorita­te a unităţilor productive ale ţării. Acest cincinal al perfecţionă­rii generale a activităţii econo­mice, acest cincinal al calităţii, în înţelesul cel mai înalt al a­­cestui cuvînt, se poate realiza numai cu oameni avînd o impe­cabilă pregătire profesională, pe deplin iniţiaţi în noile desco­periri tehnice ale fiecărui sec­tor de activitate, capabili să mî­­nuiască şi să comande utilaje dintre cele mai perfecţionate, în măsură să asigure produse a căror calitate să concureze cu cele­ similare pe plan mondial. „Iată de ce, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta expunere făcută în faţa Confe­rinţei organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti, pregăti­rea cadrelor — atît formarea cadrelor noi, cît şi perfecţio­narea celor existente — consti­tuie un factor hotărîtor al în­făptuirii întregului plan cinci­nal, pentru dezvoltarea în pers­pectivă a României“. Peste 230 000 locuri de muncă, create numai în acest an, aş­teaptă deci oameni cu o price­pere şi o răspundere la nivelul cerinţelor unei economii atît de dinamice cum este cea a noas­tră, la nivelul unor proiecte atît de vaste şi de ambiţioase cum sînt cele pe care şi le-a propus poporul nostru. Alte sute de mii de locuri de mun­că, deja existente, aşteaptă ca oamenii ce le ocupă să-şi per­fecţioneze cunoştinţele, să ajun­gă din urmă ritmul rapid de Paul Marian (Continuare în pag. a 3-a) LAS* Foto MIHAI POPESCU ETICA ŞI PĂRINŢII Petre Salcudeanu Am asistat la un proces. N-am ales o zi anume şi nici o oră anume : m-am dus la intimplare , scriam la o car­te pentru copii, ceva nu-mi mergea, o anumită relaţie intre personaje mi se părea exagerată şi doream relaţii reale. Arta nu înseamnă nu­mai viaţă, arta înseamnă viaţă plus altceva, acel ceva foarte important care defi­neşte atitudinea autorului, poziţia lui faţă de faptul se­lectat din viaţă. Indiferent dacă avem sau n-avem co­pii, responsabilitatea faţă de generaţia de mîine este a tuturor, fireşte, in primul rind a părinţilor şi cei mai mulţi dintre ei înţeleg exact menirea pe care o au, obli­gaţiile şi îndatoririle faţă de copii şi implicit faţă de so­cietatea in care trăim. Ne aparţinem nouă, este adevă­rat, dar in acelaşi timp fa­cem parte dintr-un întreg social, dintr-un angrenaj care se cheamă societate şi la binele acestei societăţi suntem­ chemaţi în egală mă­sură să ne dăm contribuţia. Unii înţeleg altfel aceste o­­bligaţii. O sală de tribunal, împri­cinaţii, din voia lor, doi pă­rinţi, mamă şi tată şi la mij­loc un copil pe care şi-l dis­putau — şi-l disputau nu in sensul cu cine să rămină, cine să aibă grijă de el şi de educaţia lui, termen dur dar real pe care nu mă fe­resc să-l utilizez , şi-l pa­sau, acesta este termenul, de la unul la altul, ca o min­ge de fotbal inutilă, de care nici unul dintre cei doi n-avea nevoie. Argumente ? Simple şi, totodată, străine eticii noastre, eticii umane în general: fiecare voia (Continuare la pag. 2-a) Adunarea festivă consacrată aniversării a trei decenii de la apariţia primului număr al ziarului „România liberă“ Sala de marmură a „Casei Scînteii“ a găzduit, miercuri la amiază, adunarea festivă, orga­nizată cu prilejul aniversării a trei decenii de la apariţia pri­mului număr al ziarului „Româ­nia liberă“. La festivitate au participat to­varăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., secretar al Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, Teodor Marinescu, şeful secţiei de presă a C.C. al P.C.R., Mihnea Gheor­­ghiu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Zia­riştilor, conducători ai princi­palelor cotidiene, ai revistelor şi publicaţiilor editate în limba ro­mână şi­ în limbile naţionalităţi­lor conlocuitoare, activişti de partid şi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, per­sonalităţi ale vieţii noastre şti­inţifice şi cultural - artistice, vechi colaboratori, redactori şi corespondenţi voluntari ai zia­rului „România liberă“, redac­tori ai presei centrale, ai A­­genţiei Române de Presă — „A­­gerpres“, Radioteleviziunii, mun­­citori tipografi, alţi lucrători din presă. Luînd cuvîntul în numele U­­niunii Ziariştilor, Nestor Ignat a spus : „Alături de „Scînteia“, de alte publicaţii periodice, zia­re, mijloace de informare în masă, „România liberă“ a intrat de mult în conştiinţa poporului nostru. Ziarul ocupă un loc a­­parte în conştiinţa multor oa­meni din ţara noastră, in primul rind fiindcă i-a obişnuit, încă din ilegalitate, să găsească in paginile sale exprimate clar, convingător, ideile, linia politi­că, lupta îndrăzneaţă pentru li­bertate socială şi naţională, pen­tru progres a Partidului Comu­nist Român. „România liberă“ a (Continuare în pag. 5-a) COMITETULUI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMUO­VARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU întruniţi pentru a sărbători 30 de ani de la a­­pariţia ziarului „România liberă“, participanţii la adunarea festivă consacrată acestei aniversări vă roagă să primiţi, mult stimate tovarăşe se­cretar general, expresia profundului lor ataşa­ment faţă de partid, faţă de politica marxist-le­­ninistă, reafirmarea plenară a hotărîrii lor de a sluji fără preget cauza socialismului şi comu­nismului în ţara noastră, de a milita, prin cuvîn­­tul tipărit, pentru realizarea grandiosului pro­gram de construire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X- lea al partidului, de Conferinţa Naţională. Am avut marea bucurie şi marea onoare de a primi de la dumneavoastră personal, în cadrul festivităţii care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, înalta distincţie care figurează începînd­­ de astăzi pe frontispiciul ziarului nostru. Vă mulţumim din adîncul inimii pentru aprecierea deosebită făcută activităţii colectivului nostru şi ne angajăm că ne vom călăuzi în permanenţă după indicaţiile dumneavoastră, militind cu pa­siune şi fermitate ca prin răspindirea cuvîntului partidului, „România liberă“ să contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viaţă cu succes, a politicii in­terne şi externe a partidului nostru. Ne angajăm în faţa dumneavoastră, în faţa conducerii parti­dului şi statului, să tratăm cu mai multă exigenţă problemele care se pun în actuala etapă a făuri­rii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, in­clusiv în ce priveşte afirmarea în viaţa societăţii noastre a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Titlului de înaltă onoare pe care l-aţi atribuit presei, ca instrument de luptă al partidului în construcţia socialistă, responsabilităţii majore cu care aţi învestit condiţia gazetarului comunist, ca militant neobosit pentru înfăptuirea politicii in­terne şi externe a partidului, îi răspundem, in­tr-un însufleţit şi unanim consens, cu intensifi­carea eforturilor noastre de a sprijini cu sporită vigoare şi competenţă activitatea creatoare a po­porului nostru de a oglindi cu mai multă preg­nanţă şi măiestrie publicistică realitatea atît de bogată şi de dinamică a României socialiste. Considerăm că nu există îndatorire mai înaltă pentru noi, ziariştii comunişti decît aceea de a ne dărui întreaga capacitate de muncă, talentul, pa­siunea, partidului, triumfului politicii sale, puse în slujba aspiraţiilor şi intereselor fundamentale ale naţiunii noastre socialiste. In acest moment sărbătoresc gazetarii de la „România liberă“ exprimă respectuoasa lor gra­titudine pentru indicaţiile preţioase pe care Ie primesc din partea conducerii partidului, pentru îndrumările pline de înţelepciune pe care dum­neavoastră personal le daţi presei considerînd că ele reprezintă în activitatea lor imperative cardi­nale, jaloanele unui program deosebit de fertil, avînd darul să amplifice încărcătura politică a scrisului lor. In ceea ce nădăjduim să facem de azi înainte, mai bine ca pînă acum, îndemnul şi exemplul dumneavoastră sînt pentru noi o călăuză sigură, după cum cuvîntul şi scrisul dumneavoastră re­prezintă pentru fiecare gazetar comunist din ţara noastră model de publicistică militantă, pătrunsă de un înalt patriotism, de patos revoluţionar. In­dicaţiei dumneavoastră de a fi strîns legaţi de masele populare, de a servi prin întreaga noas­­tr­ă activitate interesele clasei muncitoare, ale întregului popor ii răspundem cu hotărârea de a nu precupeţi nimic pentru a o aduce la înde­plinire fără şovăire şi întocmai. Sărbătorind aniversarea ziarului a cărui istorie se identifică publicisticii româneşti contemporane care s-a născut şi s-a dezvoltat sub îndrumarea înţeleaptă a partidului, ne angajăm solemn, iubi­te tovarăşe Ceauşescu, să slujim şi pe mai de­parte cu toate puterile noastre, cauza Partidului Comunist Român, cauza fericirii poporului, a pă­cii şi socialismului. REDACŢIA ZIARULUI „ROMÂNIA LIBERĂ“ RECEPTIVITATEA TA NOI­ Propunem spre meditaţie ci­titorilor noştri două, aproape banale întîmplări cu caracter tehnic, petrecute în două mari uzine bucureştene. Prima : Controlul calităţii producţiei respinge o virolă din tablă inoxidabilă pentru că... se constată că e oxidată. Faptul ar părea inexplicabil cu atît mai mult cu cit tabla este in­tr-adevăr din oţel inoxidabil. Ea a fost însă „contaminată“ de cel care n-a ştiut că n-are voie să introducă tabla inoxi­dabilă în maşini ale căror val­­ţuri au prelucrat mai înainte oţel carbon, decît numai după ce s-au luat măsuri speciale de „dezinfecţie“ a valţurilor. A doua intimplare : Nişte uti­laje speciale la care s-a folosit titan (metal după cum se ştie foarte scump) au fost rebutate pentru că, în timpul operaţiilor de sudură ,muncitorii au folo­sit obişnuitele lor mănuşi de protecţie, din piele. Nu s-a ştiut, sau nu s-a reţinut, că la sudarea titanului trebuie luate măsuri de precauţie cu totul ie­şite din comun, una dintre ele fiind folosirea mănuşilor albe din bumbac. De ce din bumbac şi de ce albe ? Pentru că­­ ex­plicaţia e foarte interesantă dar specialistul care ne-a relatat-o o consideră simplă precum oul lui Columb — titanul este ex­trem de sensibil şi reacţionează imediat la orice impuritate. Or, mănuşile de piele, oricît de cu­rate ar fi, conţin totuşi o im­puritate de care mulţi nu şi-au dat seama : transpiraţia mîini­­lor, pe care mănuşile de piele o înmagazinează. De aceea se folosesc mănuşi din bumbac, albe, care se pot spăla de fie­care dată înainte de utilizare. Faptele amintite merită aten­ţie nu atît în sine cît pentru semnificaţia lor. In ambele ca­zuri s-a lucrat cu materiale speciale. Produse asemănătoare cu altele fabricate ani de-a rîn­dul din materiale comune dar care se fabrică acum din mate­riale speciale ce pretind măsuri speciale. In ambele cazuri, deşi tehnologiile apăruseră nu de multă vreme, indicaţiile de uti­lizare erau cunoscute atît de ingineri cît şi de maiştrii şi muncitorii respectivi. N-au ţi­nut seama însă de ele. Şi-au spus că o să meargă treburile şi aşa... şi n-au mers ! Deci chestiune de mentalitate, de rămînere in urmă faţă de exigenţele, teribile uneori, ale noului industrial. Tribut plătit nu numai neglijenţei dar şi ru­tinei. Am amintit despre aceste două întîmplări nu numai pen­tru că industria noastră se află acum intr-o fază de adevărată revoluţie tehnică caracterizată prin introducerea de noi tehno­logii, ultramoderne şi folosirea unor materiale noi despre care pînă ieri nici nu s-a auzit dar şi, mai ales, pentru că în toate domeniile e necesară o largă deschidere către cerinţele epo­cii. Ne gîndim, bunăoară, la măsura insuficientă în care noutăţile ştiinţifice şi tehnice parvin profesorilor din învăţă­­mîntul profesional şi tehnic, la carenţele existente în fluxul in­formaţional dar şi în activitatea pedagogică hotărîtoare, după cum se ştie, în formarea unor noi mentalităţi corespunzătoare necesităţilor. Recentele analize făcute în cîteva ministere au evidenţiat necesitatea unor mă­suri adecvate în dotarea unor şcoli profesionale şi în dezvol­tarea receptivităţii la nou. Fap­tul este nu mai puţin valabil în invăţămîntul tehnic superior, după cum nu puţine sînt cursu­rile de reciclare în care lipseşte preocuparea pentru vehicularea ideilor tehnice noi. Epoca laserului şi titanului cere cunoştinţe şi o mentalitate tehnică pe măsura epocii. Este un lucru pe care fiecare dintre noi trebuie să se străduiască să-l înţeleagă. M. Radian Pentru salvarea unui copil Medicul pediatru Rodica Urziceanu de la spitalul din Sulina discută la telefon cu directorul spitalului de copii din Tulcea, dr. Ion Calenic. Cere citeva lămuriri pentru tratamentul unui copil de două luni. Diagnosticul: dis­­pep­sie toxică. Pînă cină timpul va redeveni favora­bil zborului aerian, trebuie să-l menţină în viaţă. Orele 11,15. — Alo ! Aici spitalul Sulina. Trimiteţi ur­gent elicopterul ! Avem un copil cu toxicoză în stare gravă. La noi nu se poate re­zolva cazul !... — Bine, o să trimitem... Piloţii au stat şi s-au gân­dit. Elicopterul este în cursă. Durează prea mult pînă se va întoarce. — Plec eu cu un avion sa­nitar, se hotărăște pilotul Alexandru Lupu... Orele 11:45 : Avionul de­colează. Sînt anunţaţi cei de la Sulina să pregătească co­pilul. Orele 13 : Avionul survo­lează cerul Sulinei. Alexan­dru Lupu se hotărăşte destul de greu. Pentru „teren ales din aer“. Are acest drept. In sfirşit, calculează înălţi­mea, găseşte culuoarul pe care va aşeza avionul. Va fi des­tul de dificil, sunt cîteva du­ne de nisip. Orele 13:10: Alexandru Lupu aşează pasărea de me­tal pe pămint. O maşină a salvării îşi face drum pînă la avion. Medicul pediatru Rodica Urziceanu îl va însoţi pe micuţul Dănuţ Condrat. Boala e gravă. Ieri, la ora 14 am chemat la telefon spitalul de copii din Tulcea. — La telefon dr. Ioan Cole­­nic... — Cum se simte Dănuţ Condrat? — Mai bine. A venit într-o stare foarte gravă. L-am scos însă din starea toxică, îi aplicăm un tratament in­­tensiv. Pentru mai multă si­guranță, de cînd este la noi Dănuț, n-am mai plecat de la spital. — Ce s-ar fi întîmplat dacă nu zbura pilotul Alexandru Lupu ? — Să nu ne mai gîndim la așa ceva... Petre Mihai Băcanu FAPTE din Ţară O concepţie modernă despre răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice 9 9 9 1 Participă la discuţie­­ Prof dr. PETRE VANCEA, membru corespondent al Academiei, preşedintele Comisiei pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice de pe lingă Consiliul municipal Bucureşti al Frontului Unităţii So­cialiste. Prof. ADELA DINESCU, membru al Biroului Comisiei Centrale pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice de pe lingă Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, director al Universităţii Populare Bucureşti. MAGDALENA LUNGEANU, şef de secţie la Universitatea Popu­lară Bucureşti. Dr. S.A. STURDZA şef de secţie la Institutul „Cantacuzino“. Acţiunea de răspîndire a cu­noştinţelor ştiinţifice nu-i pri­veşte doar... pe unii. A ,,dori să ştii“ s-a transformat astăzi in „a simţi nevoia să ştii“ şi dintr-o opţiune... de timp liber, a devenit o necesitate a existen­ţei. Un imperativ pentru satis­facerea căruia, partidul şi sta­tul nostru a încredinţat Fron­tului Unităţii Socialiste sarcina să întreprindă o amplă şi sus­ţinută activitate în acest scop. Au fost antrenaţi astfel în co­misiile create pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice, oameni de vastă cultură umanistă, sa­vanţi, pedagogi cu experienţă... Ce s-a făcut in această direc­ţie ? Ce trebuie să se mai facă pentru a răspunde unei exigen­ţe mereu sporite, practic, a în­tregii populaţii adulte a ţării ? „Chiar şi omul de ştiinţă, ne spunea un remarcabil biolog dr. S.A. Sturdza, — este în materie de popularizare cînd dătător, cînd primitor. Ca oricare altul, el ar vrea să priceapă cît mai complet epoca pe care o trăieş­te. Fără explicaţii amănunţite şi temeinice nu ne putem ţine la curent. Din fericire, se des­făşoară actualmente în ţara noastră o activitate de populari­zare ştiinţifică bine îndreptată şi de calitate din ce în ce mai bună. Fireşte, se deschid aici o multitudine de probleme, de la cele organizatorice pînă la cele care privesc pe cei care tran­smit cunoştinţele pe de o parte şi pe de alta pe... toată lumea. Sarcina devine implicit dificilă, complexă. Cum o văd cei că­rora li s-a încredinţat o ase­menea răspundere ? Ne-am în­găduit să reţinem în articolul de astăzi citeva opinii în jurul unei singure probleme : univer­sitatea populară. Prof. dr. Petre Vancea: — La Universitatea populară se ţin conferinţe şi lecţii. Este una dintre modalităţi, dar care tre­buie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a-şi atinge scopul, acela de a informa, de a educa, de a atrage. — A atrage, în sensul uneori de a crea şi de a stimula o ori­entare profesională... Prof. dr. Vancea: — Bineînţe­les, şi aceasta ţine în egală mă­sură de personalitatea conferen­ţiarului, de farmecul lui, de pre­gătirea acestuia nu numai în general dar şi în vederea temei alese. Dar o conferinţă este, după părerea mea, o formă a dialogului unde partenerul — publicul audient — participă la discuţie... interior. Conferenţia­rul urmărind in permanenţă, intuind aceste „replici“, îşi mo­delează conferinţa. Eu o fac în­totdeauna. Cred insă că dialogul direct devine forma cea mai mo­dernă şi mai atractivă a... con­ferinței. Prof. Adela Dinescu : — Sunt cu totul de acord, dar e oare Catinca Muscan (Continuare în pag. a 3-a) Un nou tip de funicular pentru exploatările forestiere De curînd, la C.E.I.L. Neamţ s-au făcut experimentări pentru un nou u­­tilaj dedicat ex­ploatărilor foresti­ere. Este vorba de funicularul mobil, primul de acest fel din ţară, realizat de către un colectiv de specialişti de la C.E.I.L.­Neamţ în co­laborare cu Institutul de cercetări forestie­re. Intre caracteris­ticile tehnice se re­marcă faptul că noul funicular este mon­tat pe piloni, dispune de o schemă redusă de cabluri în condi­ţiile pe care suportă o sarcină mult mai mare decît funicula­­­rele obişnuite. Prin folosirea noului fu­nicular se poate a­­sigura colectarea materialului lemnos de pe o rază de 300 m., iar lucrările de montaj se execută numai în 4—5 ore faţă de cinci zile cît dura pînă acum. In momentul de faţă, se studiază posibilităţile introducerii în fabri­caţie a noului funi­cular mobil. îndrumătoare pentru admiterea in şcolile profesionale şi liceele de specialitate In curînd vor apare îndru­mătoarele pentru admiterea în şcolile profesionale şi liceele de specialitate. Puse în vînzare prin unităţile de difuzare a presei, ele vor specifica specia­lităţile şi meseriile ce se pregă­tesc în şcolile acestor domenii de învăţămînt, vor face cunos­cută reţeaua şcolară care pre­găteşte forţa de muncă pentru diferite sectoare ale economiei naţionale, condiţiile de admite­re în şcolile profesionale, uce­nicie la locul de muncă şi în liceele de specialitate, în sesiu­nile acestui an. Stimatului tovarăş NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Stimate tovarăşe Ceauşescu, BUCUREŞTI Vă mulţumesc Dumneavoastră, Comitetului Central al Partidul comunist Român şi poporului român pentru salutul fierbinte, tova­ruşesc şi felicitările cordiale ce mi-au fost adresate cu prilejul în­plinirii virstei de 60 de ani. împărtăşesc încrederea Dumneavoastră că prietenia sinceră şi e­laborarea multilaterală dintre partidele şi ţările noastre se vor de . . SV ,s.u.cces Şi, în viitor, în interesul popoarelor ţărilor noastr al întăririi în continuare a unităţii şi coeziunii ţărilor comunităţii si­maliste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Vă doresc, stimate tovarăşa Ceauşescu, multă sănătate şi mul succese in construirea socialismului în ţara Dumneavoastră şi activitatea pe care o desfăşuraţi spre binele poporului român. GUSTAV HUSAK Secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Stimate tovarăşe Ceauşescu. Doresc să vă mulţumesc cordial pentru urările pe care le-aţi trimis, in numele Dumneavoastră personal, precum şi in numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu prilejul zilei mele de naştere. Aceasta a fost pentru mine o dovadă plăcută că Dumneavoastră v-aţi gindit la mine şi de bunăvoinţă. Cu salut comunist EDWARD GIEREK Prim-secretar al Comitetului Central al P.M.U.P.

Next