România Liberă, mai 1973 (Anul 31, nr. 8870-8896)

1973-05-01 / nr. 8870

CONŞTIINŢA SOLIDARITĂŢII Galfalvi Zsolt De curind, am fost in Re­publica Populară Democrată Coreeană, in calitate de membru al unei delegaţii culturale. Am parcurs in nu­mai 24 de ore întreaga dis­tantă de peste zece mii ki­lometri. Pentru mine, în­să, impresia cea mai adincă şi mai instructivă cîştigată in această călătorie nu a fost, totuşi, aceea referitoare la măsura în care dezvoltarea tehnicii a redus distantele dintre ţări si continente. Mult mai importantă şi mai semnificativă este apropie­rea creată in zilele noastre in­tre popoarele angajate in lupta pentru libertatea, drep­tatea şi propăşirea socială şi naţională. Abia coboriţi din avion, ne-a întimpinat o veritabilă avalanşă de între­bări puse de către prietenii noştri din Coreea, întrebări care atestă nu numai sim­patia şi interesul manifes­tate faţă de patria noastră, ci şi o temeinică cunoaştere a realizărilor şi problemelor noastre. In cursul­­ vizitelor şi discuţiilor efectuate, am simţit deopotrivă că oricîtă distanţă ar exista intre Ma­rea Neagră şi Marea Galbe­nă — care hotărnicesc cele două ţări — popoarele noas­tre constructoare ale socia­lismului trăiesc, totuşi, intr-o frăţească apropiere, sub semnul idealurilor şi obiec­tivelor comune, al prieteniei şi solidarităţii internaţiona­le“. Am avut prilejul de a păşi pe ţărmurile Oceanului Atlantic ca şi pe ale Ocea­nului Pacific. Pretutindeni păşeşti alt peisaj , ca nuan­ţă, diferă pină şi culoarea cerului, sau poziţia stelelor. Insă, în ciuda condiţiilor di­ferite, pretutindeni sunt i­­dentice dorinţele şi năzuin­ţele oamenilor bine intenţi­onaţi. consacraţi muncii Pre­tutindeni, popoarele lumii doresc să trăiască libere, în pace, sigurantă si indepen­dentă. Doresc să dispună ele insele de bunurile materiale si spirituale pe care le-au realizat si doresc ca intre ţări şi popoare să se forme­ze legăturile colaborării din­tre popoare egale in dreptu­ri. Solidaritatea internaţională, lupta împotriva exploatării, a oprimării sociale şi naţi­onale pentru dreptate soci­ală, progres şi pace, leagă intre ele toate popoarele lu­mii Trebuie să spun — cu bucurie si mindrie — că pre­tutindeni pe unde am avut ocazia să călătoresc, am pu­tut constata că patria noas­tră, Republica Socialistă Ro­mânia, este considerată ca definind un loc de frunte In lupta aceasta. Inseparabilă de politica noastră internă, politica externă a partidului si statului nostru constituie un factor deosebit de do­zitiv in evoluţia situaţiei internationale şi in pro­movarea idealului solida­rităţii internaţionale. Poli­tica noastră externă, fun­damentată ştiinţific şi con­struită pe analiza crea­toare marxist-leninistă a situaţiei internaţionale, a cucerit respectul şi conside­raţia a sute de milioane de oameni, asigurînd României un puternic prestigiu inter­naţional. Prin construirea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, prin legăturile sale rodnice cu toate ţările socialiste, prin solidarizarea cu popoarele angajate in lupta pentru eliberarea naţio­nală si socială si in străda­niile de a-şi consolida inde­pendenţa cucerită, prin po­litica de prietenie şi colabo­rare cu toate ţările, fără de­osebire de orînduirea lor so­cială . România socialistă contribuie la înfăptuirea unei lumi a păcii şi a bunei înţe­legeri internaţionale. întregul nostru popor spri­jină această politică pătrun­să de patriotism­ul profund internationalists. Fii ai marii familii a României socialiste egali în drepturi şi îndato­riri, românii, maghiarii, ger­manii şi de celelalte naţio­nalităţi, care trăiesc frăţeşte pe acest pămint, sunt strins uniţi în jurul politicii elabo­rate de Partidul Comunist Român, politică menită să a­­sigure dezvoltarea patriei noastre şi sporirea prestigiu­lui ei internaţional. Ca zi a solidarităţii inter­naţionale a oamenilor mun­cii, zi a luptei pentru elibe­rarea socială naţională, pentru dreptate socială şi progres, ziua de 1 Mai este sărbătorită in­­ toată lumea, numai de un veac. Dar — in forme adecvate condiţiilor istorice — tendinţele care au generat această sărbătoare trăiesc de sute şi sute de ani in inima tuturor popoarelor, in inima milioanelor de oa­meni ai muncii. Experienţa istorică le-a învăţat că mili­tanţii luptei pentru elibera­rea socială şi naţională se aseamănă între ei şi au ne­voie unii de alţii. De conşti­inţa aceleeaşi solidarităţi e­­rau pătrunşi şi acei bărbaţi care, cu 72,5 de ani in urmă au condus lupta maselor populare in revoluţia din România, in articolul din numărul din 15 martie 1847 al Gazetei de Transilvania, George Bariţ — personalita­te proeminentă a revoluţiei de la 1848 — nota că aici, pe pămintul acesta, românii, maghiarii germanii si cele­lalte naţionalităţi ..născute in aceeaşi climă, in aceeaşi vale, pe acelaşi munte, in valea aceluiaşi rium, trebuie să trăiască „asemeni prunci­lor aceleeaşi mume“. Înfăptuitorii şi găsitorii a­­cestei „bărbăteşti unităţi“ — cum o numea Bariţ — suntem­ noi, cetăţenii de astăzi ai României socialiste. In nu­mele acestei unităţi şi frăţii construim patria comună, şi — drept fii care alcătuim u­­nitatea organică şi indestruc­tibilă a acestei patrii comu­ne — aducem tuturor popoa­relor lumii, acum de 1 Mai, salutul solidarităţii noastre. (Urmare din pag. 1) scurgerea termenelor de pune­re în funcţiune de probe teh­nologice, s-a produs aluminiu mai devreme decit era prevă­zut Hala de electroliză nr. 11 va avea o capacitate de 25 000 tone aluminiu anual. GORJ : PLACI AGLOMERATE DIN DEŞEURI DE LEMN Specialistii Combinatului din Tîrgu-Jiu au trecut la produc­ţia de plăci aglomerate in ex­clusivitate din deşeuri de lemn O parte din utilajele necesare au fost realizate in atelierul mecanic propriu al combinatu­lui Ca rezultat, o cantitate anuală de 32 000 mc de lemn sub formă de labde industriale poate fi superior valorificată HARGHITA : UN NOU BENE­FICIAR EXTERN AL TRICOTAJE­LOR DIN MIERCUREA-CIUC Iată că, după Polonia, U.R.S.S., Cehoslovacia, R­D Germană, a apărut un nou beneficiar ex­tern pentru Fabrica de tricota­je din Miercurea Ciuc. Circa 800 000 bucăţi tricotaje vor lua drumul Belgiei, ca o recunoaş­tere a fanteziei, bunului gust şi calităţii lor. BRAILA : 30 000 DE CETĂŢENI PE ŞANTIERELE DE HIDRO­AMELIORAŢII Bilanţul muncii lor : 360 km de canal, şanţuri de scurgere, rigole. Pe frontul Împotriva a­­pelor acţionează, zilnic, $1 250 de utilaje Efectul acestei am­ple acţiuni I au fost eliberate de apă peste 2­­000 he de te­ren pe care s-a pe efectua­tăsămînţarea culturii­ plubf­i­­cate. TELEORMAN : PRIMELE VA­GOANE REPARATE LA O NOUA ÎNTREPRINDERE DE MATERIAL RULANT In felul acesta, colectivul în­treprinderii mecanice de mate­rial rulant din Roşiorii de Ve­de şi-a respectat angajamentul luat in cinstea zilei de 1 Mai Primele hale — prelucrări şi reparaţii vagoane — şi-au des­chis porţile cu două luni înain­te de termen. CONSTANTA : DOUA NOI CAR­GOURI IN PRIMA LOR CURSA După încheierea cu succes a probelor la mare, două nave. „Timiş“ şi „Slobozia“ au intrat în dotarea flotei noastre mariti­me comerciale, care a ajuns astfel la o capacitate totală de transport de aproape 585 m­p tdw Prima navă este un car­gou de mărfuri generale de 2 000 tdw. cea de-a doua un car­gou de 4 400 tdw. CARAS-SEVERIN : O INIŢIATIVA CARE VALOREAZA 20 MILIOANE LEI O veritabilă avalanşă de pro­puneri menite să contribuie la perfecţionarea proceselor teh­nologice de elaborare a meta­lului, la creşterea parametrilor tehnici ai fiecărei secţii — a­­cesta este rezultatul iniţiativei ce se înregistrează la Combina­tul siderurgic Reşiţa. Acum, în ajun de 1 Mai, bilanţul inteli­gente­ tehnice este de peste 20 milioane lei cîştigaţi pentru pro­ducţie. VASLUI : MII DE HECTARE REPUSE IN CIRCUITUL AGRICOL S-au încheiat lucrările pe trei şantiere antierozionale — Perieni,­iana­ Pogana, Rebricea — o suprafaţă d­e 2 000 hectare fiind redată agriculturii. Alte 6 000 ha urmează să fie repuse în circuitul agricol in bazinele hidrografice. Studineţ, Vaslueţi şi Racova unde s-au deschis trei noi şantiere, SIBIU : 554 UTILAJE REALIZATE CU FORŢE PROPRII Ele au o valoare de peste 10,5 milioane şi au fost realizate prin autoutilare în aceste prime pa­tru luni ale anului în întreprin­derile industriale ale jude­ţului Sibiu. In aceste cifre nu este inclus, însă, un succes cu valoare de unicat, care aparţi­ne colectivului cunoscutei uzine „Independenţa“. Este vorba de utilarea prin forţe proprii a noii turnătorii de oţel şi fontă de pe tînăra platformă industrială din Calea Nocrichu­­lui, unitate modernă ce va in­tra in funcţiune în cursul aces­tui an. ALBA : DOUA RECORDURI IN VALEA SEBEŞULUI Deşi foarte tinăr, şantierul amenajării hidroenergetice de pe Valea Sebeșului a înscris în biografia sa două recorduri im­portante. Constructorii de ga­lerii au săpat cu 45 metri gale­rii mai mult decit prevedeau sarcinile pină la 1 Mai iar în­tregul șantier lucrează acum în contul semestrului al doilea din acest an. BACAU : AU FOST ELABORATE PRIMELE SARJE DE LATEX RO­­MANESC La Combinatul petrochimic Borzeşti au fost elaborate pri­mele sarje experimentale de latex polibutadienic, materie primă folosită la fabricarea co­­polimerului A.B.S. Prin utiliza­rea acestui sortiment de polisti­­ren cu caracteristici superioare, creaţie a cercetătorilor combi­natului în fabricaţia curentă, întreprinderea va renunţa la im­portul său, realizînd anual o e­­conomie de peste 7 milioane lei. NEAMT: MASINI-UNELTE PEN­TRU EXPORT IN AMERICA LA­­ TINA La întreprinderea mecanică din Roman au fost realizate con­form angajamentului, primele maşini-unelte pentru prelucra­rea lemnului, adaptate la con­diţiile speciale din Columbia şi din alte ţări, ale Americii La­tine cu care Întreprinderea ro­­maşcană a încheiat cei dinţii contract. Adaptarea utilajelor la­ frecvenţa de 60 Hz, specifică acestor ţări, a impus o seamă de modificări. Înzestrarea uti­lajelor respective cu motoare şi cu echipament electric special, operaţii pretenţioase şi dificile care au fost încheiate cu succes de specialiştii întreprinderii. BOTOŞANI : CONTINUA ÎNTRE­CEREA ŢESĂTOARELOR Ele au reuşit ca urmare a măsurilor tehnico-organizato­­rice luate, să depăşească, în medie, pe zi, planul cu pină la 5 000 m.l. pînză. SUCEAVA : METODA EFICIENTA DE EXPLOATARE A MATERIALU­LUI LEMNOS De la începutul anului şi pină acum, peste 7 000 mc, de material lemnos a fost pregătit prin exploatarea arborilor co­ronament şi fasonarea lor in depozitele de industrializare. Amintim citeva din avantajele noii metode : scoaterea inte­grală a lemnului din pădure, reducerea substanţială a pier­derilor, condiţii optime de lucru pe platforme special amenajate etc. Pină la sfîrşitul anului, după noul procedeu de lucru se vor exploata peste 300 000 m.c. masă lemnoasă Asta va per­mite ca, in final, să se obţină cu 7 000 m.c. lemn de răşinoase şi cu 1 000 m.c. lemn de lucru fag, mai mult faţă de proce­deele obişnuite. MURES: „PROIECTUL MUREŞ" IN AVANS In zona municipiului Tg. Mu­reş, unde au fost atacate lucră­rile de regularizare a albiei Mu­reşului pe o lungime de 13 km, continuă din plin lucrările de lărgire şi adîncire a albiei, con­solidările de maluri, îndreptarea unor bucle, lucrări care fac parte din „Proiectul Mureş". La locul viitorului baraj de priză de apă industrială, lucrările sînt în avans faţă de termene. BISTRIŢA-NASAUD : BENEFICIA­RUL NR. 1 Uzina de utilaj pentru indus­tria materialelor de construcţii şi refractare a livrat în avans primele părţi componente ale e­­lectrofiltrului de 60 000 mc pen­tru Fabrica de ciment din Bîr­­seşti care devine, astfel, primul său beneficiar. ARAD : DOUA FAMILII DE STRUNGURI ROMANESTI IN „PREMIERA" Constructorii de strunguri a­­nunţă realizarea în „premieră“ a două noi familii de strunguri automate de 360 şi 250 mm, care întrunesc toate performanţele tehnicii mondiale. TIMIŞ : UN MILION LEI VALUTA IN PLUS LA EXPORT Uzina „Electromotor“ din Ti­mişoara a realizat alte 8 tipuri de motoare electrice de diferite gabarite, la un preţ de cost cu 250 lei mai redus decit pină acum. Ca urmare, s-a obţinut un milion lei valută mai mult decit prevedeau sarcinile de plan la export. BUZĂU: O LINIE NOUA DE MAŞINI DE TREFILARE La Uzina de sirmă şi produse de sirmă din Buzău, colectivul de muncitori şi tehnicieni a reuşit să încheie cu cinci luni mai devreme operaţiunile de montaj a unei linii de maşini de trefilare Maşinile puse în func­ţiune vor produce suplimentar pină la sftrşitul anului, o canti­tate de 15 000 tone sirmă trefi­lată. ÎN MAREA COMPETIŢIE CU TIMPUL ! Inalţînd o patrie demnă Grigore Hagiu Dacă Pacea este reprezen­tată printr-un porumbel, alb şi imaculat, desigur. Ziua de 1 Mai a­ intrat in conştiinţa noastră, s-a instaurat pentru totdeauna drept simbolul oa­menilor tare-şi dau mina. Milioane de miini, capabile să înconjoare de mai multe ori globul nostru pămintesc Si intr-un efort general să-l mute pe orbita unor mai fe­ricite zodii. Pentru ziua proletariatului din lumea întreagă, unindu-l intr-o indestructibilă și gene­roasă cauză comună, nici nu se putea găsi o altă imagine mai edificatoare, mai preg­nantă, mai adevărată. „Pro­letari din toate ţările, uni­­ţi-vă !“ este metafora cea mai mare a lumii moderne. Fău­ritorii bunurilor materiale şi spirituale de pretutindeni care-şi dau miinile şi le u­­nesc intr-o intensă scănătuie de crez şi atitudine, alcătu­iesc realitatea acestei uria­şe mişcări interioare. O ima­gine in imagine. O metaforă in metaforă. Miinile oamenilor nu pot plinge. Mai mult decit din sudoarea frunţii, trăim din sudoarea miinilor, încleştate pe tot ce înseamnă unealtă şi steag, de la care au preluat forma concentrată. Din tot ceea ce gindim şi facem, ni­mic nu este străin inim­ilor. Dar, in primul rînd, ele l-au creat pe om. Ele sint sorgin­tea făpturii noastre însăşi. O floare neinălţată de o mină este mai puţin frumoa­să. Boabele de griu, netre­cute mătăsos dintr-o palmă intr-alta, in bătaia vintului, sint lipsite de înţeles. Oţelul nemingn­at de miinile care i-au dat viaţă şi-l modelează la miime de milimetru, ar fi mai puţin nobil şi ager. Mii­nile sunt măsura lucrurilor şi clepsidra fiecărei clipe. Nu există balanţă mai sensibilă decât ele. Şi dacă timpul este un reper al spaţiului, el începe şi se continuă de lingă cele două mniini ale o­­mului. Ziua de 1 Mai celebrează înnoirea, improsvătarea şi revărsarea tuturor formelor creatoare. Fecunditatea este un proces continuu. Fiere nouă primăvară este întîm­­pinată cu mereu mai multă speranţă. Speranţă in bine, in dreptate, in adevăr. Noi privim înflorirea fiecărui an de pe meleaguri româneşti. Ne-o apropiem sufletului in lumina unei conjuncturi ste­lare favorabile. Miinile noas­tre se grăbesc să dea formă viitorului. Un viitor gîndit riguros dar şi inspirat, trăit incă din prezent, tot atit de real, si bogat ne cit­ea este şi prezentul. Ne-am obişnuit să dăm viaţă poate celei mai frumoase idei care însufle­ţeşte lumea contemporană ? ascendentul conştiinţei so­cialiste in opera de făurire a mijloacelor de producţie. Semnul suprem al omeniei de care pomenim tot mai des in ultima vreme acesta este. Înălţăm o Patrie demnă. Fundamentele ei se sprijină pe noţiuni de granit. Dorind o societate modernă, avansa­tă, purtătoare de idealuri curate, prefigurind acea mult­­rivnită Primăvară deplină a lumii întărim însăşi ideea de internaţionalism proletar. Este felul nostru, in care credem şi cu care ne mîn­­drim, de a da mina cu toţi oamenii, cu toate popoarele iubitoare de linişte, de hăr­nicie, de progres. ARMINDEN­ ­Urmare din pag. 17 cei mari să se joace si ei după vrerea anilor lor. Am alergat cu alţii ca mi­ne după femeile cu ocara in gură pentru cei ce le stri­caseră sărbătoarea, dar cei legaţi între crupele cailor nu s-au mai întors şi­ multă vreme nu i-am mai văzut prin cartier. Fără să vreau, asistasem la un I Mai, fără să ştiu, ce înseamnă, fără să ghicesc, pe atunci semni­ficaţiile lui. Au trecut ani de atunci şi in Piaţa Braşovului zeci de mii de oameni s-au strins să sărbătorească aceeaşi zi. Era Intîiul Mai liber, pentru cei care pină alunei nu prea şti­­useră ce-i libertatea şi nu avuseseră putinţa de fră­ţietate cu cei de o anu­mită credinţă în rosturile lumii. Le-am înţeles pe toa­te mai tîrziu, la vremea pir­­guirii , natura le dă pe toate la timpul ei şi pirguirea pentru noi însemna in trig­gere şi, la acea vreme, şi a­­legerea unei anumite înţele­geri. Multe primăveri au în­florit de atunci pe pămintul ţării noastre, multe rosturi s-au schimbat înlocuite de altele pe vrerea celor mulţi. Din solidaritatea oamenilor muncii, din voinţa lor de mai bine, din dragnstea partidu­­lui faţă de pămintul şi su­fletul acestui neam biruitor de atitea suferinţe, am durat tot ce-am durat in aceşti ani liberi, in aceste primă­veri devenite atit de­­ ale noastre. De la acel 1 Mai al copi­lăriei, la primul Inuii Mai liber, şi de atunci trecind prin floarea de cais a fiecă­rui arminden, am poposit In lucruri şi intre oameni, am fost părtaş la o istorie scrisă din trudă şi greu­tăţi, din atitea bucurii tăl­măcite în tot ce s-a zi­dit. Am topit prima zi de început de mai in toate zilele anului, din fiecare am făcut o sărbătoare a muncii prin dăruire şi efort şi de fiecare nouă sărbătoare a în­ceputului de mai ne dăm so­coteală nouă şi altora de tot ce-a putut zămisli o ţară in sufletul oamenilor şi în geo­grafia ei materială, sub zo­rile rămase, în tot acest fim», aprinse ca o făclie lumină­toare de drumuri. La ceasul acesta, in întrea­ga lume, conştiinţa unei cla­se înconjoară pămintul fără să ţină seamă de meridiane şi graniţe, la ceasul acesta oamenii multelor graiuri vorbesc o singură limbă şi steagul acestei conştiinţe nu este altceva decit mina bă­tucită a omenirii sub fal­dul roşu al soarelui. Prole­tari din toate ţările, uniţi-vă ! — iată sensul acestei zile, unul din ele și din acest a­­devăr s-a născut pentru mai bine de un miliard de oame­ni ai pământului : libertatea. INTERNAŢIONALISM (Urmare din pag. 1) ce şi culturale din toate ţă­rile, la adresa perspectivelor lumii de azi. Este cunoscută şi unanim apreciată politica externă a României, de dez­voltare a legăturilor cu toate ţările socialiste, cu toate sta­tele lumii, fără deosebire de orînduirea socială. Situaţia internaţională a­­vantajoasă in care se află as­tăzi gindirea democratică e un fapt constatat, care evi­denţiază necesitatea extin­derii relaţiilor, a dialogului comuniştilor cu toate forţele şi curentele progresiste ale lumii social-politice contem­porane. Pentru că marxism-le­­ninismul nu a afirmat nici­odată că deţine monopolul gindirii sociale ; dimpotrivă, el a apărut si s-a dezvoltat in cadrul contactului şi al confruntării cu celelalte cu­rente de idei din lume, apro­­piindu-şi tot ce a creat mai preţios şi mai durabil cuge­tul uman de-a lungul istoriei sale. In muzeul viu al documen­telor centenare ale mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, există nu­meroase mărturii emoţionante ale serbărilor de iniii mai, organizate de socialiştii ro­mâni, manifestări de bucu­roasă adeziune populară la principiile internaţionaliste ale partidului clasei munci­toare din România. Partidul nostru nu a inte­les niciodată izolarea ca o „atitudine justă“ in lupta şi progresul cauzei socialismu­lui şi comunismului. Cei care au procedat, altfel au avut pri­lejul să constate că aceasta ar fi însemnat să condamnăm teoria revoluţionară a prole­tariatului la sterilitate, la stagnare şi până la urmă la nefiinţă. Concepţia internaţionalistă care girează politica noastră în general şi politica cultura­lă în special, cere o recep­tivitate maximă faţă de tot ce marchează realmente pro­gresul ştiinţific şi cultural in lume; în acelaşi timp datoria noastră este să facem cunos­cuta peste hotare actele de referinţă ale culturii patriei noastre, să ne afirmăm cu contribuţia noastră originală in patrimoniul civilizaţiei in­ternaţionale, căci „fiecare ţară aduce particularităţile ei preţioase, originale, in toren­tul general“ (Lenin). Punctul de vedere al na­ţiunii noastre socialiste, al partidului nostru comunist a fost limpede enunţat de con­ducere sa, de tovarăşul Nicolaie Ceauşescu şi anume in susţinerea ideii că nici o naţiune nu se poate dezvolta, nu-şi poate înscrie cultura in sfera civilizaţiei mondiale, dacă se izolează, dacă nu participă la circuitul de va­lori spirituale; iată de ce in­ternaţionalismul nu poate fi partizanul izolării. Şi, cu atit mai mult, in domeniul ideo­logic, izolarea denotă „slăbi­ciune, lipsa încrederii In forma concepţiei tale despre lume şi viaţă, a filosofiei tale, a convingerilor care te ani­mă“ — in cazul nostru, a concepţiei materialist-dialec­­tice. Noi nu avem de ce să ne temem în confruntarea pe plan mondial in domeniul li­teraturii şi artei, ca in orice alt domeniu al gindirii so­ciale, pentrucă sintem­ con­vinşi de superioritatea con­cepţiei noastre, a filosofiei noastre comuniste, pentrucă credem cu putere în victo­ria ei. Acum, in toiul primăverii, cind sloiurile de răceală su­fletească ce prelungesc ab­senţa păcii şi prezenţa du­rerii şi neînţelegerii ome­neşti pe pămint, încep să dis­pară la razele soarelui şi la pulsul fierbinte al singelu curat din simbolurile Armin­denului, să ne gindim odată mai mult la dreptul filosofi­lor acestei lumi muncitoare de a-şi impune să gindească mai liber şi mai cordial, ur­mărind nu speculaţii goale şi reci, ci găsirea, laolaltă a răs­punsurilor la problemele pe care viaţa le pune neîncetat tuturor oamenilor şi de care ne ciocnim ori de cite ori în­cercăm să turnăm în cifre şi grafice actuale evoluţia in perspectivă a societăţii. In definitiv, numai in felul acesta, filosofia clasei munci­toare, aflată azi in toiul pri­măverii, va putea să acţione­ze in direcţia indicată de cla­sicii săi neuitaţi , de a nu se rezuma la a explica lumea, ci de a contribui la transforma­rea ei. Muncitorul (Urmare din pag. 1) spune : „Intenţionind să fa­cem o anchetă pe tema „ro­manul muncitoresc", vă soli­cităm să vă exprimaţi opinii­le in legătură cu : prezenţa muncitorului de astăzi în ro­man, calitatea prozei despre mediul muncitoresc, care este tratată mai rar în literatură, cauzele acestei situaţii, pers­pectivele romanului de actua­litate despre viaţa marilor centre muncitoreşti şi proble­matica nouă, specifică, ridi­cată de acestea. Este o iniţiativă vrednică de laudă a prietenilor literaturii din Reşiţa, care nu e unsă de loc uşor de realizat. In primul rind, trebuie­­ spus că literatura noastră are multe înfăptuiri in acest domeniu. Este suficient să amintim in acest sens numai citeva nu­me : Geo Bogza, Eugen Bar­bu, Titus Popovici, Ion Călu­­găru, Constantin Chiriţă, Ioan Grigorescu, Paul Everac, Mi­hail Davidoglu. Realizări re­marcabile găsim îndeosebi în sfera reportajului de ziar, a publicaţiilor periodice, a fil­melor documentare, a radio­ului şi televiziunii. Fireşte, fi­gura muncitorului contempo­ran, problematica sa pe locul de muncă şi in viaţa socială nu a fost desăvirşită din punct, de vedere artistic. Este un fapt incontestabil că mii și mii de oameni ti­neri părăsesc satul pentru a in literatură deveni muncitori industriali. Această transplantare poartă în sine o puternică încărcă­tură conflictuală si este un fenomen ce se desfășoară in conexiune cu mobilul princi­pal al acestei migraţii : însu­şirea unei discipline tehnolo­gice — adică aflarea unui drum nou în viaţă. Un alt e­­lement vital al progresului nostru il constituie perfecţio­narea continuă a specialistu­lui. Este un imperativ dictat de exigenţele tot mai mari, ale economiei noastre tot mai moderne. Or, tocmai aici, relaţia dintre munca fizică şi intelectuala se estompează pină la dispa­riţie. Aceste fenomene sunt suficiente pentru a inspira cărţi interesante, pasionante, bogate in conflicte sufleteşti şi sociale, scrise in mod rea­list. Toate aceste probleme şi multe altele in legătură cu ele sunt, de-acum coapte pen­tru o discuţie, iar problema­tica muncitorului şi a uni­versului său reclamă cu ne­cesitate o transpunere artis­tică. Nu pot decit să-i felicit pe prietenii mei reşiţeni care au ridicat această problemă in fata opiniei publice. Tre­buie spus, fireşte, că aceasta nu este o problemă reşiţeană, ci una ce ii priveşte pe toţi prietenii literaturii noastre contemporane. Cu toate a­­cestea cred că nimeni nu este mai îndreptăţit să lanseze acest dialog decit reşiţenii. Vâ chem sâ gîndiți la natura patriei! Pop Simion Pămintul miroase a oamenii lui, Oamenii miros a pămintul lor; țara respiră aerul munţilor Carpaţi, Car­păţii respiră aerul ţării pe care o încunună ; Poporul curge în trepte şi generaţii precum Danubiul, Fluviul glorios e aliatul de mumă al acestui popor. Paralela 45, a echilibrului şi armoniei, încinge România ca un brîu. Echilibrul şi Armonia sunt însuşi numele României. Cel mai înalt pisc al românilor este Omul. Cea mai înaltă virtute a românului este Omenia ; Mioriţa şi Manoie sunt iliadele noastre de moarte şi operă. Moartea şi Opera sunt răul şi binele care ne însoţesc ca doi clini. La Tomis s-au scris Triste şi Pontice, România şi-a scris nume şi prenume Doina şi Dorul. La Sarmizegetusa un bărbat a băut otravă, II răzbună toţi neingenunchiaţii descinzind din Scorillo ; Slincşii României n-au faima celor aflaţi pe toate buzele, Buzele omenirii încep a spune ceea ce n-au spus: Bucea­, Mehedinţi, Maramureş . Datinile noastre sunt golf mitologic plin de furtuni, Miturile noastre sunt furtunatica rostire de sine; Armindenul e soarele acestui golf, Soarele e făclia nestinsă a oamenilor şi a muncii. Munca e soarele oamenilor trăitori pe aceste pămînturi. Oamenii ţării se numesc cetăţeni şi România Cetate, Cetate înseamnă teritoriul binecuvîntat de la Dunăre şi Carpaţi, leagănul nostru dintotdeauna şi pentru eternitate . Natura patriei nu-i doar munte, zare, fluviu, pădure, colnic. Natura patriei este un Templu de luptă, mutr­ă, jertfă și vis ! Natura patriei este „riul, ramul" în necontenitul drum spre noi înșine. Adică galaxia nepereche a celor 20 de milioane de stele care ard românește. frumusețea naturii se varsă tn oamenii pe care aceasta îl tine la sin. Frumuseţea oamenilor se transferă naturii, dlndu-l _____ —■• sfinţenia faptei. E primăvară­ oameni buni, Ih toată puterea cuvintului, Motrf să vă chem : gîndiţi la natura patriei I Pentru ziua de cîntece Radu Cârneci Am trezit pămintul mai devreme , sositu-i ziua de cintece, şi se mişcă in cerul de jos strămoşii de balade şi descîntece. Aprindem zările la ceas de stea purpurie, împărţind pe din două lumina : mie cea aspră, cea dulce - m ie ! Două aripi să fim pămintului pentru ziua de cintece, să legănam In cerul de jos strămoşii de balade și descîntece... Arc de triumf în mai Ion Crânguleanu Pe ceruri şi pe cimpuri, la adine. Ţara cu muncile de primăvară, E ca un suflet deschis universului Prin care­ se grăbesc grăuntele să tresară ! Fiecare fir de, neştiută, sămintă E un cintec, o rază de dragoste Şi-o prevestire - Tot pămintul întinerit, e o fiinţă Prin vis şi izvor trecut să respire. lată şi oraşele, deschise la piept, soarelui ! O despletire de piatră şi ciment se petrece ; Nici sloiul lunii. Prin ferestre sau fluvii, Nu mai rămine, la toate, neclintit şi rece. Aici, la arcul de munţi şi ape urcind Prin flaut­ la inimi, prin verb la unealtă. E-atît de primăvară şi dimineaţă în gind Incit, însuşi pămintul trecut prin maşini şi seminţe, tresaltă. Puternic şi plin de colţ­ inflorit, piciorul de plai se umple de rouă şi mireasmă cerească Incit, marele Arc de triumf al zilei de Mai Se întrupează din miezul luminii dezvelit să rodească. O patrie, veşnic, sub Luceafăr, tînără Glasul tău, cu primăvară, cum dă deslegare Întregului univers înflorit, ţarina Işi murmură Sufletul trecut prin săminţă şi palme Spre ţărmul rodirilor viitoare­­...

Next