România Liberă, mai 1973 (Anul 31, nr. 8870-8896)
1973-05-01 / nr. 8870
CONŞTIINŢA SOLIDARITĂŢII Galfalvi Zsolt De curind, am fost in Republica Populară Democrată Coreeană, in calitate de membru al unei delegaţii culturale. Am parcurs in numai 24 de ore întreaga distantă de peste zece mii kilometri. Pentru mine, însă, impresia cea mai adincă şi mai instructivă cîştigată in această călătorie nu a fost, totuşi, aceea referitoare la măsura în care dezvoltarea tehnicii a redus distantele dintre ţări si continente. Mult mai importantă şi mai semnificativă este apropierea creată in zilele noastre intre popoarele angajate in lupta pentru libertatea, dreptatea şi propăşirea socială şi naţională. Abia coboriţi din avion, ne-a întimpinat o veritabilă avalanşă de întrebări puse de către prietenii noştri din Coreea, întrebări care atestă nu numai simpatia şi interesul manifestate faţă de patria noastră, ci şi o temeinică cunoaştere a realizărilor şi problemelor noastre. In cursul vizitelor şi discuţiilor efectuate, am simţit deopotrivă că oricîtă distanţă ar exista intre Marea Neagră şi Marea Galbenă — care hotărnicesc cele două ţări — popoarele noastre constructoare ale socialismului trăiesc, totuşi, intr-o frăţească apropiere, sub semnul idealurilor şi obiectivelor comune, al prieteniei şi solidarităţii internaţionale“. Am avut prilejul de a păşi pe ţărmurile Oceanului Atlantic ca şi pe ale Oceanului Pacific. Pretutindeni păşeşti alt peisaj , ca nuanţă, diferă pină şi culoarea cerului, sau poziţia stelelor. Insă, în ciuda condiţiilor diferite, pretutindeni sunt identice dorinţele şi năzuinţele oamenilor bine intenţionaţi. consacraţi muncii Pretutindeni, popoarele lumii doresc să trăiască libere, în pace, sigurantă si independentă. Doresc să dispună ele insele de bunurile materiale si spirituale pe care le-au realizat si doresc ca intre ţări şi popoare să se formeze legăturile colaborării dintre popoare egale in drepturi. Solidaritatea internaţională, lupta împotriva exploatării, a oprimării sociale şi naţionale pentru dreptate socială, progres şi pace, leagă intre ele toate popoarele lumii Trebuie să spun — cu bucurie si mindrie — că pretutindeni pe unde am avut ocazia să călătoresc, am putut constata că patria noastră, Republica Socialistă România, este considerată ca definind un loc de frunte In lupta aceasta. Inseparabilă de politica noastră internă, politica externă a partidului si statului nostru constituie un factor deosebit de dozitiv in evoluţia situaţiei internationale şi in promovarea idealului solidarităţii internaţionale. Politica noastră externă, fundamentată ştiinţific şi construită pe analiza creatoare marxist-leninistă a situaţiei internaţionale, a cucerit respectul şi consideraţia a sute de milioane de oameni, asigurînd României un puternic prestigiu internaţional. Prin construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, prin legăturile sale rodnice cu toate ţările socialiste, prin solidarizarea cu popoarele angajate in lupta pentru eliberarea naţională si socială si in strădaniile de a-şi consolida independenţa cucerită, prin politica de prietenie şi colaborare cu toate ţările, fără deosebire de orînduirea lor socială . România socialistă contribuie la înfăptuirea unei lumi a păcii şi a bunei înţelegeri internaţionale. întregul nostru popor sprijină această politică pătrunsă de patriotismul profund internationalists. Fii ai marii familii a României socialiste egali în drepturi şi îndatoriri, românii, maghiarii, germanii şi de celelalte naţionalităţi, care trăiesc frăţeşte pe acest pămint, sunt strins uniţi în jurul politicii elaborate de Partidul Comunist Român, politică menită să asigure dezvoltarea patriei noastre şi sporirea prestigiului ei internaţional. Ca zi a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, zi a luptei pentru eliberarea socială naţională, pentru dreptate socială şi progres, ziua de 1 Mai este sărbătorită in toată lumea, numai de un veac. Dar — in forme adecvate condiţiilor istorice — tendinţele care au generat această sărbătoare trăiesc de sute şi sute de ani in inima tuturor popoarelor, in inima milioanelor de oameni ai muncii. Experienţa istorică le-a învăţat că militanţii luptei pentru eliberarea socială şi naţională se aseamănă între ei şi au nevoie unii de alţii. De conştiinţa aceleeaşi solidarităţi erau pătrunşi şi acei bărbaţi care, cu 72,5 de ani in urmă au condus lupta maselor populare in revoluţia din România, in articolul din numărul din 15 martie 1847 al Gazetei de Transilvania, George Bariţ — personalitate proeminentă a revoluţiei de la 1848 — nota că aici, pe pămintul acesta, românii, maghiarii germanii si celelalte naţionalităţi ..născute in aceeaşi climă, in aceeaşi vale, pe acelaşi munte, in valea aceluiaşi rium, trebuie să trăiască „asemeni pruncilor aceleeaşi mume“. Înfăptuitorii şi găsitorii acestei „bărbăteşti unităţi“ — cum o numea Bariţ — suntem noi, cetăţenii de astăzi ai României socialiste. In numele acestei unităţi şi frăţii construim patria comună, şi — drept fii care alcătuim unitatea organică şi indestructibilă a acestei patrii comune — aducem tuturor popoarelor lumii, acum de 1 Mai, salutul solidarităţii noastre. (Urmare din pag. 1) scurgerea termenelor de punere în funcţiune de probe tehnologice, s-a produs aluminiu mai devreme decit era prevăzut Hala de electroliză nr. 11 va avea o capacitate de 25 000 tone aluminiu anual. GORJ : PLACI AGLOMERATE DIN DEŞEURI DE LEMN Specialistii Combinatului din Tîrgu-Jiu au trecut la producţia de plăci aglomerate in exclusivitate din deşeuri de lemn O parte din utilajele necesare au fost realizate in atelierul mecanic propriu al combinatului Ca rezultat, o cantitate anuală de 32 000 mc de lemn sub formă de labde industriale poate fi superior valorificată HARGHITA : UN NOU BENEFICIAR EXTERN AL TRICOTAJELOR DIN MIERCUREA-CIUC Iată că, după Polonia, U.R.S.S., Cehoslovacia, RD Germană, a apărut un nou beneficiar extern pentru Fabrica de tricotaje din Miercurea Ciuc. Circa 800 000 bucăţi tricotaje vor lua drumul Belgiei, ca o recunoaştere a fanteziei, bunului gust şi calităţii lor. BRAILA : 30 000 DE CETĂŢENI PE ŞANTIERELE DE HIDROAMELIORAŢII Bilanţul muncii lor : 360 km de canal, şanţuri de scurgere, rigole. Pe frontul Împotriva apelor acţionează, zilnic, $1 250 de utilaje Efectul acestei ample acţiuni I au fost eliberate de apă peste 2000 he de teren pe care s-a pe efectuatăsămînţarea culturii plubficate. TELEORMAN : PRIMELE VAGOANE REPARATE LA O NOUA ÎNTREPRINDERE DE MATERIAL RULANT In felul acesta, colectivul întreprinderii mecanice de material rulant din Roşiorii de Vede şi-a respectat angajamentul luat in cinstea zilei de 1 Mai Primele hale — prelucrări şi reparaţii vagoane — şi-au deschis porţile cu două luni înainte de termen. CONSTANTA : DOUA NOI CARGOURI IN PRIMA LOR CURSA După încheierea cu succes a probelor la mare, două nave. „Timiş“ şi „Slobozia“ au intrat în dotarea flotei noastre maritime comerciale, care a ajuns astfel la o capacitate totală de transport de aproape 585 mp tdw Prima navă este un cargou de mărfuri generale de 2 000 tdw. cea de-a doua un cargou de 4 400 tdw. CARAS-SEVERIN : O INIŢIATIVA CARE VALOREAZA 20 MILIOANE LEI O veritabilă avalanşă de propuneri menite să contribuie la perfecţionarea proceselor tehnologice de elaborare a metalului, la creşterea parametrilor tehnici ai fiecărei secţii — acesta este rezultatul iniţiativei ce se înregistrează la Combinatul siderurgic Reşiţa. Acum, în ajun de 1 Mai, bilanţul inteligente tehnice este de peste 20 milioane lei cîştigaţi pentru producţie. VASLUI : MII DE HECTARE REPUSE IN CIRCUITUL AGRICOL S-au încheiat lucrările pe trei şantiere antierozionale — Perieni,iana Pogana, Rebricea — o suprafaţă de 2 000 hectare fiind redată agriculturii. Alte 6 000 ha urmează să fie repuse în circuitul agricol in bazinele hidrografice. Studineţ, Vaslueţi şi Racova unde s-au deschis trei noi şantiere, SIBIU : 554 UTILAJE REALIZATE CU FORŢE PROPRII Ele au o valoare de peste 10,5 milioane şi au fost realizate prin autoutilare în aceste prime patru luni ale anului în întreprinderile industriale ale judeţului Sibiu. In aceste cifre nu este inclus, însă, un succes cu valoare de unicat, care aparţine colectivului cunoscutei uzine „Independenţa“. Este vorba de utilarea prin forţe proprii a noii turnătorii de oţel şi fontă de pe tînăra platformă industrială din Calea Nocrichului, unitate modernă ce va intra in funcţiune în cursul acestui an. ALBA : DOUA RECORDURI IN VALEA SEBEŞULUI Deşi foarte tinăr, şantierul amenajării hidroenergetice de pe Valea Sebeșului a înscris în biografia sa două recorduri importante. Constructorii de galerii au săpat cu 45 metri galerii mai mult decit prevedeau sarcinile pină la 1 Mai iar întregul șantier lucrează acum în contul semestrului al doilea din acest an. BACAU : AU FOST ELABORATE PRIMELE SARJE DE LATEX ROMANESC La Combinatul petrochimic Borzeşti au fost elaborate primele sarje experimentale de latex polibutadienic, materie primă folosită la fabricarea copolimerului A.B.S. Prin utilizarea acestui sortiment de polistiren cu caracteristici superioare, creaţie a cercetătorilor combinatului în fabricaţia curentă, întreprinderea va renunţa la importul său, realizînd anual o economie de peste 7 milioane lei. NEAMT: MASINI-UNELTE PENTRU EXPORT IN AMERICA LA TINA La întreprinderea mecanică din Roman au fost realizate conform angajamentului, primele maşini-unelte pentru prelucrarea lemnului, adaptate la condiţiile speciale din Columbia şi din alte ţări, ale Americii Latine cu care Întreprinderea romaşcană a încheiat cei dinţii contract. Adaptarea utilajelor la frecvenţa de 60 Hz, specifică acestor ţări, a impus o seamă de modificări. Înzestrarea utilajelor respective cu motoare şi cu echipament electric special, operaţii pretenţioase şi dificile care au fost încheiate cu succes de specialiştii întreprinderii. BOTOŞANI : CONTINUA ÎNTRECEREA ŢESĂTOARELOR Ele au reuşit ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice luate, să depăşească, în medie, pe zi, planul cu pină la 5 000 m.l. pînză. SUCEAVA : METODA EFICIENTA DE EXPLOATARE A MATERIALULUI LEMNOS De la începutul anului şi pină acum, peste 7 000 mc, de material lemnos a fost pregătit prin exploatarea arborilor coronament şi fasonarea lor in depozitele de industrializare. Amintim citeva din avantajele noii metode : scoaterea integrală a lemnului din pădure, reducerea substanţială a pierderilor, condiţii optime de lucru pe platforme special amenajate etc. Pină la sfîrşitul anului, după noul procedeu de lucru se vor exploata peste 300 000 m.c. masă lemnoasă Asta va permite ca, in final, să se obţină cu 7 000 m.c. lemn de răşinoase şi cu 1 000 m.c. lemn de lucru fag, mai mult faţă de procedeele obişnuite. MURES: „PROIECTUL MUREŞ" IN AVANS In zona municipiului Tg. Mureş, unde au fost atacate lucrările de regularizare a albiei Mureşului pe o lungime de 13 km, continuă din plin lucrările de lărgire şi adîncire a albiei, consolidările de maluri, îndreptarea unor bucle, lucrări care fac parte din „Proiectul Mureş". La locul viitorului baraj de priză de apă industrială, lucrările sînt în avans faţă de termene. BISTRIŢA-NASAUD : BENEFICIARUL NR. 1 Uzina de utilaj pentru industria materialelor de construcţii şi refractare a livrat în avans primele părţi componente ale electrofiltrului de 60 000 mc pentru Fabrica de ciment din Bîrseşti care devine, astfel, primul său beneficiar. ARAD : DOUA FAMILII DE STRUNGURI ROMANESTI IN „PREMIERA" Constructorii de strunguri anunţă realizarea în „premieră“ a două noi familii de strunguri automate de 360 şi 250 mm, care întrunesc toate performanţele tehnicii mondiale. TIMIŞ : UN MILION LEI VALUTA IN PLUS LA EXPORT Uzina „Electromotor“ din Timişoara a realizat alte 8 tipuri de motoare electrice de diferite gabarite, la un preţ de cost cu 250 lei mai redus decit pină acum. Ca urmare, s-a obţinut un milion lei valută mai mult decit prevedeau sarcinile de plan la export. BUZĂU: O LINIE NOUA DE MAŞINI DE TREFILARE La Uzina de sirmă şi produse de sirmă din Buzău, colectivul de muncitori şi tehnicieni a reuşit să încheie cu cinci luni mai devreme operaţiunile de montaj a unei linii de maşini de trefilare Maşinile puse în funcţiune vor produce suplimentar pină la sftrşitul anului, o cantitate de 15 000 tone sirmă trefilată. ÎN MAREA COMPETIŢIE CU TIMPUL ! Inalţînd o patrie demnă Grigore Hagiu Dacă Pacea este reprezentată printr-un porumbel, alb şi imaculat, desigur. Ziua de 1 Mai a intrat in conştiinţa noastră, s-a instaurat pentru totdeauna drept simbolul oamenilor tare-şi dau mina. Milioane de miini, capabile să înconjoare de mai multe ori globul nostru pămintesc Si intr-un efort general să-l mute pe orbita unor mai fericite zodii. Pentru ziua proletariatului din lumea întreagă, unindu-l intr-o indestructibilă și generoasă cauză comună, nici nu se putea găsi o altă imagine mai edificatoare, mai pregnantă, mai adevărată. „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !“ este metafora cea mai mare a lumii moderne. Făuritorii bunurilor materiale şi spirituale de pretutindeni care-şi dau miinile şi le unesc intr-o intensă scănătuie de crez şi atitudine, alcătuiesc realitatea acestei uriaşe mişcări interioare. O imagine in imagine. O metaforă in metaforă. Miinile oamenilor nu pot plinge. Mai mult decit din sudoarea frunţii, trăim din sudoarea miinilor, încleştate pe tot ce înseamnă unealtă şi steag, de la care au preluat forma concentrată. Din tot ceea ce gindim şi facem, nimic nu este străin inimilor. Dar, in primul rînd, ele l-au creat pe om. Ele sint sorgintea făpturii noastre însăşi. O floare neinălţată de o mină este mai puţin frumoasă. Boabele de griu, netrecute mătăsos dintr-o palmă intr-alta, in bătaia vintului, sint lipsite de înţeles. Oţelul nemingnat de miinile care i-au dat viaţă şi-l modelează la miime de milimetru, ar fi mai puţin nobil şi ager. Miinile sunt măsura lucrurilor şi clepsidra fiecărei clipe. Nu există balanţă mai sensibilă decât ele. Şi dacă timpul este un reper al spaţiului, el începe şi se continuă de lingă cele două mniini ale omului. Ziua de 1 Mai celebrează înnoirea, improsvătarea şi revărsarea tuturor formelor creatoare. Fecunditatea este un proces continuu. Fiere nouă primăvară este întîmpinată cu mereu mai multă speranţă. Speranţă in bine, in dreptate, in adevăr. Noi privim înflorirea fiecărui an de pe meleaguri româneşti. Ne-o apropiem sufletului in lumina unei conjuncturi stelare favorabile. Miinile noastre se grăbesc să dea formă viitorului. Un viitor gîndit riguros dar şi inspirat, trăit incă din prezent, tot atit de real, si bogat ne citea este şi prezentul. Ne-am obişnuit să dăm viaţă poate celei mai frumoase idei care însufleţeşte lumea contemporană ? ascendentul conştiinţei socialiste in opera de făurire a mijloacelor de producţie. Semnul suprem al omeniei de care pomenim tot mai des in ultima vreme acesta este. Înălţăm o Patrie demnă. Fundamentele ei se sprijină pe noţiuni de granit. Dorind o societate modernă, avansată, purtătoare de idealuri curate, prefigurind acea multrivnită Primăvară deplină a lumii întărim însăşi ideea de internaţionalism proletar. Este felul nostru, in care credem şi cu care ne mîndrim, de a da mina cu toţi oamenii, cu toate popoarele iubitoare de linişte, de hărnicie, de progres. ARMINDEN Urmare din pag. 17 cei mari să se joace si ei după vrerea anilor lor. Am alergat cu alţii ca mine după femeile cu ocara in gură pentru cei ce le stricaseră sărbătoarea, dar cei legaţi între crupele cailor nu s-au mai întors şi multă vreme nu i-am mai văzut prin cartier. Fără să vreau, asistasem la un I Mai, fără să ştiu, ce înseamnă, fără să ghicesc, pe atunci semnificaţiile lui. Au trecut ani de atunci şi in Piaţa Braşovului zeci de mii de oameni s-au strins să sărbătorească aceeaşi zi. Era Intîiul Mai liber, pentru cei care pină alunei nu prea ştiuseră ce-i libertatea şi nu avuseseră putinţa de frăţietate cu cei de o anumită credinţă în rosturile lumii. Le-am înţeles pe toate mai tîrziu, la vremea pirguirii , natura le dă pe toate la timpul ei şi pirguirea pentru noi însemna in triggere şi, la acea vreme, şi alegerea unei anumite înţelegeri. Multe primăveri au înflorit de atunci pe pămintul ţării noastre, multe rosturi s-au schimbat înlocuite de altele pe vrerea celor mulţi. Din solidaritatea oamenilor muncii, din voinţa lor de mai bine, din dragnstea partidului faţă de pămintul şi sufletul acestui neam biruitor de atitea suferinţe, am durat tot ce-am durat in aceşti ani liberi, in aceste primăveri devenite atit de ale noastre. De la acel 1 Mai al copilăriei, la primul Inuii Mai liber, şi de atunci trecind prin floarea de cais a fiecărui arminden, am poposit In lucruri şi intre oameni, am fost părtaş la o istorie scrisă din trudă şi greutăţi, din atitea bucurii tălmăcite în tot ce s-a zidit. Am topit prima zi de început de mai in toate zilele anului, din fiecare am făcut o sărbătoare a muncii prin dăruire şi efort şi de fiecare nouă sărbătoare a începutului de mai ne dăm socoteală nouă şi altora de tot ce-a putut zămisli o ţară in sufletul oamenilor şi în geografia ei materială, sub zorile rămase, în tot acest fim», aprinse ca o făclie luminătoare de drumuri. La ceasul acesta, in întreaga lume, conştiinţa unei clase înconjoară pămintul fără să ţină seamă de meridiane şi graniţe, la ceasul acesta oamenii multelor graiuri vorbesc o singură limbă şi steagul acestei conştiinţe nu este altceva decit mina bătucită a omenirii sub faldul roşu al soarelui. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! — iată sensul acestei zile, unul din ele și din acest adevăr s-a născut pentru mai bine de un miliard de oameni ai pământului : libertatea. INTERNAŢIONALISM (Urmare din pag. 1) ce şi culturale din toate ţările, la adresa perspectivelor lumii de azi. Este cunoscută şi unanim apreciată politica externă a României, de dezvoltare a legăturilor cu toate ţările socialiste, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduirea socială. Situaţia internaţională avantajoasă in care se află astăzi gindirea democratică e un fapt constatat, care evidenţiază necesitatea extinderii relaţiilor, a dialogului comuniştilor cu toate forţele şi curentele progresiste ale lumii social-politice contemporane. Pentru că marxism-leninismul nu a afirmat niciodată că deţine monopolul gindirii sociale ; dimpotrivă, el a apărut si s-a dezvoltat in cadrul contactului şi al confruntării cu celelalte curente de idei din lume, apropiindu-şi tot ce a creat mai preţios şi mai durabil cugetul uman de-a lungul istoriei sale. In muzeul viu al documentelor centenare ale mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, există numeroase mărturii emoţionante ale serbărilor de iniii mai, organizate de socialiştii români, manifestări de bucuroasă adeziune populară la principiile internaţionaliste ale partidului clasei muncitoare din România. Partidul nostru nu a inteles niciodată izolarea ca o „atitudine justă“ in lupta şi progresul cauzei socialismului şi comunismului. Cei care au procedat, altfel au avut prilejul să constate că aceasta ar fi însemnat să condamnăm teoria revoluţionară a proletariatului la sterilitate, la stagnare şi până la urmă la nefiinţă. Concepţia internaţionalistă care girează politica noastră în general şi politica culturală în special, cere o receptivitate maximă faţă de tot ce marchează realmente progresul ştiinţific şi cultural in lume; în acelaşi timp datoria noastră este să facem cunoscuta peste hotare actele de referinţă ale culturii patriei noastre, să ne afirmăm cu contribuţia noastră originală in patrimoniul civilizaţiei internaţionale, căci „fiecare ţară aduce particularităţile ei preţioase, originale, in torentul general“ (Lenin). Punctul de vedere al naţiunii noastre socialiste, al partidului nostru comunist a fost limpede enunţat de conducere sa, de tovarăşul Nicolaie Ceauşescu şi anume in susţinerea ideii că nici o naţiune nu se poate dezvolta, nu-şi poate înscrie cultura in sfera civilizaţiei mondiale, dacă se izolează, dacă nu participă la circuitul de valori spirituale; iată de ce internaţionalismul nu poate fi partizanul izolării. Şi, cu atit mai mult, in domeniul ideologic, izolarea denotă „slăbiciune, lipsa încrederii In forma concepţiei tale despre lume şi viaţă, a filosofiei tale, a convingerilor care te animă“ — in cazul nostru, a concepţiei materialist-dialectice. Noi nu avem de ce să ne temem în confruntarea pe plan mondial in domeniul literaturii şi artei, ca in orice alt domeniu al gindirii sociale, pentrucă sintem convinşi de superioritatea concepţiei noastre, a filosofiei noastre comuniste, pentrucă credem cu putere în victoria ei. Acum, in toiul primăverii, cind sloiurile de răceală sufletească ce prelungesc absenţa păcii şi prezenţa durerii şi neînţelegerii omeneşti pe pămint, încep să dispară la razele soarelui şi la pulsul fierbinte al singelu curat din simbolurile Armindenului, să ne gindim odată mai mult la dreptul filosofilor acestei lumi muncitoare de a-şi impune să gindească mai liber şi mai cordial, urmărind nu speculaţii goale şi reci, ci găsirea, laolaltă a răspunsurilor la problemele pe care viaţa le pune neîncetat tuturor oamenilor şi de care ne ciocnim ori de cite ori încercăm să turnăm în cifre şi grafice actuale evoluţia in perspectivă a societăţii. In definitiv, numai in felul acesta, filosofia clasei muncitoare, aflată azi in toiul primăverii, va putea să acţioneze in direcţia indicată de clasicii săi neuitaţi , de a nu se rezuma la a explica lumea, ci de a contribui la transformarea ei. Muncitorul (Urmare din pag. 1) spune : „Intenţionind să facem o anchetă pe tema „romanul muncitoresc", vă solicităm să vă exprimaţi opiniile in legătură cu : prezenţa muncitorului de astăzi în roman, calitatea prozei despre mediul muncitoresc, care este tratată mai rar în literatură, cauzele acestei situaţii, perspectivele romanului de actualitate despre viaţa marilor centre muncitoreşti şi problematica nouă, specifică, ridicată de acestea. Este o iniţiativă vrednică de laudă a prietenilor literaturii din Reşiţa, care nu e unsă de loc uşor de realizat. In primul rind, trebuie spus că literatura noastră are multe înfăptuiri in acest domeniu. Este suficient să amintim in acest sens numai citeva nume : Geo Bogza, Eugen Barbu, Titus Popovici, Ion Călugăru, Constantin Chiriţă, Ioan Grigorescu, Paul Everac, Mihail Davidoglu. Realizări remarcabile găsim îndeosebi în sfera reportajului de ziar, a publicaţiilor periodice, a filmelor documentare, a radioului şi televiziunii. Fireşte, figura muncitorului contemporan, problematica sa pe locul de muncă şi in viaţa socială nu a fost desăvirşită din punct, de vedere artistic. Este un fapt incontestabil că mii și mii de oameni tineri părăsesc satul pentru a in literatură deveni muncitori industriali. Această transplantare poartă în sine o puternică încărcătură conflictuală si este un fenomen ce se desfășoară in conexiune cu mobilul principal al acestei migraţii : însuşirea unei discipline tehnologice — adică aflarea unui drum nou în viaţă. Un alt element vital al progresului nostru il constituie perfecţionarea continuă a specialistului. Este un imperativ dictat de exigenţele tot mai mari, ale economiei noastre tot mai moderne. Or, tocmai aici, relaţia dintre munca fizică şi intelectuala se estompează pină la dispariţie. Aceste fenomene sunt suficiente pentru a inspira cărţi interesante, pasionante, bogate in conflicte sufleteşti şi sociale, scrise in mod realist. Toate aceste probleme şi multe altele in legătură cu ele sunt, de-acum coapte pentru o discuţie, iar problematica muncitorului şi a universului său reclamă cu necesitate o transpunere artistică. Nu pot decit să-i felicit pe prietenii mei reşiţeni care au ridicat această problemă in fata opiniei publice. Trebuie spus, fireşte, că aceasta nu este o problemă reşiţeană, ci una ce ii priveşte pe toţi prietenii literaturii noastre contemporane. Cu toate acestea cred că nimeni nu este mai îndreptăţit să lanseze acest dialog decit reşiţenii. Vâ chem sâ gîndiți la natura patriei! Pop Simion Pămintul miroase a oamenii lui, Oamenii miros a pămintul lor; țara respiră aerul munţilor Carpaţi, Carpăţii respiră aerul ţării pe care o încunună ; Poporul curge în trepte şi generaţii precum Danubiul, Fluviul glorios e aliatul de mumă al acestui popor. Paralela 45, a echilibrului şi armoniei, încinge România ca un brîu. Echilibrul şi Armonia sunt însuşi numele României. Cel mai înalt pisc al românilor este Omul. Cea mai înaltă virtute a românului este Omenia ; Mioriţa şi Manoie sunt iliadele noastre de moarte şi operă. Moartea şi Opera sunt răul şi binele care ne însoţesc ca doi clini. La Tomis s-au scris Triste şi Pontice, România şi-a scris nume şi prenume Doina şi Dorul. La Sarmizegetusa un bărbat a băut otravă, II răzbună toţi neingenunchiaţii descinzind din Scorillo ; Slincşii României n-au faima celor aflaţi pe toate buzele, Buzele omenirii încep a spune ceea ce n-au spus: Bucea, Mehedinţi, Maramureş . Datinile noastre sunt golf mitologic plin de furtuni, Miturile noastre sunt furtunatica rostire de sine; Armindenul e soarele acestui golf, Soarele e făclia nestinsă a oamenilor şi a muncii. Munca e soarele oamenilor trăitori pe aceste pămînturi. Oamenii ţării se numesc cetăţeni şi România Cetate, Cetate înseamnă teritoriul binecuvîntat de la Dunăre şi Carpaţi, leagănul nostru dintotdeauna şi pentru eternitate . Natura patriei nu-i doar munte, zare, fluviu, pădure, colnic. Natura patriei este un Templu de luptă, mutră, jertfă și vis ! Natura patriei este „riul, ramul" în necontenitul drum spre noi înșine. Adică galaxia nepereche a celor 20 de milioane de stele care ard românește. frumusețea naturii se varsă tn oamenii pe care aceasta îl tine la sin. Frumuseţea oamenilor se transferă naturii, dlndu-l _____ —■• sfinţenia faptei. E primăvară oameni buni, Ih toată puterea cuvintului, Motrf să vă chem : gîndiţi la natura patriei I Pentru ziua de cîntece Radu Cârneci Am trezit pămintul mai devreme , sositu-i ziua de cintece, şi se mişcă in cerul de jos strămoşii de balade şi descîntece. Aprindem zările la ceas de stea purpurie, împărţind pe din două lumina : mie cea aspră, cea dulce - m ie ! Două aripi să fim pămintului pentru ziua de cintece, să legănam In cerul de jos strămoşii de balade și descîntece... Arc de triumf în mai Ion Crânguleanu Pe ceruri şi pe cimpuri, la adine. Ţara cu muncile de primăvară, E ca un suflet deschis universului Prin care se grăbesc grăuntele să tresară ! Fiecare fir de, neştiută, sămintă E un cintec, o rază de dragoste Şi-o prevestire - Tot pămintul întinerit, e o fiinţă Prin vis şi izvor trecut să respire. lată şi oraşele, deschise la piept, soarelui ! O despletire de piatră şi ciment se petrece ; Nici sloiul lunii. Prin ferestre sau fluvii, Nu mai rămine, la toate, neclintit şi rece. Aici, la arcul de munţi şi ape urcind Prin flaut la inimi, prin verb la unealtă. E-atît de primăvară şi dimineaţă în gind Incit, însuşi pămintul trecut prin maşini şi seminţe, tresaltă. Puternic şi plin de colţ inflorit, piciorul de plai se umple de rouă şi mireasmă cerească Incit, marele Arc de triumf al zilei de Mai Se întrupează din miezul luminii dezvelit să rodească. O patrie, veşnic, sub Luceafăr, tînără Glasul tău, cu primăvară, cum dă deslegare Întregului univers înflorit, ţarina Işi murmură Sufletul trecut prin săminţă şi palme Spre ţărmul rodirilor viitoare...